Clauza de neconcurenţă: Ce restricţii pot avea salariaţii după ce pleacă de la angajator

Codul Muncii prevede la art. 20 că între părțile contractului individual de muncă pot fi negociate și cuprinse în contract și clauze specifice, menționând  că sunt considerate clauze specifice, fără ca enumerarea să fie limitativă, următoarele:

a)   clauza cu privire la formarea profesională;
b)   clauza de neconcurenţă;
c)   clauza de mobilitate;
d)   clauza de confidențialitate. 

Întrucât legislația prevede că enumerarea de mai sus nu este limitativă, interpretarea noastră este că pot exista și alte clauze specifice care nu sunt reglementate de Codul Muncii, părțile contractului individual de muncă având posibilitatea negocierii unor clauze potrivit intereselor proprii, cu respectarea legislației în vigoare.

După cum reiese de mai sus, una dintre clauzele specifice reglementate de Codul Muncii este clauza de neconcurență.

Art. 41 alin. (1) din Constituția României statuează faptul că “Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupației, precum și a locului de muncă este liberă”.

Cu privire la clauza de neconcurență, art. 21 din Codul Muncii prevede că, la încheierea contractului individual de muncă sau pe parcursul executării acestuia, părțile pot negocia și cuprinde în contract o clauză de neconcurență prin care salariatul să fie obligat ca, după încetarea contractului, să nu presteze, în interes propriu sau al unui terț, o activitate care se află în concurență cu cea prestată la angajatorul său, în schimbul unei indemnizații de neconcurență lunare pe care angajatorul se obligă să o plătească pe toată perioada de neconcurență.

Pentru ca o clauză de neconcurență să-și producă efectele, trebuie respectate anumite cerințe prevăzute de legislația în vigoare, după cum urmează:

• activitățile care sunt interzise: Clauza de neconcurentă își produce efectele numai dacă în cuprinsul ei sunt prevăzute în mod concret activitățile ce sunt interzise angajatului la data încetării contractului individual de muncă;
• perioada pentru care își produce efectele clauza de neconcurență: Clauza de neconcurenta își produce efectele numai dacă în cuprinsul ei este prevăzută în mod expres perioada de timp pentru care își produce efecte clauza. Menționăm că, în conformitate cu art. 22 alin. (1) din Codul Muncii, clauza de neconcurență își produce efectele pentru o perioadă de maximum doi ani de la data încetării contractului individual de muncă;
• terții în favoarea cărora se interzice prestarea activității: Clauza de neconcurență își produce efectele numai dacă în cuprinsul ei sunt prevăzuți în mod concret terții în favoarea cărora angajatorul dorește ca fostul său salariat să nu presteze activități. În practică, terții sunt societăți din același câmp de activitate cu angajatorul, aceștia fiind în concurență directă;
• teritoriul: Clauza de neconcurență își produce efectele numai dacă în cuprinsul ei este prevăzută aria geografică unde salariatul poate fi în reală competiție cu angajatorul;
• indemnizația de neconcurență: Clauza de neconcurență își produce efectele numai dacă în cuprinsul ei este prevăzut cuantumul indemnizației de neconurență lunare. Indemnizația de neconcurență lunară se negociază și este în valoare de cel puțin 50% din media veniturilor salariale brute ale salariatului din ultimele şase luni anterioare datei încetării contractului individual de muncă sau, în cazul în care durata contractului individual de muncă a fost mai mică de şase luni, din media veniturilor salariale lunare cuvenite acestuia pe durata contractului.

Un aspect deosebit de important este că o clauză de neconcurență nu poate avea ca efect interzicerea în mod absolut a exercitării profesiei salariatului sau a specializării pe care acesta o deține (în caz contrar s-ar încălca prevederile Constituției enunțate mai sus). Acesta este și motivul pentru care clauza trebuie să conțină în mod expres toate informațiile prevăzute mai sus.

La sesizarea salariatului, instanța competență poate diminua efectele clauzei de neconcurență.

În cazul nerespectării cu vinovăție a clauzei de neconcurență, salariatul poate fi obligat la restituirea indemnizației și, după caz, la daune-interes corespunzătoare prejudiciului pe care l-a produs angajatorului.
 
În final reiterăm ideea că prevederile clauzei de neconcurență își produc efectele numai după încetarea contractului de muncă, iar o clauză de neconcurență care să-și producă efecte pe parcursul derulării contractului nu este conformă cu prevederile legale în vigoare.