La recurs, justitiabilii trebuie reprezentati obligatoriu de un avocat. Este masura constitutionala sau nu?

Una dintre cele mai importante noutati introduse de Noul Cod de Procedura Civila, in vigoare din 15 februarie 2013, se refera la redactarea cererii de recurs, precum si exercitarea si sustinerea recursului.

Mai precis, NCPC stabileste, la art. 83 si 84, ca, la redactarea cererii si a motivelor de recurs, precum si in exercitarea sau sustinerea recursului, partile (persoane fizice si juridice) vor fi asistate si reprezentate, sub sanctiunea nulitatii, numai de catre un avocat sau consilier juridic.

Art. 83. - (3) La redactarea cererii si a motivelor de recurs, precum si in exercitarea si sustinerea recursului, persoanele fizice vor fi asistate si, dupa caz, reprezentate, sub sanctiunea nulitatii, numai de catre un avocat, in conditiile legii, cu exceptia cazurilor prevazute de lege.
Art. 84. - (2) La redactarea cererii si a motivelor de recurs, precum si in exercitarea si sustinerea recursului, persoanele juridice vor fi asistate si, dupa caz, reprezentate, sub sanctiunea nulitatii, numai de catre un avocat sau consilier juridic, in conditiile legii.

Desi a trecut peste un an de cand aceste reglementari se aplica de catre instantele de judecata, s-a sustinut in mod constant ca regula obligativitatii asistentei prin avocat sau consilier juridic in etapa procesuala a recursului este neconstitutionala.

Concret, potrivit unei informari realizate recent de Uniunea Nationala a Barourilor din Romania, neconstitutionalitatea vine din incalcarea dreptului fundamental al accesului liber la justitie, prevazut de Constitutia Romaniei. Mai mult, noua obligatie a justitiabililor contravine drepturilor fundamentale ale omului consacrate de Conventia Europeana pentru Drepturile Omului.

Totusi, potrivit institutiei, criticile formulate nu sunt fondate. Aceasta intrucat ele decurg din negarea sau neintelegerea naturii recursului, a scopului urmarit la adoptarea normelor juridice relevante.

Mai precis, corpul profesional al avocatilor sustine ca normele cuprinse in Noul Cod de procedura civila care reglementeaza obligativitatea asistentei juridice in recurs, prin avocat sau consilier juridic, sunt in deplin acord cu Constitutia Romaniei, Conventia Europeana a Drepturilor Omului si legislatia tarilor europene cu sisteme procedurale comparabile cu cel roman.

UNBR: Recursul nu poate fi exercitat cu sanse reale de succes decat prin intermediul unui specialist juridic

In sustinerea constitutionalitatii dispozitiilor privind recursul, UNBR aduce mai multe argumente. Astfel, conform explicatiilor institutiei, o cale de atac extraordinara atat de complexa cum este recursul, care poate fi formulata numai pentru motivele de nelegalitate expres prevazute de lege si care implica dezbateri asupra unor chestiuni juridice de ordin substantial si procedural, nu poate fi exercitata, in conditii rezonabile si cu sanse reale de succes, decat prin intermediul unui specialist cu pregatire juridica, avocat sau consilier juridic.

"Astfel, se poate intelege mai bine de ce este obligatorie asistenta juridica a partii care doreste sa exercite recursul, respectiv sa se apere impotriva caii de atac declarate de partea adversa", puncteaza sursa citata. 

De asemenea, UNBR arata ca regula asistentei juridice obligatorii, prin avocat sau consilier juridic, consacrata de noul Cod de procedura civila roman, nu este unica in spatiul european. "Dimpotriva, multe tari cu sisteme juridice performante au adoptat reglementari similare, apreciind ca prezenta unui specialist in drept, cu standarde de calitate profesionala reprezinta, pe de o parte, premisa unui dialog judiciar constructiv cu instanta de judecata, iar, pe de alta parte, o garantie a accesului efectiv la justitie", se precizeaza in documentul pus la dispozitie de institutie.

Astfel, exemplifica UNBR, in Franta, formularea recursului poate fi facuta, de regula, numai printr-un avocat admis sa pledeze in fata Curtii de Casatie si a Consiliului de Stat. Potrivit normelor, declaratia de recurs cuprinde, sub pedeapsa de nulitate, numele si semnatura avocatului admis sa pledeze in fata instantei supreme. Si in Germania legea prevede ca, in fata tribunalelor, curtilor de apel si a Curtii Federale de Justitie, partile trebuie sa fie asistate de avocati cu dreptul de a pleda in fata instantelor respective. Chiar si in fata judecatoriilor, asistenta avocatiala este obligatorie in majoritatea cauzelor de dreptul familiei, asistenta avocatiala obligatorie fiind aproape generalizata.

Alte tari in care asistenta juridica prin avocat este obligatorie sunt Belgia, Bulgaria, Spania, Ungaria, Grecia, Polonia, Portugalia, Olanda sau Austria. 

Concluzionand, UNBR mentioneaza ca, avand in vedere ca recursul este o cale extraordinara de atac, partea a avut deja acces fara avocat sau consilier juridic in fata instantelor de fond.

In plus, recursul se poate exercita numai pentru opt motive, strict delimitate de lege, dintre care sapte sunt de procedura, iar unul are in vedere numai legalitatea sub aspectul dreptului material: "Nicio analiza in fapt nu este admisa. Neincadrarea in motivele de recurs prevazute de lege conduce la nulitatea recursului. Nulitatea se constata in chiar procedura de filtru". 

Asadar, puncteaza sursa citata, fara o redactare corespunzatoare a cererii de recurs, de catre un specialist in drept, cu standarde de calificare recunoscute de legiuitor, exercitarea recursului poate fi un demers inutil, sursa a unor deziluzii pentru justitiabilul care nu intelege natura si specificul caii de atac, deziluzii care se transforma intr-un sentiment de neincredere fata de sistemul judiciar in ansamblu.

In plus, explica mai departe institutia, partea care nu are posibilitatea de a angaja un avocat poate apela la sistemul ajutorului public judiciar. Mai exact, legislatia prevede ca depunerea cererii de ajutor public judiciar in vederea desemnarii unui avocat cu drept pentru redactarea cererii de recurs, are ca efect intreruperea termenului de exercitare a acestuia, urmand ca dupa comunicarea modului de solutionare a cererii sa curga un nou termen.

Nu se poate afirma, deci, ca, prin imposibilitatea angajarii unui avocat in limita termenului prevazut pentru exercitarea recursului, partea ar fi pierdut dreptul la aceasta cale extraordinara de atac.

In plus, arata UNBR, trebuie mentionat si faptul ca recursul se exercita in general in cazul unor litigii a caror valoare patrimoniala depaseste 500.000 lei, mult peste pragul practicat in general in tarile europene, fapt ce face ca discutia cu privire la capacitatile de suportare a costurilor de catre justitiabilul care angajeaza un astfel de litigiu, fara a fi ignorate, sa aiba totusi, un impact mai scazut.

"Sustinem ca obligativitatea asistentei juridice in recurs, prin avocat sau consilier juridic, reprezinta o garantie a caracterului efectiv al accesului la calea de atac extraordinara a recursului, reprezinta o necesitate obiectiva fata de noua configurare a recursului in noul Cod de procedura civila si totodata o premisa a eficientizarii activitatii judiciare in materie civila", apreciaza UNBR.

Prin urmare, subliniaza sursa citata, normele care reglementeaza aceasta regula sunt constitutionale, conventionale si in acord cu practica europeana.

Cereri de recurs, respinse pentru ca nu au fost semnate de specialisti

Instantele din Romania au respins deja mai multe cereri de recurs pe motivul ca ele nu erau redactate si semnate de un avocat sau consilier juridic. Un exemplu in acest sens este o decizie recenta pronuntata de Curtea de Apel Cluj. 

Concret, este vorba despre Decizia civila nr. 1904/2014, pronuntata in sedinta publica in 28 februarie 2014, in dosarul nr. 10434/117/2013 al Curtii de Apel Cluj.

Hotararea magistratilor priveste recursul declarat de catre intervenienta accesorie Asociatia X.X. (Curtea de Apel Cluj nu a facut publica denumirea partilor, n.r.), persoana juridica fara scop patrimonial, inscrisa in registrul special al Judecatoriei Cluj-Napoca.

In consecinta, avand in vedere ca noile dispozitii ale NCPC se aplica si persoanelor juridice, exista obligatia ca la redactarea cererii si a motivelor de recurs reprezentantul legal sa fie asistat de consilier juridic, iar cererea sa contina numele si prenumele consilierului juridic care a intocmit-o sau aceste operatiuni sa fi fost efectuate de avocat. "In ambele situatii, semnatura avocatului sau consilierului juridic trebuia sa se regaseasca pe cererea de recurs", se mentioneaza in Decizia Curtii de Apel Cluj.

Intrucat recursul nu contine niciuna dintre aceste semnaturi, magistratii au declarat nul documentul.

AvocatNet.ro a tratat pe larg subiectul aici.