Cresterea semnificativa a numarului de cazuri de insolventa pe fondul situatiei economice actuale (cu 70% mai multe in prima jumatate a anului, fata de perioada similara a anului trecut) si, mai ales, sonoritatea unora dintre numele firmelor care au intrat in procedura de insolventa au facut ca in ultima perioada insolventa sa reprezinte o tema predilecta pentru presa.
Autor: Av. Alina Ostroveanu - Voicu & Filipescu
Cresterea semnificativa a numarului de cazuri de insolventa pe fondul situatiei economice actuale (cu 70% mai multe in prima jumatate a anului, fata de perioada similara a anului trecut) si, mai ales, sonoritatea unora dintre numele firmelor care au intrat in procedura de insolventa au facut ca in ultima perioada insolventa sa reprezinte o tema predilecta pentru presa. Si asta cu atat mai mult dupa ce, la trei ani de la adoptarea Legii nr. 85/2006 privind procedura insolventei, Guvernul a venit cu modificari legislative in acest domeniu.
Intr-o perioada in care procedura insolventei suscita mai mult interes ca oricand, modificarea Legii nr. 85/2006 urmareste sa raspunda unor nevoi ce s-au dovedit necesare in practica in acest domeniu, prin redefinirea unor notiuni si completarea unor dispozitii de procedura sau introducerea de noi articole esentiale.
Acest articol va furnizeaza o analiza integrata a modificarilor legislative recente in domeniul insolventei, adoptate la limita dintre nevoia de adaptare la contextul economic actual si necesitatea perfectionarii legislatiei relevante.
1. Repere actuale ale contextului economic
Statisticile prezentate de catre Uniunea Practicienilor in Insolventa din Romania fac referire la o crestere cu 70% a numarului cazurilor de insolventa, crestere manifestata mai ales in domenii precum comertul, investitiile imobiliare, constructiile si textilele.
Totodata, in ultima perioada a fost anuntata intrarea in procedura de insolventa a unor retaileri importanti la nivel national, in domeniul electronicelor si electrocasnicelor, dar si in domeniul alimentar.
O asemenea crestere a numarului societatilor aflate in stare de insolventa trebuie privita din perspective diferite: pe de-o parte, unele dintre cazuri constituie situatii artificiale de insolventa, fiind vorba de proceduri deschise de catre instante la cererea unor creditori detinand valoarea minima legala a creantei, fara ca patrimoniul societatilor debitoare sa se afle intr-un real impas; pe de alta parte, multe dintre societatile comerciale ce intampina reale dificultati economico-financiare formuleaza cereri de deschidere a procedurii insolventei pentru a se proteja, urmarindu-se reorganizarea, deschiderea procedurii insolventei nefiind echivalenta cu intrarea in faliment.
In afara problemelor generate de criza economica, demn de semnalat sunt si cateva aspecte tinand de ingreunarea procedurilor legale de recuperare a creantelor (ceea ce aduce in impas chiar si societati ce nu se afla in situatie de insolventa, nevoite a inregistra drept pierderi creantele nerecuperate). Astfel:
-
procedura de executare silita devine o optiune din ce in ce mai dificil de pus in practica, date fiind modificarile legislative privind atat necesitatea investirii cu formula executorie, de catre instantele judecatoresti, a instrumentelor de plata (bilet la ordin, cec), cat si reintroducerea formalitatilor de incuviintare a executarii de catre instante. Ambele formalitati, desi nu au un caracter contencios (nepresupunand o judecata propriu-zisa a unei cauze), atrag dupa sine prelungirea procedurii silite, solutie nefericita mai ales in situatia recuperarii creantelor cu caracter comercial;
-
recuperarea creantelor pe calea procedurii insolventei nu constituie, in continuare, o solutie, date fiind atat perioadele mari de timp in care litigiile de insolventa sunt solutionate, cat si riscurile pe care le presupune participarea la procedura colectiva (distribuirea sumelor obtinute din lichidare conform rangului creditorilor);
- totodata, se intampina
dificultati majore in valorificarea activelor societatilor aflate in insolventa, in conditiile crizei economice, scazand interesul pentru achizitionarea de active importante (terenuri, cladiri); in atare situatie, devine din ce in ce mai dificila recuperarea creantelor de catre creditorii participanti la asemenea procedura.
2. Modificari esentiale aduse legii nr. 85/2006
Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei a fost modificata urmare a aprobarii Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 173/2008 prin Legea nr. 277/2009
1. Demersul legislativ de modificare a legii privind procedura insolventei priveste o serie de aspecte analizate pe scurt in cele ce urmeaza.
Modificarile aduc
nuantari si completari ale definitiilor privind notiuni precum insolventa, dar si clarificari ale indatoririlor unora dintre participantii la procedura insolventei – precum administratorul special, reprezentant ales al asociatilor/actionarilor societatii aflata in insolventa, al carui mandat priveste, pe de o parte, efectuarea de acte de administrare a societatii (in situatia in care dreptul de administrare a acesteia nu a fost ridicat) sau, pe de alta parte, reprezentarea intereselor asociatilor/ actionarilor in cadrul procedurii (daca dreptul de administrare este ridicat de catre judecatorul sindic, supravegherea activitatii fiind exercitata de catre administratorul judiciar/ lichidator).
In plus, a fost
majorata valoarea-prag a creantei care permite unui creditor sa solicite deschiderea procedurii insolventei impotriva unuia dintre debitorii sai, aceasta valoare fiind de 30.000 lei (mentionam faptul ca in situatia creantelor reprezentand salarii valoarea nu a suferit modificari). Chiar daca nu are un caracter radical, o atare modificare este binevenita, in contextul in care un mare numar al cererilor de deschidere a procedurii de insolventa erau formulate in mod sicanatoriu de catre unii dintre creditori, in scopul intimidarii societatilor debitoare.
A fost conturat
rolul alternativ al procedurii de insolventa, acela de mijloc de protectie a debitorilor aflati in dificultate, introducandu-se un nou articol referitor la solutionarea in regim de urgenta, in termen de 5 zile, a cererilor de deschidere a procedurii de insolventa formulate de societatile care se afla in atare situatie, societati care urmaresc o protejare a patrimoniului lor si identificarea unor solutii pentru o reorganizare.
In cadrul aceluiasi demers legislativ de
protectie a societatilor ce intampina dificultati economice si urmaresc resuscitarea activitatii, o noua prevedere a legii se refera la nulitatea oricaror clauze contractuale de desfiintare a contractelor in derulare pentru motivul deschiderii procedurii.
Au fost introduse de asemenea noi reglementari privind
posibilitatea lichidatorului de a valorifica bunuri din patrimoniul debitorului, in regim de urgenta, prin licitatie publica, fara aprobarea creditorilor, in situatia in care in averea societatii in insolventa nu se regasesc suficiente lichiditati. Ceea ce poate constitui un sprijin pentru eficientizarea procesului de lichidare a patrimoniului, poate reprezenta, in realitate, in absenta unor dispozitii legale foarte clare, un motiv in plus pentru ingreunarea procedurii, creditorii nemultumiti avand posibilitatea formularii de contestatii fata de masurile lichidatorului.
O noua modificare priveste dispozitiile art. 138 alineatul 3 din lege – norma privind formularea cererilor de
atragere a raspunderii membrilor organelor de conducere ale societatii in insolventa in sensul in care poate fi autorizat de catre judecatorul sindic sa formuleze o asemenea cerere si creditorul detinand mai mult de jumatate din valoarea tuturor creantelor (in masura in care administratorul judiciar/ lichidatorul nu indica persoanele raspunzatoare de starea de insolventa sau omite sa formuleze impotriva acestora actiunea de atragere a raspunderii).
Se raspunde, asadar, realitatii proceselor de insolventa, instantele confruntandu-se cu numeroase situatii in care nu este constituit un comitet al creditorilor care sa fie autorizat a formula cererea de atragere a raspunderii personale (creditorii individuali neavand posibilitatea unei asemenea autorizari conform vechii formulari a legii).
Practica in acest domeniu va demonstra in timp fezabilitatea recentelor modificari ale cadrului legal privind procedura insolventei si masura in care acestea se vor traduce intr-un mai bun acces la solutii pozitive pentru firmele aflate in dificultate economica, cu atat mai mult in contextul noilor realitati generate de situatia economica actuala.
1Publicata in Monitorul Oficial nr. 486/14.07.2009
______
Despre Voicu & Filipescu:
2001 : Infiintarea Voicu & Filipescu, prin achizitia de catre Daniel Voicu si Mugur Filipescu a biroului local al firmei americane Arent Fox Kitner Plotkin & Kahn L.L.P, cei doi ramanand pana astazi singurii avocati romani care au cumparat biroul unei firme straine
2001 : Incheierea unei asocieri cu firma internationala Squire, Sanders & Dempsey L.L.P., fondata in SUA in urma cu 100 de ani si avand peste 850 de avocati in 32 de birouri din intreaga lume
2006 : Numirea a doi parteneri – Marta E. Popa si Daniel Costea
2008 : Numirea a patru noi parteneri – Raul Mihu, Cristian Gavrila, Roxana Negutu si Dumitru Rusu
2008 : Preluarea unei parti din Stefanica, Dutu & Partners – 13 avocati s-au alaturat echipei Voicu & Filipescu
2009: Integrarea firmei de consultanta fiscala si contabila Steuer & Buchhaltung Partners SRL.
2009: Numirea a doi parteneri – Alexandru Tabacu (Tax Partner) si Florin Dutu
Comentarii articol (3)