Guvernul isi asuma raspunderea pe Coduri. Ce prevede Constitutia?

"Am decis ca Guvernul sa-si asume raspunderea in fata Parlamentului asupra celor doua acte normative pe care le-am mentionat (n.r. proiectele noului Cod Penal si al noului Cod Civil )", a declarat premierul Emil Boc, la sfarsitul sedintei Guvernului, de miercuri.

"Aceste doua Coduri vor contribui decisiv la modernizarea legislatiei juridice in domeniul civil si in domeniul penal, urmand in perioada urmatoare sa se finalizeze la Parlament si celelalte doua Coduri: Codul de Procedura Civila si Codul de Procedura Penala. Asteptam, evident, raspunsul Birourilor Permanente ale celor doua Camere cu privire la datele procedurale de angajare a raspunderii potrivit prevederilor regulamentare si constitutionale", a adaugat premierul Boc.

Potrivit unor surse citate de agentia Mediafax, Guvernul va trimite, in cursul zilei de joi, scrisori catre presedintii celor doua Camere ale Parlamentului, in vederea declansarii procedurii de asumare.

Procedura constitutionala

Potrivit Constitutiei, Guvernul isi poate angaja raspunderea in fata Camerei Deputatilor si a Senatului, in sedinta comuna, asupra unui program, a unei declaratii de politica generala sau a unui proiect de lege.

Constitutia stabileste ca Guvernul va fi demis daca o motiune de cenzura, depusa in termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declaratiei de politica generala sau a proiectului de lege, va fi adoptata.

Daca Guvernul nu a fost demis prin motiune de cenzura, proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, dupa caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se considera adoptat, iar aplicarea programului sau a declaratiei de politica generala devine obligatorie pentru Guvern.

In plus, in cazul in care Presedintele Romaniei cere reexaminarea legii adoptate prin angajarea raspunderii Guvernului, dezbaterea acesteia se va face in sedinta comuna a celor doua Camere.

Modificari asupra proiectelor noilor Coduri Penal si Civil

Conform unui comunicat al Ministerului Justitiei, remis miercuri redactiei Avocatnet.ro, "in cadrul dezbaterilor din Parlament, proiectul Codului Penal si proiectul Codului Civil au suferit o serie de modificari care au contribuit la imbunatatirea calitatii acestora, cu mentinerea principiilor si structurii formei initiale transmise de guvern."

Noul Cod Penal

In privinta noului Cod penal, in cadrul dezbaterilor din Parlament, nivelul sanctionator a fost in mare parte mentinut, dar a suferit si unele modificari in sensul cresterii sau reducerii pedepselor pentru anumite infractiuni.

Astfel, au fost reduse limitele de pedeapsa pentru infractiuni precum: uciderea la cererea victimei; uciderea ori vatamarea nou-nascutului savarsita de catre mama; favorizarea faptuitorului; sustragerea sau distrugerea de probe ori de inscrisuri.
Pe de alta parte, au fost majorate limitele de pedeapsa pentru anumite infractiuni, cum ar fi: infractiunile de coruptie (darea de mita, traficul de influenta, abuzul sau neglijenta in serviciu), tortura, camata, pornografia infantila. De asemenea, in privinta infractiunii de vatamare corporala, s-a revenit la sistemul de incadrare juridica a faptei in functie de numarul de zile de ingrijiri medicale.

Ministerul Justitiei a precizat ca, in ceea ce priveste pedepsele pentru coruptie, odata cu transmiterea codurilor catre Parlament, s-a constatat ca este necesara mentinerea faptelor de coruptie in Legea 78/2000.

De asemenea, Ministerul Justitiei subliniaza ca proiectul Codului Penal trebuie corelat cu proiectul Codului de Procedura Penala, ceea ce va conduce la simplificarea procedurilor de judecata si scurtarea procesului penal. Spre exemplu, proiectul Codului de Procedura Penala prevede doar o singura cale de atac, spre deosebire de doua cai de atac prevazute in prezent.

Noul Cod Civil

Printre obiectivele noului Cod Civil "s-a aflat si principiul reglementarii raporturilor de drept privat intr-un singur cod, prin incorporarea reglementarilor privitoare la persoane, relatiile de familie si relatiile comerciale, precum si la dispozitii de drept international privat", se arata in comunicatul Ministerului Justitiei.

"Totodata s-a urmarit si dezvoltarea mediului de afaceri, atat prin revizuirea reglementarii contractelor, cat si prin includerea reglementarii unor contracte specifice lumii bancare. Pentru prima data, in Codul Civil, s-a dorit reglementarea unor drepturi ce nu erau consacrate legislativ sau existau doar la nivel constitutional", potrivit aceluiasi comunicat.

In cadrul dezbaterilor din Parlament, proiectul noului Cod civil a suferit o serie de modificari care au vizat aspecte precum regandirea dispozitiilor cuprinse in sectiunea referitoare la "respectul vietii private si al demnitatii persoanei" si "apararea drepturilor nepatrimoniale", ca urmare a discutiilor cu reprezentantii societatii civile.

Astfel, din proiectul initial au fost eliminate urmatoarele masuri pe care instanta le-ar fi putut dispune, la cererea persoanei ale carei drepturi nepatrimoniale au fost incalcate/amenintate, pentru restabilirea dreptului pretins: "sechestrarea, distrugerea, confiscarea sau retragerea din circulatie a bunurilor ori a mijloacelor care au servit sau au fost destinate sa serveasca la savarsirea faptei prejudiciabile" si "obligarea autorului, pe cheltuiala sa, la publicarea hotararii de condamnare sau la plata unei sume de bani in folosul unei persoane juridice fara scop patrimonial care desfasoara o activitate de binefacere".

In ceea ce priveste, spre exemplu, divortul, acesta va putea fi realizat cu acordul sotilor nu numai pe cale administrativa, ci si prin procedura notariala. De asemenea, perioada separarii a fost redusa de la 5 la 2 ani pentru ca aceasta perioada sa constituie motiv de divort.

In timpul dezbaterilor parlamentare, a fost introdusa o prevedere prin care incheierea casatoriei intre persoanele de acelasi sex este interzisa in Romania, iar cele incheiate in strainatate nu sunt recunoscute. Potrivit proiectului, nu sunt recunoscute nici parteneriatele civile incheiate in strainatate, indiferent daca acestea au fost incheiate intre persoane de acelasi sex sau de sex opus.

Alte modificari vizeaza, spre exemplu, conditiile in care se poate realiza prelevarea de organe de la persoanele decedate, si anume numai cu acordul scris, exprimat in timpul vietii, de persoana decedata sau cu acordul scris al rudelor.
_____

Mai multe informatii despre noile Coduri, puteti citi AICI.