Analiză: Ce urmăresc inspectorii fiscali în controalele din 2020 la companii

Anul trecut, autoritățile ne-au arătat direcția generală în care se duc, încet-încet, controalele ANAF la companii: eficientizarea activității cu ajutorul tehnologiei. Adică alocarea resurselor Fiscului în funcție de problemele identificate în activitatea afaceriștilor (evaziunea fiscală, dotarea cu case de marcat cu jurnal electronic și nu numai).

Un pas major în această direcție este categorizarea contribuabililor în funcție de riscul fiscal. Atât firmele, cât și persoanele fizice autorizate (PFA) vor fi administrate, în viitorul apropiat, în funcție de riscul pe care-l prezintă, acesta fiind stabilit în funcție de comportamentul lor fiscal.

Deși această schimbare încă n-are o legislație complet cristalizată, autoritățile lucrează la ea de luni bune și există chiar indicii că deja este folosită în relația dintre inspectori și afaceriști. Chiar șefa ANAF a anunțat că tratamentul contribuabililor se face, din ce în ce mai mult, în funcție de eticheta de risc pe care o primesc firmele și PFA-urile.

„În funcție de clasa de risc în care se încadrează un contribuabil, metodele noastre de intervenție vor fi diferențiate. Pentru cei din categoria risc fiscal mic și mediu, vom transmite notificări și vom media, împreună cu contribuabilii, problemele pe care noi le vedem. Evident că, pentru contribuabilii clasificați în categoria de risc fiscal ridicat, vom utiliza instrumentele de procedură de care Fiscul dispune și în prezent - inspecții fiscale și controale antifraudă”, a explicat președintele Fiscului, Mirela Călugăreanu, subliniind că această politică a început să fie pusă în practică.

Totodată, un fost vicepreședinte al Fiscului a explicat, cu altă ocazie, ce tactică folosesc autoritățile pentru a confirma sau a infirma riscurile pe care le identifică, înainte de a decide că este cazul pentru un control amănunțit la un contribuabil sau la altul. Pe scurt, ideea este că inspectorii antifraudă derulează un control inopinat și apoi se decide dacă există motive solide pentru a declanșa o inspecție fiscală. Comparativ, controlul inopinat este scurt, țintit și nu necesită multe resurse, iar inspecția fiscală este de durată, complexă și necesită resurse considerabile din partea ANAF.

Și așa ajungem la partea cu informatizarea. Pentru a-și eficientiza controalele la firme și PFA-uri, ANAF a făcut un parteneriat cu Comisia Națională de Strategie și Prognoză. Practic, aceste două instituții și-au pus resursele laolaltă pentru a îmbunătăți considerabil analiza de risc folosită pentru etichetarea contribuabililor. Sunt folosiți anumiți indicatori statistici pentru a găsi cu ușurință zonele cu probleme majore la conformare.

Totodată, Fiscul mai pregătește și introducerea fișierului standard de audit de taxe, supranumit SAF-T, care va duce la o îmbunătățire majoră a controalelor fiscale. Conform specialiștilor EY România, inspectorii vor putea face verificări inclusiv electronic, astfel că durata inspecțiilor se va reduce simțitor și rambursările de TVA vor fi mai rapide decât în prezent.

SAF-T reprezintă un standard internațional pentru schimbul electronic de date contabile de la contribuabili la Fisc. Iar unul dintre beneficiile majore presupuse de apariția SAF-T este chiar identificarea mai precisă a zonelor de risc fiscal și țintirea controalelor către zonele cu adevărat problematice, așa cum susțin specialiștii Deloitte România. SAF-T va deveni operațional, în cel mai bun caz, spre finele anului 2020, însă doar în sistem-pilot la marile firme.

Regulile încadrării firmelor și PFA-urilor în cele trei mari categorii de risc vor fi publice, astfel că orice persoană le va putea studia pentru a-și da seama ce trebuie să facă pentru a primi cât mai puține vizite de la inspectorii fiscali. De asemenea, o altă măsură de transparentizare pregătită pentru viitorul apropiat este publicarea online a procedurilor de control ANAF.

Așadar, vorbim de un efort treptat de transparentizare a activității Fiscului, despre care putem spune că a început în 2017, atunci când s-au făcut publice criteriile pentru acordarea codului de TVA.

Casele de marcat și alte aspecte de interes pentru inspectori

Dincolo de politica generală ce ține de relația inspectorilor fiscali cu contribuabilii, există și anumite tendințe concrete pentru controalele ce vor fi desfășurate în 2020.

Una dintre tendințele majore ține de procesul de înlocuire a vechilor case de marcat cu jurnal tipărit cu aparate cu jurnal electronic. ANAF a atras atenția în dese rânduri, cel puțin anul trecut, că este cu ochii pe companiile care au această obligație ale cărei termene de conformare au trecut de ceva vreme.

Deși vorbim de un proces demarat efectiv în mai 2018, acesta încă este departe de a fi finalizat. Dintr-un total estimat de 700.000 - 750.000 de aparate ce trebuie înlocuite, actualmente există în jur de 500.000 de aparate noi înlocuite. În acest ritm, mai avem de așteptat (deși nu mult) până se va ajunge la mult-dorita conectare a tuturor caselor de marcat din România la internet. Însă asta înseamnă și că inspectorii vor continua să verifice, în controalele la contribuabili, dotarea cu noile aparate, așa cum au observat cei de la Reff & Asociații.

Printre cei care trebuie să fie în gardă se numără comercianții de îmbrăcăminte, încălțăminte și alte produse nealimentare, unitățile de alimentație publică (restaurantele, cluburile, barurile, cafenelele, patiseriile), piețele, centrele comerciale, florăriile, serviciile de înfrumusețare (coafor, frizerie, centru de relaxare) și service-urile auto.

Pe deasupra, există noi categorii de firme care trebuie să se doteze cu case de marcat cu jurnal electronic. Cel puțin o parte dintre ele ar trebui să se aștepte la verificări din partea ANAF în cursul anului 2020. Mai precis, vorbim de companiile care transportă (rutier) persoane, în mod regulat, între localitățile din România, care au ca termen de conformare 20 ianuarie 2020, și de companiile care au automate comerciale, al căror termen de conformare este 31 decembrie 2020.

Alte tendințe majore au fost identificate de specialiștii PwC România, iar acestea țin de impozitul pe profit și de TVA. În primul caz, aspectele specifice verificate de inspectori sunt tranzacțiile intragrup, deductibilitatea cheltuielilor cu serviciile și prețurile de transfer. În al doilea caz, aspectele specifice urmărite sunt cele ce țin de deducerea TVA-ului.

Legat de deduceri, redacția noastră a atras atenția anul trecut că practica inspectorilor este una destul de agresivă. Cei de la ANAF vor justificări pentru aproape orice cheltuială pe care contribuabilii o doresc scăzută din impozit.

În același timp, mai trebuie remarcată și schimbarea de abordare din controalele ce țin de prețurile de transfer. Concret, de la controale mai degrabă formale s-a ajuns la verificări foarte amănunțite pe această zonă.

Important: Informații mai multe despre tipurile de controale fiscale ce pot fi desfășurate de inspectori la contribuabili sunt prezentante în articolul de aici. În esență, ne referim la inspecția fiscală și la controalele inopinate, dar nu trebuie să uităm nici de verificarea situației fiscale personale și verificarea documentară.

De 18 ani, în fiecare ianuarie, avocatnet.ro structurează și prezintă principalele repere legislative și de reglementare între care ne vom desfășura viețile și afacerile în anul care tocmai începe.

În seria Bine de știut la început de an, cartografiem zilnic cele mai importante coordonate ale anului 2020 pentru toate domeniile relevante (de la taxare, muncă și afaceri până la pensii, legislație auto, moșteniri, divorțuri și multe altele). Găsiți aici, pe măsură ce le publicăm, toate informațiile care să vă ajute să vă orientați mai ușor atât pe plan profesional, cât și personal în privința regulilor aplicabile anul acesta în toate zonele de interes direct pentru voi.