Tot ce nu stiati despre restituirea proprietatilor in Romania

Cadrul legal privind restituirea proprietatilor este constituit de: 

- Legea nr. 18/1991 a fondului funciar, cu modificarile si completarile ulterioare;
- Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997 cu modificarile si completarile ulterioare;
- Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 cu modificarile si completarile ulterioare;  
- Norma metodologica de aplicare unitara a Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 227 din 03 aprilie 2007.

Dupa anul 1991, reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor cu destinatie agricola si terenurilor cu destinatie forestiera, pentru fostii proprietari si mostenitorii acestora, s-a facut in conformitate cu Legea nr. 18/1991 si Legea nr. 1/2000, cu modificarile si completarile ulterioare. 

De asemenea, Legea nr. 10/2001 a oferit fostilor proprietari cadrul legal de a li se restitui imobilele preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum si cele preluate de stat in baza Legii nr. 139/1940 asupra rechizitiilor. In sensul legii, prin fosti proprietari se intelege atat persoanele fizice cat si persoanele juridice care detineau in proprietate imobilele preluate abuziv. Trebuie mentionat faptul ca de prevederile legii beneficiaza si mostenitorii legali sau testamentari ai persoanelor fizice indreptatite.

Totodata, Legea nr. 10/2001 a prevazut atat restituirea in natura a imobilelor, cat si  masurile reparatorii, constand in bunuri sau servicii oferite in echvalent, in cazul imposibilitatii restituirii in natura. 


Cetatenii straini nu pot cere reconstituirea dreptului de proprietate in baza Legii fondului funciar 


Legea fondului funciar nr. 18/1991 stabileste la articolul 48 ca cererea de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafetele de terenuri agricole sau terenuri cu destinatie forestiera poate fi facuta si de cetatenii romani cu domiciliul in strainatate, precum si de fostii cetateni romani care si-au redobandit cetatenia romana, indiferent daca si-au stabilit sau nu domiciliul in tara.

Aceste dispozitii au fost criticate la Curtea Constitutionala. In sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate autorul a apreciat ca „excluderea cetatenilor straini din categoria persoanelor care pot formula cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafetele de terenuri agricole sau cu destinatie forestiera care au apartinut in trecut autorilor lor ingradeste dreptul constitutional al acestora de a dobandi dreptul de proprietate privata asupra terenurilor prin mostenire legala.”

Prin Decizia nr. 630/2007, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 518 din 01.08.2007, Curtea Constitutionala a respins exceptia de neconstitutionalitate. Totodata, Curtea a retinut ca dispozitiile Legii nr. 18/1991 au ca scop reconstituirea dreptului de proprietate, sau constituirea acestuia, in favoarea fostilor cooperatori, a mostenitorilor acestora si a altor persoane care, la data intrarii in vigoare a legii, nu aveau calitatea de proprietari, asupra terenurilor care constituie fondul funciar al Romaniei.

„ Dreptul de proprietate al acestor persoane este reconstituit sau, dupa caz, constituit, in temeiul si in conditiile legii. In acest context, legea prevede categoriile de persoane indreptatite a formula cererile de reconstituire a dreptului de proprietate”, a precizat Curtea Constitutionala.

Curtea a adaugat faptul ca retrocedarea catre fostii proprietari sau mostenitorii acestora a dreptului de proprietate si reglementarea conditiilor in care opereaza aceasta retrocedare  constituie optiunea legiuitorului, in acord cu politica economica a statului in aceasta materie si cu finalitatea reparatorie a legii.

„ Conditionarea exercitarii dreptului de a formula cerere de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor de calitatea de cetatean roman reprezinta o astfel de optiune, care este pe deplin constitutionala”, mentioneaza Curtea Constitutionala in motivarea deciziei sale. 


Instantele de judecata pot dispune direct restituirea in natura a imobilului preluat abuziv (Legea nr.10/2001) 

Inalta Curte de Casatie si Justitie a admis un recurs in interesul legii inaintat de Procurorul general al Romaniei, stabilind modul de aplicare a art. (26), alin. (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.

Recursul in interesul legii a fost admis prin Decizia ICCJ nr. 20/2007, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 764 din 12.11.2007

Textul de lege vizat stabileste ca „decizia sau, dupa caz, dispozitia motivata de respingere a notificarii sau a cererii de restituire in natura poate fi atacata de persoana care se pretinde indreptatita la sectia civila a tribunalului in a carui circumscriptie se afla sediul unitatii detinatoare sau, dupa caz, al entitatii investite cu solutionarea notificarii, in termen de 30 de zile de la comunicare.”
Prin Decizia nr. 20/2007, ICCJ a stabilit ca instanta de judecata este competenta sa solutioneze pe fond nu numai contestatia formulata impotriva deciziei/dispozitiei de respingere a cererilor prin care s-a solicitat restituirea in natura a imobilelor preluate abuziv, ci si actiunea persoanei indreptatite in cazul refuzului nejustificat al entitatii detinatoare de a raspunde la notificarea partii interesate.

ICCJ a constatat ca unele instante au respins ca inadmisibile sau prematur introduse, actiunile prin care s-a solicitat restituirea imobilelor in natura, in conformitate cu dispozitiile Legii nr. 10/2001. Alte instante au admis actiunea si, anuland decizia/dispozitia emisa de unitatea detinatoare sau entitatea investita cu solutionarea notificarii, le-au obligat la emiterea unei noi decizii, respectiv dispozitii, in sensul restituirii in natura a bunului in litigiu.

Instantele care au aplicat corect legea sunt cele care  au considerat ca instanta judecatoreasca poate sa dispuna ea insasi, in mod direct, restituirea in natura a imobilului: 
- atat in cazul in care constata nelegalitatea sau netemeinicia deciziei/dispozitiei emise de unitatea detinatoare a imobilului;
- cat si in cazul cand unitatea detinatoare a imobilului nu s-a pronuntat in termenul prevazut de lege, prin decizie, respectiv dispozitie motivata, cu privire la pretentiile reclamantului care a uzat de procedurile de restituire reglementate de lege. 

Procurorul general:  Actiunea in revendicare de drept comun este inadmisibila dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 10/2001 


Pe 4 octombrie 2007, Procurorul general al Romaniei a inaintat Inaltei Curti de Casatie si Justitie un recurs in interesul legii privind admisibilitatea actiunii intemeiate pe dispozitiile dreptului comun (Codul Civil, art. 480 si 481) , avand ca obiect revendicarea imobilelor preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, actiuni formulate dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 10/2001.

Procurorul general a constatat ca instantele de judecata nu aplica in mod unitar legea. Astfel, unele instante au admis actiunile in revendicare intemeiate pe dispozitiile dreptului comun, formulata dupa intrarea in vigoare a Legii nr.10/2001.

In schimb, alte instante au considerat ca, de la intrarea in vigoare a Legii nr. 10/2001, respectiv de la data de 14.02.2001, restituirea imobilelor preluate in proprietatea statului in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, prevazute de art.2 alin.1 din acest act normativ se realizeaza numai prin procedura speciala, stabilita de aceasta lege si, in consecinta, actiunea in revendicare de drept comun este inadmisibila. Procurorul general a considerat ca aceste instante au aplicat corect legea.