Din februarie, minorii care comit o infractiune nu mai pot fi mustrati. Ce pedepse primesc acum tinerii care incalca legea?

Raspunderea penala a minorului este reglementata de noul Cod penal, in vigoare din 1 februarie 2014. La acest capitol, prevederile nu sunt modificate substantial fata de vechiul Cod penal, astfel ca, si in momentul de fata, minorii care nu au implinit varsta de 14 ani nu raspund penal.

In schimb, cei care are varsta intre 14 si 16 ani raspund penal numai daca se dovedeste ca au savarsit fapta cu discernamant, in timp ce minorii care au implinit varsta de 16 ani raspund penal potrivit legii.

Conform NCP, fata de minorul care, la data savarsirii infractiunii, avea varsta cuprinsa intre 14 si 18 ani, se ia o masura educativa neprivativa de libertate.

Pe de alta parte, daca minorul a mai savarsit o infractiune, pentru care i s-a aplicat o masura educativa ce a fost executata ori a carei executare a inceput inainte de comiterea infractiunii pentru care este judecat, atunci in cazul lui instanta poate stabili o masura educativa privativa de libertate. Totodata, se poate da o masura educativa privativa de libertate si atunci cand pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savarsita de minor este inchisoarea de 7 ani sau mai mare ori detentiunea pe viata.

Prin comparatie cu vechiul Cod penal, noile reglementari au eliminat pedeapsa acordata in plus pe langa de masura educativa neprivativa de libertate. Mai precis, regulile aplicabile pana la 1 februarie 2014 prevedeau urmatoarele: "Fata de minorul care raspunde penal se poate lua o masura educativa ori i se poate aplica o pedeapsa. Pedeapsa se aplica numai daca se apreciaza ca luarea unei masuri educative nu este suficienta pentru indreptarea minorului".

Minorul nu mai poate fi mustrat sau supravegheat de parinti

In ceea ce priveste masurile educative, acestea sunt tratate diferit de noul Cod penal. Concret, acum se face o distinctie clara intre masurile educative neprivative de libertate si cele privative de libertate, distinctie care inainte nu exista.

Asadar, potrivit noilor dispozitii, masurile educative neprivative de libertate sunt:

a) stagiul de formare civica;
b) supravegherea;
c) consemnarea la sfarsit de saptamana;
d) asistarea zilnica.

Totodata, sunt numite si masurile educative privative de libertate:

a) internarea intr-un centru educativ;
b) internarea intr-un centru de detentie.

O noutate este eliminarea mustrarii, astfel ca minorul care savarseste o infractiune nu mai poate fi doar certat. In vechile reglementari, mustrarea era definita dupa cum urmeaza: "masura educativa a mustrarii consta in dojenirea minorului, in explicarea gravitatii faptei savarsite, in sfatuirea minorului de a se purta in asa fel incat sa dea dovada de indreptare, atragandu-i-se totodata atentia ca, daca va savarsi din nou o infractiune, se va lua fata de el o masura mai severa sau i se va aplica o pedeapsa".

S-au introdus, in schimb, stagiul de formare civica, consemnarea la sfarsit de saptamana si asistarea zilnica, toate acestea fiind coordonate de serviciul de probatiune. Aceasta atributie a serviciului de probatiune nu exista in vechile prevederi, care stabileau ca supravegherea se realizeaza de parinti sau de institutii abilitate in acest sens. Amintim ca si reglementarile in materia probatiunii au fost modificate din 1 februarie 2014, pe care AvocatNet.ro le-a tratat aici. 

Potrivit prevederilor, stagiul de formare civica consta in obligatia minorului de a participa la un program cu o durata de cel mult 4 luni, pentru a-l ajuta sa inteleaga consecintele legale si sociale la care se expune in cazul savarsirii de infractiuni si pentru a-l responsabiliza cu privire la comportamentul sau viitor.

"Organizarea, asigurarea participarii si supravegherea minorului, pe durata cursului de formare civica, se fac sub coordonarea serviciului de probatiune, fara a afecta programul scolar sau profesional al minorului", se mentioneaza in noul Cod penal.

In ceea ce priveste consemnarea la sfarsit de saptamana, aceasta inseamna ca minorul nu poate parasi locuinta in zilele de sambata si duminica, pe o durata cuprinsa intre 4 si 12 saptamani, in afara de cazul in care, in aceasta perioada, are obligatia de a participa la anumite programe ori de a desfasura anumite activitati impuse de instanta.

Totodata, atunci cand este asistat zilnic, minorul este obligat sa respecte un program stabilit de serviciul de probatiune, care contine orarul si conditiile de desfasurare a activitatilor, precum si interdictiile impuse minorului.

Ca si pana acum, minorul poate fi supravegheat. Totusi, daca vechile reguli acordau supravegherii un capitol intreg, facand diferenta intre libertate sub supraveghere si libertate sub supraveghere severa, noul Cod a simplificat regulile privind supravegherea. Astfel, aceasta masura educativa este definita dupa cum urmeaza: "Masura educativa a supravegherii consta in controlarea si indrumarea minorului in cadrul programului sau zilnic, pe o durata cuprinsa intre doua si 6 luni, sub coordonarea serviciului de probatiune, pentru a asigura participarea la cursuri scolare sau de formare profesionala si prevenirea desfasurarii unor activitati sau intrarea in legatura cu anumite persoane care ar putea afecta procesul de indreptare a acestuia".

Aceasta in conditiile in care, pana acum, supravegherea era realizata de parinti sau, in cazul supravegherii severe, de catre o institutie autorizata in acest sens. 

Instanta poate stabili obligatii in plus pentru minor

Potrivit prevederilor, minorului i se pot impune cateva obligatii in plus pe durata executarii masurilor educative neprivative de libertate, pe care acesta trebuie sa le respecte. Mai exact, instanta poate dispune ca minorul:

• sa urmeze un curs de pregatire scolara sau formare profesionala;
• sa nu depaseasca, fara acordul serviciului de probatiune, limita teritoriala stabilita de instanta;
• sa nu se afle in anumite locuri sau la anumite manifestari sportive, culturale ori la alte adunari publice, stabilite de instanta;
• sa nu se apropie si sa nu comunice cu victima sau cu membri de familie ai acesteia, cu participantii la savarsirea infractiunii ori cu alte persoane stabilite de instanta;
• sa se prezinte la serviciul de probatiune la datele fixate de acesta;
• sa se supuna masurilor de control, tratament sau ingrijire medicala.

Aceste obligatii sunt intr-un numar mai mare fata de cele prevazute de vechiul Cod penal: 

• sa nu frecventeze anumite locuri stabilite;
• sa nu intre in legatura cu anumite persoane si, daca a fost contactat de acestea, sa anunte de indata;
• sa frecventeze cursuri scolare din invatamantul general obligatoriu;
• sa presteze o activitate neremunerata intr-o institutie de interes public fixata de instanta, cu o durata intre 50 si 100 de ore, de maximum 3 ore pe zi, dupa programul de scoala, in zilele nelucratoare si in vacanta.

In plus, obligatiile pe care le poate impune instanta se aplica acum pentru toate masurile educative neprivative de libertate, si nu doar in cazul masurii libertatii supravegheate, asa cum stipulau vechile prevederi.

In schimb, se pastreaza unele dispozitii referitoare la situatiile cand aceste obligatii sunt revocate sau prelungite de instanta.

Astfel, daca, pe parcursul supravegherii, au intervenit motive care justifica fie impunerea unor noi obligatii, fie sporirea sau diminuarea conditiilor de executare a celor existente, instanta dispune modificarea obligatiilor in mod corespunzator, pentru a asigura persoanei supravegheate sanse mai mari de indreptare. "Instanta dispune incetarea executarii unora dintre obligatiile pe care le-a impus, cand apreciaza ca mentinerea acestora nu mai este necesara", se precizeaza in noul Cod.

Pe de alta parte, daca minorul nu respecta, cu rea-credinta, conditiile de executare a masurii educative sau a obligatiilor impuse, instanta dispune:

• prelungirea masurii educative, fara a putea depasi maximul prevazut de lege pentru aceasta;
• inlocuirea masurii luate cu o alta masura educativa neprivativa de libertate mai severa;
• inlocuirea masurii luate cu internarea intr-un centru educativ, in cazul in care, initial, s-a luat masura educativa neprivativa de libertate cea mai severa, pe durata sa maxima.

Mai mult, daca minorul aflat in executarea unei masuri educative neprivative de libertate savarseste o noua infractiune sau este judecat pentru o infractiune concurenta savarsita anterior, instanta poate dispune: prelungirea masurii educative luate initial, inlocuirea masurii luate initial cu o alta masura educativa neprivativa de libertate mai severa sau chiar inlocuirea masurii luate initial cu o masura educativa privativa de libertate.

Masurile privative de libertate. Cand va fi internat minorul in centrul de detentie?

Asa cum aratat la inceputul materialului, masurile educative privative de libertate sunt internarea intr-un centru educativ sau internarea intr-un centru de detentie.

Internarea intr-un centru educativ

Masura educativa a internarii intr-un centru educativ consta in internarea minorului intr-o institutie specializata in recuperarea minorilor, unde va urma un program de pregatire scolara si formare profesionala potrivit aptitudinilor sale, precum si programe de reintegrare sociala. Internarea se dispune pe o perioada cuprinsa intre unu si 3 ani.

Conform NCP, daca in perioada internarii minorul savarseste o noua infractiune sau este judecat pentru o infractiune concurenta savarsita anterior, instanta poate mentine masura internarii intr-un centru educativ, prelungind durata acesteia, fara a depasi maximul prevazut de lege, sau o poate inlocui cu masura internarii intr-un centru de detentie.

In cazul in care, pe durata internarii, minorul a dovedit interes constant pentru insusirea cunostintelor scolare si profesionale si a facut progrese evidente in vederea reintegrarii sociale, dupa executarea a cel putin jumatate din durata internarii, instanta poate decide fie inlocuirea internarii cu masura educativa a asistarii zilnice pe o perioada egala cu durata internarii neexecutate, fie liberarea din centrul educativ, daca persoana internata a implinit varsta de 18 ani.

Totusi, in cazul in care inlocuieste pedeapsa sau acorda liberarea, instanta va dispune in plus respectarea uneia sau mai multora dintre obligatiile prevazute mai sus pana la implinirea duratei masurii internarii.

Daca minorul nu respecta, cu rea-credinta, conditiile de executare a masurii asistarii zilnice sau obligatiile impuse, instanta poate reveni asupra inlocuirii sau liberarii si dispune executarea restului ramas neexecutat din durata masurii internarii intr-un centru educativ.

In cazul in care, intre timp, minorul comite o noua infractiune, atunci instanta poate decide chiar internarea intr-un centru de detentie.

Internarea intr-un centru de detentie

Masura educativa a internarii intr-un centru de detentie consta in internarea minorului intr-o institutie specializata in recuperarea minorilor, cu regim de paza si supraveghere, unde va urma programe intensive de reintegrare sociala, precum si programe de pregatire scolara si formare profesionala potrivit aptitudinilor sale.

NCP stabileste ca internarea se dispune pe o perioada cuprinsa intre 2 si 5 ani, afara de cazul in care pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savarsita este inchisoarea de 20 de ani sau mai mare ori detentiunea pe viata, cand internarea se ia pe o perioada cuprinsa intre 5 si 15 ani.

Daca, in perioada internarii, minorul savarseste o noua infractiune sau este judecat pentru o infractiune concurenta savarsita anterior, instanta prelungeste masura internarii.

In cazul in care, pe durata internarii, minorul a dovedit interes constant pentru insusirea cunostintelor scolare si profesionale si a facut progrese evidente in vederea reintegrarii sociale, dupa executarea a cel putin jumatate din durata internarii, instanta poate decide inlocuirea internarii cu masura educativa a asistarii zilnice sau liberarea din centrul de detentie, daca persoana internata a implinit varsta de 18 ani.

In schimb, daca minorul nu respecta, cu rea-credinta, conditiile de executare a masurii asistarii zilnice sau obligatiile impuse, instanta revine asupra inlocuirii sau liberarii si dispune executarea restului ramas neexecutat din durata masurii internarii intr-un centru de detentie.

"In cazul savarsirii, pana la implinirea duratei internarii, a unei noi infractiuni de catre o persoana care nu a implinit varsta de 18 ani si fata de care s-a dispus inlocuirea masurii internarii intr-un centru de detentie cu masura asistarii zilnice, instanta revine asupra inlocuirii si dispune executarea restului ramas din durata masurii internarii intr-un centru de detentie sau prelungirea duratei acestei internari", se arata in NCP.

Faptele minorilor se prescriu

Potrivit art. 131 NCP, masurile educative neprivative de libertate se prescriu intr-un termen de 2 ani de la data ramanerii definitive a hotararii prin care au fost luate.

In acelasi timp, masurile educative privative de libertate se prescriu intr-un termen egal cu durata masurii educative luate, dar nu mai putin de 2 ani.

"Termenele de prescriptie a executarii masurilor educative se intrerup si se suspenda in conditiile prevazute de lege pentru majori", se precizeaza in actul normativ citat.

In cazul inlocuirii masurilor educative, executarea se prescrie in raport cu masura educativa mai grea si curge de la data ramanerii definitive a hotararii prin care s-a dispus inlocuirea.

Nu uitati ca puteti descarca de aici noul Cod penal si de aici noul Cod de procedura penala!