Guvernul isi asuma joi raspunderea pe Legea Educatiei. Vezi forma finala a legii

Potrivit Mediafax, birourile permanente reunite ale Parlamentului au decis ca Guvernul sa isi asume, joi, raspunderea pe Legea educatiei, desi opozitia a cerut amanarea acesteia pana se pronunta Curtea Constitutionala. Decizia a fost luata cu 12 voturi "pentru" si 11 voturi "impotriva".

Inainte de incheierea sedintei conducerii Parlamentului, premierul Emil Boc a declarat, la Parlament, ca Birourile Permanente nu pot amana data angajarii Guvernului pentru Legea educatiei, deoarece promovarea actului normativ pe baza acestei proceduri reprezinta o decizie suverana a Executivului, care nu poate fi cenzurata.

Ministrul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, Daniel Funeriu, a afirmat ca au fost adoptate amendamente propuse de parlamentari ai arcului guvernamental, senatori si deputati ai opozitiei, precum si de Comisia de educatie din Senat, care este transpartinica.
Ministrul Educatiei a prezentat elementele esentiale cuprinse in noua Lege a Educatiei Nationale, respectiv: intarirea competentelor invatamantului profesional, consolidarea eticii in universitati ca un prim pas spre recredibilizarea invatamantului romanesc, promovarea tinerilor in sistemul de invatamant universitar, depolitizarea invatamantului si aducerea scolii cat mai aproape de comunitate prin masuri reale de descentralizare.

Ministrul Daniel Funeriu a facut un apel la liderii politici pentru sustinerea Legii Educatiei Nationale. „Speranta mea este ca liderii politici ai Romaniei pot intelege ca atunci cand este vorba de Educatie este momentul sa ne unim si sa contribuim cu totii la aplicarea acestei legi”, a declarat ministrul Educatiei, Cercetarii si Tineretului.

Guvernul a analizat miercuri amendamentele la Legea Educatiei Nationale depuse de senatori si deputati in procedura de angajare a raspunderii Executivului. Au fost propuse 1.224 de amendamente, 591 de propuneri depuse la Camera Deputatilor si 633 la Senat. Din cele 1.224 de amendamente depuse in total de senatori si deputati, 750 apartin parlamentarilor PDL, 278 parlamentarilor PSD-PC, 121 reprezentantilor PNL, 57 celor ai UDMR si 18 independentilor.

Cele mai importante prevederi:

-in invatamantul preuniversitar, se va face o mutatie radicala in ceea ce priveste conceperea curriculei, punandu-se accentul pe competenta si nu pe acumularea de informatie.

« Cea mai importanta competenta este cea de a invata sa inveti, una dintre cele opt competente-cheie recunoscute la nivelul Uniunii Europene », a afirmat primul-ministru.

-de asemenea, numarul maxim de ore va fi redus de la 25 la 20, in invatamantul primar si de la 30 la 25 in cel gimnazial. Complementar acestei decizii va fi promovat Programul « Scoala dupa scoala », prin care va fi oferit un cadru organizat pentru pregatirea temelor, a adaugat primul-ministru.

-o alta componenta a proiectului vizeaza descentralizarea. Practic, consiliile de administratie ale unitatilor de invatamant si autoritatile locale, care vor face parte din conducerile scolilor, vor putea decide in proportie de 20% pentru invatamantul gimnazial si de 30% pentru cel liceal disciplinele de invatamant. De asemenea, profesorul va avea 25% din timp la dispozitie pentru a-si adapta predarea la nevoile elevilor.

-totodata, sistemul de finantare va avea urmatoarele paliere: finantarea de baza, complementara si suplimentara, in functie de performantele unitatii de invatamant.

-Si in ceea ce priveste invatamantul preuniversitar accentul se va pune pe calitate. In acest sens, primul-ministru a aratat ca se va realiza o clasificare a universitatilor in functie de programele de studii.

-un alt element de noutate consta in eliminarea criteriului de vechime in ceea ce priveste ocuparea functiilor didactice din invatamantul superior, « ca o modalitate de sustinere a performantei in mediul academic ».

-de asemenea, va fi asigurata ponderea studentilor in Senatul universitar de minimum 25%, astfel incat sa existe un echilibru in reprezentarea tuturor structurilor in conducerea universitatilor.

- alocarea de resurse financiare universitatilor se va face in functie de nivelul de studiu, respectiv de licenta, de master si de doctorat, renuntandu-se la actualul principiu al finantarii per student.