Impozitul pe venit. Ce s-a schimbat din luna iulie in Codul fiscal?

Potrivit OUG nr. 24/2012, actul normativ care a modificat Codul fiscal, de la 1 iulie 2012, contribuabilii care obtin venituri din activitati independente isi pot deduce doar in proportie de 50% cheltuielile aferente vehiculelor rutiere motorizate care nu sunt utilizate exclusiv in scopul desfasurarii activitatii.

Astfel, noile prevederi modifica la art. 48 alin. (7) lit. l¹ din Codul fiscal. Dupa modificare, aceasta reglementare statueaza ca la stabilirea venitului net anual din activitati independente, determinat pe baza contabilitatii in partida simpla, nu sunt cheltuieli deductibile 50% din cheltuielile aferente vehiculelor rutiere motorizate care nu sunt utilizate exclusiv in scopul desfasurarii activitatii si a caror masa totala maxima autorizata nu depaseste 3.500 kg si nu au mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzand si scaunul soferului, aflate in proprietate sau in folosinta.

Aceste cheltuieli sunt integral deductibile pentru situatiile in care vehiculele respective se inscriu in oricare dintre urmatoarele categorii:

• vehiculele utilizate exclusiv pentru servicii de urgenta, servicii de paza si protectie si servicii de curierat;
• vehiculele utilizate de agentii de vanzari si de achizitii;
• vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plata, inclusiv pentru serviciile de taximetrie;
• vehiculele utilizate pentru prestarea de servicii cu plata, inclusiv pentru inchirierea catre alte persoane sau pentru instruire pentru scolile de soferi;
• vehiculele utilizate ca marfuri in scop comercial.

Atentie! Cheltuielile care intra sub incidenta acestor prevederi nu includ cheltuielile privind amortizarea.

In cazul vehiculelor rutiere motorizate, aflate in proprietate sau in folosinta, care nu fac obiectul limitarii deducerii cheltuielilor se aplica regulile generale de deducere.

Cum se aplica noile reguli privind impozitul pe venit

Ministerul Finantelor Publice a publicat in dezbatere publica un proiect de HG prin care se modifica si normele de aplicare a Codului fiscal. Astfel, prin acest proiect, se explica cum se vor pune in practica noile reguli din legislatia fiscala, introduse de OUG nr. 24/2012.

In privinta impozitului pe venit, normele de aplicare a art. 48, alin. (7) lit. t¹ din Codul fiscal, in forma lansata in forma publicata de Finante, arata ca " in sensul prevederilor art. 48 alin. (7) lit. l ¹ regulile de deducere, termenii si  expresiile prevazute, conditiile in care vehiculele rutiere motorizate, supuse limitarii fiscale, se  considera a fi utilizate exclusiv in scopul desfasurarii activitatii au semnificatiile prevazute la  pct. 45 ¹ din normele metodologice date in aplicarea art.145¹ din Codul fiscal din titlul VI „Taxa pe  valoarea adaugata".

Iata ce stabilesc aceste prevederi la care se face trimitere (modificate si ele prin proiectul de HG recent publicat de MFP).

Care sunt "cheltuielile aferente vehiculelor" deductibile in limita a 50% la calculul impozitului pe venit?

Potrivit prevederilor mentionate, prin cheltuieli legate de vehiculele aflate in proprietatea sau in folosinta persoanei impozabile se inteleg orice cheltuieli direct atribuibile unui vehicul, cum sunt cheltuielile de reparatii, de intretinere, cheltuielile cu lubrifianti, cu piese de schimb, cheltuielile cu combustibilul utilizat pentru functionarea vehiculului.

Totodata, conform proiectului de HG publicat de MFP, in cadrul cheltuielilor aferente vehiculelor rutiere motorizate supuse limitarii fiscale se cuprind si cheltuielile reprezentand: impozitele locale, asigurarea obligatorie de raspundere civila auto, inspectiile tehnice periodice, rovinieta, etc.

"In sensul prezentelor norme prin vehicul se intelege orice vehicul avand o masa totala maxima autorizata care nu depaseste 3500 kg si nu are mai mult de noua scaune, inclusiv scaunul soferului", se mai arata in norme.

Ce inseamna utilizarea in scopul activitatii economice a vehiculelor?

Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal stabilesc ca utilizarea in scopul activitatii economice a unui vehicul cuprinde, fara a se limita la acestea: deplasari in tara sau in strainatate la clienti/furnizori, pentru prospectarea pietei, deplasari la locatii unde se afla puncte de lucru, la banca, la vama, la oficiile postale, la autoritatile fiscale, utilizarea vehiculului de catre personalul de conducere in exercitarea atributiilor de serviciu.

In cazul vehiculelor utilizate pentru transportul angajatilor la si de la locul de munca se considera ca vehiculul este utilizat in scopul activitatii economice atunci cand exista dificultati evidente in folosirea altor mijloace de transport adecvate, cum ar fi lipsa mijloacelor de transport in comun, decalajul orarului mijloacelor de transport in comun fata de programul de lucru al persoanei impozabile. Reprezinta vehiculele utilizate de angajator pentru transportul angajatilor la si de la locul de munca vehiculele utilizate pentru transportul angajatilor de la resedinta acestora/locul convenit de comun acord la locul de munca, precum si si de la locul de munca la resedinta angajatilor/locul convenit de comun acord. Prin angajati se inteleg salariatii, administratorii societatilor comerciale, directorii care isi desfasoara activitatea in baza contractului de mandat si persoanele  fizice rezidente si/sau nerezidente detasate, in situatia in care persoana impozabila suporta drepturile legale cuvenite acestora.

Transportul la si de la locul de munca al angajatilor in alte conditii decat cele mentionate este considerat uz personal al vehiculului, iar cheltuielile cu vehiculul nu mai pot fi deduse in limita a 50% la calculul impozitului pe venit.

Atentie! Se considera ca un vehicul nu este utilizat exclusiv in scopul activitatii economice in situatia in care, pe langa utilizarea in scopul activitatii economice, vehiculul este utilizat ocazional sau de o maniera continua si pentru uz personal. Uzul personal este definit ca utilizarea unui vehicul in folosul propriu de catre angajatii unei persoane impozabile, ori pentru a fi pus la dispozitie in vederea utilizarii in mod gratuit altor persoane, pentru alte scopuri decat desfasurarea activitatii sale economice.

Foaia de parcurs, necesara pentru justificarea utilizarii vehiculelor

Normele de aplicare a art. 48, alin (7), lit. l¹din Codul fiscal mai prevad ca justificarea utilizarii vehiculelor, in sensul acordarii deductibilitatii la calculul profitului impozabil, se efectueaza pe baza documentelor justificative si prin intocmirea foii de parcurs. Conform prevederilor, acest document trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele informatii: categoria de vehicul utilizat, scopul si locul deplasarii, kilometrii parcursi, norma proprie de consum carburant pe kilometru parcurs.