Administratorul raspunzator de insolvabilitatea firmei poate fi obligat sa-i plateasca datoriile. Care este procedura?

Potrivit Codului de procedura fiscala (CPF), unele persoane din cadrul companiilor raspund in solidar cu firma care are datorii. Dincolo de aceste prevederi, in CPF nu se precizeaza cum vor raspunde acele persoane in fata organelor fiscale.

Pentru a clarifica aceasta situatie, ANAF a emis Ordinul nr. 127/2014 prin care a aprobat Instructiunile privind aplicarea procedurii de angajare a raspunderii solidare. Documentul a fost publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 85 din 4 februarie 2014 si a intrat in vigoare la aceeasi data. Conform acestui act normativ, una dintre persoanele care raspunde in solidar cu firma pentru datoriile acesteia este administratorul firmei.

Reaua-credinta atrage raspunderea solidara a administratorului

Situatiile exacte in care administratorul raspunde in solidar cu firma pentru datoriile acesteia sunt precizate in CPF, dar aplicarea lor se face conform recentului act normativ.

Radu Sora, avocatul coordonator al casei de avocatura Sora & Asociatii, membra a retelei legale International Jurists, a mentionat pentru AvocatNet.ro ca, potrivit articolului 27 din CPF, "pentru obligatiile de plata restante ale debitorului declarat insolvabil in conditiile prezentului cod", raspund in solidar cu acesta anumite persoane, printre care si administratorii societatilor comerciale.

"In conditiile prevazute la art. 27 (alin. 2) literele b, c, d, e din CPF, coroborat cu Ordinul ANAF nr. 127/2014, administratorul firmei poate sa raspunda in solidar pentru obligatiile de plata ale debitorului declarat insolvabil", a argumentat Radu Sora.

Atentie! Avocatul coordonator al Sora & Asociatii a spus ca in sensul articolului 176 din CPF, "este insolvabil debitorul ale carui venituri sau bunuri urmaribile au o valoare mai mica decat obligatiile fiscale de plata sau care nu are venituri ori bunuri urmaribile".

"Asadar, insolvabilitatea unei societati se poate declara de Fisc, atunci cand firma se afla in imposibilitatea de a efectua plati", a detaliat Radu Sora.

Avocatul coordonator al Sora si Asociatii ne-a spus ca, potrivit articolului 27 din CPF, administratorul raspunde in solidar cu societatea, daca:

• a provocat insolvabilitatea persoanei juridice debitoare prin instrainarea sau ascunderea, cu rea-credinta, sub orice forma, a activelor debitorului;
• in perioada exercitarii mandatului, cu rea-credinta, nu si-a indeplinit obligatia legala de a cere instantei competente deschiderea procedurii insolventei, pentru obligatiile fiscale aferente perioadei respective si ramase neachitate la data declararii starii de insolvabilitate;
• cu rea-credinta, a determinat nedeclararea si/sau neachitarea la scadenta a obligatiilor fiscale;
• cu rea-credinta, a determinat restituirea sau rambursarea unor sume de bani de la bugetul general consolidat fara ca acestea sa fie cuvenite debitorului.

Coraborand insolvabilitatea persoanei juridice debitoare, prin instrainare sau ascundere, cu Ordinul ANAF nr. 127/2014, avocatul coordonator al Sora si Asociatii a aratat ca, de exemplu, administratorul raspunde in solidar cu firma, daca transfera contracte sau bunuri catre o alta companie controlata de el sau de apropiati ai acestuia. In plus, in aceasta situatie, raspunderea este impusa in conditiile in care transferul opereaza fara a exista o plata sau o prestatie echivalenta din partea societatii cumparatoare, iar societatea vanzatoare care instraineaza are obligatii fiscale neachitate si este evident ca in lipsa activelor nu se va mai putea derula o activitate care sa duca la achitarea debitelor ori nu se va mai putea derula o executare silita din care sa se acopere debitele fiscale restante, a adaugat avocatul.

Larisa Antimescu, avocat partener la Sora & Asociatii, ne-a precizat ca, in cazul in care administratorul este obligat sa ceara insolventa firmei, dar nu a facut acest lucru, in concordanta cu Ordinul ANAF nr. 127/2014, in situatia in care exista debite fiscale, iar societatea este in incetare de plati, se sanctioneaza administratorul care nu a cerut insolventa. In acest caz, reaua-credinta este demonstrata de instrainarea de bunuri pentru a se sustrage unei proceduri de executare silita.

"Insa aceasta ipoteza are cel putin doua probleme. In cazul depunerii cererii de deschidere a procedurii insolventei, instanta cere in majoritatea cazurilor o hotarare a Adunarii Generale a Actionarilor prin care asociatii sa solicite deschiderea procedurii. In alta ordine de idei, daca asociatii au mai degraba calitatea de a cere intrarea in insolventa, atunci de ce ar trebui sa suporte administratorul un pasiv la care a participat mai degraba asociatul decat administratorul?", a explicat Larisa Antimescu.

Radu Sora a precizat ca, potrivit Ordinului ANAF nr. 127/2014, nedeclararea sau neachitarea obligatiilor fiscale poate insemna ca, desi exista un termen la care trebuia depusa aceasta declaratie, ea nu a fost facuta in conditiile in care administratorul stia ca are aceasta obligatie.

"Neachitarea la scadenta a obligatiilor fiscale poate fi imputabila, atunci cand administratorul dispune de fonduri suficiente, atat pentru derularea activitatii, cat si pentru achitarea sumelor datorate la stat, si, totusi, nu efectueaza platile catre Fisc", a completat Radu Sora.

In cazul in care administratorul determina restituirea sau rambursarea unor sume de bani de la bugetul general consolidat fara ca acestea sa fie cuvenite debitorului, Larisa Antimescu a mentionat ca, potrivit Ordinului ANAF nr. 127/2014, acesta inregistreaza in contabilitate facturi purtatoare de TVA, desi stie ca nu este legal si desi cunoaste faptul ca nu i s-a prestat nici o activitate. Scopul este doar reducerea TVA-ului de platit catre stat sau chiar obtinerea de rambursari necuvenite.

Radu Sora a subliniat ca trebuie aratat ca, in toate cazurile de mai sus, reaua-credinta este elementul definitoriu care atrage raspunderea solidara.

"Mai exact, legiuitorul incearca sa sanctioneze situatiile in care se poate demonstra intentia administratorului manifestata, prin actiune sau omisiune, cu scopul de a sustrage societatea pe care o administreaza de la plata obligatiilor fiscale. Pe de alta parte, apare evident ca inexistenta acestui element poate duce la exonerarea administratorului", a explicat Radu Sora.

Ce documente analizeaza Fiscul pentru a stabili raspunderea administratorului?

Spre deosebire de insolventa, care se stabileste de catre instanta si creditorii debitorului, in cazul raspunderii solidare prevazut in CPF, Fiscul poate stabili starea de insolvabilitatea a debitorului in urma analizei unor documente, a explicat avocatul coordonator al Sora & Asociatii. Dupa aceasta analiza, Fiscul incheie un proces verbal de declarare a starii de insolvabilitate.

"In vederea stabilirii raspunderii solidare in persoana administratorului, organul fiscal va intreprinde anumite activitati ce constau in identificarea, evaluarea si gestionarea tuturor documentelor relevante ce vor sta la baza demararii procedurii de angajare a raspunerii solidare", a explicat Radu Sora.

Mai exact, conform Ordinului ANAF nr. 127/2014, pentru ca Fiscul sa demareze procedura de angajare a raspunerii solidare este nevoie de urmatoarele acte:

• documente referitoare la declararea insolvabilitatii debitorului;
• acte si fapte din care sa rezulte reaua-credinta a persoanelor fizice sau juridice a caror raspundere va fi angajata;
• documente referitoare la istoricul persoanei juridice debitoare: obiect de activitate, modificarile actului constitutiv, capital social, majorari de capital, sediul social sau modificari ale acestuia, administratori, actionari, directori, cenzori, hotarari ale adunarii generale a actionarilor si altele;
• documente referitoare la istoricul codebitorilor;
• documente privind originea debitelor, respectiv decizii de impunere, rapoarte de inspectie fiscala, evidenta pe platitori, declaratii fiscale si altele;
• date din evidenta proprie (RECOM, Dispecer 3, Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara etc.).

In ce conditii raspunde in solidar administratorul?

Avocatul coordonator al Sora & Asociatii a mentionat ca, potrivit Ordinului ANAF nr. 127/2014, in situatia raspunderii solidare a administratorului societatii care a provocat insolvabilitatea persoanei juridice debitoare prin instrainarea sau ascunderea, cu rea-credinta, sub orice forma, a activelor debitorului, asa cum este precizat in art 27 din CPF, organul fiscal cu competente in executarea silita a debitorului principal va avea in vedere urmatoarele aspecte:

• identificarea administratorilor care detineau cu orice titlu bunurile mobile/imobile proprietatea debitorului declarat insolvabil;
• constatarea faptului ca administratorul a realizat, cu rea-credinta, instrainarea ori ascunderea sub orice forma a bunurilor mobile si/sau imobile proprietate a debitorului, atat in fapt, prin schimbarea locului bunului astfel incat acesta sa nu mai poata fi supus executarii silite, cat si in evidentele contabile ale debitorului declarat insolvabil;
• constatarea faptului ca intre starea de insolvabilitate si instrainarea ori ascunderea bunurilor exista o legatura de cauzalitate;
• constatarea faptului ca instrainarea bunurilor mobile si/sau imobile a fost realizata direct sau indirect ori mijlocita/facilitata de administratorul care va fi declarat responsabil si care a actionat cu rea-credinta, provocand astfel insolvabilitatea persoanei juridice debitoare.

"Potrivit actului normativ din februarie, analiza celor aratate mai sus se va efectua, dupa caz, pe baza tuturor documentelor identificate de catre organul fiscal cu competente in executarea silita, cum ar fi copii conforme cu originalul a actelor de instrainare a bunurilor mobile si/sau imobile din proprietatea persoanei juridice debitoare, contracte de vanzare-cumparare, contracte de donatie, contracte de schimb, acte de dare in plata, actele de asociatiune in participatiune, actele privind aportul in natura la capitalul social al altei persoane juridice, actele privind cesiuni de creanta, precum si orice acte relevante in acest sens", a explicat Radu Sora.

In plus, conform Ordinului ANAF nr. 127/2014, cazurile de ascundere cu rea-credinta a bunurilor, in caz de insolventa, pot fi unele dintre urmatoarele:

• schimbarea locului bunului mobil astfel incat sa nu mai poata fi gasit, atat in fapt, cat si in drept;
• ascunderea bunurilor mobile si/sau imobile sub orice forma, atat in fapt, cat si in drept, pentru a nu mai putea face obiectul procedurii de executare silita;
• nedeclararea bunurilor mobile si/sau imobile, in special mobile necorporale ale debitorului la solicitarea organului fiscal cu competente in executarea silita a debitorului principal.

Fiecare debitor este solidar la executarea datoriei

Potrivit Larisei Antimescu, avocatul partener la Sora & Asociatii, solidaritatea este o garantie pentru realizarea creantei, impotriva riscului insolvabilitatii, instituind obligatia pentru fiecare debitor solidar de a repara intreg prejudiciul.

"Creditorul solidar, in speta ANAF, in temeiul raspunderii solidare instituite de prevederile art. 27 din Codul de procedura fiscala, obliga debitorul solidar la executarea in intregime a prestatiei la care are dreptul creditorul", a mai spus Larisa Antimescu.

Radu Sora, avocatul coordonator al Sora & Asociatii a completat ca, referitor la administratorul care nu cere instantei competente deschiderea procedurii insolventei, pentru obligatiile fiscale aferente perioadei respective si ramase neachitate la data declararii starii de insolvabilitate, pentru a considera ca acesta este responsabil soliar la plata obligatiilor, este necesar sa se dovedeasca ca scoaterea din gestiune sau instrainarea activelor s-a realizat cu rea-credinta, fapt ce a condus la intrarea in stare de insolvabilitate a societatii.

"Asadar, daca o persoana a avut calitatea de asociat si administrator al unei societati declarate insolvabila, intr-o perioada in care din patrimoniul acesteia au fost instrainate o parte din bunuri, fara a se face dovada ca sumele obtinute din aceste operatiuni au fost folosite pentru stingerea obligatiilor fiscale sau in interesul acestei societati, face sa fie indeplinite conditiile prevazute de Codul de procedura fiscala, privitoare la angajarea raspunderii solidare a administratorului societatii debitoare. Conditia privitoare la reaua-credinta este in acest caz indeplinita, aceasta rezultand din instrainarea respectivelor bunuri fara ca sumele obtinute sa revina societatii careia ii apartineau pentru stingerea obligatiilor fiscale. In acest sens, se poate consulta Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr. 2964, din 7 martie 2013", a subliniat Radu Sora.

ANAF poate emite o decizie executorie contra administratorului

Operatorii economici trebuie sa retina ca ceea ce schimba Ordinul ANAF nr. 127/2014 este practic ca, pe timpul cat va fi in vigoare, organele fiscale vor putea sa emita o decizie prin care sa stabileasca obligatia de raspundere solidara a administratorului alaturi de societatea pe care o administreaza, a punctat avocatul partener al Sora & Asociatii.

"Decizia va constitui titlu executoriu, iar plata va trebui sa fie facuta in termenele prevazute de art. 111 alin. 2 din Codul de procedura fiscala (n.red. - n.red. - daca data comunicarii este intre 1 si 15 din luna, termenul de plata este pana la data de 5 a lunii urmatoare, iar daca este intre 16 si 31 din luna, termenul de plata este pana la data de 20 a lunii urmatoare)", a argumentat Larisa Antimescu.

Radu Sora a remarcat ca, potrivit instructiunilor continute de Ordinul ANAF nr. 127/2014, anterior emiterii deciziei de stabilire a raspunderii solidare, este prevazuta o procedura in care mai intai, administratorul este convocat de catre organul fiscal cu atributii de executare silita pentru a fi ascultat.

"Trebuie mentionat ca inca din acest moment se prevede posibilitatea administratorului de a fi asistat de avocat. In ciuda acestui fapt, procedura de intocmire a procesului verbal rezultat in urma audierii contine si posibilitatea ca organul fiscal sa consemneze ca s-a refuzat semnarea procesului verbal fara ca sa se poata opune nulitatea acestuia. In viitor, consideram ca instructiunile continute de Ordinul ANAF 127/2014 va crea numeroase probleme de aplicare si va suscita multe polemici privitoare la respectarea dreptului la aparare al contribuabilului, si la modul de stabilirea al relei credinte, element sine qua non al raspunderii solidare", a explicat Radu Sora.

Avocatul coordonator al Sora & Asociatii a aratat ca, din pacate, din experienta sa si a colegilor sai, de multe ori, organul fiscal nu este un partener corect care respecta legea, si, de aceea, considera ca aplicarea acestei legi va da posibilitatea organelor fiscale sa savarseasca abuzuri care constau in lipsa notificarii prealabile a persoanei in cauza, la emiterea deciziei fara ca aceasta sa fie comunicata, trecandu-se direct la masuri de executare silita, cum ar fi poprirea conturilor fara parcurgerea etapelor preliminare prevazute de lege.

"In emiterea acestei pareri, ne bazam pe experienta anterioara cu organele fiscale care au procedat de multe ori asa cum am descris mai sus, fiind constiente ca, de obicei, un procent foarte mic de contribuabil isi exercita dreptul de contesta in instanta nelegalitatea executarii silite", a mai spus Radu Sora.

Avocatul coordonator al Sora & Asociatii a precizat ca, potrivit Ordinului ANAF nr. 127/2014, impotriva deciziei de angajare a raspunderii solidare se poate formula contestatie in conformitate cu prevederile din CPF, in termen de 30 de zile de la data comunicarii acesteia, la autoritatea emitenta, sub sanctiunea decaderii. In plus, daca decizia nu este anulata, aceasta va putea fi contestata in instanta, in conditiile Legii Contenciosului Administrativ.

"Dupa solutionarea contestatiei pe cale administrativa, o noua contestatie poate fi depusa la sediul instantei judecatoresti competente, in conformitate cu dispozitiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare. In situatia in care administratorul a achitat sumele datorate catre ANAF, iar in urma admiterii contestatiei instanta constata ca nu erau indeplinite conditiile raspunderii solidare, se poate solicita, in subsidiar, restituirea sumelor incasate nelegal de catre ANAF", a detaliat Larisa Antimescu.

Executarea silita a administratorului

Conform avocatului partener al Sora, in cazul in care la data scadentei deciziei de atragere a raspunderii solidare, administratorul nu detine sume de bani pentru a efectua de buna voie plata sumelor datorate la bugetul de stat, se va demara impotriva acestuia procedura executarii silite, conform Ordinului ANAF nr. 127/2014.

"Trebuie aratat faptul ca urmarirea sumelor de plata la stat se face pe CNP-urile persoanelor fizice implicate, dupa care se trece la executarea silita a bunurilor mobile si imobile ale persoanei fizice. De mentionat faptul ca, potrivit dispozitiilor art. 131 din Codul de procedura fiscala, <<dreptul de a cere executarea silita a creantelor fiscale se prescrie in termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului urmator celui in care a luat nastere acest drept>>", a adaugat Larisa Antimescu.

Radu Sora a subliniat ca, in cazul in care se implineste termenul de prescriptie a dreptului de a cere executarea silita a creantelor fiscale, atunci organul de executare va proceda la incetarea masurilor de realizare a executarii silite si la scaderea creantelor din evidenta analitica pe platitori.

Si evidenta contabila fictiva atrage raspunderea in timpul insolventei

Potrivit articolelor 138 – 142 din Legea 85/2006 privind procedura insolventei, in timpul derularii procedurii insolventei, Adunarea Generala a Creditorilor, lichidatorul sau ANAF pot solicita instantei atragerea raspunderii administratorului, a explicat Larisa Antimescu.

Concret, avocatul partener la Sora & Asociatii a adaugat ca atragerea raspunderii, in timpul insolventei, se poate face in cazul in care administratorul:

• a folosit bunurile sau creditele persoanei juridice in folosul propriu sau in cel al unei alte persoane;
• a facut acte de comert in interes personal, sub acoperirea persoanei juridice;
• a dispus, in interes personal, continuarea unei activitati care ducea, in mod vadit, persoana juridica la incetarea de plati;
• a tinut o contabilitate fictiva, a facut sa dispara unele documente contabile sau nu a tinut contabilitatea in conformitate cu legea;
• a deturnat sau a ascuns o parte din activul persoanei juridice ori a marit in mod fictiv pasivul acesteia;
• a folosit mijloace ruinatoare pentru a procura persoanei juridice fonduri, in scopul intarzierii incetarii de plati;
• in luna precedenta incetarii platilor, a platit sau a dispus sa se plateasca cu preferinta unui creditor, in dauna celorlalti creditori.

Avocatul coordonator al Sora & Asociatii a mai spus ca, potrivit articolului 135 din Codul penal, raspunderea penala a persoanei juridice nu inlatura raspunderea penala a persoanei fizice care a contribuit la savarsirea unei fapte.

"Aceasta prevedere atrage practic tot o forma de solidaritate care se rasfrange si in plan civil, putandu-se traduce in faptul ca raspunderea civila a persoanei juridice nu inlatura raspunderea civila a persoanei fizice care a contribuit la producerea unei prejudiciu", a subliniat Radu Sora.