14 proiecte fiscale care ar putea deveni legi în prima jumătate din 2024

Constituția României prevede că cele două Camere parlamentare se întrunesc în două sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune începe odată cu luna februarie şi ține până la finalul lunii iunie, iar cea de-a doua începe odată cu luna septembrie şi ține până la finalul lunii decembrie.

Deoarece senatorii și deputații se întorc la muncă pe 1 februarie pentru prima sesiune ordinară a anului 2024, am inventariat câteva proiecte care au șanse mari să devină legi în următoarele luni. Acestea au trecut deja de prima Cameră parlamentară și acum se află, la Forul decizional, în așteptarea celui mai important vot al procesului de legiferare.

1. Toate cheltuielile cu servicii intragrup o să devină nedeductibile. Toate cheltuielile cu servicii intragrup, ce sunt prestate de entități afiliate nerezidente în România, o să devină nedeductibile în cazul plătitorilor de impozit pe profit. Mai precis, este vorba de serviciile de management, consultanță, asistență și nu numai.

2. Mai multe modificări ale Codului fiscal - o obligație nouă și ajustări punctuale. Mai multe ajustări ale prevederilor Codului fiscal, ce țin de domeniul TVA-ului și de domeniul accizelor, sunt incluse într-un proiect de lege aflat la deputați. Totodată, documentul se referă și la o măsură importantă antievaziune din domeniul comerțului online.

3. Firmele care-și plătesc trimestrial, la termen, impozitele pe afaceri o să beneficieze de o bonificație. Companiile care-și achită trimestrial, la termen, impozitul micro și impozitul pe profit ar putea beneficia, în viitor, de o bonificație de 3%, pe care s-o folosească pentru investiții.

4. Extinderea unor termene privind TVA. Termenele actuale pentru trecerea de la perioada trimestrială la cea lunară pentru TVA, în caz de achiziții intracomunitare, și înregistrarea în scopuri de TVA, în cazul atingerii sau depășirii plafonului de scutire, ar urma să fie extinse. Totuși, Guvernul atrage atenția că măsura nu are o utilitate reală și că, mai degrabă, va încurca lucrurile în practică.

5. Eliminarea plății majorate a contribuțiilor la pensii și sănătate pentru salariații care lucrează cu normă parțială. Măsura a fost adoptată tacit la Senat prin trei propuneri legislative diferite, toate aflându-se acum, pentru votul decisiv, la Camera Deputaților. Însă rămâne de văzut dacă măsura chiar va fi adoptată la Forul decizional. Suprataxarea muncii part time a fost gândită pentru situațiile în care angajatorii „maschează” o normă întreagă cu o normă parțială pentru a plăti taxe salariale mai mici către stat.

6. Statul va fi obligat să achite mai rapid datoriile către contribuabili. Instituțiile și autoritățile publice vor avea la dispoziție numai două luni de la somația de executare pentru a plăti datoriile către contribuabilii care au titluri executorii, înainte ca acestea să poată fi executate silit. Dacă nu mai sunt fonduri, entitățile publice vor avea o lună la dispoziție să facă rost de bani, altfel vor trebui să scoată la înaintare bunurile sau veniturile ce pot fi executate silit.

7. Pentru sumele datorate contribuabililor, Fiscul va plăti inclusiv penalități de întârziere, nu doar dobânzi. Atunci când Fiscul are sume de restituit sau de rambursat către contribuabili, va datora, în plus față de dobânzi, penalități de întârziere. În același timp, autoritățile locale vor trebui să achite majorări de întârziere pentru sumele de restituit sau de rambursat contribuabililor.

8. Baza TVA-ului va putea fi ajustată în anumite situații noi. Dacă din cauza dizolvării, în anumite situații speciale, a unui client nu poate încasa contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, o firmă va avea voie să ajusteze baza de impozitare a TVA-ului.

9. Firmele își vor putea „plăti” taxele salariale cu sumele de recuperat pentru concedii medicale. Mecanismul fiscal al compensării ar putea fi extins pentru a permite „plata” taxelor salariale cu indemnizațiile de concediu medical pe care statul trebuie să le restituie angajatorilor. Practic, în loc să aștepte luni de zile restituirea indemnizațiilor, angajatorii vor putea să le compenseze, prin intermediul declarației 112, cu taxele salariale pe care le au de plătit.

10. În anumite situații, firmele vor avea 15 zile în plus pentru depunerea declarațiilor fiscale, fără a risca amendarea. Atunci când apar probleme tehnice cu site-ul Fiscului sau cu versiunile electronice ale declarațiilor fiscale, contribuabilii vor avea 15 zile suplimentare pentru a depune formularele, fără a risca amendarea. Aceeași regulă se va aplica inclusiv atunci când Fiscul pune la dispoziție versiuni electronice nou-nouțe de declarații fiscale cu doar câteva zile înainte de termenele de depunere.

11. Valoarea minimă de intrare a mijloacelor fixe va fi dublată. Valoarea minimă de intrare a mijloacelor fixe va crește de la 2.500 la 5.000 de lei. Măsura este relevantă în cazul amortizării capitalului imobilizat, obligație prin care firmele care investesc în active corporale și necorporale recuperează treptat uzura lor fizică și morală. Valoarea minimă de intrare a mijloacelor fixe n-a mai fost actualizată de ani buni, acesta fiind motivul din spatele demersului parlamentarilor.

12. Schimbări majore privind firmele de contabilitate. Mai multe modificări substanțiale la legislația activității contabile au fost propuse pentru adoptare la Camera Deputaților, acestea fiind controversate. Printre altele, o să dispară condiția ca firmele de contabilitate să fie deținute majoritar de către profesioniști contabili, iar corpul experților contabili va fi reorganizat din temelii și supravegheat prin Autoritatea pentru Supravegherea Publică a Activității de Audit Statutar.

13. Prevederile fiscale neclare vor fi interpretate în favoarea firmelor. Codul de procedură fiscală prevede acum că chestiunile neclare trebuie interpretate de autorități în favoarea contribuabililor. Dar problema este că, înainte de a se ajunge la asta, se aplică alte reguli ce fac aproape imposibilă interpretarea în favoarea contribuabililor, spun specialiștii. Parlamentarii vor, astfel, să corecteze neajunsul.

14. O nouă lege a gestionarilor. Deoarece actuala lege a gestionarilor este folosită încă din anul 1969 și n-a fost actualizată în totalitate pentru a reflecta schimbările din ultimii peste 50 de ani, parlamentarii pregătesc o lege nouă pentru această categorie de angajați. Documentul prevede mai multe schimbări față de cadrul legal folosit acum.