Cererile pentru recuperarea cheltuielilor de judecata depuse in afara procesului vor fi taxate cu taxa judiciara de timbru

Cei care castiga un proces pot solicita partii care pierde sa plateasca cheltuielile de judecata, acest drept fiind reglementat de noul Cod de procedura civila: "Partea care pierde procesul va fi obligata, la cererea partii care a castigat, sa ii plateasca acesteia cheltuieli de judecat".

In general, aceste cheltuieli se cer in cadrul procesului care le-a generat, motiv pentru care ele pot fi interpretate drept o cerere accesorie cererii principale. Prin urmare, daca sunt considerate un "accesoriu" al litigiului principal, ele sunt scutite de taxa judiciara de timbru.

Pe de alta parte, exista si situatii in care cheltuielile de judecata nu se cer in timpul procesului, ci pe cale separata, caz in care cererea de recuperare a banilor va fi considerata cerere principala si, prin urmare, instantele decid sa le taxeze cu taxa judiciara de timbru.

Sunt, insa, si instante care au considerat ca aceste cereri, desi introduse pe cale separata, sunt scutite de plata taxelor judiciare de timbru, considerandu-le in continuare accesoriu al cererilor principale.

Avand in vedere ca instantele au solutionat diferit problematica, Instanta Suprema a stabilit, printr-o decizie publicata recent in Monitorul Oficial, ca cererile prin care se solicita, pe cale separata, acordarea cheltuielilor de judecata sunt supuse taxei judiciare de timbru, care va fi calculata la valoarea pretentiilor deduse judecatii.

Este vorba despre Decizia ICCJ nr. 19/2013 care admite recursul in interesul legii formulat de procurorul general al Romaniei, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 45 din 20 ianuarie 2014.

"Cererile prin care se solicita, pe cale separata, acordarea cheltuielilor de judecata sunt cereri principale supuse taxei judiciare de timbru, care se calculeaza la valoarea pretentiilor deduse judecatii, chiar daca cererile care au format obiectul litigiului din care aceste cheltuieli provin au fost scutite de la plata taxelor judiciare de timbru", se arata in decizia ICCJ citata.

Aceasta hotarare a Instantei este obligatorie de la data publicarii in Monitorul Oficial, potrivit art. 517 alin. (4) din Codul de procedura civila. De asemenea, decizia va fi aplicata de catre toate instantele, eliminandu-se, in acest fel, practica neunitara de la nivelul instantelor de judecata.

Practica neunitara: unele instante taxau cererile, in timp ce altele le scuteau de la plata

Problema ce formeaza obiectul recursului in interesul legii a fost solutionata diferit de catre instantele judecatoresti, constatandu-se existenta a doua orientari jurisprudentiale.

Astfel, in vreme ce unele instante au stabilit obligatia de plata a taxei judiciare de timbru, alte instante au apreciat ca cererile avand ca obiect acordarea, pe cale separata, a cheltuielilor de judecata sunt scutite de plata taxelor judiciare de timbru, in considerarea caracterului lor accesoriu fata de cererile principale a caror solutionare a ocazionat efectuarea cheltuielilor.

Mai precis, intr-o prima orientare jurisprudentiala, s-a considerat ca, atunci cand cheltuielile de judecata sunt solicitate pe cale accesorie, adica in procesul in care au fost efectuate, se va aplica regula cuprinsa de Ordinul MJ nr. 760/C/1999, care stabileste urmatoarele: "De asemenea, nu se timbreaza: cererile de indreptare a erorilor materiale, tranzactiile intervenite intre parti in cursul procesului civil, cererile accesorii privind cheltuielile de judecata, precum si cererile pentru exercitarea cailor de atac in astfel de situatii".

"Principiul taxarii unor astfel de cereri este ca, daca cerere principala este scutita de taxe de timbru, cererea accesorie va fi scutita si ea, neexistand, deci, o taxa de timbru pe cheltuielile de judecata", a mentionat, la solicitarea noastra, Andrei Grigoriu, avocat si membru al Baroului Bucuresti.

Pe scurt, explica mai departe avocatul, aceasta situatie este simpla si nu a generat discutii niciodata: cheltuielile cerute in cadrul procesului care le-a initiat nu sunt taxabile.

In schimb, in cazul in care aceste cheltuieli sunt solicitate pe cale separata, se aplica regula cu caracter general, conform careia actiunile si cererile introduse la instantele judecatoresti se timbreaza. Fiind o cerere evaluabila in bani, taxa judiciara de timbru datorata se va calcula in functie de cuantumul debitului solicitat.

Cu toate acestea insa, intr-o a doua orientare jurisprudentiala, aceste cereri au fost socotite ca scutite de la plata taxelor judiciare de timbru. Aceasta deoarece instantele considerau ca exista un raport de accesorialitate fata de cererile principale initiale, cereri initiale care prezinta particularitatea ca au beneficiat in temeiul unor prevederi legale de scutire de Ia plata taxelor judiciare de timbru.

In recursul inaintat ICCJ, Procurorul general al Romaniei a apreciat ca prima orientare jurisprudentiala este in acord cu litera si spiritul legii, considerand ca cererile prin care cheltuielile de judecata sunt solicitate pe cale separata au natura unor cereri principale si sunt evaluabile in bani, deci pentru ele se datoreaza taxa judiciara de timbru.

Asadar, potrivit Procurorului general, regula o constituie plata taxei judiciare de timbru, in vreme ce scutirea de la plata acestei taxe reprezinta o exceptie de stricta interpretare si aplicare.

In plus, s-a aratat si faptul ca, in jurisprudenta sa, Curtea Constitutionala a statuat urmatoarele: "Constitutia nu interzice stabilirea taxelor de timbru in justitie, fiind legal si normal ca justitiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfasurata de autoritatile judecatoresti sa contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora".

Interpretarile date de CCR, precum si de Procurorul general au fost impartasite si de Instanta Suprema, care a admis recursul in interesul legii formulat de Procurorul General.

"In mod practic, ICCJ a considerat cererea cheltuielilor pe cale separata ca pe o actiune in pretentii clasica si taxabila potrivit normelor taxelor de timbru”, puncteaza Andrei Grigoriu. In consecinta, mentioneaza avocatul, fiind o cerere principala, ICCJ nu a vazut nicio derogare de la taxarea lor, deci aceste sume vor fi taxabile.

"Avand in vedere regula instituita de legea taxelor de timbru (conform careia cererile adresate instantelor judecatoresti se timbreaza) si imprejurarea ca aceasta nu prevede scutirea de la plata taxelor de timbru pentru cererile principale prin care se solicita, pe cale separata, plata cheltuielilor de judecata rezulta ca, in astfel de situatii, cererea trebuie taxata la valoarea pretentiilor", se mentioneaza in decizia ICCJ.

In plus, potrivit Instantei Supreme, ratiunea acestei solutii rezida si in faptul ca, prin declansarea unui nou litigiu pentru recuperarea cheltuielilor de judecata, se genereaza costuri suplimentare pentru sistemul judiciar si este justificat ca persoanele care se adreseaza autoritatilor judecatoresti sa contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justitie.

Cum iti poti recupera cheltuielile de judecata daca ai castigat procesul?

Acordarea cheltuielilor de judecata este reglementata de noul Cod de procedura civila la art. 453. Mai exact, potrivit documentului citat, partea care pierde procesul va fi obligata, la cererea partii care a castigat, sa ii plateasca acesteia cheltuieli de judecata. "Cand cererea a fost admisa numai in parte, judecatorii vor stabili masura in care fiecare dintre parti poate fi obligata la plata cheltuielilor de judecata. Daca este cazul, judecatorii vor putea dispune compensarea cheltuielilor de judecata", se mai precizeaza in NCPC.

Acelasi drept apare si in vechiul cod de procedura civila, la art. 274: "Partea care cade in pretentii va fi obligata, la cerere, sa plateasca cheltuielile de judecata".

In general, potrivit avocatului Andrei Grigoriu, aceste cheltuieli se cer in cadrul procesului care le-a generat, iar modul in care se solicita nu este reglementat decat de cutuma, de practica existenta. "Precum apare in ambele texte legale, cheltuielile pot fi pretinse <<la cerere>>", puncteaza avocatul.

Cheltuielile pot fi cerute chiar si inainte de proces, continua explicatia Grigoriu: "Inclusiv in cererea introductiva/reconventionala, ori in intmpinare se mentioneaza formula <<cu cheltuieli>>".

Totusi, de regula, la ultima sedinta de judecata, dupa momentul punerii concluziilor, exista intrebarea judecatorului daca se cer ori nu respectivele cheltuieli, tot atunci depunandu-se chitanta doveditoare din partea avocatului, precum si referirea la celelalte cheltuieli, dupa cum explica avocatul.

"Este, de fapt, o procedura normala, deoarece avocatul poate fi platit si orar/pe termen, iar aceste costuri nu pot fi anticipate clar si facturate ca atare, la inceputul procesului", sustine specialistul.

Cheltuielile se cer de partea care castiga procesul, partii care l-a pierdut, astfel ca nu conteaza cine sunt respectivele persoane, conteaza, practic, doar castigul procesului. "De aici si expresia leguitorului: partea care cade in pretentii (Vechiul Cod), sau, si mai clar, partea care pierde procesul (Noul Cod)", mentioneaza Grigoriu, care adauga ca banii pot fi restituiti de oricine, inclusiv de catre stat.

In ceea ce priveste costurile pe care le implica introducerea unei astfel de cereri, acestea sunt stipulate de OUG nr. 80/2013, care stabileste taxele judiciare de timbru.

Astfel, potrivit acestui act normativ, fiind o actiune evaluabila in bani, ea va fi taxata cu taxa judiciara de timbru dupa cum urmeaza:

• pana la valoarea de 500 lei - 8%, dar nu mai putin de 20 lei;
• intre 501 lei si 5.000 lei - 40 lei + 7% pentru ce depaseste 500 lei;
• intre 5.001 lei si 25.000 lei - 355 lei + 5% pentru ce depaseste 5.000 lei;
• intre 25.001 lei si 50.000 lei - 1.355 lei + 3% pentru ce depaseste 25.000 lei;
• intre 50.001 lei si 250.000 lei - 2.105 lei +2% pentru ce depaseste 50.000 lei;
• peste 250.000 lei - 6.105 lei + 1% pentru ce depaseste 250.000 lei.

--

Textul integral al Deciziei ICCJ este disponibil aici.