Scopul Curtii Europene si al Conventiei Europene
In primul rand, pentru a intelege ce inseamna procedura-pilot, este necesar sa cunoastem rolul Curtii Europene si al Conventiei Europene a Drepturilor Omului.
Pe scurt, Conventia pentru apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor fundamentale, cunoscuta si drept Conventia Europeana a Drepturilor Omului, este un tratat al carui tel il reprezinta aducerea Statelor Semnatare, care sunt membre ale Consiliului Europei, la un anumit standard de democratie, urmarindu-se respectarea exigentelor democratice ale nivelului de civilizatie pe care membrii Europei il doresc. Statele semnatare ale Conventiei, denumite si Inalte Parti Semnatare, nu sunt neaparat membre ale Uniunii Europene, ci ale Consiliului Europei, un organism care include mai multe tari.
Conventia Europeana nu s-a dorit a fi, niciodata, o simpla declaratie politica, in acest sens, prin insesi prevederile Conventiei, a fost creata Curtea Europeana a Drepturilor Omului, cu atributii de a judeca asertiunile de violare a drepturilor recunoscute de Conventie si de Protocoalele aditionale.
Prin urmare, asa cum chiar CEDO a expus ca fundament al hotararilor sale, drepturile si libertatile aparate de Conventie sunt efective, nu doar principiale.
In urma multor ani si cauze judecate, CEDO a depistat incalcari ale Conventiei de o natura foarte variata. Exista, astfel, incalcari incidentale ale acestor drepturi de catre toate Statele, dar si incalcari de o anumita tipologie, proprii unui Stat. Fata de aceste ultime tipuri de incalcari, observand numeroase cauze pierdute la Curte, un Stat poate sa-si schimbe anumite politici interne, inclusiv prin modificarea legislatiei sale, in scopul alinierii la cerintele Conventiei, sau nu, problema persistand.
Tocmai pentru a ajuta Statul in remedierea acestor deficiente normative, CEDO a creat instrumentul juridic denumit procedura-pilot.
La data redactarii articolului, CEDO arata ca pe rolul ei exista circa 150.000 de cazuri repetitive - cereri din toate Statele semnatare - care deriva din disfunctionalitati interne.
Crearea mecanismului intitulat procedura-pilot
In Hotararea pronuntata in Cauza Broniowski contra Poloniei, Cererea nr. 31443/96, Hotararea de Mare Camera din data de 22 iunie 2004, Curtea Europeana a Drepturilor Omului s-a bazat, in drept, pe interpretarea Articolului 46 al Conventiei Europene, care reglementeaza forta obligatorie si executarea hotararilor CEDO.
In prezent, odata cu noile modificari ale Regulamentului Curtii, procedura-pilot a cunoscut o atentie deosebita, introducandu-se Articolul 61, dedicat acesteia.
Rolul procedurii-pilot
Procedura- pilot (pilot-judgement, in engleza) reprezinta un mijloc al Curtii Europe de a trata anumite grupuri de cauze similare, care au la baza probleme identice, denumite si cauze repetitive, cazuri-clona. Nu toate cazurile-clona pot face obiectul procedurii-pilot, ci doar acelea a caror cauza generatoare nu a fost rezolvata de catre Statul respectiv, problema persistand.
Intr-o astfel de procedura, CEDO urmareste:
- aratarea unei violari a Conventiei intr-un caz particular;
- identificarea disfunctiilor la nivelul legii nationale, care constituie sursa violarii;
- acordarea unor indicatii clare Guvernului despre modul in care poate sa elimine disfunctionalitatea existenta;
- determinarea crearii unor remedii efective, de natura sa gestioneze respectivele cazuri aflate pe rolul Curtii, sau cel putin sa fie realizat un acord al partilor implicate.
Prin urmare, procedura-pilot este destinata ajutarii autoritatilor nationale in eliminarea problemelor sistemice sau structurale evidentiate de CEDO in cazurile repetitive, in acest scop, Curtea fiind asistata de catre Comitetul de Ministri, organul Consiliului Europei cu rol si in supervizarea executarii hotararilor CEDO.
Posibilitatea acordarii unui termen de gratie
Precum am aratat, procedura-pilot este incidenta atunci cand, pe rolul CEDO, se afla un mare numar de cazuri avand drept obiect constatarea incalcarii unui drept protejat de Conventie, ce decurge dintr-o problema sistemica a unui Stat.
Astfel, avand in vedere ca instanta din Strasbourg actioneaza in virtutea principiului subsidiaritatii - este prioritara rezolvarea problemelor pe plan national, CEDO avand rol subsecvent - este posibila acordarea unui termen de gratie Statului implicat, timp in care Curtea va suspenda analizarea cauzelor repetitive.
Foarte important de precizat este faptul ca suspendarea priveste exclusiv respectivele cazuri-clona, celelalte analizandu-se in mod obisnuit. Prin aceasta masura a suspendarii, CEDO incurajeaza autoritatile nationale sa isi remedieze problemele si sa ia masurile necesare prevenirii incalcarii, in continuare, a drepturilor. O astfel de pasuire este fixata pe o anumita perioada de timp, determinata. Pe timpul termenului de gratie, Statele trebuie sa actioneze prompt in remedierea deficientelor, tinand cont si de concluziile aratate in procedura-pilot.
In timpul suspendarii, Curtea ii va informa pe aplicanti despre faptul ca cererea lor este este similara cazului analizat in procedura-pilot. De asemenea, atunci cand interesele particulare ale unui caz o cer, Curtea poate relua judecarea cazului.
Evident, CEDO nu doreste, nicidecum, lezarea intereselor aplicantilor. Ceea ce urmareste este insasi rezolvarea problemei pe pe plan intern si obtinerea unei legislatii interne compatibile cu drepturile protejate de Conventie.
In ceea ce priveste acordarea termenului de gratie, principiul flexibilitatii are un rol important pentru Curtea Europeana. Acordarea termenului de gratie se face de la in functie de problema sistemica depistata, de dificultatile rezolvarii acesteia si nu este obligatorie, ca principiu.
Monitorizarea procesului de rezolvare a problemei
Curtea Europeana, primind in acest scop si informatii de la Comitetul de Ministri, monitorizeaza stadiul rezolvarii carentelor legislative pe plan intern. Inclusiv rapoartele asociatiilor si fundatiilor au un rol important in aratarea deficientelor existente si a progreselor facute.
Precedente referitoare la Procedura-pilot
Primul caz in care a fost declansata procedura-pilot a fost Cauza Broniowski contra Poloniei. Aratand existenta unor probleme sistemice in ceea ce priveste disfunctionalitati ale procesului de retrocedare privind anumite terenuri situate in vecinatatea raului Bug (“ziemie zabu?a?skie”) - Curtea a expus disfunctionalitatile legii, aratand obligatia Statului de a le rezolva.
Analizandu-si posibilitatile financiare de care dispunea, raportat la numarul mare de beneficiari ai legii- peste 80.000 de persoane - prin prisma obligatiei sale de a acorda persoanelor indreptatite despagubiri reale, nu doar iluzorii, Statul polonez a creat un nou mecanism viabil, in care cuantumul despagubirilor a fost limitat la un procent de 20% din valoarea bunurilor. Dupa aceste schimbari legislative, platile de catre Statul Polonez au fost facute efectiv.
Precum aratam anterior, Hotararea a fost pronuntata pe data de 22 iunie 2004. Pe data de 6 octombrie 2008, Grefierul Curtii anunta inchiderea procedurii-pilor in cazul Broniowski.
Anterior, incepand cu data de 4 decembrie 2006, CEDO constatase in Cauzele Wolkenberg si Altii, precum si in Cauza Witkowska-Tobola ca Statul Polonez, prin noile legi de retrocedare adoptate, a satisfacut exigentele decurgand din procedura-pilot inceputa. Prin urmare, aceste cauze, ca si cele urmatoare, au fost scoase de pe rolul Curtii.
Arma Curtii
Totusi, fata de situatia aratata, subzista o intrebare: Ce se intampla in cazul in care un Stat nu se conformeaza si nu isi modifica legislatia, incalcand in continuare drepturile?
Curtea Europeana este, in primul rand, o instanta de judecata. De regula, in sedintele sale, se analizeaza un numar limitat de cauze contra unui stat, cateva. Dar, in cauzele-clona, CEDO nu are nevoie de o motivare exhaustiva si de o judecare extrem de ampla a fiecarui caz, tocmai din motivul ca acestea sunt asemanatoare.
Astfel, practic nimic nu opreste Curtea Europeana sa judece, ca sa dam un exemplu, 50-100 de cauze odata. Pe de alta parte, prejudiciul dovedit poate fi acordat ca satisfactie echitabila de catre CEDO. Sumele de bani acordate vor fi platite ca atare de Statul care nu s-a conformat, executarea hotararii fiind riguros supravegheata de Comitetul de Ministri. Prin urmare, pur si simplu, un Stat nu isi permite sa nu se conformeze hotararilor CEDO.
Alte proceduri-pilot
Pana in acest moment, CEDO a initiat procedura-pilot in mai multe cazuri, constatandu-se violari pe taramul Articolelor 3, 6 si 13, 8 ale Conventiei, Art. 1 si 3 din Protocolul 1 Aditional la Conventie, in cereri indreptate impotriva unui mare numar de state.