Taxa radio-tv ar putea fi eliminata, pentru firmele care declara ca nu detin aparate

Propunerea legislativa are ca obiect de reglementare modificarea alin. (3) al art. 40 din Legea nr. 41/1994 privind organizarea si functionarea Societatii Romane de Radiodifuziune si Societatii Romane de Televiziune, in sensul exceptarii de la plata taxelor pentru serviciul de radiodifuziune, respectiv pentru serviciul public de televiziune a persoanelor juridice romane si straine si a reprezentantilor acestora, cu sediul in Romania, care declara prin reprezentantii legali ca nu detin receptoare radio, respectiv de televiziune.

In momentul de fata, persoanele juridice sunt obligate sa plateasca taxele pentru serviciul public de radiodifuziune, respectiv pentru serviciul public de televiziune chiar si in situatia in care acestea nu detin aparate de radio sau TV si, in consecinta, nu beneficiaza de niciun fel de serviciu din partea SRR sau SRTV.

Desi aceste taxe sunt prevazute in majoritatea statelor , trebuie avut in vedere ca ele nu pot fi achitate decat in masura in care persoanele fizice sau juridice detin aparate radio-tv. In situatia in care acestea fac dovada ca nu poseda asemenea mijloace audiovizuale, a achita contravaloarea unui serviciu de care nu beneficiaza inseamna incalcarea principiilor prevazute de Constitutie.

Aviz negativ de la Guvern

Guvernul nu sustine adoptarea acestei propuneri legislative, avizand negativ proiectul. Potrivit Executivului, fundamentul platii taxei radio si a celei de televiziunea de catre persoanele fizice si juridice este reprezentat, in mod esential, de obligatia constitutionala a cetatenilor de a contribui la cheltuielile publice ale statului(cheltuiala privind organizarea si functionarea SRR/SRTV rezultand din obligatia constitutionala a statului de a informa corect pe cetateni, dar si din cea de a asigura si de a stimula accesul la cultura).

O desfiintare a acestor taxe inseamna, in opinia Guvernului, lipsirea statului de principala resursa financiara pentru suportarea cheltuielii publice aferente concretizarii dreptului la informare al cetateanului si deci afectarea acestui drept al oricarui cetatean, persoana fizica sau juridica.

Potrivit argumentelor aduse de Guvern, obligatia statului de a asigura prin mijloace adecvate dreptul la informare al cetatenilor implica o cheltuiala publica, inclusiv cu organizarea si functionarea serviciilor de radio si televiziune. In acest context, Executivul face referire la art.56 alin.(1) din Constitutie care instituie obligatia cetatenilor de a contribui la cheltuielile publice( o asemenea cheltuiala fiind si cea privind finantarea celor doua organisme de radio si televiziune prin taxe si impozite).

ICCJ a anulat in luna aprilie taxa radio-tv pentru microintreprinderi

Prin Decizia 2102 din 9 aprilie 2009, ICCJ a anulat definitiv taxa radio-TV pentru microintreprinderi, ca urmare a respingerii definitive a recursului formulat de Guvern si de Societatea Romana de Radiodifuziune, in procesul intentat de o firma din Cluj, pentru anularea taxei.

In consecinta, au fost anulate prevederile cuprinse in articolul 3, alineatul 1 din Hotararile de Guvern nr. 977 si 978 din 2003, astfel ca persoanele juridice care nu detin mijloace tehnice de receptionare a informatiei radio-TV nu vor mai fi obligate sa achite taxa instituita de lege pentru aceste servicii.

In motivarea deciziei, ICCJ a sustinut ca argumentele aduse de Guvern si SRR, in sensul ca taxa radio se regaseste in legislatia si practica europeana in domeniu, fiind cunoscut ca in toate tarile Uniunii Europene, dar si pe plan mondial aceasta taxa reprezinta principala sursa de finantare a activitatii posturilor publice din domeniul audiovizualului, nu pot fi folosite ca argumente in sustinerea legalitatii prevederilor contestate din cele doua hotarari ale Guvernului, intrucat, dreptul la informare al cetatenilor, prin mijloacele de informare, radioul si televiziunea publica, nu poate fi transformat intr-o obligatie, cu atat mai mult cu cat dispozitiile art. 40 alin. (3) din Legea nr. 41/1994, impun plata acestor taxe beneficiarilor de aceste servicii.

De fapt, problema care se pune in speta este de a stabili cum a reglementat legiuitorul roman acest domeniu, respectiv daca a intentionat sa instituie taxa pentru serviciile publice de radiodifuziune si televiziune in sarcina tuturor persoanelor juridice, indiferent de calitatea lor de beneficiare ale serviciilor, sau, dimpotriva, legiuitorul a inteles sa stabileasca aceasta taxa doar ca o contraprestatie pentru serviciile furnizate de aceste institutii doar persoanelor juridice care detin aparate radio/TV, beneficiind in acest fel de aceste servicii.

Proiectul de lege poate fi consultat aici