Furnizorul de internet nu are dreptul sa iti verifice traficul de internet pentru a depista daca descarci de pe DC++ sau de pe "torente"

" Decizia are un rol esential in protectia libertatii Internetului ca o retea deschisa. O opinie contrara ar fi dus inevitabil la retele de Internet supuse permanent filtrarii si supravegherii", scrie Bogdan Manolea, specialist in dreptul internetului, pe blogul sau legi-internet.ro.

Conform unui comunicat de presa al Curtii Europene de Justitie, citat de Bogdan Manolea, decizia instantei nu doar pune in aplicare principiul din directiva e-commerce conform caruia un furnizor de internet nu trebuie sa isi supravegheze in mod activ reteaua pentru a depista continutul ilegal, ci si se refera - in mod cu totul justitificat - la efectul unei asemenea decizii asupra drepturilor omului - libertatea de exprimare si a dreptului la viata privata.

De unde a pornit totul

Potrivit comunicatului de presa postat pe pagina de internet a institutiei, decizia Curtii Europene are la baza un litigiu intre Scarlet Extended SA, furnizor de acces la internet, pe de o parte, si SABAM, societate belgiana de gestiune care autorizeaza utilizarea de catre terti a operelor muzicale ale unor autori, compozitori si editori, pe de alta parte.

In cursul anului 2004, SABAM a constatat ca utilizatorii de internet care folosesc serviciile societatii Scarlet transfera pe internet, fara autorizatie si fara plata unor drepturi, opere cuprinse in catalogul sau prin intermediul retelelor „peer-to-peer”, care reprezinta o modalitate transparenta de schimb de date, independenta, descentralizata si dotata cu functii de cautare si de transfer avansate (cum sunt DC++ sau aplicatiile de tip "torrent" – n.red.)

La cererea formulata de SABAM, presedintele Tribunalului de Prima Instanta din Bruxelles (Belgia) a obligat societatea Scarlet, in calitate de furnizor de acces la internet, sa puna capat acestor incalcari ale dreptului de autor, facand imposibila orice forma de transmitere sau de primire de catre clientii sai, prin utilizarea unui program informatic „peer-to-peer”, a unor fisiere electronice care contin o opera muzicala din repertoriul SABAM, sub sanctiunea unor penalitati cu titlu cominatoriu.

Societatea Scarlet a declarat apel la Curtea de Apel Bruxelles, sustinand ca ordinul judecatoresc nu era conform cu dreptul Uniunii, deoarece ii impunea, de facto, o obligatie generala de supraveghere a comunicatiilor din reteaua sa, ceea ce ar fi incompatibil cu Directiva privind comertul electronic si cu drepturile fundamentale.

In acest context, Curtea de la Bruxelles a solicitat Curtii Europene de Justitie sa stabileasca daca dreptul Uniunii permite statelor membre sa autorizeze o instanta nationala sa oblige un furnizor de acces la internet sa instituie, cu caracter general, cu titlu preventiv, pe cheltuiala sa exclusiva si pentru o perioada nelimitata, un sistem de filtrare a comunicatiilor electronice pentru a identifica transferurile ilegale de fisiere.

In hotararea pronuntata astazi, Curtea a constatat ca ordinul judecatoresc in discutie ar obliga societatea Scarlet sa efectueze o supraveghere activa a ansamblului datelor tuturor clientilor sai pentru a preveni orice incalcare a drepturilor de proprietate intelectuala. Rezulta ca ordinul ar impune o supraveghere generala care este incompatibila cu Directiva privind comertul electronic. In plus, un astfel de ordin nu ar respecta drepturile fundamentale aplicabile.

Protectia dreptului de proprietate intelectuala este consacrata, fara indoiala, in Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Totusi, nu rezulta nicidecum din cuprinsul cartei, nici din jurisprudenta Curtii, ca un astfel de drept ar fi intangibil si, prin urmare, ca protectia sa ar trebui sa fie asigurata in mod absolut.

Or, in speta, ordinul judecatoresc de a institui un sistem de filtrare implica supravegherea, in interesul titularilor drepturilor de autor, a integralitatii comunicatiilor electronice realizate in cadrul retelei furnizorului de acces la internet in cauza, aceasta supraveghere fiind, in plus, nelimitata in timp. Astfel, un ordin de aceasta natura ar determina o atingere grava a libertatii societatii Scarlet de a desfasura o activitate comerciala, deoarece ar obliga-o sa instituie un sistem informatic complex, costisitor, permanent si pe cheltuiala sa exclusiva.

In plus, efectele ordinului nu s-ar limita la societatea Scarlet, sistemul de filtrare fiind susceptibil in egala masura sa aduca atingere drepturilor fundamentale ale clientilor sai, mai precis dreptului lor la protectia datelor cu caracter personal, precum si libertatii lor de a primi si de a transmite informatii, aceste drepturi fiind protejate de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Astfel, este cert, pe de o parte, ca acest ordin ar implica o analiza sistematica a tuturor continuturilor, precum si colectarea si identificarea adreselor IP ale utilizatorilor care se afla la originea transmiterii de continuturi ilicite in cadrul retelei, aceste adrese fiind date cu caracter personal protejate. Pe de alta parte, ordinul ar risca sa aduca atingere libertatii de informare, din moment ce ar fi posibil ca acest sistem sa nu faca in mod suficient distinctia intre un continut ilicit si un continut licit, astfel ca utilizarea lui ar putea avea drept consecinta blocarea comunicatiilor cu continut licit.

In consecinta, Curtea constata ca, prin adoptarea ordinului judecatoresc de obligare a societatii Scarlet sa instituie un astfel de sistem de filtrare, instanta nationala nu a respectat cerinta de a asigura un just echilibru intre dreptul de proprietate intelectuala, pe de o parte, si libertatea de a desfasura o activitate comerciala, dreptul la protectia datelor cu caracter personal si libertatea de a primi si de a transmite informatii, pe de alta parte.

Prin urmare, Curtea raspunde ca dreptul Uniunii se opune unui ordin judecatoresc adresat unui furnizor de acces la internet de a institui un sistem de filtrare a tuturor comunicatiilor electronice care circula prin intermediul serviciilor sale, care se aplica, fara deosebire, intregii sale clientele, cu titlu preventiv, pe cheltuiala sa exclusiva si pentru o perioada nelimitata.