Cat de liber ne putem exprima pe internet

Articol scris de Mihaela Topliceanu

In internet exista sute de milioane de creatori si destinatari de continuturi. Acestia sunt prezenti pe bloguri, foruri, retele de socializare si diferite alte comunitati online. Ambele categorii isi exercita, in modalitati diferite, dar de pe pozitii de totala egalitate juridica, dreptul la libera exprimare, arata Dr. Horatiu Dan Dumitru in numarul 5/2012 al revistei Pandectele romane, editata de Wolters Kluwer Romania. Aceasta libertate are, insa, aceleasi limitari ca si in cazul celorlalte mijloace media,

Libertatea de exprimare in Noul Cod civil

Orice persoana are dreptul la libera exprimare, dar in anumite limite. Libertatea de exprimare consta in ganduri, idei, opinii, credinte, creatii, dar si in gusturi, obiceiuri si optiuni, afirmate, fara constrangeri si limitari, in public. Ea presupune, cu titlu generic, atat acte de vorbire si scriere, cat si acte de conduita, afirmative sau negative. Exprimarea se poate realiza prin viu grai, in scris, prin imagini si sunete, ori prin mimica si gesturi. Mediile prin care ne exprimam sunt publicatiile offline si online, spatiul public, in sens fizic, precum si orice alte mijloace de comunicare in public, inclusiv mediile electronice, se arata in Constitutie.

De retinut este ca ne exercitam libertatea de exprimare si in imprejurarile in care fotografiem sau filmam o persoana. Iar cand nu avem acordul acesteia, ii nesocotim dreptul la propria imagine, este opinia Dr. Horatiu Dan Dumitru.

De altfel, limitele libertatii de exprimare sunt clar specificate de legiuitor. Orice depasire a acestora atrage sanctiunea legii. Codul civil spune ca „Orice persoana are indatorirea sa respecte regulile de conduita pe care legea sau obiceiul locului le impune si sa nu aduca atingere, prin actiunile ori inactiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane”.

Dreptul la viata privata in Noul Cod civil

Reglementarile la dreptul la viata privata sunt completate, in Codul civil, de catre cele privind dreptul la demnitate si dreptul la propria imagine.

Legea stabileste ca nimeni nu poate fi supus vreunei imixtiuni in viata intima, personala sau de familie, nici in domiciliul, resedinta sau corespondenta sa, fara consimtamantul sau. Totodata, este bine sa stiti ca este interzis sa utilizati, in orice mod, corespondenta, manuscrisele sau documentele personale, precum si informatiile din viata privata a unei persoane, in absenta acordului acesteia.

Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viata particulara a persoanei si nici dreptul la propria imagine, spune legea. Desi, aparent, atingerile enumerate ar reprezenta un apanaj al conduitei specifica presei, autorul apreciaza ca ele pot fi savarsite de orice alte persoane care dispun de oportunitatea si de mijloacele necesare de manifestare - un blog, care apartine unei persoane fizice, dar si o platforma electronica de socializare.

De asemenea, aveti in vedere ca textul legii acopera si locuinta, convorbirea privata, imaginea, vocea, spatiul privat, starea de sanatate, numele, asemanarea cu alta persoana, corespondenta, manuscrisele, documentele personale, si numarul de telefon, orice intruziuni fiind tot interzise.

Autorul trateaza si dreptul oricarei persoane de a se exprima, pastrandu-si identitatea ascunsa, pe internet. El arata ca in spatiul virtual, utilizatorii noilor tehnologii actioneaza, in mod curent si deliberat, sub alte identitati. Si asta deoarece urmaresc, mai mult sau mai putin constient, doua obiective aparent discordante:

• posibilitatea de a-si exprima mai usor convingerile si gandurile, in conditii de anonimitate;
• posibilitatea de a-si consolida, in acest mod, viata privata, in sfera online.

De aici tragem concluzia ca anonimitatea poate sa securizeze mai bine viata privata si, in acelasi timp, sa amplifice libertatea de exprimare. Mai ales in internet, unde caracterul anonim al prezentei persoanelor stimuleaza formularea de opinii si comentarii utile, dar care pot fi, adesea, atat de provocatoare incat, in absenta anonimizarii, autorul lor ar fi descurajat sa le exprime. Evident, conditia legalitatii este ca anonimitatea sa nu devina, prin ea insasi, o amenintare adresata vietii private a altor persoane, precum si altor valori ocrotite de societate, constitutional si legal.

In concluzie, libertatea de exprimare este garantata, dar nu trebuie inteleasa intr-un mod absolut. Nici macar pe internet. Astfel, va veti putea trezi ca, dupa ce ati postat ceva pe un blog sau intr-o retea de socializare, veti fi chemat sa dati explicatii in fata unui judecator pentru daune morale.