Contractul de mandat in Noul Cod Civil

Autor:
Catalina Mircea (foto dreapta), partener SCA Mircea si Asociatii

Raportul de mandat este o forma esentiala pentru functionarea societatii moderne, de la sfera individuala la functionarea economiei, fiind reglementat intr-o viziune noua prin prevederile din noul Cod Civil al Romaniei, aprobat prin Legea 287/2009 care va intra in vigoare la data de 1 octombrie 2011.

Sintetic vorbind, mandatul este un instrument foarte util prin faptul ca realizeaza punti si faciliteaza actiunea umana depasind barierele create de distantele geografice si de timpul limitat pe care il avem la dispozitie.

Vom intalnim mandatul intr-o multitudine de situatii, atat in cazul persoanelor fizice care apeleaza la mandat pentru a putea plati datorii curente sau mandatul dat reprezentantilor salariatilor ori liderilor sindicali pentru negocierea contractelor colective de munca cu angajatorii, cat si in cazul persoanelor juridice care numesc administratori ai societatilor comerciale pentru gestionarea afacerii si reprezentarea in fata tertilor. Si acestea sunt doar cateva dintre exemplele pe care le putem da.

In cadrul relatiilor comerciale, mandatul faciliteaza, printre altele, incheierea tranzactiilor la distante mari sau cresterea fortei de vanzari prin folosirea reprezentantilor de vanzari si a comisionarilor.

Conform regulilor de drept comun, prevazute in Codul Civil, ”Mandatul este contractul prin care o parte, numita mandatar, se obliga sa incheie unul sau mai multe acte juridice pe seama celeilalte parti, numita mandant” – art. 2.009.

Definitia data nu se deosebeste de cea existenta in art 1.532 al Codului Civil din 1865, dar Noul Cod Civil aduce noutati esentiale in ceea ce priveste continutul si executarea contractului de mandat.

Vom intalni in Noul Cod Civil distinctia facuta intre mandatul cu reprezentare tratat pe scurt in continuare si mandatul fara reprezentare si, de asemenea, o distinctie intre mandatul gratuit (se presupune ca mandatul dat intre doua personae fizice este gratuit) si mandatul cu titlu oneros (dat de regula unui profesionist).

Una dintre cele mai importante noutati aduse de Codul Civil in aceasta materie va fi in ceea ce priveste forma si intinderea mandatului.

Pana la aparitia Noului Cod Civil, un subiect foarte controversat a fost durata mandatului, in speta, a procurilor. Se nastea intrebarea cat timp este valabila o procura, iar raspunsurile difereau: de la 6 luni la durata nelimitata, pana la revocarea expresa, in functie de actul care trebuia semnat in baza mandatului respectiv.

Acum avem acest aspect important reglementat de art. 2.015: "Daca partile nu au prevazut un termen, contractul de mandat inceteaza in 3 ani de la incheierea sa".

Publicitatea revocarii procurii autentice notariale

Daca procura a fost data in forma autentica notariala, in vederea informarii tertilor, notarul public caruia i se solicita sa autentifice revocarea unei asemenea procuri este obligat sa transmita, de indata, revocarea catre Registrul national notarial, tinut in format electronic, potrivit legii.

Notarul public care autentifica actul pentru incheierea caruia a fost data procura are obligatia sa verifice la Registrul national notarial daca acea procura a fost revocata.

Dispozitiile mai sus mentionate sunt aplicabile si in cazul autentificarilor realizate de misiunile diplomatice si oficiile consulare ale Romaniei.

Intinderea mandatului

In ceea ce priveste intinderea mandatului, conform art. 2.016. (1) ”Mandatul general il autorizeaza pe mandatar sa efectueze numai acte de conservare si de administrare”.

Pentru incheierea actelor de instrainare sau grevare, tranzactii ori compromisuri, pentru a se putea oblige prin cambia sau bilete la ordin ori pentru a intenta actiuni in instant, precum si pentru a incheia orice alte acte de dispozitie, mandatarul trebuie sa fie imputernicit in mod expres.

Obligatia de a da socoteala

Potrivit Noului Cod Civil, orice mandatar este tinut sa dea socoteala despre gestiunea sa si sa remita mandantului tot ceea ce a primit in temeiul imputernicirii sale, chiar daca ceea ce a primit nu ar fi fost datorat mandantului.

In perioada in care bunurile primite cu ocazia executarii mandatului de la mandant ori in numele lui se afla in detinerea mandatarului, acesta este obligat sa le conserve.

Aceasta obligatie exista si in cazul administratorilor persoanei juridice, sub forma descarcarii de gestiune anuale care este confirmata in Adunarea Generala Ordinara a Asociatilor ori Actionarilor.

Dobanzile la sumele datorate

Mandatarul datoreaza dobanzi pentru sumele intrebuintate in folosul sau incepand din ziua intrebuintarii, iar pentru cele cu care a ramas dator, din ziua in care a fost pus in intarziere.

Aici legea distinge dupa cum mandatarul intrebuinteaza in interes personal sau nu sumele de bani incasate.

Dovada ca a folosit banii in interes propriu va fi greu de procurat daca operatiunile nu au avut loc prin intermediul unei institutii financiare.

Raspunderea pentru obligatiile tertilor

In lipsa unei conventii contrare, mandatarul care si-a indeplinit mandatul nu raspunde fata de mandant cu privire la executarea obligatiilor asumate de persoanele cu care a contractat, cu exceptia cazului in care insolvabilitatea lor i-a fost sau ar fi trebuit sa ii fi fost cunoscuta la data incheierii contractului cu acele persoane.

Pluralitatea de mandatari

In absenta unei stipulatii contrare, mandatul conferit mai multor persoane pentru a lucra impreuna nu are efect daca nu a fost acceptat de catre toate aceste persoane.

Cand mai multe persoane au acceptat acelasi mandat, actele lor il obliga pe mandant, chiar daca au fost incheiate numai de una dintre aceste persoane, afara de cazul cand s-a stipulat ca vor lucra impreuna.

In lipsa de stipulatie contrara, mandatarii raspund solidar fata de mandant daca s-au obligat sa lucreze impreuna.

Aplicabilitatea acestei prevederi exista si in cazul unui consiliu de administratie, cand avem numiti mai multi administratori la o societate.

Substituirea facuta de mandatar

Mandatarul este tinut sa indeplineasca personal mandatul, cu exceptia cazului in care mandantul l-a autorizat in mod expres sa isi substituie o alta persoana in executarea in tot sau in parte a mandatului.

Chiar in absenta unei autorizari exprese, mandatarul isi poate substitui un tert daca:
a) imprejurari neprevazute il impiedica sa aduca la indeplinire mandatul;
b) ii este imposibil sa il instiinteze in prealabil pe mandant asupra acestor imprejurari;
c) se poate prezuma ca mandantul ar fi aprobat substituirea daca ar fi cunoscut imprejurarile ce o justifica.

Mandatarul este obligat sa il instiinteze de indata pe mandant cu privire la substituire.

Daca substituirea nu a fost autorizata de mandant, mandatarul raspunde pentru actele persoanei pe care si-a substituit-o ca si cum le-ar fi indeplinit el insusi.

Daca substituirea a fost autorizata, mandatarul nu raspunde decat pentru diligenta cu care a ales persoana care l-a substituit si i-a dat instructiunile privind executarea mandatului.

In toate cazurile, mandantul are actiune directa impotriva persoanei pe care mandatarul si-a substituit-o.

Obligatiile mandantului

In lipsa unei conventii contrare, mandantul este obligat sa puna la dispozitia mandatarului mijloacele necesare executarii mandatului.

Mandantul va restitui mandatarului cheltuielile rezonabile avansate de acesta din urma pentru executarea mandatului, impreuna cu dobanzile legale aferente, calculate de la data efectuarii cheltuielilor.

Despagubirea mandatarului

Mandantul este obligat sa repare prejudiciul suferit de catre mandatar in executarea mandatului, daca acest prejudiciu nu provine din culpa mandatarului.

Remuneratia mandatarului

Daca mandatul este cu titlu oneros, mandantul este obligat sa plateasca mandatarului remuneratia, chiar si in cazul in care, fara culpa mandatarului, mandatul nu a putut fi executat.

Pluralitatea de mandanti

Cand mandatul a fost dat aceluiasi mandatar de mai multe persoane pentru o afacere comuna, fiecare dintre aceste persoane raspunde solidar fata de mandatar de toate efectele mandatului.

Dreptul de retentie al mandatarului

Pentru garantarea tuturor creantelor sale impotriva mandantului izvorate din mandat, mandatarul are un drept de retentie asupra bunurilor primite cu ocazia executarii mandatului de la mandant ori pe seama acestuia.

Modurile de incetare a mandatului

Pe langa cauzele generale de incetare a contractelor, mandatul inceteaza prin oricare dintre urmatoarele moduri:
a) revocarea sa de catre mandant;
b) renuntarea mandatarului;
c) moartea, incapacitatea sau falimentul mandantului ori a mandatarului.

Cu toate acestea, atunci cand are ca obiect incheierea unor acte succesive in cadrul unei activitati cu caracter de continuitate, mandatul nu inceteaza daca aceasta activitate este in curs de desfasurare, cu respectarea dreptului de revocare sau renuntare al partilor ori al mostenitorilor acestora.

Mandantul poate oricand revoca mandatul, expres sau tacit, indiferent de forma in care contractul de mandat a fost incheiat si chiar daca a fost declarat irevocabil.

Imputernicirea data unui nou mandatar pentru aceeasi afacere revoca mandatul initial.

Mandatul dat in conditiile prevazute la art. 2.028 nu poate fi revocat decat cu acordul tuturor mandantilor.

Efectele revocarii

Mandantul care revoca mandatul ramane tinut sa isi execute obligatiile fata de mandatar. El este, de asemenea, obligat sa repare prejudiciile suferite de mandatar din cauza revocarii nejustificate ori intempestive.

Renuntarea mandatarului

Mandatarul poate renunta oricand la mandat, potrivit noului cod civil, notificand mandantului renuntarea sa. In situatia mandatului administratorului, acesta poate pretinde remuneratia pentru actele pe care le-a incheiat pe seama mandantului, adica al societatii, pana la data renuntarii. Mandatarul este obligat sa il despagubeasca pe mandant pentru prejudiciile suferite prin efectul renuntarii, cu exceptia cazului cand continuarea executarii mandatului i-ar fi cauzat mandatarului insusi o paguba insemnata, care nu putea fi prevazuta la data acceptarii mandatului.

Moartea, incapacitatea sau falimentul uneia dintre parti

In caz de deces, incapacitate sau faliment al uneia dintre parti, mostenitorii ori reprezentantii acesteia au obligatia de a informa de indata cealalta parte.

In cazul prevazut la alin. (1), mandatarul sau mostenitorii ori reprezentantii sai sunt obligati sa continue executarea mandatului daca intarzierea acesteia risca sa puna in pericol interesele mandantului ori ale mostenitorilor sai.

Necunoasterea cauzei de incetare a mandatului

Tot ceea ce mandatarul a facut, in numele mandantului, inainte de a cunoaste sau de a fi putut cunoaste cauza de incetare a mandatului, este socotit ca valabil facut in executarea acestuia.

Incetarea mandatului in caz de pluralitate de mandatari

In lipsa unei conventii contrare, mandatul dat mai multor mandatari obligati sa lucreze impreuna inceteaza chiar si atunci cand cauza incetarii il priveste numai pe unul dintre ei.

Ca o concluzie, apreciem ca prin intrarea in vigoare a Noului Cod Civil este creat un cadru legal general modern care va imbunatati circuitul civil, aducand mai multe clarificari in problematici controversate sau nereglementate pana in prezent.