Parlamentul European a aprobat de curând propunerea de Directivă nr. 2018/0090 referitoare la piața unică digitală și la actualizarea drepturilor consumatorilor în mediul online. Documentul va trebui transpus în legislația noastră în doi ani de când va apărea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, dar directiva nu și-a încheiat încă procedura legislativă.
Concret, propunerea de act normativ european aduce modificări altor patru directive referitoare la practicile comerciale neloiale, drepturile consumatorului, clauzele contractuale abuzive și indicatorii de preț.
Mai exact, una dintre modificări se referă la procesul de transparentizare a informațiilor la care consumatorul va avea acces atunci când caută produse pe internet. Adică, dacă directiva va fi aprobată, atunci comercianții online din spațiul Uniunii Europene vor fi obligați să le transmită consumatorilor dacă site-ul a plătit furnizorul motorului de căutare (ex. Google) pentru a-i pune site-ul sau produsele vândute între primele rezultate ale căutării.
Concret, dacă o persoană caută pe internet un produs pe care dorește să-l achiziționeze, fiecare site rezultat în urma căutării va trebui să specifice dacă a plătit sau nu motorul de căutare pentru afișarea site-ului sau dacă oferta sa este, într-adevăr, relevantă pentru consumator.
O altă modificare va fi adusă sistemului de evaluare a produselor. Acest lucru înseamnă că magazinele online vor fi obligate să arate consumatorilor că folosesc procedee prin care verifică evaluările publicate de către alți consumatori produselor sau site-ului. Cu alte cuvinte, evaluările afișate vor trebui să fie făcute de clienți reali, iar comercianții online nu se vor mai putea folosi de practici publicitare de genul publicării unor evaluări pozitive false ale produselor pe care le comercializează.
De asemenea, în cazul în care o evaluare a unui produs a fost sponsorizată de comerciant, acesta va trebui să specifice acest lucru.
O altă problematică abordată de această propunere legislativă este așa-numitul dublu standard de calitate a produselor, adică acele produse care sunt comercializate sub același brand în diferite țări UE dar care diferă ca ingrediente sau caracteristici. Directiva clarifică modalitatea prin care ar trebui abordate practicile înșelătoare de către autoritățile naționale. Dacă sunt îndeplinite cumulat anumite condiții (de exemplu, produsele se comercializează în state membre diferite ca fiind identice, ingredientele sau caracteristicile sunt semnificativ diferite în mod nejustificat), practica ar putea fi calificată drept înșelătoare și ar putea fi interzisă.
Pentru nerespectarea generală a prevederilor (adică pentru cei care afectează consumatori din mai multe țări UE), amenda maximă disponibilă va avea un cuantum de cel puțin 4% din cifra anuală de afaceri a comerciantului din anul fiscal anterior sau o sumă forfetară de două milioane de euro în cazurile în care informația despre cifra de afaceri nu este disponibilă.
Comentarii articol (0)