Provocări noi în domeniul dreptului concurenței

În ceea ce privește nedeturnarea personalului, Consiliul Concurenței își propune să-și intensifice eforturile de investigare și sancționare a posibilelor practici și acorduri anti-concurențiale prin care părțile intenționează să împiedice angajații proprii să migreze de la una la cealaltă și stabilesc un anumit prag salarial pentru a descuraja această migrație. La rândul lor, pentru a evita plata unor amenzi de până la 10% din cifra de afaceri, companiile pot lua și ele măsuri pentru a reduce riscurile, prin elaborarea unor politici de resurse umane clare, care să prevină încheierea unor acorduri de stabilire a nivelului salarial și beneficiilor oferite angajaților cu aceia dintre concurenți care se pretează la astfel de practici, care să permită transferul angajaților de la o societate la alta, în caz contrar fiind îngrădit dreptul la muncă, care să interzică transferul informațiilor sensibile, și care să ajute personalul departamentelor de resurse umane să identifice și să semnaleze imediat posibilele încălcări ale legislației naționale și europene în domeniu.

Din perspectiva investițiilor străine directe și având în vedere numărul record de fuziuni aprobate în 2022 de Consiliul Concurenței (94), noua Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 46/2022 privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2019/452 de stabilire a unui cadru pentru examinarea investițiilor străine directe în Uniune, prevede că investițiile străine directe și investițiile noi trebuie să primească avizul Comisiei pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD), instituție nou creată, aflată în subordinea Guvernului. În scopul protejării intereselor esențiale de securitate și ordine publică, investițiile care trebuie avizate de CEISD sunt cele care vizează activitățile strategice prevăzute în Decizia CSAT nr. 73/2012 (investiții în energie, securitatea transporturilor, securitatea sistemelor de resurse vitale, infrastructura critică, sistemele de informații și comunicare, securitatea industrială etc.), a căror valoare depășește 2.000.000 Euro sau care, chiar dacă nu depășesc acest prag, pot avea un impact asupra securității sau ordinii publice, prin natura sau efectele lor. Deși proiectul de lege de aprobare a acestei ordonanțe de urgență are unele lacune – spre exemplu, definiția investițiilor străine directe nu este foarte clară și trebuie clarificate și activitățile strategice la care se referă Decizia CSAT nr. 73/2012 – companiile trebuie să știe că riscă sancțiuni de până la 10% din cifra ce afaceri realizată la nivel global în anul anterior.

În ceea ce privește abuzul de poziție superioară în negocierea contractelor – comportamentul unui operator economic care nu este într-o poziție dominantă pe piață, dar care poate crea dezechilibre față de un operator economic mai mic – refuzul de a furniza sau achiziționa bunuri sau servicii, nerespectarea obligațiilor de plată, impunerea unor condiții oneroase sau discriminatorii, modificarea unilaterală sau încetarea fără motiv a contractelor sunt fapte clar sancționabile conform noilor modificări legislative, pe care companiile le pot evita simplu. Este important ca operatorii economici să analizeze cu atenție condițiile contractuale astfel încât să asigure imparțialitatea acestora, să consemneze în detaliu negocierile care au dus la încheierea sau modificarea contractelor, să explice modul în care aparentul dezechilibru este contracarat de obligațiile reciproce ale părților sau de alte interese legitime.

Având în vedere intenția evidentă a Consiliului Concurenței de a organiza din ce în ce mai multe verificări inopinate la sediul companiilor,  operatorii economici trebuie să manifeste o grijă mai mare în elaborarea, actualizarea și punerea în aplicare a politicilor proprii și în respectarea reglementărilor aplicabile și, de preferat, să apeleze la un consultant specializat în domeniul concurenței.