Ordinul MECTS nr. 5.575/2011 - aprobarea Metodologiei-cadru privind scolarizarea la domiciliu

In baza prevederilor art. 22 alin. (6) a Hotararii Guvernului nr. 536/2011 privind organizarea si functionarea Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, in temeiul art. 52 alin. (3) si al art. 361 alin. (6) din Legea educatiei nationale nr. 1/2011, ministrul educatiei, cercetarii, tineretului si sportului emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aproba Metodologia-cadru privind scolarizarea la domiciliu, respectiv infiintarea de grupe/clase in spitale, prevazuta in anexa care face parte integranta din prezentul ordin.

Art. 2. - Directia generala educatie si invatare pe tot parcursul vietii, Directia generala management, resurse umane si retea scolara, Directia generala invatamant in limbile minoritatilor, relatia cu Parlamentul si partenerii sociali, Directia generala economic, finante, resurse umane si inspectoratele scolare judetene/al municipiului Bucuresti duc la indeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Ministrul educatiei, cercetarii, tineretului si sportului, Daniel Petru Funeriu
Bucuresti, 7 octombrie 2011.
Nr. 5.575.
Anexe

Anexa Nr. 1

METODOLOGIE-CADRU privind scolarizarea la domiciliu, respectiv infiintarea de grupe/clase in spitale

CAPITOLUL I
Dispozitii generale

Art. 1. - Prezenta metodologie reglementeaza cadrul general, institutional, conceptual si procedural, prin care se realizeaza scolarizarea la domiciliu si infiintarea de grupe/clase in spitale.

Art. 2. - (1) Obiectul prezentei metodologii il constituie organizarea scolarizarii la domiciliu, respectiv infiintarea de grupe/clase in spitale, ca forme de educatie adaptate, in conformitate cu legislatia in vigoare
(2) Beneficiarii acestor forme de educatie adaptate sunt copii/elevi nedeplasabili, cu boli cronice sau cu boli care necesita perioade mari de spitalizare, cu sau fara alte deficiente asociate, care, temporar sau permanent, nu pot frecventa scoala de masa
(3) Prezenta metodologie reglementeaza cu privire la:
a) cadrul legislativ privind scolarizarea la domiciliu si infiintarea de grupe/clase in spitale;
b) factorii implicati in scolarizarea la domiciliu si infiintarea si functionarea unor grupe/clase in spitale;
c) organizarea procesului instructiv-educativ la domiciliu si in spitale;
d) evaluarea elevilor scolarizati la domiciliu si in spitale
(4) Scopul scolarizarii la domiciliu si in spitale este acela de a le acorda elevilor aflati in imposibilitatea frecventarii scolii de masa sansa de a atinge un nivel de educatie corespunzator particularitatilor individuale, premisa a unei bune integrari sociale si profesionale
(5) Specificul educatiei la domiciliu si in spitale este reprezentat de adaptarea desfasurarii procesului instructiv-educativ la posibilitatile de educatie individuala ale fiecarui copil si la mediul in care se desfasoara acest proces
(6) Obiectivele urmarite prin scolarizarea la domiciliu, respectiv prin infiintarea de grupe/clase in spitale sunt:
a) asigurarea continuitatii scolarizarii, care sa permita elevului sa promoveze anul de studiu in curs sau sa participe la evaluarile organizate pentru finalizarea unui nivel de invatamant;
b) crearea si dezvoltarea unei bune relatii de comunicare intre mediul scolar si cel al copiilor, elevilor si tinerilor scolarizati la domiciliu/spital;
c) asigurarea cadrului de actiune comuna a cadrelor medicale si a cadrele didactice implicate in recuperarea si educatia elevilor.

Art. 3. - Prezenta metodologie opereaza cu un ansamblu de concepte, principii, termeni si expresii specifice, definit in anexa nr. 1, care face parte integranta din prezenta metodologie.

CAPITOLUL II
Scolarizarea la domiciliu
SECTIUNEA 1
Factori implicati

Art. 4. - Beneficiaza de scolarizare la domiciliu, pe o perioada determinata, copiii/elevii nedeplasabili, cu boli cronice, cu sau fara alte deficiente asociate, si elevii aflati in stare de convalescenta de lunga durata, dupa afectiuni/traumatisme care au necesitat sau nu interventii chirurgicale, tratamente spitalicesti etc.

Art. 5. - Categoriile de deficiente (afectari) pentru care se va avea in vedere scolarizarea la domiciliu, structurate tipologic conform Ordinului ministrului sanatatii si familiei si al secretarului de stat al Autoritatii Nationale pentru Protectia Copilului nr. 725/2002 privind criteriile pe baza carora se stabileste gradul de handicap pentru copii si se aplica masurile de protectie speciala a acestora, sunt urmatoarele:
a) afectari (deficiente) ale sistemului nervos si functiilor mentale globale;
b) afectari ale structurilor si functiilor senzoriale;
c) afectari ale structurii laringelui si functiilor sale;
d) afectari ale structurii si functiilor sistemelor cardiovascular, respirator si imunitar;
e) afectari ale structurii si functiilor sistemelor digestiv, metabolic si endocrin;
f) afectari ale structurii si functiilor aparatului urinar;
g) afectari ale structurii si functiilor aparatului locomotor si corespunzatoare miscarii si ale muschilor;
h) afectari ale structurii pielii, anexelor si functiilor tegumentului;
i) afectari legate de boala canceroasa;
j) afectari multiple ale organismului legate de boli genetice invalidante;
k) afectari ale organismului legate de transplantul de organe.

Art. 6. - Evaluarea starii de sanatate a elevilor in vederea scolarizarii la domiciliu se realizeaza la cererea parintilor/tutorelui legal instituit, in baza unui dosar individual, depus la comisia de expertiza din cadrul centrului judetean de resurse si asistenta educationala/Centrului Municipiului Bucuresti de Resurse si Asistenta Educationala, denumite in continuare C.J.R.A.E. /C.M.B.R.A.E., care va contine:
a) cerere-tip (catre comisia de expertiza din cadrul C.J.R.A.E./C.M.B.R.A.E.);
b) dosar medical, continand: certificat/raport medical, cu recomandare explicita pentru scolarizarea la domiciliu, eliberat de un medic de specialitate; fisa medicala sintetica; fisa de evaluare psihologica;
c) certificat de orientare scolara, eliberat de Comisia de expertiza din cadrul C.J.R.A.E./C.M.B.R.A.E. dupa examinarea dosarului depus in acest sens de catre parinte/tutore legal instituit;
d) documente de identitate (certificat de nastere al elevului; copia buletinului de identitate/cartii de identitate al/a parintilor);
e) dosar educational, cuprinzand rezultatele evaluarilor precedente (fisa de evaluare continua), respectiv foaia matricola a elevului, raportul de monitorizare a elevului de catre C.J.R.A.E./C.M.B.R.A.E., portofoliu, acolo unde este cazul;
f) raportul de ancheta sociala.

Art. 7. -
(1) In urma obtinerii certificatului de orientare scolara, parintele/tutorele legal instituit se adreseaza C.J.R.A.E./C.M.B.R.A.E., in vederea arondarii elevului la o unitate scolara care va organiza scolarizarea la domiciliu (in general unitatea scolara aflata in proximitatea domiciliului), denumita in continuare unitate scolara rezidentiala
(2) Unitatea scolara desemnata de C.J.R.A.E./C.M.B.R.A.E. pentru organizarea scolarizarii copilului la domiciliu elaboreaza si supune spre aprobare inspectoratului scolar judetean/Inspectoratului Scolar al Municipiului Bucuresti, denumit in continuare I.S.J/I.S.M.B., planul educational individualizat si propunerile privind cadrul didactic/cadrele didactice care asigura instruirea elevului la domiciliu.

Art. 8. -
(1) Monitorizarea perioadei de scolarizare la domiciliu revine in totalitate unitatii scolare rezidentiale
(2) Reevaluarea gradului de handicap si a orientarii scolare a copiilor se face cu 30 de zile inainte de expirarea certificatului de orientare scolara sau, dupa caz, la cererea parintelui/reprezentantului legal.

SECTIUNEA a 2-a
Organizarea procesului instructiv-educativ


Art. 9. -
(1) Copiii scolarizati la domiciliu beneficiaza de planuri educationale personalizate, denumite in continuare planuri individuale de scolarizare la domiciliu, elaborate pe baza programelor scolare adaptate de catre cadrele didactice de specialitate din unitatea scolara organizatoare a scolarizarii la domiciliu si avizate de C.J.R.A.E./C.M.B.R.A.E
(2) Durata orei de curs pentru invatamantul primar este de 45de minute, iar pentru invatamantul gimnazial si liceal este de 50 de minute
(3) Numarul maxim de ore/saptamana este de 4 ore pentru invatamantul primar si de 6 ore pentru invatamantul gimnazial si liceal.

Art. 10. -
(1) Categoriile de personal incadrat pentru activitatea de predare in programul de scolarizare la domiciliu sunt urmatoarele:
a) profesor pentru invatamantul primar;
b) invatator de sprijin;
c) profesor de specialitate pentru invatamantul gimnazial;
d) profesor de sprijin pentru invatamantul gimnazial;
e) profesor de specialitate pentru invatamantul liceal;
f) profesor de sprijin pentru invatamantul liceal
(2) Profesorul pentru invatamantul primar este incadrat cu 4 ore/saptamana/elev, repartizate pe arii curriculare astfel:
1. clasa pregatitoare si clasele I-II: limba si literatura romana si limba materna - 1,5 ore/saptamana, matematica - 1,5 ore/saptamana, cunoasterea mediului - o ora/saptamana;
2. clasele III-IV: limba si literatura romana si limba materna - o ora/saptamana, limba moderna - 0,5 ore/saptamana, matematica - o ora/saptamana, istorie - 0,5 ore/saptamana, geografie - 0,5 ore/saptamana, stiintele naturii - 0,5 ore/saptamana. Aceste ore pot fi retribuite in regim de plata cu ora
(3) Invatatorul de sprijin este incadrat cu 4 ore/saptamana/elev, in regim de plata cu ora
(4) Profesorul de specialitate pentru invatamantul gimnazial este incadrat in regim de plata cu ora, dupa cum urmeaza: limbasi literatura romana - 1,5 ore/saptamana, matematica - 1,5 ore/saptamana, istorie - 0,5 ora/saptamana, geografie - 0,5 ora/saptamana, limbi moderne - o ora/saptamana, stiintele naturii - 0,5 ore/saptamana
(5) Profesorul de sprijin pentru invatamantul gimnazial este incadrat cu 5 ore/saptamana/elev, in regim de plata cu ora
(6) Profesorul de specialitate pentru invatamantul liceal este incadrat in regim de plata cu ora, dupa cum urmeaza: limba si literatura romana - 2 ore/saptamana, limbi moderne - 2 ore/saptamana, discipline de specialitate - 2 ore/saptamana
(7) Profesorul de sprijin pentru invatamantul liceal, incadrat cu 6 ore/saptamana/elev, in regim de plata cu ora
(8) Se normeaza cate doua ore/saptamana pentru terapii specifice (psiholog, kinetoterapeut, psihopedagog, logoped), conform certificatului de incadrare in grad de handicap si/sau de orientare scolara
(9) In realizarea procesului educativ la domiciliu pot fi implicate si alte persoane (elevi, studenti, etc.), pe baza de voluntariat, pentru activitati educative complementare si socializare.

Art. 11. -
(1) Pentru perioada scolarizarii la domiciliu, comisia de expertiza din cadrul C.J.R.A.E./C.M.B.R.A.E. elaboreaza si transmite unitatilor scolare desemnate pentru scolarizare la domiciliu certificatele de orientare scolara si profesionala, planurile individuale de scolarizare la domiciliu, asigura asistenta psihoeducationala a elevilor cu cerinte educationale speciale, monitorizeaza procesul instructiv-educativ-recuperatoriu si de integrare
(2) I.S.J./II.S.M.B. aproba, in consiliul de administratie, propunerile C.J.R.A.E./C.M.B.R.A.E. privind unitatile scolare desemnate sa asigure scolarizarea la domiciliu, monitorizeaza procesul instructiv-educativ-recuperatoriu si de integrare a elevilor, avizeaza si monitorizeaza incadrarea cu personal didactic a unitatilor de invatamant care asigura scolarizarea la domiciliu si comunica hotararea unitatii scolare rezidentiale in vederea asigurarii personalului didactic si a organizarii procesului educativ
(3) Unitatile scolare desemnate pentru scolarizare la domiciliu inscriu elevii in registrul matricol, corespunzator clasei specificate in certificatul de orientare profesionala eliberat de Comisia de expertiza din cadrul C.J.R.A.E./C.M.B.R.A.E., cu mentiunea „Scolarizat la domiciliu, conform deciziei I.S.J./I.S.M.B. cu nr. ...”, si asigura incadrarea corespunzatoare pentru organizarea procesului educativ la domiciliu si aplicarea planului individual de scolarizare la domiciliu
(4) Fiecare elev scolarizat la domiciliu va fi cuprins in catalogul clasei corespunzatoare nivelului sau de studii, facandu-se specificarea la mentiuni: „Scolarizat la domiciliu pe baza aprobarii I.S.J./I.S.M.B. nr. ... din data ...”
(5) Registrul matricol se completeaza pe baza rezultatelor consemnate in catalog
(6) Pe baza aprobarii I.S.J./I.S.M.B., consiliul de administratie al unitatii scolare va emite decizia pentru numirea cadrului/cadrelor didactic/didactice ce va/vor asigura scolarizarea la domiciliu pe perioada specificata de I.S.J./I.S.M.B.

Art. 12. -
(1) Anual, intre I.S.J./I.S.M.B., C.J.R.A.E./C.M.B.R.A.E. si unitatea scolara desemnata sa asigure scolarizare la domiciliu se vor incheia protocoale de colaborare pentru fiecare elev aflat in aceasta situatie
(2) Protocoalele de colaborare vor cuprinde obiectivul, atributiile factorilor implicati in scolarizarea la domiciliu si proceduri clare de comunicare.

Art. 13. -
(1) Planul individual de scolarizare la domiciliu si planificarea pe baza curriculumului adaptat sunt elaborate de catre cadrul didactic/cadrele didactice de specialitate, in baza planului de servicii personalizat, si avizate de specialistii din cadrul C.J.R.A.E./C.M.B.R.A.E
(2) Efectuarea orelor de curs se justifica prin consemnarea in condica de prezenta a unitatii scolare rezidentiale, conform unei diagrame de prezenta cu semnatura parintelui. SECTIUNEA a 3-a Evaluarea elevilor scolarizati la domiciliu

Art. 14. -
(1) Cadrele didactice desemnate pentru scolarizarea la domiciliu vor efectua evaluari predictive, formative si sumative, in conformitate cu planificarile semestriale
(2) Pentru toate tipurile de evaluare, la toate nivelurile, se acorda cate 4 ore semestrial
(3) La disciplinele la care se sustine lucrare scrisa semestriala pe baza programei adaptate, planificarea acesteia se va face cu cel putin 30 de zile inainte de sustinere.

Art. 15. -
(1) Toti elevii scolarizati la domiciliu beneficiaza de plan remedial individualizat, ca urmare a rapoartelor de evaluare anuala, elaborate de cadrele didactice implicate in scolarizarea la domiciliu
(2) Pe baza rapoartelor de evaluare anuala, C.J.R.A.E./C.M.B.R.A.E elaboreaza planul remedial individualizat. CAPITOLUL III Infiintarea de grupe/clase in spitale SECTIUNEA 1 Factori implicati

Art. 16. -
(1) Elevii cu boli cronice, tulburari neurologice sau cu boli care necesita perioade de spitalizare mai mari de 4 saptamani beneficiaza de infiintare de grupe/clase in cadrul unitatii sanitare in care sunt internati
(2) Procesul instructiv-educativ desfasurat in grupele/clasele din spitale se va desfasura in functie de specificul bolii, perioada de spitalizare, de diagnosticul/prognosticul bolii si de anul de studiu in care este inscris elevul in anul scolar respectiv
(3) Pe timpul scolarizarii in clasele/grupele din unitatile spitalicesti, elevii au acces la toate resursele de reabilitare/recuperare psihointelectuala, medicala si sociala, la alte servicii de interventie specifice/necesare si disponibile in comunitate sau in unitati specializate.

Art. 17. - Categoriile de deficiente (afectari), incadrate in categoria bolilor cronice, pentru care se va avea in vedere infiintarea de grupe/clase in spitale sunt urmatoarele:
a) afectiuni metabolice;
b) afectiuni rare, sistemice, genetice, autoimune;
c) afectiuni oncologice;
d) afectiuni infectioase;
e) afectiuni nefrologice;
f) afectiuni neurologice;
g) patologie psihiatrica.

Art. 18. - Evaluarea starii de sanatate a elevilor in vederea infiintarii de grupe/clase in spitale se face prin diagnosticul medicului curant, pe baza foii de observatie, cu recomandarea de inscriere in grupele/clasele infiintate in unitati spitalicesti.

Art. 19. - Serviciile de scolarizare in spitale sunt organizate de institutii care apartin Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului:
a) I.S.J/I.S.M.B.;
b) C.J.R.A.E./C.M.B.R.A.E.;
c) centrele scolare pentru educatie incluziva (C.S.E.I.);
d) unitati scolare desemnate de I.S.J./I.S.M.B (invatamant de masa, invatamant special) si de institutii care apartin Ministerului Sanatatii:
e) spitalele de pediatrie, pentru boli cronice pediatrice;
f) centrele pentru sanatate mintala (C.S.M.), preventie primara si preventie secundara pentru copii/tineri cu patologie psihiatrica si neurologica.

Art. 20. -
(1) Elevilor cu deficiente de invatare, adaptare, integrare, tulburari de limbaj, inscrisi in clase/grupe organizate in unitati spitalicesti, li se asigura servicii educationale de sprijin si asistenta psihopedagogica suplimentare, organizate, de asemenea, in spital
(2) Serviciile oferite copiilor/elevilor in clasele/grupele din unitatile spitalicesti sunt asigurate prin intermediul C.S.E.I.

Art. 21. -
(1) Propunerea de orientare/inscriere in clasa se face de catre medicul/managerul de caz pe baza diagnosticului medical si a scrisorii medicale care sa ateste necesitatea ramanerii in regim de spitalizare a copilului/elevului pentru o perioada mai mare de 4 saptamani, la solicitarea parintelui sau a reprezentantului legal
(2) Orientarea scolara si inscrierea elevilor in clase/grupe organizate in unitati spitalicesti se fac pe baza urmatoarelor documente:
a) scrisoare medicala, care sa ateste necesitatea prelungirii perioadei de spitalizare pe o durata mai mare de 4 saptamani;
b) solicitarea parintelui sau a reprezentantului legal
(3) Decizia de orientare/inscriere se ia de catre comisia de expertiza din cadrul C.J.R.A.E./C.M.B.R.A.E., cu acordul parintelui sau al reprezentantului legal
(4) Inscrierea elevilor in clase/grupe din unitati spitalicesti se face intr-un registru-catalog, in baza certificatului eliberat de catre comisia de expertiza din cadrul C.J.R.A.E./C.M.B.R.A.E., pe baza urmatoarelor documente:
a) certificat de expertiza si orientare scolara;
b) planul medical de recuperare a elevului;
c) alte documente necesare primirii drepturilor pe perioada spitalizarii.

Art. 22. - Propunerea de orientare/reintegrare in scoala de provenienta sau de continuare a procesului instructiv-educativ in clase/grupe din spital se face de catre managerul de caz impreuna cu medicul curant, cu acordul parintelui sau al reprezentantului legal.

SECTIUNEA a 2-a
Organizarea procesului instructiv-educativ in spitale


Art. 23. -
(1) Activitatile de predare-invatare-evaluare sunt organizate in conformitate cu prevederile planului-cadru in vigoare pentru invatamantul de masa, invatamantul special sau invatamantul special integrat
(2) Anual, pe baza unei analize de nevoi referitoare la numarul de copii/elevi care in anul scolar anterior au necesitat scolarizarea in spital, spitalele fac propuneri de infiintare a claselor/grupelor catre C.J.R.A.E./C.M.B.R.A.E
(3) C.J.R.A.E./C.M.B.R.A.E. inainteaza solicitarile catre I.S.J./I.S.M.B
(4) Solicitarile vor fi formulate si transmise pana la finalul lunii octombrie a fiecarui an, in vederea aprobarii posturilor si a normarii acestora pentru anul scolar urmator
(5) Inspectoratul scolar judetean aproba infiintarea claselor/grupelor si normeaza cadrele didactice pe posturile aferente, pentru spitalele care solicita functionarea claselor/grupelor in acest regim
(6) Infiintarea unei clase/grupe in spitale este posibila pentru un numar de cel putin 6 si nu mai mult de 12 elevi spitalizati, care pot beneficia, conform legii, de acest tip de scolarizare (variabil in functie de diagnostic, tip de deficienta conform Hotararii Guvernului nr. 1.251/2005 privind unele masuri de imbunatatire a activitatii de invatare, instruire, compensare, recuperare si protectie speciala a copiilor/elevilor/tinerilor cu cerinte educative speciale din cadrul sistemului de invatamant special si special integrat)
(7) Cadrele didactice incadrate pe posturi in clase/grupe din spitale au dreptul sa participe la toate etapele miscarii personalului didactic, conform metodologiei aflate in vigoare, urmand calendarul aprobat anual prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului
(8) Incadrarea personalului didactic se face in conformitate cu prevederile legislative in vigoare, in functie de curriculumul utilizat:
a) profesor pentru invatamantul prescolar - 25 de ore/saptamana, pentru 6-12 elevi;
b) profesor pentru invatamantul primar - 20 de ore/saptamana, pentru 6-12 elevi;
c) profesor psihopedagog - 16 ore/saptamana, pentru 6-12 elevi;
d) profesor pentru aria curriculara limba si comunicare - 16 ore/saptamana, pentru 6-12 elevi;
e) profesor pentru aria curriculara matematica si stiinte - 16 ore/saptamana, pentru 6-12 elevi;
f) profesor de educatie speciala - 20 de ore/saptamana, pentru 6-12 elevi
(9) Incadrarea personalului didactic pentru scolarizarea in spitale se face si prin completare de norma sau in regim de plata cu ora
(10) Clasele/Grupele din spital vor fi organizate ca invatamant simultan, dupa cum urmeaza:
a) invatamant prescolar;
b) invatamant primar: clasa pregatitoare, clasele I-III si clasele II-IV;
c) invatamant gimnazial: clasele V-IX
(11) Cadrele didactice repartizate in spital vor beneficia de cursuri de instruire cu privire la specificul activitatii unitatii spitalicesti, organizate si aprobate de conducerea spitalelor in care isi desfasoara activitatea.

Art. 24. -
(1) Pentru o comunicare interinstitutionala eficienta se incheie protocoale de colaborare intre:
a) I.S.J./I.S.M.B. si C.J.R.A.E./C.M.B.R.A.E., pentru infiintarea claselor/grupelor; se normeaza cadrele didactice pe posturile aferente, pentru spitalele care solicita functionarea acestei forme educationale;
b) C.J.R.A.E./C.M.B.R.A.E. si C.S.E.I. in vederea eliberarii certificatului de orientare scolara pentru acest tip de educatie - temporar sau permanent;
c) C.S.E.I. si spitalele unde functioneaza grupe/clase de elevi, pentru furnizare de servicii;
d) C.S.E.I. si scolile in care sunt inscrisi elevii, pentru furnizare de servicii si evidenta situatiei scolare
(2) Protocoalele de colaborare vor cuprinde obiectivul, atributiile factorilor implicati in activitatea grupelor/claselor din spital si proceduri clare de comunicare intre factorii implicati.

Art. 25. -
(1) Programele scolare sunt elaborate pe niveluri de invatamant - prescolar, primar, gimnazial, profesional, la toate disciplinele de invatamant
(2) In clasele/grupele care utilizeaza planul-cadru valabil in scoala de masa se aplica programele scolare si manualele corespunzatoare acestuia
(3) In activitatea curenta cu elevii cu deficienta mintala se lucreaza conform programelor scolare pentru invatamantul special, corespunzatoare tipului de deficienta; sunt vizate diferentierea si individualizarea demersului educational prin planuri educationale individuale, prin adaptari curriculare
(4) Parcurgerea continuturilor de invatare pe perioada scolara se realizeaza de fiecare cadru didactic prin proiectare didactica si, dupa caz, prin realizarea si aplicarea unor programe de interventie personalizata
(5) Programul instructiv-educativ si de recuperare se desfasoara in intervalul orar 09,00-16,00, in prima parte a zilei derulandu-se activitati instructiv-educative iar in a doua parte, activitati de recuperare.

Art. 26. -
(1) Inscrierea elevilor in clasele/grupele din spitale se realizeaza la cererea scrisa a parintilor/tutorelui legal instituit, in baza unui dosar depus la C.S.E.I., care gestioneaza clasele/grupele din spitale si care va contine urmatoarele documente:
a) cerere-tip;
b) scrisoarea medicala;
c) certificat de orientare scolara, eliberat de comisia de expertiza din cadrul C.J.R.A.E./C.M.B.R.A.E.;
d) documente de identitate (certificat de nastere al elevului; copia buletinului de identitate/cartii de identitate al/a parintilor);
e) dosar educational, cuprinzand situatia scolara si evaluarea educationala pana la momentul solicitarii, eliberate de scoala de provenienta a elevului
(2) Documentele in care se tine evidenta elevilor de catre scoala de rezidenta sunt registrul de evidenta si catalogul
(3) La internare, scoala care il are in evidenta primeste adeverinta de scolarizare in spital, conform formularului-tip prevazut in anexa nr. 2, care face parte integranta din prezenta metodologie
(4) La externare, scoala care il are in evidenta primeste situatia scolara/foaia matricola, in functie de perioada scolarizarii in clasa/grupa din unitatile spitalicesti, conform formularului-tip prevazut in anexa nr. 3, care face parte integranta din prezenta metodologie.

Art. 27. - Documentele justificative pentru cadrele didactice sunt:
a) condica de prezenta, care va fi semnata in spitalul unde se scolarizeaza elevii internati;
b) situatia centralizata a prezentei cadrelor didactice la activitatea din spital, care va fi prezentata pentru pontaj de catre profesorul coordonator desemnat de catre consiliul de administratie al C.S.E.I. SECTIUNEA a 3-a Evaluarea elevilor scolarizati in spitale

Art. 28. -
(1) Evaluarea achizitiilor/competentelor elevilor se face potrivit normelor in vigoare valabile pentru invatamantul de masa, prin probe/teste scrise/orale
(2) Notarea elevilor se realizeaza conform nivelului de scolarizare, pe baza standardelor nationale de evaluare pentru fiecare disciplina, domeniu de studiu, respectiv a modului de pregatire adaptat situatiei particulare a elevilor spitalizati; ritmicitatea notarii variaza in functie de numarul de ore saptamanal alocat fiecarei discipline
(3) Notele/Calificativele se inregistreaza in catalog; la externare, elevul primeste adeverinta cu situatia scolara si foaia matricola (dupa caz).

Art. 29. -
(1) La inscrierea elevilor in grupa/clasa din spital, C.S.E.I. solicita scolii de proveninta o evaluare pedagogica a elevului, in care apar precizari legate de situatia pedagogica a acestuia pana la internarea lui in spital
(2) Elevii care la externare nu au situatia scolara incheiata la toate disciplinele de invatamant din planul-cadru sunt declarati amanati si pot sustine evaluarea in semestrul sau anul scolar urmator, conform prevederilor Regulamentului de organizare si functionare a unitatilor de invatamant preuniversitar.

Art. 30. -
(1) Planul remedial pentru fiecare elev internat si scolarizat in grupa/clasa din spital, eliberat de C.J.R.A.E./C.M.B.R.A.E., poate fi reconsiderat in urma evaluarilor partiale si adaptat in functie de evolutia scolara si a starii de sanatate ale elevului
(2) Evaluarile partiale se fac dupa consultarea medicului curant, in functie de starea si evolutia sanatatii elevului pacient.
CAPITOLUL IV Dispozitii tranzitorii si finale

Art. 31. - Finantarea serviciilor reglementate de prezenta metodologie se asigura din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat prin bugetele locale ale consiliilor judetene si ale sectoarelor municipiului Bucuresti, prin institutia care furnizeaza servicii de scolarizare, indiferent de locul de domiciliu al elevilor.

Art. 32. -
(1) C.S.E.I. este unitate speciala de invatamant, cu personalitate juridica. Gestionarea patrimoniului si activitatea financiara a unitatii speciale de invatamant si a unitatilor pentru invatamantul de masa se realizeaza potrivit prevederilor legale in vigoare pentru invatamantul special
(2) Spatiile in care clasele/grupele isi desfasoara procesul instructiv-educativ si de recuperare sunt asigurate de catre spitale, iar dotarea materiala necesara asigurarii calitatii procesului instructiv-educativ si de recuperare este asigurata de I.S.J.

Art. 33. - La sfarsitul fiecarui an scolar, conform protocoalelor incheiate, I.S.J./I.S.M.B. va face o evaluare a eficientei activitatii desfasurate in grupele/clasele din spitale, cu scopul imbunatatirii colaborarii dintre institutiile implicate.

Art. 34. - Prezenta metodologie intra in vigoare la data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Anexa Nr. 2

CONCEPTE, PRINCIPII, TERMENI SI EXPRESII SPECIFICE
1. Concepte si principii:
- integrare scolara - procesul de adaptare a copilului la cerintele scolii pe care o urmeaza, de stabilire a unor raporturi afective pozitive cu membrii grupului scolar (clasa) si de desfasurare cu succes a prestatiilor scolare;
- invatamant (educatie) la domiciliu - instruirea la domiciliu, asigurata de cadre didactice specializate, pentru copii in incapacitate (temporara sau permanenta) de a frecventa unitatile retelei scolare de masa din cauza unor probleme de sanatate;
- adaptare curriculara - corelarea continuturilor componentelor curriculumului national cu posibilitatile elevului cu cerinte educative speciale, din perspectiva finalitatilor procesului de adaptare si de integrare scolara si sociala a acestuia. Aceasta se realizeaza de catre cadrele didactice de sprijin/itinerante sau de cadrele didactice de la clasa respectiva;
- educatie incluziva - procesul permanent de imbunatatire a institutiei scolare, avand ca scop exploatarea resurselor existente, mai ales a resurselor umane, pentru a sustine participarea la procesul de invatamant a tuturor persoanelor din cadrul unei comunitati;
- scoala incluziva - unitatea de invatamant preuniversitar in care se asigura conditiile educatiei nediscriminatorii pentru toti copiii;
- centru scolar pentru educatie incluziva - institutia scolara care, pe langa organizarea si desfasurarea procesului de predare-invatare-evaluare, isi construieste si alte directii de dezvoltare institutionala: formare/informare in domeniul educatiei speciale, documentare/cercetare/experimentare, precum si servicii educationale pentru/in comunitate;
- centru de educatie, centru de zi, centru de pedagogie curativa - unitati de invatamant organizate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului sau de organizatii neguvernamentale in parteneriat cu Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului ce au ca scop si finalitate recuperarea, compensarea, reabilitarea si integrarea scolara si sociala a diferitelor categorii de copii/elevi/tineri cu deficiente;
- centru judetean de resurse si asistenta educationala-unitate conexa cu personalitate juridica, subordonata Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, care desfasoara servicii de asistenta psihopedagogica pentru parinti, copii, cadre didactice si care coordoneaza, monitorizeaza si evalueaza, la nivel judetean, activitatea si serviciile educationale oferite de centrele scolare pentru educatie incluziva, centrele logopedice interscolare si cabinetele logopedice, centrele si cabinetele de asistenta psihopedagogica, mediatorii scolari;
- servicii de educatie alternativadesfasurate in incinta unitatilor spitalicesti - o forma de scolarizare alternativa, temporara a elevilor si tinerilor care sufera o internare pe perioada scolarizarii, inscrisi in unitati scolare de masa sau speciale care nu reusesc fara ajutor medical si terapii specifice sa isi desfasoare normal activitatea educationala in scoala de provenienta;
- centru de sanatate mintala pentru copii si adolescenti-unitatea spitaliceasca ce are ca obiectiv preventia primara si preventia secundara a grupelor de varsta ce sunt corespondente perioadei de scolarizare (preprimar, primar si gimnazial) prin forme alternative de interventie specifica, medicala si psihopedagogica.
2. Termeni si expresii specifice:
- deficienta - absenta, pierderea sau alterarea unei structuri ori a unei functii (anatomice, fiziologice sau psihice) a individului, ce rezulta in urma unei maladii, a unui accident ori a unei perturbari si care il impiedica sa participe normal la activitate in societate;
- incapacitate - limitari functionale cauzate de disfunctionalitati (deficiente) fizice, intelectuale sau senzoriale, de conditii de sanatate ori de mediu si care reduc posibilitatea individului de a realiza o activitate (motrica sau cognitiva) ori un comportament;
- handicap - dezavantaj social rezultat in urma unei deficiente sau a unei incapacitati si care limiteaza ori impiedica indeplinirea de catre individ a unui rol asteptat de societate;
- dizabilitate - rezultatul sau efectul unor relatii complexe dintre starea de sanatate a individului, factorii personali si factorii externi care reprezinta circumstantele de viata ale acestui individ. „Dizabilitate” este termenul generic pentru afectari, limitari ale activitatii si restrictii de participare - conform CIF*);
- cerinte educative speciale (CES) - necesitati educationale suplimentare, complementare obiectivelor generale ale educatiei, adaptate particularitatilor individuale si celor caracteristice unei anumite deficiente sau tulburari/dificultati de invatare, precum si o asistenta complexa (medicala, sociala, educationala etc.);
- incluziune - procesul de pregatire a unitatilor de invatamant pentru a cuprinde in procesul de educatie toti membrii comunitatii, indiferent de caracteristicile, dezavantajele sau dificultatile acestora;
- afectare - o pierdere sau o anormalitate a structurii corpului ori a unei functii fiziologice (inclusiv functiile mintale). Prin notiunea de „anormalitate” se intelege variatiile semnificative de la norma stabilita statistic (adica o deviatie de la media populatiei stabilita conform normelor standard masurate) si aceasta notiune trebuie utilizata exclusiv in acest sens, conform CIF*);
- functionare - termen generic pentru functiile organismului, structurile corpului, activitati si participare. Ele denota aspectele pozitive ale interactiunii dintre individ (care are o problema de sanatate) si factorii contextuali in care se regaseste (factori de mediu si personali), conform CIF;
- activitate - executarea unei sarcini sau actiuni de catre un individ; reprezinta functionarea la nivel individual, conform CIF;
- participare - implicarea unei persoane intr-o situatie de viata; reprezinta functionarea la nivelul societatii, conform CIF;
- boli cronice - boli care au o evolutie lenta, ale caror simptome se instaleaza treptat, in evolutie actionand distructiv asupra organismului. De asemenea, bolile cronice presupun control si tratament permanent;
- afectiuni neurologice - afectiuni care includ o larga varietate de boli ale sistemului nervos central si periferic, congenitale sau dobandite, acute ori cronice;
- afectiuni psihice - un grup de tulburari ce cauzeaza o severa disfunctie in gandire, afectivitate si in relatiile sociale. Pot afecta pe oricine, indiferent de varsta (copii, adolescenti, adulti) si pot aparea in orice familie. Persoanele care prezinta boli psihice pot fi in general cu intelect normal, desi in unele cazuri datorita bolii creierul nu functioneaza la nivelul performantelor optime;
- afectiuni metabolice - orice tulburare care cauzeaza disfunctii ale actiunii metabolice (tulburare care implica o modificare in metabolismul normal de: glucide, lipide, proteine, apa si acizi nucleici) din organism, ducand la pierderea controlului asupra homeostaziei. Afectiunile metabolice se evidentiaza prin diverse sindroame si boli;
- afectiuni rare - bolile rare care pun in pericol viata sau provoaca o invaliditate cronica, fiind cu o prevalenta scazuta si necesitand eforturi speciale pentru a le rezolva;
- afectiuni sistemice - orice boala caracterizata printr-o atingere inflamatorie si imunologica a tesutului conjunctiv si prin difuziunea leziunilor;
- afectiuni genetice - apar datorita unor modificari survenite la nivelul genelor sau cromozomilor, transmise ereditar;
- afectiuni autoimune - apar atunci cand tesuturile sunt in mod eronat atacate de propriul sistem imunitar al organismului. Are loc o actiune anormala a sistemului imun: limfocitele sau anticorpii ataca fara motiv unele organe pe care le recunosc ca non-self. Aceste afectiuni pot fi ereditare, dar pot fi determinate si de actiunea unor factori de mediu ce conduc la scaderea sistemului imunitar;
- afectiuni oncologice - afectiuni avand ca element comun proliferarea celulara anarhica ce determina in general formarea unei tumori care se dezvolta spontan si prin extensie locala si la distanta. Evolutia poate fi lenta sau rapida, in raport cu unele particularitati biologice ale tumorii si cu raspunsul organismului;
- boli infectioase - sunt cauzate de patrunderea in organism a agentilor patogeni, cum ar fi: bacterii, virusuri, paraziti sau fungi; bolile se pot transmite direct ori indirect de la un organism la altul. In anumite cazuri bolile infectioase pot fi asimptomatice;
- persoana nedeplasabila - persoana aflata in imposibilitatea de a se deplasa atat in interiorul, cat si in exteriorul unui spatiu;
- normalizare - redresare, aducere sau revenire la starea apropiata de valoarea intalnita cel mai des;
- preventie primara - actiunile care se fac in vederea pastrarii sanatatii mintale a copilului in familie, scoala si societate;
- preventie secundara - interventiile specializate educationale, psihologice sau medicale in vederea restabilirii sanatatii mintale a copilului in familie, scoala si societate;
- principiul dezvoltarii - se refera la faptul ca toti copiii/elevii cu handicap sunt capabili de crestere, invatare si dezvoltare, indiferent de severitatea handicapului, acestia posedand un anumit potential de progres, stimularea „insusirilor umane” constituind obiectivul fundamental al programului educativ de recuperare;
- principiul dezinstitutionalizarii - se refera la cresterea independentei asistatilor in vederea plasarii in mijlocul comunitatilor care isi dezvolta serviciile pentru a putea asigura mentinerea acestora;
- principiul drepturilor si sanselor egale - presupune atat satisfacerea egala a necesitatilor individuale, cat si eliminarea unor obstacole sociale, asigurand dreptul la participare si integrare scolar-sociala egala a copiilor/elevilor cu deficiente, care se realizeaza prin includerea lor intr-un mediu educational mai putin restrictiv;
- planul de servicii personalizat (PSP) - permite planificarea si coordonarea resurselor si serviciilor personalizate; el implica un proces continuu, revizuit si modificat periodic. PSP fixeaza obiective generale si stabileste prioritatile pentru a raspunde necesitatilor globale ale individului. PSP se desfasoara un timp mai indelungat (anual);
- programul de interventie personalizat (PIP) - constituie o etapa sau o parte a PSP, este un instrument de lucru permanent pentru unul sau mai multi membri ai echipei care isi coordoneaza interventiile in directia realizarii scopurilor stabilite in PSP pentru elevul cu CES. PIP precizeaza modalitatile de interventie prin care se ating scopurile vizate.

_
*) CIF reprezinta Clasificarea internationala a functionarii, dizabilitatii si sanatatii - document elaborat de Organizatia Mondiala a Sanatatii, Geneva, 2001.

Nota AvocatNet.ro: Anexa 3 este prezentata in fisier atasat.