În ce măsură se poate cumula sporul de weekend și cel pentru ore suplimentare?

Potrivit Codului muncii, repartizarea timpului de muncă este, ca regulă generală uniformă, de opt ore pe zi/cinci zile pe săptămână, iar acestea vor fi urmate de două zile de repaus, acestea fiind, tot de regulă, acordate sâmbătă și duminică. În plus, salariații care nu se bucură de repausul săptămânal sâmbătă și duminică trebuie să primească și un spor salarial - valoarea acestui spor nu este reglementat de Codul muncii, ci reprezintă o negociere între angajator și salariați, sindicat sau reprezentanții salariaților, însă nu ar putea fi derizoriu.

În plus, timpul de muncă maximal este de 48 de ore pe săptămână - 40 de ore program de lucru și opt ore suplimentare (în anumite condiții, această valoare poate fi mai mare de opt ore, detalii aici). Legislația muncii stabilește că orele suplimentare trebuie recompensate de angajator sub forma unor orele libere plătite egale cu numărul celor lucrate în plus sau prin acordarea unui spor salarial ce nu poate fi mai mic de 75%, după ce trec 90 de zile de la acumularea orelor.

Important de menționat este și că la art. 137, alin. (4) se stabilește că, în situații de excepție, zilele de repaus săptămânal sunt acordate cumulat, după o perioadă de activitate continuă ce nu poate depăși 14 zile calendaristice, însă cu autorizarea inspectoratului teritorial de muncă și cu acordul sindicatului sau, după caz, al reprezentanților salariaților.

Luând acestea în considerare, angajatorii trebuie să țină cont de faptul că atunci când salariații sunt la muncă și în weekend, iar la final de săptămână orele acumulate depășesc 40 de ore, angajații au dreptul atât la un spor de weekend, cât și la compensarea orelor suplimentare efectuate prin timp liber aferent, ori spor de 75% la salariu.

"Pentru un salariat care, deși a beneficiat de repausul săptămânal de două zile consecutive după prestarea activității timp de 5 zile, acesta nu a fost acordat așa cum prevede regula generală, sâmbătă și duminică, vom aplica dispozițiile privind acordarea „sporului de weekend” negociat. În funcție de situația în care se află fiecare salariat și în funcție de numărul de ore prestate în intervalul de 5 zile de muncă, chiar dacă acestea includ sau nu și zilele de weekend, se va stabili regimul timpului de muncă lucrat.

Mai concret, (1) dacă repausul săptămânal a fost acordat luni și marți, dar nu au fost depășite cele 5 zile consecutive de muncă și nici cele 40 de ore prevăzute pentru săptămâna respectivă, va fi acordat sporul negociat pentru weekend, deci nu avem ore suplimentare, nici de compensat, nici de plătit.

(2) În aceeași situație, dacă timpul săptămânal de 40 de ore a fost depășit, atunci avem și compensarea cu timp liber corespunzător în următoarele 90 de zile sau acordarea sporului pentru muncă suplimentară, dar și acordarea sporului de weekend, condiția fiind respectarea dispozițiilor privind acordarea a două zile de repaus după 5 zile de activitate", a explicat, pentru redacția noastră, Dan Năstase, consilier juridic specializat în relații de muncă.

Un lucru important de menționat este că atunci când vorbim de compensarea orelor suplimentare, prioritar va fi acordat timp liber corespunzător în următoarele 90 de zile, iar în măsura în care acest lucru nu este posibil, abia atunci aceste ore muncite în plus trebuie plătite de către angajator cu un spor de minim 75%.

Consilierul juridic atrage atenția asupra faptului că, în situația unui salariat care lucrează de luni până vineri, opt ore/zi, iar sâmbătă și duminică nu primește repausul săptămânal, trebuie verificat cu prioritate dacă sunt respectate dispozițiile art. 137, alin (4), adică în ce măsură poate fi acordat cumulat repausul săptămânal.

"Astfel, în lipsa acordului organizației sindicale sau al reprezentanților salariaților și fără autorizarea inspectoratului teritorial de muncă, neacordarea celor 48 de ore libere consecutive după prestarea a 5 zile de muncă reprezintă o încălcare a dispozițiilor legale privind timpul săptămânal de muncă și de odihnă, iar sancțiunea este amenda de la 1.500 de lei la 3.000 de lei, potrivit art. 260, alin. (1), lit. j)", subliniază Dan Năstase.