Intr-o conferinta de presa, sustinuta vineri la Ministerul Justitiei, ministrul Catalin Predoiu si reprezentati din minister au tinut sa aduca mai multe clarificari cu privire la regimul sanctionator al infractiunilor de coruptie, regimul juridic al avortului, prostitutiei si incestului, prevazute in noul Cod Penal, adoptat de Guvern si trimis, spre dezbatere, Parlamentului.
Avortul provocat de femeia insarcinata nu se pedepseste prin lege
In proiectul noului Cod Penal, infractiunea de avort este reglementata de
articolul 199.
Una din reglementarile importante aduse la acest capitol se refera la faptul ca noul text al legii precizeaza in mod
explicit nepedepsirea femeii insarcinate care comite aceasta fapta.
Conform ministerului justitiei, faptul ca femeia insarcinata nu este pedepsita
nu inseamna ca fapta nu constituie infractiune.
Fapta constituie infractiune, cu toate consecintele ce decurg de aici in planul participatiei penale, renuntandu-se doar la sanctionarea acesteia.
In prezent, conform actualei reglementari( art. 185 Cod Penal), femeia care isi provoaca singura avortul nu este pedepsita penal, asa incat proiectul noului Cod Penal a optat numai pentru clarificarea acestui aspect, prin introducerea unui text explicit.
O noua infractiune: vatamarea fatului
Totodata, proiectul noului Cod Penal a introdus o infractiune noua la
articolul 200 – vatamarea fatului. Ministerul Justitiei subliniaza ca aceasta incriminare vine sa asigure protectia vietii in devenire, pe durata unei perioade ramasa neacoperita in reglementarea actuala.
Este vorba despre intervalul cuprins intre momentul declansarii procesului nasterii, moment din care nu se mai poate discuta despre infractiunea de avort si momentul incheierii acestui proces.
Practica a demonstrat ca in intervalul acesta se pot comite numeroase infractiuni impotriva fatului, de la cazuri de culpa medicala in asistarea nasterii, soldate cu moartea sau vatamarea fatului si pana la fapte intentionate.
Eliminarea practicarii prostitutiei, din sfera faptelor sanctionate penal
Potrivit noului proiect de Cod Penal, pentru fapta de practicarea a prostitutiei se vor aplica doar sanctiuni administrative, considerandu-se ca incriminarea prostitutiei in cadrul Codului Penal descurajeaza persoanele care sunt victime ale traficului de persoane sa se adreseze organelor de urmarire penala si sa denunte initiatorii grupurilor infractionale organizate.
In ceea ce priveste sanctionarea faptelor care determina extinderea fenomenului prostitutiei, potrivit articolului 211 din proiect, pedeapsa este inchisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea unor drepturi. Exista de asemenea si variante agravate ale acestei infractiuni, respectiv cazul in care este folosita constrangerea, precum si cazul in care fapta este savarsita fata de un minor. In aceste situatii limitele pedepsei aplicabile sunt sporite.
Ministrul Catalin Predoiu a subliniat ca
”scoaterea prostitutiei de sub incidenta sanctiunilor penale nu are semnificatia unei ”legalizari” a acesteia , a transformarii activitatii respective intr-una permisa de lege, pentru ca fapta va fi in continuare
sanctionata contraventional”.
Incestul consimtit intre doua persoane majore, nesanctionat de lege
Proiectul Codului penal a renuntat la reglementarea incestului ca infractiune disctincta, fiind preferata prevederea ipotezelor de incest regasite cel mai frecvent in practica judiciara ca forme agravante ale unora din infractiunile la viata sexuala. Astfel, actele sexuale comise asupra unei rude in linie dreapta, frate sau sora se regasesc in
articolele 216-219 din proiect.
Totodata, potrivit noilor prevederi, relatia incestuoasa liber consimtita intre doua persoane majore nu va mai fi pedepsita prin lege. Problematica incestului a fost abordata in aces caz ca fiind de natura sociala patologica si nu de incriminare penala.
Regimul sanctionar al infractiunilor de coruptie
Forma infractiunilor de coruptie propusa in proiect este mai larga, acoperind toate situatiile in care o persoana ia mita.
Modificarea s-a realizat pentru a permite renuntarea la disctinctia actuala intre luarea de mita si primirea de foloase necuvenite.
Ministerul Justitiei considera ca distinctia nu face decat sa creeze dificultati in plan probator atunci cand intelegerea a avut loc inainte de efctuarea actului, dar bunurile s-au remis ulterior.
Mai mult, articolul 288 din proiect sanctioneaza orice fel de acceptare a unei sume de bani sau de alte foloase, tacita sau expresa, astfel incat, desi nerespingerea primirii unei sume de bani ori alte foloase nu este prezenta in articolul 288, persoana careia i se ofera bani va comite infractiunea de luare de mita, daca acceptarea este tacita.
Luarea de mita este incriminata cand este savarsita de catre o persoana care exercita o profesie de interes public, dar numai in ipoteza comiterii acestei fapte in scopul de a nu indeplini, a intarzia indeplinirea unui act privitor la indatoririle sale legale sau in scopul de a nu face un act contrar acestei indatoriri.
Potrivit proiectului, pedepsele prevazute in normele de incriminare a faptelor de coruptie sunt mult mai reduse decat in Codul penal aflat in vigoare, prezentandu-se argumentele care au dus la aceasta decizie:
a) pedepsele aplicate in concret de instante pentru aceasta categorie de infractiuni;
b) necesitatea corelarii cu dispozitiile din partea generala referitoare la mecanismele de sanctionare a pluralitatii de infractiuni dar si la limitele de pedeapsa prevazute pentru aplicarea modalitatilor alternative de individualizare a executarii sanctiunilor;
c) necesitatea reflectarii in limitele legale de pedeapsa a ierarhiei firesti a valorilor sociale care fac obiect de ocrotire penala;
d) necesitatea revenirii la traditia Codurilor penale in anterioare (Codul penal de la 1864, cel din 1936 si Codul penal in vigoare in forma avuta la adoptarea sa in 1968).
_________
Clarificarile MJLC vi le prezentam integral, ca fisiere atasate.
Comentarii articol (2)