Asocierea in participatiune

Concept 
Asocierea in participatiune este un tip special de contract prin care doua sau mai multe persoane fizice si/sau juridice convin sa creeze o asociere in care sa contribuie anumite bunuri in vederea exercitarii in comun a unor activitati comerciale, cu scopul de a imparti profitul obtinut. Asocierea astfel creata nu necesita formalitati de constituire inafara contractului, spre deosebire de societatile comerciale. Cu toate acestea, Codul Fiscal prevede ca asocierea trebuie inregistrata la organul fiscal competent inaintea inceperii activitatii.
Principala caracteristica a asocierii in participatiune este aceea ca nu creeaza o noua entitate juridica, drept care asocierea nu beneficiaza de personalitate sau patrimoniu propriu si in consecinta nu poate dobandi drepturi sau obligatii proprii.
Asocierea in participatiune are doua categorii de asociati: 1) asociatul principal, vizibil (administratorul), si asociatul secundar, ascuns (participantul). 

Contributii 

Contributiile asociatilor reprezinta elementul economic care le da dreptul de a participa la distribuirea profitului realizat din asociere. Codul Comercial roman nu impune restrictii cu privire la tipul de bunuri care pot forma aportul la asociere, asa incat aportul poate consta in bani, contributii in natura (bunuri mobile sau imobile, corporale sau necorporale, inclusiv creante), sau contributii in industrie (licente, know-how).
Datorita faptul ca prin asociere nu se creaza o entitate juridica, bunurile aportate nu formeaza patrimoniul asocierii, cum se intampla in cazul societatilor comerciale. 

a. Contributia asociatului principal
Potrivit doctrinei si practicii, in privinta contributiei asociatului principal nu opereaza niciun transfer de proprietate. Asociatul principal ramane proprietarul bunurilor aportate, in aceleasi conditii ca inaintea asocierii (i.e. faptul aportului la asocierea in participatiune nu modifica nici pozitiv nici negativ modalitatile dreptului). 

b. Contributia asociatului secundar
Soarta juridica a contributiei asociatului secundar a suscitat controverse in doctrina romaneasca, insa in prezent opinia cvasimajoritara este in sensul ca asociatul secundar pierde prerogativele folosintei si dispozitiei, acestea fiind transferate asociatului principal pe durata asocierii. Avand in vedere ca exista ambiguitate cu privire la transferul intregului drept de proprietate de la asociatul secundar la cel principal, este indicat ca in contractul de asociere sa fie stipulata reintoarcerea bunurilor aportate de asociatul secundar o data ce contractul inceteaza. 

Participarea la profit si pierderi 

In principiu, modul in care partile inteleg sa imparta profitul asocierii poate fi determinat in mod liber prin contractul de asociere. Singura interdictie priveste clauza leonina, prin care o parte sa isi rezerve tot profitul sau sa nu participe deloc la pierderi. Daca in contractul de asociere nu se stipuleaza reguli cu privire la impartirea profitului, acesta va fi repartizat conform cotei determinate de contributia fiecarui asociat. 

Functionarea asocierii 

Asocierea in participatiune confera drepturi si obligatii diferite pentru fiecare asociat. 

a. Obligatiile asociatului aparent
Obigatiile ce decurg din contractul de asociere in participatiune pentru asociatul aparent pot fi clasificate pe doua niveluri:
(i). Obligatiile asociatului principal fata de asociatul secundar
Asociatul principal trebuie sa administreze asocierea cu buna credinta, manifestand prudenta si diligenta pe care le-ar arata in afacerea sa. Drept urmare tot acesta trebuie sa tina inregistrarile contabile ale activitatii asocierii in participatiune si va fi raspunzator fata de asociatul secundar pentru proasta administrare a asocierii (lipsa profitului, pierderi provocate din culpa asociatului principal). In aceasta privinta asociatul aparent trebuie sa-l informeze periodic pe cel secundar asupra situatiei comertului desfasurat de asociere.
(ii). Obligatiile asociatului principal fata de terti
O caracteristica foarte importanta a asocierii in participatiune este aceea ca operatiunile conomice sunt efectuate exclusiv de asociatul aparent. In consecinta, tertii incheie contracte numai cu asociatul principal si niciodata cu asocierea, care nu are personalitate juridica, sau cu asociatul secundar, care nu apare niciodata in raporturile juridice.
Drept urmare, tertii nu vor avea drepturi impotriva asocierii insesi si vor putea trage la raspundere numai asociatul aparent. In aceasta situatie asociatul principal raspunde cu intreg patrimoniul sau, aspect care poate fi preintampinat numai prin constituirea unei societati in care asociatul sa aiba raspundere limitata, iar aceasta societate sa devina asociat principal in participatiune. 

b. Obligatiile asociatului secundar
(i). Obligatiile asociatului secundar in raport cu cel principal
Asociatul secundar are oligatia de a aporta bunuri pentru desfasurarea in comun a activitatii in asociere. El va suporta eventualele pierderi rezultate din activitatea asocierii, chiar daca intreaga operatiune este efectuata de asociatul aparent. Exceptia de la aceasta regula priveste situatia in care asociatul principal a cauzat pierderile prin culpa sa.
(ii). Obligatiile asociatului secundar fata de terti
In principiu, asociatul secundar nu are nicio obligatie fata de terti. Cu toate acestea, doctrina a relevat cazuri in care si asociatul secundar poate fi tras la raspundere de catre terti, anume:
(a) Daca a administrat in fapt asocierea, pe cont propriu;
(b) Daca a beneficiat in mod direct din actele juridice incheiate de terti cu asociatul principal.
In toate celelalte cazuri tertii nu vor putea ridica pretentii impotriva asociatului secundar. 

Incetarea asocierii 

Contractul de asociere in participatiune inceteaza potrivit regulilor generale prevazute in materie de Codul civil. Desi incetarea acestui tip de contract se aseamana cu dizolvarea unei societati comerciale, in cazul asocierii in participatiune nu intervine lichidarea. In mod normal, la incetarea contractului de asociere partile isi recapata bunurile pe care fiecare le-a aportat. Totusi, avand in vedere discutiile din doctrina referitoare la natura drepturilor pe care le pastreaza sau pierde asociatul secundar, este preferabila inserarea in contract a unei prevederi exprese in sensul ca la incetarea contractului de asociere in participatiune asociatul secundar va redobandi deplina proprietate asupra bunurilor aportate.
Cazurile in care contractul de asociere inceteaza privesc, de regula:
(a) Epirarea termenului stipulat;
(b) Indeplinirea scopului propus;
(c) Falimentul oricaruia dintre asociati;
(d) Acordul partilor. 

Concluzii
Avand in vedere cele de mai sus, se pot identifica unele avantaje si dezavantaje in ipoteza stabilirii unei asocieri in participatiune.
a. Avantaje
Contractul de asociere in participatiune da nastere unui parteneriat flexibil care nu presupune formalitati complexe de inregistrare si autorizare;
Partile pot prevedea in contract orice tip de reguli pentru a stabili drepturile si obligatiile lor reciproce; 
Asocierea in participatiune nu poate fi supusa procedurii insolventei.
b. Dezavantaje 
Asociatul principal raspunde nelimitat fata de terti pentru prejudiciile suferite de acestia ca urmare a activitatii asocierii in participatiune.
Pe perioada existentei asocierii in participatiune, asociatul secundar pierde cel putin folosinta si posesia bunurilor aportate. 
Asociatul secundar nu are un control direct asupra administrarii pe care o desfasoara asociatul principal.