De-acum, hartuirea este pedepsita penal. Cum poti depune plangere daca esti urmarit sau agasat?

Hartuirea este una dintre cele patru infractiuni contra libertatii persoanei descrise de noul Cod penal, fiind definita dupa cum urmeaza: "Fapta celui care, in mod repetat, urmareste, fara drept sau fara un interes legitim, o persoana ori ii supravegheaza locuinta, locul de munca sau alte locuri frecventate de catre aceasta, cauzandu-i astfel o stare de temere".

Potrivit reglementarilor in vigoare din 1 februarie, aceasta fapta este pedepsita cu inchisoare de la 3 la 6 luni sau cu amenda. AvocatNet.ro a detaliat AICI reglementarile privind amenzile penale.

Tot hartuire este considerata si efectuarea de apeluri telefonice sau comunicari prin mijloace de transmitere la distanta, care, prin frecventa sau continut, ii cauzeaza o temere unei persoane. Pedeapsa scade usor in aceste cazuri, astfel ca infractorii vor primi inchisoare de la o luna la 3 luni sau doar o simpla amenda.

Faptul ca noul Cod penal prevede aceste mentiuni inseamna ca cetatenii care se simt agasati sau urmariti pot depune o plangere penala impotriva celor care ii hartuiesc. "Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate", se arata in dispozitiile aplicabile deja de aproape o luna.

Acest lucru nu era posibil anterior, intrucat vechile reglementari nu faceau referire decat la un singur tip de hartuire, cea sexuala.

Informatia a fost confirmata pentru AvocatNet.ro si de profesorul universitar doctor Mihai Adrian Hotca, avocat in Baroul Bucuresti, care a precizat ca in noul Cod penal s-a introdus o infractiune fara corespondent in Codul penal vechi – hartuirea.

"Aceasta incriminare a fost introdusa pentru a sanctiona acele comportamente cand diferite persoane – in special femei – sunt asteptate si urmarite pe strada sau in alte locuri publice ori sunt agasate prin intermediul unor mesaje telefonice sau similare, toate acestea fiind de natura a crea o stare de temere sau de ingrijorare persoanei in cauza", puncteaza Hotca.

Cum poti depune plangere impotriva unui hartuitor?

Conform noului Cod de procedura penala, in vigoare tot din 1 februarie, actiunea penala impotriva infractorului poate incepe doar dupa ce victima harturii depune o plangere prealabila.

"Plangerea este incunostintarea facuta de o persoana fizica sau juridica, referitoare la o vatamare ce i s-a cauzat prin infractiune", se mentioneaza in noul Cod de procedura penala.

Plangerea prealabila se adreseaza organului de cercetare penala sau procurorului doar de catre persoana vatamata sau prin mandatar (mandatul trebuie sa fie special, iar procura ramane atasata plangerii). Daca este facuta in scris, plangerea trebuie semnata de persoana vatamata sau de mandatar.

Plangerea poate fi facuta si oral, situatie in care continutul acesteia se consemneaza intr-un proces verbal de catre cel care o primeste. Mai mult decat atat, potrivit NCPP, plangerea se poate transmite si in forma electronica, adica prin e-mail, insa numai daca este certificata prin semnatura electronica, in conformitate cu prevederile legale.

Plangerea trebuie sa cuprinda: numele, prenumele, codul numeric personal, calitatea si domiciliul petitionarului, descrierea faptei care formeaza obiectul plangerii, precum si indicarea faptuitorului si a mijloacelor de proba, daca sunt cunoscute.

In cazul persoanelor juridice, domiciliul petitionarului va fi inlocuit de datele firmei: denumirea, sediul, codul unic de inregistrare, codul de identificare fiscala, numarul de inmatriculare in registrul comertului sau de inscriere in registrul persoanelor juridice si contul bancar, indicarea reprezentantului legal ori conventional.

Pentru persoana lipsita de capacitatea de exercitiu, plangerea se poate face de reprezentantul sau legal. Persoana cu capacitate de exercitiu restransa poate face plangere cu incuviintarea persoanelor prevazute de legea civila.

Conform NCPP, plangerea prealabila trebuie sa fie introdusa in termen de 3 luni din ziua in care persoana vatamata a aflat despre savarsirea faptei. "Cand persoana vatamata este un minor sau un incapabil, termenul de 3 luni curge de la data cand reprezentantul sau legal a aflat despre savarsirea faptei”, se arata in actul normativ citat.

Chiar daca victima introduce plangerea la organul judiciar necompetent, ea va fi in continuare considerata valabila. Astfel, ea va fi transmisa mai departe, pe cale administrativa, organului judiciar competent.

Nota: Noul Cod de procedura penala defineste doua tipuri de plangere: plangere si plangere prealabila. Ambele cuprind aceleasi informatii si pot fi depuse de victime, in functie de situatie. Totusi, exista cateva diferente intre plangere si plangere prealabila. Astfel, in timp ce plangerea reprezinta doar un mod de sesizare a politiei privind savarsirea unei infractiuni, plangerea prealabila este atat mod de sesizare a organelor de urmarire penala, cat si conditie de punere in miscare a actiunii penale. "Punerea in miscare a actiunii penale se face numai la plangerea prealabila a persoanei vatamate, in cazul infractiunilor pentru care legea prevede ca este necesara o astfel de plangere", se precizeaza in NCPP. Totodata, in timp ce plangerea se poate face si de catre unul din soti pentru celalalt sot, sau de catre copilul major pentru parinti, plangerea prealabila poate fi facuta doar de catre victima sau de un mandatar.

Si victimele santajului sau amenintarilor pot face plangere

In plus fata de hartuire, noul Cod penal stabileste inca trei infractiuni contra libertatii persoanei, impotriva carora victima poate depune plangere sau plangere prealabila, in functie de situatie. Este vorba despre lipsirea de libertate in mod ilegal, amenintare si santaj, infractiuni existente si in vechile reglementari.

Lipsirea de libertate in mod ilegal

Conform noilor reglementari aplicabile din 1 februarie, lipsirea de libertate a unei persoane in mod ilegal se pedepseste cu inchisoarea de la unu la 7 ani, fata de pedeapsa cu inchisoare stricta de la 3 la 10 ani prevazuta de vechiul Cod.

In cazul in care fapta este savarsita de catre o persoana inarmata, pune in pericol sanatatea/viata victimei sau victima este un minor, atunci pedeapsa creste, fiind cuprinsa intre 3 si 10 ani. Prin comparatie, vechile prevederi stabileau, pentru astfel de situatii, inchisoare stricta de la 7 la 15 ani.

Noul Cod pastreaza pedeapsa cu inchisoarea de la 7 la 15 ani doar pentru cazurile in care lipsirea de libertate are ca urmare moartea victimei: "Daca fapta a avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa este inchisoarea de la 7 la 15 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi", se precizeaza in actul normativ citat. Aceasta in conditiile in care vechiul Cod stabilea ca aceasta infractiune va fi pedepsita cu detentiunea severa de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.

Santajul

In ceea ce priveste santajul, prevederile nu au fost schimbate cu mult. Astfel, constrangerea unei persoane sa dea, sa faca, sa nu faca sau sa sufere ceva, in scopul de a dobandi in mod injust un folos nepatrimonial, se pedepseste, ca si pana acum, cu inchisoarea de la unu la 5 ani.

Tot cu inchisoare de la unu la 5 ani se sanctioneaza si amenintarea cu darea in vileag a unei fapte reale sau imaginare, compromitatoare pentru persoana amenintata ori pentru un membru de familie al acesteia. Aceasta desi vechiul Cod stabilea, in acest caz, inchisoarea stricta de la 2 la 7 ani.

Totusi, noul Cod penal pastreaza pedeapsa cu inchisoarea de la 2 la 7 ani pentru acele cazuri in care amenintarile sunt comise in scopul de a dobandi in mod injust un folos patrimonial.

Amenintarea

Amenintarea este definita de noul Cod penal ca fiind fapta de a ameninta o persoana cu savarsirea unei infractiuni sau a unei fapte pagubitoare indreptate impotriva ei, a sotului ori a unei rude apropiate, de natura sa o alarmeze.

Infractiunea se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda, fara ca pedeapsa aplicata sa poata depasi sanctiunea prevazuta de lege pentru infractiunea care a format obiectul amenintarii.

"Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate", se mai precizeaza in NCP.

Important! Noul Cod penal prevede ca, in cazul amenintarii si al hartuirii, victima va depune plangere prealabila, in timp ce pentru lipsire de libertate si santaj trebuie depusa plangere. 

Unele victime ar putea beneficia de asistenta juridica gratuita

Victimele infractiunilor au dreptul de a solicita asistenta juridica gratuita din partea statului, adica de a fi asistate sau reprezentate de un avocat pe tot parcursul procesului penal. Mai exact, in baza Legii nr. 211/2004 privind protectia victimelor unor infractiuni, acest ajutor din partea statului se acorda, la cerere, urmatoarelor categorii de victime:

• persoana care a fost victima unei tentative de omor, tentative de omor calificat sau tentative de omor deosebit de grav;
• persoana care a fost victima unei infractiuni de vatamare corporala grava, a unei infractiuni savarsite cu intentie care a avut ca urmare vatamarea corporala grava;
• persoana care a fost victima unei infractiuni de viol, a unui act sexual cu un minor sau a unei perversiuni sexuale;
• daca sotul, parintele sau persoana care intretinea solicitantul a decedat ca urmare a unei infractiuni de omor, omor calificat, omor deosebit de grav, sau orice alta infractiune savarsita cu intentie, care a avut ca urmare moartea persoanei;

In plus, asistenta se va acorda, la cerere, si victimelor altor infractiuni decat cele prevazute mai sus, insa numai daca venitul lunar pe membru de familie al victimei este cel mult egal cu salariul de baza minim brut pe tara stabilit pentru anul in care victima a formulat cererea de asistenta juridica gratuita.

Prin urmare, inclusiv cei care sunt hartuiti, amenintati sau santajati ar putea solicita asistenta juridica gratuita daca se incadreaza in limitele de venit impuse de lege. 

Pentru a putea obtine ajutor din partea statului, victimele infractiunilor trebuie sa sesizeze organele de urmarire penala in termen de maxim 60 de zile de la data savarsirii infractiunii sau de la data la care s-a luat cunostinta de savarsirea infractiunii. In caz contrar, victima nu va mai putea beneficia de acest drept.

Pe de alta parte, daca victima se afla in imposibilitatea, fizica sau psihica, de a sesiza instanta, termenul de 60 de zile se calculeaza de la data la care a incetat starea de imposibilitate.

Pentru a beneficia de asistenta judiciara gratuita, trebuie formulata o cerere, in scris, care sa cuprinda urmatoarele informatii:

• numele si prenumele solicitantului, cetatenia, data si locul nasterii, domiciliul sau resedinta;
• data, locul si circumstantele savarsirii infractiunii;
• daca este cazul, data sesizarii si organul de urmarire penala, sau instanta de judecata;
• precizarea calitatii: victima a infractiunii, sot, copil sau persoana aflata in intretinerea victimei decedate;
• numele, prenumele si forma de exercitare a profesiei de avocat de catre aparatorul ales sau mentiunea ca nu are avocat.

La cerere se anexeaza, in copie, documentele justificative pentru datele inscrise in cerere si orice alte documente detinute de victima, utile pentru solutionarea cererii. Cererea este scutita de taxa de timbru si se depune la Tribunalul in a carui circumscriptie domiciliaza solicitantul.

Asistenta judiciara gratuita se acorda fiecarei victime pe tot parcursul procesului, in limita sumei echivalente cu doua salarii de baza minime brute pe tara, stabilite pentru anul in care victima a formulat cererea de asistenta judiciara gratuita.

Important! Potrivit unei informari a Portalului instantelor de judecata, in situatia in care, intr-un proces penal, in anumite cauze, victima depune plangere prealabila (asa cum este in cazul hartuirii, n.a.), prezenta ei la proces sau a reprezentantului, este obligatorie, intrucat daca lipseste la 2 termene de judecata, consecutive, inceteaza procesul penal.

Nu uitati ca puteti descarca de aici noul Cod penal si de aici noul Cod de procedura penala!