Propunerea legislativă privind parteneriatul civil a fost respinsă atât la Senat, cât și la Camera Deputaților, ceea ce înseamnă că și-a încheiat parcursul legislativ. Aceasta prevedea introducerea în legislația locală a unei noi forme de forme legale de conviețuire.
Mai exact, proiectul de act normativ prevedea ca persoanelor care au împlinit vârsta de 18 ani și dețin cetățenia română să li se permită să încheie un acord de comuniune civilă, cunoscut sub numele de parteneriat civil. Un astfel de parteneriat civil putea fi încheiat nu numai de cetățenii români, ci și de cei străini, dar aceștia trebuiau să aibă, potrivit proiectului, reședința în România de mai mult de un an.
Potrivit propunerii, persoanele care ar fi încheiat un parteneriat civil ar fi avut o serie de drepturi și obligații în raport cu partenerul, și anume ei ar fi avut dreptul de a decide în comun asupra aspectelor importante ale vieții lor împreună, ar fi beneficiat de dreptul la protecția vieții private și de cuplu, ar fi avut aceleași drepturi procedurale și de statut în instanțe sau proceduri administrative precum persoanele căsătorite, dar ar fi avut și obligații, spre exemplu, obligația de a-și acorda asistență reciprocă și îngrijire în caz de boală.
Parteneriatele civile ar fi putut să fie încheiate numai de către persoanele cu discernământ, cu acordul expres al persoanelor ce formează cuplul și în fața unui registrator, care, în urma depunerii unei solicitări din partea cuplului, ar fi stabilit data la care se va încheia parteneriatul, dar nu la mai mult de șapte zile de la data depunerii cererii. Încheierea parteneriatului civil s-ar fi putut face, în funcție de decizia registratorului, la sediul primăriei sau într-un alt loc adecvat, și nu ar fi implicat niciun cost. În plus, la eveniment nu ar fi fost nevoie de martori.
De asemenea, un parteneriat civil nu ar fi putut fi încheiat între persoanele care sunt rude de până la gradul al patrulea, chiar dacă gradul de rudenie deriva din adopție sau dacă una dintre persoanele care forma cuplul ar fi fost deja implicată într-un parteneriat civil sau într-o căsătorie.
Inițiatorii își motivau propunerea prin creșterea continuă a numărului de nașteri în afara căsătoriei, care, în 2015, a depășit numărul nașterilor din cadrul căsătoriei, iar copiii născuți în afara căsătoriilor nu au aceleași drepturi precum cei născuți într-o căsătorie și prin faptul că România este, alături de Bulgaria, Letonia, Lituania, Polonia și Slovacia, una dintre cele șase țări din Uniunea Europeană care nu oferă cetățenilor săi posibilitatea de a-și oficializa relația de cuplu fără a fi obligați să se căsătorească și să beneficieze de anumite drepturi.
Atenție! Proiectul de lege NU se poate aplica. Acesta a fost respins definitiv de forul decizional, astfel că și-a încetat traseul legislativ.
Comentarii articol (5)