Analiză: Statutul lucrătorului cultural profesionist, între vechile probleme ale industriei și noile tendințe de reglementare

Articol scris de Corina Roman, Managing Associate, și Alina Paraschiv, Associate, SIMION & BACIU.

Artiștii și, în general, persoanele implicate cu titlu profesional în domeniul cultural au revenit în atenția legiuitorilor european și român odată cu criza provocată de pandemia de COVID-19, care a evidențiat, o dată în plus, anumite vulnerabilități preexistente din această industrie (cum ar fi veniturile inconstante ale artiștilor, lipsa unei protecții sociale adecvate etc.) și care s-au accentuat pe fondul interdicțiilor instituite în acea perioadă. 

Deși la nivelul UE eforturile pentru adoptarea unui Statut European al Artiștilor nu s-au concretizat încă, la nivel național, în luna aprilie 2023 a intrat în vigoare Ordonanța de urgență nr. 21/2023 privind Statutul Lucrătorului Cultural Profesionist. Prin reglementările pe care le impune, Statutul Lucrătorului Cultural Profesionist se dorește a fi un prim pas pentru diminuarea riscurilor suportate de lucrătorii culturali în condiții de muncă intermitentă, eterogenă și instabilă, asigurarea unei mobilități crescute și mai facile la nivel național și internațional, precum și pentru asigurarea dialogului social necesar în acest sector prin posibilitatea constituirii de asociații profesionale de către lucrătorii culturali profesioniști.

Ca o observație generală, artiștii, autorii și ceilalți beneficiari ai acestui act normativ au opțiunea, nu obligația de a se înregistra ca lucrător cultural profesionist, caz în care vor beneficia de avantajele aduse de acest regim special, asumându-și, totodată, și obligațiile aferente.

Cine sunt beneficiarii acestui act normativ și cum se dobândește statutul de lucrător cultural profesionist?

Beneficiarii acestui act normativ sunt autorii, artiștii interpreți şi executanți, conform definiției din Legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor, dar şi persoanele fizice ce desfășoară o activitate culturală de suport sau auxiliară, dintre cele enumerate în anexa ordonanței (care merită precizat că este surprinzător de largă), care s-au înregistrat fiscal ca atare pentru o perioadă de trei ani.

Pentru a dobândi statutul de lucrător cultural profesionist, în anul fiscal anterior solicitării de înregistrare, persoana fizică trebuie să fi obținut cel puțin 50% din veniturile supuse impozitului pe venit, cumulat, din venituri din cesiunea drepturilor de autor sau a drepturilor conexe, activități independente din categoria celor enumerate în anexa la ordonanță, contracte individuale de muncă pe durată determinată, pentru activități culturale şi în domeniul cultural, ajunse la termen până la data depunerii cererii de înregistrare. Sunt excluse din acest calcul veniturile obținute de persoanele fizice din exploatarea drepturilor de autor sau a drepturilor conexe dobândite prin cesiune sau moștenire, precum și cele din cesiunea drepturilor de autor pentru opere științifice sau pentru programe de calculator. 

În acest sens, lucrătorul cultural care îndeplinește condițiile amintite mai sus va depune o cerere de înregistrare în registrul lucrătorilor culturali profesioniști, împreună cu documentele fiscale care atestă realizarea pragului de 50% din venituri impozabile din activități culturale.

Valabilitatea înregistrării ca lucrător cultural profesionist

Înregistrarea ca lucrător cultural profesionist este valabilă pe o durată de trei ani fiscali consecutivi, de la data înregistrării în registru. Înregistrarea se poate prelungi doar cu condiția ca minimum 50% din veniturile supuse impozitului pe venit, realizate în acest interval, ca medie anuală, să provină din activități desfășurate ca lucrător cultural profesionist.

Încetarea înregistrării poate avea loc fie la cererea lucrătorului cultural profesionist, fie de drept, în următoarele cazuri: la expirarea duratei de trei ani pentru care s-a făcut înregistrarea, dacă nu are loc prelungirea acesteia, în cazul încheierii unui contract de muncă având ca obiect activități culturale, pe perioadă nedeterminată, ca sancțiune pentru nerespectarea obligației de notificare la termen a cazurilor ce atrag suspendarea de drept sau în caz de deces.

Un caz de încetare de drept care apare ca fiind neclar reglementat este cel care se referă la încălcarea obligației de a supune contractele încheiate de lucrătorii profesioniști în exercitarea unei activități culturale regimului instituit de ordonanță. Credem că o astfel de sancțiune cu impact major asupra lucrătorilor culturali ar fi trebuit să fie clar și limitativ prevăzută, în caz contrar existând posibilitatea pe viitor a ridicării de critici privind o eventuală neconstituționalitate a normei ca urmare a lipsei de predictibilitate.

Aspecte juridice și fiscale notabile reflectate de Statutul Lucrătorului Cultural Profesionist

Din perspectivă juridică, asistăm la introducerea unei noi categorii de contracte, aceea a contractelor de desfășurare a activității culturale. În viziunea Legiuitorului, acestea reprezintă convenții încheiate pentru perioade determinate, având ca obiect desfășurarea de activități culturale. Rămâne de văzut cum vor fi interpretate în practică prevederile ordonanței cu privire la posibilitatea lucrătorului cultural profesionist de a încheia și contracte de cesiune de drepturi de autor și contracte de desfășurare a activității culturale. 

Ceea ce atrage atenția, printre altele, este importanța pe care ordonanța o acordă înregistrării lucrătorului profesionist în registrul lucrătorilor culturali profesioniști și includerea de prevederi cu privire la asigurarea sănătății și securității în muncă pe parcursul sau în desfășurarea activității. Astfel, în absența menționării datei și a numărului unic de înregistrare a lucrătorului cultural profesionist din registru, precum și a clauzelor prin care se stabilește modalitatea în care se asigură sănătatea și securitatea în muncă, contractul este lovit de nulitate, ceea ce poate atrage multiple probleme de ordin juridic și fiscal - cum ar fi absența unui acord valabil și clar reglementat între părți, dar și eventuale probleme legate de deductibilitatea cheltuielilor efectuate în legătură cu desfășurarea activității culturale.

Într-un demers lăudabil, dar ale cărui rezultate sunt condiționate de existența pe viitor a unui sistem de pensii viabil, ordonanța reglementează expres că perioada în care persoana fizică deține statutul de lucrător cultural profesionist, înregistrat în registrul amintit, va constitui vechime în muncă și în specialitate. Mai mult, artiștii vor putea beneficia de protecție în caz de evenimente similare accidentelor de muncă, concedii medicale și indemnizații pentru incapacitate temporară de muncă, maternitate, îngrijirea copilului bolnav, de risc maternal și de șomaj în condițiile prevăzute în ordonanță. 

Din perspectivă fiscală, într-o încercare a legiuitorului de aducere la un numitor comun a variilor forme de colaborare implementate în sectorul cultural, se trasează câteva elemente-cheie ale noului regim fiscal aplicabil acestor lucrători. 

Astfel, un beneficiu al înscrierii în acest registru constă în faptul că veniturile vor fi considerate ca provenind din activități independente, cu impozitarea aplicabilă veniturilor din activități independente, sau din drepturi de proprietate intelectuală, după caz. Prin această prevedere, se dorește eliminarea riscului recalificării în activități dependente, care punea probleme atât pe plan juridic, cât și fiscal. Odată cu acest avantaj, se clarifică și obligația artiștilor de a depune declarații unice și de a plăti contribuțiile relevante, la termenele, în condițiile și cu derogările aferente din legislație pe parte de contribuții pentru asigurările sociale și, eventual, asigurări de sănătate. 

Ca mecanism de reținere, similar cu veniturile din drepturi de proprietate intelectuală, impozitul pe venitul lucrătorilor culturali se va reține la sursă de către plătitorul de venit la momentul efectuării plății și reprezintă impozit final. În acest sens, un alt avantaj al înscrierii în registru e adus și de aplicarea unei cote forfetare de deducere de 40% la venitul brut în vederea calculării venitului fiscal net.

Obligații noi de declarare și de plată pentru companiile care contractează lucrători culturali profesioniști

Un punct-cheie al ordonanței care credem că va suscita un anumit nivel de preocupare în mediul privat este acela că se instituie o nouă obligație de plată pentru companiile care încheie contracte de desfășurare a activității culturale. Acestea, în calitate de plătitori de venit, au, mai nou, obligația de a plăti o contribuție asigurătorie de 1% din valoarea fiecărui contract încheiat cu lucrători culturali profesioniști, care se virează în condițiile aplicabile contribuției asigurătorie pentru muncă. În consecință, pe viitor există riscul ca acele companii care contractează proiecte culturale să bugeteze contribuția ca un cost suplimentar în detrimentul lucrătorului cultural, care va beneficia în final de un venit net mai mic.

Pe lângă obligația de plată de mai sus, se mai instituie pentru companiile care contractează lucrători culturali o nouă obligație declarativă, descurajantă, care constă în depunerea semestrială, până la data de 25, inclusiv, a lunii următoare semestrului de raportare, a unei declarații privind obligațiile de plată a contribuției asigurătorii, dar și a unei evidențe nominale a persoanelor pentru care se efectuează plata acestei contribuții.

În contextul unei sarcini administrative din ce în ce mai dificile din cauza implementării SAF-T, a facturării electronice și a altor obligații similare, instituirea unei noi obligații declarative cu indicarea nominală a persoanelor beneficiare de astfel de venituri va îngreuna și mai mult activitatea operatorilor economici vizați, generându-le costuri mai ridicate cu instalarea de software specializat și/sau angajarea de colaboratori care să gestioneze astfel de aspecte.

Efecte amânate, reglementare incompletă

Din păcate, multe dintre efectele ordonanței sunt amânate din cauza absenței registrului lucrătorilor culturali profesioniști. Acest registru, esențial pentru funcționarea ordonanței, trebuia elaborat în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a ordonanței, însă până în prezent nu a fost publicat. 

Totodată, de menționat este și faptul că pe masa parlamentarilor se află proiectul de lege privind aprobarea OUG privind Statutul Lucrătorului Cultural Profesionist. Forma acestui proiect adoptată deja de Senat pare să aducă anumite modificări care sunt în favoarea beneficiarilor acestei reglementări (cum ar fi o reducere de 50% la contribuția la sănătate pentru primii trei ani fiscali de la înregistrare sau exceptarea, pentru perioada 2023 - 2026 de la plata impozitului pe venitul realizat din cesiunea de drepturi patrimoniale și din executarea contractelor activitate culturală încheiate potrivit ordonanței), deschizând calea către posibile îmbunătățiri și ajustări în cadrul actului normativ. 

Rămânem în așteptarea normelor metodologice și a eventualelor modificări aduse prin legea de aprobare, cu speranța că prin acestea se vor aduce mai multe clarificări, fără, însă, a se îngreuna și mai mult povara administrativă a companiilor care aleg să colaboreze cu lucrătorii culturali profesioniști. În definitiv, companiile din mediul privat trebuie încurajate, prin proceduri clare și suple și pe cât posibil fără costuri suplimentare, să susțină sectorul cultural, astfel încât statul să nu fie singurul care susține financiar un domeniu, de altfel, foarte important pentru fiecare dintre noi.