avocatnet.ro 
Contractul individual de munca (CIM) este cel in temeiul caruia o persoana fizica presteaza munca pentru si sub autoritatea unui angajator, in schimbul unei remuneratii denumita salariu, potrivit Codului muncii.
Ce tipuri de contracte se pot incheia pentru remunerarea unei activitati
"Cu titlu de exceptie, legislatia muncii anterioara anului 2003 prevedea in mod expres faptul ca, in anumite situatii, munca putea fi prestata si in baza unor conventii civile de prestari servicii, de exemplu, pentru desfasurarea, cu regularitate, a unor activitati ce nu depasesc, in medie, 3 ore pe zi, in raport cu programul lunar de lucru sau atunci cand activitatea este prestata in folosul asociatilor de proprietari sau, dupa caz, de locatari. Legislatia muncii aplicabila in prezent nu mai prevede aceasta exceptie de la regula conform careia munca se poate presta doar in baza unui contract individual de munca. Astfel, conform actualului cadru legislativ exista posibilitatea incheierii contractelor individuale de munca cu timp partial, indiferent de durata activitatii prestate. Astfel, ca exemplu, in lumina actualului Cod al muncii, este posibila incheierea unui contract individual de munca si pentru activitati a caror durata nu este mai mare de 1 ora pe zi", spune Mihai Anghel, avocat senior la Tuca Zbarcea & Asociatii.
Prin urmare, ori de cate ori relatia contractuala dintre beneficiarul activitatilor si persoana fizica prestatoare a acestora este dependenta suntem in prezenta unui raport de munca. Acest raport nu poate exista in afara unui CIM. Cu alte cuvinte, raportul de munca se defineste, intre altele, prin caracterul dependent al activitatii desfasurate de salariat, in beneficiul si subordinea angajatorului sau.
"Sigur ca o persoana fizica poate incheia si alte tipuri de contracte, cum ar fi contractul de prestari servicii sau contractul de cesiune de drepturi de autor, atat timp cat inchierea acestor tipuri de contracte nu disimuleaza, de fapt, un raport de munca. Astfel, persoanele fizice ar putea incheia, in calitate de prestatori, contracte de prestari servicii conform normelor dreptului comun (Codul civil) pentru activitati ce au un caracter ocazional si care exclud subordonarea prestatorului fata de beneficiarul serviciilor. De exemplu, art. 10 alin. (3) din Legea contabilitatii nr. 82/1991 prevede ca activitatea de contabilitate poate fi organizata si condusa pe baza de contracte de prestari servicii incheiate cu contabili autorizati, persoane fizice", mentioneaza Mihai Anghel.
Avocatul de la Tuca Zbarcea si Asociatii adauga ca, de asemenea, persoanele fizice pot presta servicii in baza unor contracte civile, in principiu, in toate domeniile de activitate, ca o profesie obisnuita, insa in mod independent, deci fara a fi subordonati beneficiarului de servicii, atat timp cat aceste persoane sunt autorizate pentru prestarea unor astfel de activitati, de exemplu, persoanele fizice autorizate (PFA), si inregistrate la registrul comertului si organele fiscale.
"Evident, atunci cand esential intr-un raport juridic este achizitionarea drepturilor patrimoniale asupra unei opere originale de creatie intelectuala, se va putea incheia un contract de cesiune a drepturilor de autor. Astfel, persoanele fizice, in calitate de autori ai operei, vor putea incheia contracte de cesiune a drepturilor de autor, atunci cand se urmareste transmiterea drepturilor patrimoniale asupra unor scrieri literare, de exemplu, articole, contributii la reviste, lucrari stiintifice, etc., sau asupra unor programe pentru calculator, compozitii muzicale, opere fotografice, opere de arta grafica sau plastica (schite, design-uri, pictura), opere de arhitectura (planse, machete) etc", precizeaza Mihai Anghel.
Cand si de ce prefera angajatorii alt tip de contracte pentru prestarea muncii de catre un angajat
Avocatul de la Tuca Zbarcea su Asociatii subliniaza ca, din pacate, exista situatii in practica in care, desi in esenta vorbim despre niste raporturi de munca veritabile, se apeleaza la incheierea altor tipuri de contracte decat contractul individual de munca, precum contractul de prestari servicii incheiat direct cu persoana fizica prestatoare, contractul de prestari servicii incheiat cu societatea cu raspundere limitata la care persoana fizica prestatoare este asociat unic, contract de cesiune a drepturilor de autor, etc.
"Tentatia <angajatorilor> pentru astfel de practici provine din regimul fiscal mai relaxat aplicabil contractelor de prestari servicii sau contractelor de cesiune a drepturilor de autor prin comparatie cu regimul fiscal aplicabil contractelor individuale de munca", detaliaza Mihai Anghel.
Potrivit Legii nr. 6/2013 a bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2013, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 107, din 22 februarie 2013, care a intrat pe 25 februarie, nivelul contributiilor sociale obligatorii la pensii si somaj in cazul angajatilor au ramas la aceeasi valoare ca in 2012, astfel:
- cotele de contributie de asigurari sociale de 31,3% pentru conditii normale de munca;
- contributia la somaj de 1%, din care jumatate datorata de angajator si jumatate de angajat;
- angajatorii mai platesc o contributie de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale, diferentiata in functie de clasa de risc, cuprinsa intre 0,15% - 0,85%, precum si o contributie de 0,25% pentru la Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale.
In plus, conform Legii nr. 5/2013 cu privire la bugetul de stat pentru 2013, publicata in Monitorul Oficia nr. 106 din 22 februarie si aplicabila din 25 februarie, angajatorii au trebuit sa plateasca in acest an un CASS la nivelul din 2012, respectiv 5,2%.
Angajatorii nu mai platesc toate aceste contributii, daca, de exemplu, incheie un contract de prestari servicii.
In plus, prestatorul de servicii in baza unui contract de prestari servicii sau autorul care isi cesioneaza drepturile de autor nu beneficiaza de regimul de protectie reglementat de Codul muncii de care beneficiaza salariatii.
"Prin urmare, incetarea contractelor de prestari servicii sau a contractelor de cesiune a drepturilor de autor poate fi dispusa mult mai facil. De regula, astfel de contracte pot fi incetate printr-o simpla notificare, cu respectarea unui termen de preaviz, fara a fi necesara motivarea deciziei sau parcurgerea vreunei proceduri prealabile, ca in cazul incetarii contractului individual de munca. Acesta este inca unul dintre argumentele pentru care <angajatorii> ar prefera incheierea unor altor tipuri de contracte, decat contractele individuale de munca", explica Mihai Anghel.
Mai mult, in principiu, persoanele care desfasoara activitati exclusiv pe baza de contracte de prestari servicii sau pe baza de contract de cesiune a drepturilor de autor nu sunt asigurate in cadrul sistemului national de pensii sau asigurari sociale de sanatate.
"Asadar, in masura in care se urmareste disimularea unor raporturi de munca, recurgerea la alte tipuri de contracte, decat contractul individual de munca profita, in principiu, asa-zisii angajatori", arata Mihai Anghel.
Specialistul subliniaza ca, totusi, nici contractele de prestari servicii, incheiate de PFA, nici contractele de cesiune a drepturilor de autor nu ar trebui utilizate in scopul disimularii unor raporturi de munca, intrucat exista riscul ca inspectoratele teritoriale de munca sau organele fiscale sa recalifice aceste contracte in contracte individuale de munca.
In ce conditii este recalificata o activitate independenta in una dependenta
Conform legislatiei fiscale, orice activitate poate fi reconsiderata ca activitate dependenta, ca raport de munca, daca indeplineste cel putin unul dintre urmatoarele criterii:
-
beneficiarul de venit se afla intr-o relatie de subordonare fata de platitorul de venit, respectiv respecta conditiile de munca impuse de acesta, cum ar fi:
- atributiile ce ii revin si modul de indeplinire a acestora,
- locul desfasurarii activitatii,
- programul de lucru;
-
in prestarea activitatii, beneficiarul de venit foloseste exclusiv baza materiala a platitorului de venit, respectiv:
- spatii cu inzestrare corespunzatoare,
- echipament special de lucru sau de protectie,
- unelte de munca sau altele asemenea,
- contribuie cu prestatia fizica sau cu capacitatea intelectuala, nu si cu capitalul propriu;
-
platitorul de venit suporta in interesul desfasurarii activitatii cheltuielile de deplasare ale beneficiarului de venit, cum ar fi:
- indemnizatia de delegare-detasare in tara si in strainatate,
- precum si alte cheltuieli de aceasta natura;
- platitorul de venit suporta indemnizatia de concediu de odihna si indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca, in contul beneficiarului de venit.
"Asadar, daca oricare dintre criteriile enumerate anterior se verifica, contractul de prestari servicii sau contractul de cesiune de drepturi de autor va putea fi recalificat intr-un raport de munca. Recalificarea ar avea consecinte in plan fiscal, intrucat veniturile obtinute din prestarea de servcii sau din drepturile de autor sunt impozitate/taxate in mod diferit fata de veniturile obtinute din salarii. Astfel, beneficiarii lucrarilor prestate in baza unor contracte recalificate in contracte de munca ar fi expusi riscului unor sanctiuni administrative aplicate de organele fiscale, precum si riscului de a plati retroactiv impozitele si taxele pe care le-ar fi datorat in calitate de angajatori", mai spune Mihai Anghel.
Care sunt consecintele in cazul recalificarii muncii
Avocatul de la TZA adauga ca, in caz de recalificare, activitea desfasurata de asa-zisul "prestator de servicii" sau "autor" va putea fi considerata "munca la negru", care este definita drept munca prestata in lipsa unui CIM.
"Codul muncii prevede sanctiuni severe pentru <munca la negru>, atat pentru prestator, cat si pentru beneficiar. Raspunderea beneficiarului care utilizeaza <munca la negru> poate fi chiar penala, in cazul in care exista mai mult de cinci persoane care presteaza munca in lipsa unor contracte individuale de munca", detaliaza Mihai Anghel.
Conform Codului muncii, angajatorii care primesc la munca pana la 5 persoane fara sa le incheie un contract individual de munca platesc amenzi de la 10.000 la 20.000 de lei pentru fiecare persoana identificata.
incepatorul99
Comentarii articol (18)