Firmele care, profitând de poziția lor superioară de negociere, nu-și respectă contractele cu partenerii riscă, mai nou, amenzi drastice

Articol scris de Ana-Maria Baciu, Managing Partener, și Ana-Maria Corugă, Managing Associate, SIMION & BACIU.

În data de 20 iunie 2022, a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2022 privind combaterea acțiunilor speculative și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Astfel cum declară textual, OUG nr. 84/2022 își propune să reglementeze aspecte referitoare la protejarea directă sau indirectă a consumatorilor în perioadele de stare de mobilizare parțială sau totală a forțelor armate și stare de război, stare de asediu și stare de urgență, stare de alertă sau alte situații de criză stabilite explicit prin acte normative emise de Parlamentul sau Guvernul României. Pe scurt, OUG nr. 84/2022 ar urma să se aplice în mod exclusiv față de apariția unor situații socio-economico-politice excepționale. 

Prevederile OUG nr. 84/2022 pot avea un impact semnificativ la nivelul operatorilor economici, indiferent de industria acestora, pentru că, pe de o parte, acest nou act normativ aduce modificări substanțiale asupra prevederilor Legii privind combaterea concurenței neloiale (Legea nr. 11/1991) și, pe de altă parte, modifică dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor prin instituirea unor noi interdicții în sarcina operatorilor economici, reglementând și un regim sancționator corespunzător semnificativ mai exigent față de sancțiunile existente pentru încălcări ale prevederilor generale în materia protecției consumatorilor.

În ceea ce privește domeniul practicilor de concurență neloială, o modificare notabilă este cea adusă articolul 2 din Legea nr. 11/1991. Textul de lege, în noua sa formă, reglementează și sancționează exploatarea poziției superioare de negociere a unei întreprinderi față de o altă întreprindere cu care s-a aflat sau se află într-o relație comercială de natură să îi producă acesteia din urmă un prejudiciu semnificativ și să fie de natură să afecteze concurența pe piață ca fiind o practică de concurență neloială ce contravine uzanțelor cinstite și principului general al bunei-credințe. 

Conform aceluiași text de lege, o astfel de exploatare a poziției superioare de negociere se poate concretiza prin acțiuni sau inacțiuni precum refuzul nejustificat de a furniza sau de a cumpăra bunuri sau servicii, nerespectarea clauzelor contractuale privind plata, furnizarea sau achiziția, impunerea unor condiții nejustificat de oneroase sau discriminatorii față de obiectul contractului sau modificarea ori încetarea nejustificată a relațiilor comerciale cu întreprinderea parteneră. 

OUG nr. 84/2022 definește noțiunea de poziție superioară de negociere ca reprezentând situația în care se află o întreprindere care, deși nu deține o poziție dominantă conform prevederilor din Legea concurenței nr. 21/1996, se află totuși într-o situație determinată de caracteristici ale pieței, care este în măsură să favorizeze apariția unor dezechilibre semnificative generate de factori precum structura specifică a lanțului de producție sau de distribuție, vulnerabilitatea față de factori externi, perisabilitatea sau sezonalitatea, și de relația specifică dintre acestea și alte întreprinderi care desfășoară activitate pe piețe diferite, unde această relație se va analiza în considerarea unui set de criterii determinate și reglementate în mod expres, fiind necesar să se constate îndeplinirea cumulativă a tuturor acestor criterii.

Potrivit textului de lege, analiza factorilor ce pot conduce la formarea unei poziții superioare de negociere a unei întreprinderi va avea în vedere, în mod cumulativ, următoarele:

• existența unui raport dezechilibrat de forțe, ca urmare a unor elemente precum cota de piață sau notorietatea mărcii;
• importanța relației comerciale pentru activitatea celeilalte întreprinderi, ca urmare a unor elemente precum ponderea semnificativă a vânzărilor sau a achizițiilor sale în activitatea celeilalte întreprinderi, rolul critic al produselor sau serviciilor sale pentru derularea activității celeilalte întreprinderi sau existența unor investiții semnificative din partea acesteia din urmă, realizate în vederea onorării raporturilor comerciale stabilite;
• absența unei soluții alternative echivalente pentru cealaltă întreprindere.

Subliniem faptul că materia practicilor comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar -- având sediul materiei în Legea nr. 321/2009 și Legea nr. 81/2022 -- este exclusă în mod expres din sfera de incidență a reglementării practicii de concurență neloială constând în exploatarea unei poziții superioare de negociere.

În ceea ce privește regimul sancționator al exploatării unei poziții superioare de negociere ca practică de concurență neloială, aceasta este sancționată cu titlu de contravenție cu amendă. Limitele amenzii sunt reglementate diferențiat după cum contravenția este săvârșită de o persoană juridică (amenda aplicabilă este între 50.000 și 500.000 lei) sau de o persoană fizică (amenda aplicabilă este între 5.500 și 11.000 lei).

Constatarea și sancționarea contravenției se realizează, conform textului de lege, prin decizie a Consiliului Concurenței.

Sub egida aceluiași regim sancționator se plasează și practicile de concurență neloială care contravin uzanțelor cinstite și principiului general al bunei-credințe, săvârșite de întreprinderi față de alte întreprinderi (deci, în cadrul unei relații B2B), care constau în: practicarea unor prețuri nejustificat de mari, limitarea în mod nejustificat a producției sau a vânzărilor, acumularea de mărfuri de pe piața externă sau internă în scopul creării unui deficit pe piața românească și revânzării lor ulterioare la un preț crescut în mod nejustificat.

Aceste din urmă practici comerciale sunt calificate ca practici de concurență neloială doar atunci când sunt săvârșite în perioadele de stare de mobilizare parțială sau totală a forțelor armate și stare de război, stare de asediu și stare de urgență, stare de alertă sau alte situații de criză stabilite explicit prin acte normative, pentru produsele, categoriile de produse sau serviciile stabilite ca fiind în situație de risc speculativ prin hotărâre a Guvernului.

În ceea ce privește noțiunea de risc speculativ, conform prevederilor OUG nr. 84/2022, aceasta vizează acele situații în care pot apărea majorări nejustificate de prețuri sau poate exista un dezechilibru major între cerere și ofertă pe piață, identificate de Agenția Națională de Administrare Fiscală în urma unor evaluări realizate în urma controalelor efectuate potrivit atribuțiilor sale prevăzute în Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, precum și de alte autorități sau instituții publice în funcție de aria de competență, din oficiu sau la sesizarea structurilor asociative reprezentative ale mediului de afaceri sau ale consumatorilor.

Subliniem faptul că OUG nr. 84/2022 nu se limitează la a reglementa și a sancționa doar acele practici comerciale întreprinse cu privire la categoriile de produse și servicii stabilite ca fiind în situație de risc speculativ în cadrul unei relații business to business. Materia relațiilor business to consumer este, de asemenea, acoperită, OUG nr. 84/2022 operând, așa cum am menționat anterior, modificări și asupra legislației aplicabile în materia protecției consumatorilor.

Astfel, în ce privește domeniul protecției consumatorilor, OUG nr. 84/2022 instituie un set de interdicții suplimentare în sarcina operatorilor economici, interdicții ce trebuie avute în vedere în cadrul relației dintre un profesionist și un consumator în orice situație ce se circumscrie dispoziției legale, astfel cum vom detalia în cele ce urmează.

Astfel, prevederile legale interzic în mod expres acele fapte ale unor întreprinderi față de consumatorul persoană fizică care constau în:

• practicarea unor prețuri nejustificat de mari;
• limitarea în mod nejustificat a producției sau vânzărilor;
• acumularea de mărfuri de pe piața externă sau internă în scopul creării unui deficit pe piața românească și revânzării lor ulterioare la un preț crescut în mod nejustificat.

La fel ca și în cazul reglementării privitoare la domeniul B2B, interdicțiile redate nu sunt general aplicabile, caracterul contravențional al faptelor reglementate fiind condiționat de săvârșirea uneia sau mai multor acțiuni dintre cele prezentate mai sus în perioade de stare de mobilizare parțială sau totală a forțelor armate și stare de război, stare de asediu și stare de urgență, stare de alertă sau alte situații de criză stabilite explicit prin acte normative, pentru produsele, categoriile de produse sau serviciile stabilite ca fiind în situație de risc speculativ prin hotărâre a Guvernului.

Întreprinderea oricăreia dintre acțiunile interzise prin textul de lege reprezintă contravenție și se va sancționa cu amendă contravențională de la 50.000 lei la 500.000 lei. În această materie, autoritatea desemnată în supravegherea și controlul piețelor relevante este Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor.

Considerăm notabil faptul că OUG nr. 84/2022 conferă Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor competența de a dispune măsuri pentru limitarea prejudicierii consumatorilor, având autoritatea de a obliga întreprinderile să revină la prețul de vânzare practicat în cadrul unei platforme online / la punctul de lucru controlat, anterior acțiunii speculative în termen de maximum 24 de ore sau să oprească comercializarea.

În concluzie, modificările OUG nr. 84/2022 aduc atât un nou mecanism de protecție a relațiilor concurențiale, definind și sancționând o relație de dezechilibru care, deși nu își are sursa într-o poziție de dominanță asupra pieței în sensul dispozițiilor preexistente, are potențialul de a avea efecte cel puțin la fel de negative, dar și un set de prevederi cu privire la anumite situații extraordinare, a căror necesitate a devenit aparentă odată cu pandemia și consecințele sale economice, resimțite atât de întreprinderi, dar mai ales de consumatori.