Cheltuielile cu executarea silita nu mai sunt plafonate. Fiecare executor isi stabileste propriiile sume

Noile reguli privind regimul juridic al acestor cheltuieli sunt cuprinse in Hotararea UNEJ nr. 1/2013, publicata in Monitorul Oficial nr. 374 din 25 iunie. Actul normativ modifica Statutul profesiei de executor judecatoresc si abroga lista care prevedea valorile maximale pe care executorii judecatoresti le puteau percepe pentru cheltuielile de executare silita.

Practic, prin noile reglementari, executorii nu vor mai avea o lista cu sumele maxime de bani pe care le pot percepe pentru rezolvarea unui dosar de executare silita, ci, dupa cum ne-a explicat executorul judecatoresc Violeta Parvan,  "se vor incadra in categoria cheltuielilor de executare silita numai sumele de bani dovedite ca fiind efectuate in scopul executarii silite si nu cele prezumate a fi suportate".

In opinia executorului, abrogarea listei de cheltuieli stabilite de UNEJ ar putea duce si la anomalii, Parvan mentionand ca in dosarele de executare silita avand ca obiect recuperarea unor sume mici de bani, de exemplu un debit de 100 lei, cheltuielile de executare ar putea ajunge sa fie mai mari decat onorariul maxim reglementat al executorului.

Atentie! Cheltuielile de executare nu trebuie confundate cu onorariile executorilor.

Potrivit prevederilor cuprinse in Legea nr. 168/2000, care reglementeaza activitatea executorilor judecatoresti, acestia au dreptul la onorarii minimale si maximale pentru serviciile prestate, stabilite prin ordin al Ministerului Justitiei.

Separat de aceste onorarii, executorii judecatoresti mai pot solicta decontarea unor cheltuieli ocazionate de formalitatile pe care el trebuie sa le indeplineasca pentru executarea silita (hartia necesara intocmirii actelor, transportul documentelor, etc.). Aceste cheltuieli erau stabilite in Anexa 1 la statutul executorilor.

Cheltuielile nu dispar cu totul. Se schimba doar modul in care sunt calculate

Abrogarea listei de cheltuieli de executare silita nu inseamna ca acestea nu vor mai fi solicitate, ci doar ca ele vor fi calculate si stabilite diferit, de fiecare executor, in functie de cazul la care a lucrat.

"Cheltuielile dovedite de catre creditor/executorul judecatoresc vor putea fi  retinute ca si cheltuieli de executare silita si in continuare (…). Cuantumul acestora va fi determinat de dovezile de la dosar  si nu  se vor mai incadra automat in limitele anexei abrogat", a mai declarat pentru AvocatNet.ro Violeta Parvan.

Executorul a atras atentia ca stabilirea cheltuielilor de executare silita conform noilor dispozitii nu va fi o munca usoara, insa va putea fi realizata.

"Este destul de dificil de cuantificat contravaloarea  foilor de hartie consumate pentru emiterea a 40 de adrese de poprire si a tusuluii utilizat in acelasi scop, a cantitatii de combustibil utilizat pentru deplasarea la sediul debitorului, la Oficiul de cadastru si publicitate,  etc., dar nu imposibil", a precizat Parvan.

Initial, lista cu cheltuielile de executare s-a nascut ca o masura de protectie a executorilor judecatoresti. Violeta Parvan precizand ca, la data la care s-a inclus aceasta lista (in anul 2007 – n.red), Codul de procedura civila interzicea conditionarea inregistrarii dosarelor de executare silita de plata vreunui onorariu.

"Astfel, executorii erau obligati sa inregistreze dosare de executare si  sa efectueze acte de executare fara li se avansa vreo suma de bani", a punctat Parvan, care a mentionat ca aceasta prevedere nu se mai regaseste in actualul cod de procedura civila.

Intr-adevar, incepand din 15 februarie, cand a intrat in vigoare Noul Cod de procedura civila, situatia institutiei cheltuielilor de executare este reglementata expres prin dispozitiile art. 669 alin. 3.  Mai mult, situatia cheltuielilor de executare expusa in Anexa 1 (cea abrogata in 25 iunie – n. red) a fost cuprinsa in sfera art. 669 alin.7 alte cheltuieli prevazute de lege ori necesare executarii silite, dupa cum a aratat  Geani Carasol,  avocat senior in departamentul de litigii al casei de avocatura Pachiu & Asociatii.

"Din acesta perspectiva, la o prima privire, abrogarea Anexei 1 reprezinta adaptarea Statutului la noua reglementare a Noului Cod de procedura civila", a punctat avocatul, care a mai precizat ca, in realitate, demersul UNEJ vine dupa ce Uniunea fost sanctionata de autoritatea de concurenta.

O amenda istorica vs. o coincidenta fericita

La finalul lunii septembrie 2012, Consiliul Concurentei a amendat Uniunea Nationala de a Executorilor Judecatoresti cu 593.089 lei (peste 131.000 de euro), unul dintre motive fiind acela ca plafonarea cheltuielilor, asa cum o facea UNEJ, este o practica de tip cartel.

"O astfel de decizie a asociatiei profesionale (prin care UNEJ a stabilit lista cu cheltuieli – nr.red.) si care presupune un schimb de informatii intre membrii sai privind elemente de cost si cuantumul acestora, poate avea ca potential efect diminuarea pana la disparitia concurentei dintre acestia.  Interventia asociatiei nu face altceva decat sa induca membrilor sai un comportament colectiv prin identificarea si adoptarea acestei liste de „cheltuieli” si sa diminueaze presiunea concurentiala dintre ei in materie de preturi practicate, permitand celor care le aplica sa prevada cu un grad rezonabil de certitudine care va fi politica de preturi aplicata de concurentii lor. Chiar in conditiile unei limitari in sus a acestor cheltuieli (stabilite in cuantum maxim), riscul pentru concurenta este ca acestea sa functioneze ca punct de  convergenta pentru cei carora li se adreseaza si sa fie adoptat de toti sau de  majoritatea celor din piata slabind astfel concurenta dintre ei", explica Consiliul Concurentei intr-un document publicat pe pagina sa de internet referitor la cazul UNEJ.

Violeta Parvan a amintit si ea ca CC a impus prin decizia de la finalul lunii septembrie ca lista cheltuielilor sa fie eliminata din statutul executorilor, toti membrii UNEJ fiind informati de aceasta obligatie.