Noi reguli privind poprirea datoriilor. Inalte Curte de Casatie si Justitie a clarificat anumite prevederi procedurale

Georgiana Singurel, Associate Partner in cadrul Reff si Asociatii, societatea de avocati afiliata Deloitte Romania, a explicat intr-un alt articol AvocatNet.ro ca poprirea este o "forma a executarii silite indirecte prin care se valorifica sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmaribile datorate debitorului urmarit de catre o terta persoana, creditorul subrogandu-se in mod conditionat si provizoriu in drepturile acestuia din urma", aceasta procedura fiind reglementata de art. 452 – 461 Cod procedura civila. In ceea ce priveste poprirea creantelor fiscale, reglementarile se regasesc in Codul de Procedura Fiscala, art. 149-150.

Cum se desfasoara poprirea

Poprirea implica trei participanti:

• creditorul urmaritor, denumit si creditorul popritor - este creditorul din raportul principal de creanta, respectiv acea persoana care fie cere sa se indisponibilizeze o suma de bani, un titlu de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmaribile in mana tertului poprit, fie cere executarea acestor valori in cadrul procedurii executionale. El poate fi orice persoana ce are legitimare procesuala activa, ceea ce rezulta implicit, in materie de poprire executorie, din existenta unui titlu executoriu, astfel cum acesta este stabilit prin lege.
• debitorul urmarit in cadrul procedurii popririi, denumit si debitorul poprit – trebuie sa intruneasca in persoana sa atat calitatea de debitor al creditorului propritor, cat si calitatea de creditor al tertului poprit.
• un tert, debitor al debitorului poprit, denumit tert poprit - este o persoana juridica sau fizica straina de raportul obligational initial, stabilit intre creditorul urmaritor si debitorul poprit, care este la randul sau debitor fata de debitorul poprit. Calitatea sa procesuala este determinata de existenta a unui raport obligational intre debitorul urmarit si tertul poprit. Cel mai des, acest raport isi va avea izvorul intr-un raport juridic de munca.

Obiectul popririi este constituit, conform art. 452 alin (1) Cod procedura civila, din sumele de bani pe care tertul poprit le datoreaza debitorului urmarit, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmaribile (cum sunt de exemplu drepturile de proprietate intelectuala sau drepturile de proprietate industriala) datorate de tertul poprit debitorului poprit. Poprirea se poate dispune chiar si atunci cand nu exista disponibil in contul tertului poprit, deoarece prin sume datorate de tertul poprit trebuie intelese nu numai sumele exigibile in momentul infiintarii popririi, ci si acelea ce se vor datora in viitor in virtutea raportului juridic preexistent dintre debitorul poprit si tertul poprit.

Este important de precizat ca sumele sunt poprite in masura necesara pentru realizarea obligatiei ce se executa silit, astfel incat daca, spre exemplu,  in cazul in care disponibilul din contul debitorului poprit este mai mare decat cuantumul obligatiei datorate creditorului urmaritor, excedentul din contul respectiv nu va fi afectat de poprire.

Potrivit art. 453 alin (1) din Codul de procedura civila, poprirea se infiinteaza la cererea creditorului de catre executorul judecatoresc de la domiciliul sau sediul debitorului ori de la domiciliul sau sediul tertului poprit, prin emiterea adresei de poprire, insotita de o copie certificata de pe titlul executoriu. Adresa de infiintare a popririi este comunicata tertului poprit, instiintandu-se totodata si debitorul despre masura luata.

"Adresa are rolul de a pune in vedere tertului poprit interdictia de a plati debitorului sumele de bani sau bunurile mobile incorporale ce i le datoreaza ori pe care i le va datora, declarandu-le poprite in masura necesara pentru realizarea obligatiei ce se executa silit", a precizat avocatul.

Acesta a mai aratat ca, in termen de 15 zile de la comunicarea popririi, iar in cazul sumelor de bani datorate in viitor, de la scadenta acestora, tertul poprit este obligat sa consemneze suma de bani in contul executorului judecatoresc sau, dupa caz, ssa indisponibilizeze bunurile mobile incorporale poprite si sa trimita dovada executorului.

In situatia in care tertul poprit nu isi indeplineste obligatia de a consemna la dispozitia excutorului judecatoresc sau de a plati sumele de bani datorate debitorului poprit sau nu isi indeplineste obligatiile ce-i revin in cadrul procedurii de poprire, inclusiv in cazul in care, in loc sa consemneze suma urmaribila, a liberat-o debitorului poprit, creditorul popritor, debitorul poprit sau organul de executare, pot sesiza instanta de executare, in vederea validarii popririi in termen de 3 luni de la data cand tertul poprit trebuia sa consemneze sau sa plateasca suma urmaribila.

Instanta va decide in cadrul procedurii validarii popririi daca tertul poprit a indeplinit dispozitiile legale pentru obligarea sa directa fata de creditorul urmaritor.

"In cazul in care instanta stabileste ca tertul poprit a refuzat cu rea-credinta sa-si indeplineasca obligatiile privind efectuarea popririi, instanta va emite o hotarare de validare a popririi prin care va obliga tertul poprit sa plateasca creditorului urmaritor, in limita creantei, suma datorata debitorului poprit. Tertul poprit va putea fi amendat de catre instanta, prin aceeasi hotarare", a concluzionat Singurel in articolul mentionat.

Termenul de trei luni, subiect de controversa juridica

Termenul de trei luni pentru depunerea cererii de validare a popririi a fost si motivul unui recurs in interesul legii inaintat Inaltei Curti de Casatie si Justitie de catre Procurorul General al Romaniei care a constatat ca, in practica judiciara, nu exista un punct de vedere unitar cu privire la natura juridica a acestui termen.

Pe de-o parte, unele instante de judecata au apreciat ca termenul de trei luni este unul imperativ, nerespectarea sa atragand decaderea creditorului, debitorului sau organului de executare din dreptul de a solicita instantei de executare validarea popririi.

Practic, aceste instante au considerat ca un creditor are la dispozitie doar perioada de trei luni (calculate de la expirarea celor 15 zile de la data cand tertul a primit instiintarea de efectuare a popririi) in care poate formula cererea de validare a propririi, dupa expirarea acestui termen cererea fiind tardiva.

Aceasta opinie juridica este impartasita si de Procurorul General al Romaniei.

Pe de alta parte, au existat si instante care au considerat ca termenul de trei luni este unul prohibitiv, care impiedica formularea cererii de validare a popririi inainte de implinirea lui.

Astfel, aceste instante au fost de parere ca formularea cererii de validare a popririi dupa implinirea acestui termen nu este supusa vreunei sanctiuni, dar este, totusi, limitata de implinirea termenului de perimare a executarii silite, de sase luni.

Inalta Curte de Casatie si Justitie a analizat cele doua opinii juridice si a admis recursul in interesul legii formulat de Procurorul General al Romaniei, prin Decizia nr. 7 din 15 aprilie 2013, publicata in Monitorul Oficial nr. 263 din 10 mai 2013.

Prin aceasta hotarare, ICCJ a  stabilit ca termenul de trei luni de la data cand tertul poprit trebuia sa consemneze sau sa plateasca suma urmaribila, in care creditorul, debitorul sau organul de executare poate sesiza instanta de executare in vederea validarii popririi, este un termen imperativ (peremptoriu), legal, fix si absolut, a carui nerespectare atrage sanctiunea decaderii.

Astfel, in termen de 15 zile de la comunicarea popririi, tertului poprit trebuie sa consemneze suma de bani sau sa indisponibilizeze bunurile poprite si sa trimita dovada executorului sau sa plateasca direct creditorului suma cuvenita acestuia. In situatia in care tertul poprit nu respecta aceste obligatii legale, creditorul, debitorul sau organul de executare poate sesiza instanta de executare in vederea validarii popririi, in termen de trei luni de la data cand tertul poprit trebuia sa consemneze sau sa plateasca suma urmaribila. Orice cerere de validare a popririi formulata dupa aceasta data nu mai poate fi luata in calcul de instanta.

Atentie! Decizia pronuntata de ICCJ nu are efecte asupra hotararilor judecatoresti examinate si nici cu privire la situatia partilor din acele procese. Interpretarea conferita de Inalta Curte prevederilor legale este  obligatorie pentru instante de la data publicarii deciziei in Monitorul Oficial al Romaniei, adica din 10 mai.

Sursa imaginii care ilustreaza acest articol.