Angajator in insolventa: Concedierea colectiva, conditie obligatorie pentru desfacerea contractelor de munca ale salariatilor

Insolventa este, potrivit Legii nr. 85/2014, acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide si exigibile, astfel:

• insolventa debitorului se prezuma atunci cand acesta, dupa 60 de zile de la scadenta, nu a platit datoria sa fata de creditor; prezumtia este relativa;
• insolventa este iminenta atunci cand se dovedeste ca debitorul nu va putea plati la scadenta datoriile exigibile angajate, cu fondurile banesti disponibile la data scadentei.

Insolventa poate fi deschisa atat de firma care nu isi mai poate achita datoriile, cat si de creditori, iar printre acestia se numara si angajatii societatii care nu si-au primit salariile restante.

Noul Cod al insolventei, Legea nr. 85/2014, nu aduce modificari substantiale fata de Legea nr. 85/2006 in ceea ce priveste creditorii cu statut de salariat, a declarat pentru AvocatNet.ro Dana Maria Petroi, avocat in cadrul firmei Ionescu si Sava, care a adaugat ca principala conditie de admisibilitate a unei cereri de intrare in insolventa este aceea ca valoarea creantei pe care salariatii o invoca sa fie de minimum sase salarii medii brute pe economie/pe salariat.

Conform avocatului, salariatii pot participa la procedura si in cazul in care aceasta este deschisa la cererea unui alt creditor.

"In acest caz, nu mai este necesara existenta unei creante de minimum sase salarii medii brute pe economie/pe salariat, iar administratorul juridiciar/lichidatorul este obligat sa procedeze la inscrierea creantelor salarialte in tabelul obligatiilor, potrivit actelor contabile, fara ca salariatii sa indeplineasca vreo formalitate (sa formuleze o cerere sau sa plateasca taxa judiciara de timbru) in acest sens”, a explicat Dana Maria Petroi.

Totodata, similar vechii reglementari, angajatorii in privinta carora se dispune deschiderea procedurii sunt obligati sa puna la dispozitia administratorului judiciar, conform art. 101 alin. 1 din Legea nr. 85/2014, toate evidentele contabile pentru ca acestia din urma sa poata inregistra in Tabelul Preliminar creantele salariatilor, a precizat pentru AvocatNet.ro Alexandru Iorgulescu, avocat colaborator Zamfirescu Racoti & Partners.

"Noua reglementare a mentinut in acest sens caracterul privilegiat al creantelor salariale, acestea urmand a fi inregistrate de administratorul judiciar din oficiu. Acest beneficiu nu impiedica salariatii nemultumiti de valoarea sumei inscrise de a contesta Tabelul preliminar. Situatia poate aparea spre exemplu fie atunci cand angajatorii nu depun in integralitate documentele justificative, fie atunci cand sumele preluate din contabilitate nu contin anumite sporuri sau bonusuri ce se cuvin angajatilor", a subliniat avocatul dela ZRP.

Conform avocatului Dana Maria Petroi, de la Ionescu si Sava, in cadrul procedurii de insolventa, suplimentar fata de drepturile prevazute de legislatia muncii, salariatii au urmatoarele drepturi:

• dreptul de a participa si de a vota in adunarea creditorilor, inclusiv asupra unui plan de reorganizare judiciara;
• dreptul de a putea face parte din comitetul creditorilor;
• dreptul de a participa la distributiile de fonduri rezultate din reorganizarea judiciara a debitorului sau din lichidarea averii debitorului;
• dreptul de a fi informati ori notificati cu privire la desfasurarea procedurii si de a participa la orice alta procedura corespunzatoare acestei situatii;
• la sedintele adunarilor creditorilor, salariatii debitorului vor putea fi reprezentati de un delegat din randul acestora, care va vota pentru intreaga valoare a creantelor reprezentand salariile si alte drepturi banesti ce li se cuvin.

Pe langa acestea, Legea nr. 85/2014 introduce un nou drept al salariatilor si al oricaror alti creditori, ca, in cazuri urgente, sa solicite judecatorului sindic emiterea unei ordonante presedintiale prin care acesta sa dispuna masuri temporare in scopul conservarii patrimoniului societatii debitoare, a punctat Dana Maria Petroi.

Contractele individuale de munca vor putea fi desfacute doar in urma concedierii colective

Noul Cod al insolventei introduce noutati si in ceea ce priveste concedierea salariatilor debitorului aflat in insolventa. Potrivit specialistilor, noile dispozitii nu limiteaza dreptul angajatorilor de a concedia, insa aduce garantii suplimentare salariatilor. 

Potrivit art. 123 alin. 1 din Legea nr, 85/2014, toate contractele in derulare ale angajatorului fata de care s-a deschis procedura se mentin, situatie valabila si in cazul contractelor de munca, a mentionat Alexandru Iorgulescu, avocat colaborator Zamfirescu Racoti & Partners.

Aceasta prevedere nu impiedica angajatorul sa procedeze, potrivit avocatului, la desfacerea contractelor de munca ulterior deschiderii procedurii insolventei, decizia de management apartinand fie angajatorului debitor, daca nu a fost ridicat dreptul de administrare, fie administratorului judiciar.

"O prevedere de noutate impune avizarea prealabila de catre administratorul judiciar a masurilor de restructurare sau a modificarilor contractului colectiv de munca luate de debitoare (art. 5 pct. 66 din Legea nr. 85/2014)", a continuat Alexandru Iorgulescu.

Pe langa acest aspect, mai exista si alte noutati in ceea ce priveste situatia raporturilor de munca ale persoanelor angajate in cadrul unei societati impotriva careia a fost deschisa procedura insolventei, a atras atentia Dana Maria Petroi de la Ionescu si Sava.

"Astfel, ulterior deschiderii procedurii insolventei, administratorul judiciar/lichidatorul va putea proceda la desfacerea contractelor individuale de munca ale personalului debitoarei, dar, spre deosebire de legea anterioara, acesta nu mai este scutit de parcurgerea procedurii de concediere colectiva, termenele prevazute de art. 71 si 72 din Codul Muncii fiind reduse la jumatate. In ceea ce priveste termenele de preaviz, acestea trebuie respectate", a explicat Dana Maria Petroi.

De asemenea si Alexandru Iorgulescu, avocat colaborator Zamfirescu Racoti & Partners, ne-a declarat ca Noul Cod al insolventei contine dispozitii mult mai clare care, desi nu limiteaza dreptul de a concedia, aduce garantii suplimentare salariatilor debitorului in insolventa.

"Pe de-o parte a fost consacrata obligativitatea administratorului judiciar de a parcurge procedura de concediere colectiva. Pe de alta parte, textul de la art. 123 alin. 8 din Legea nr. 85/2014 impune administratorului judiciar/lichidatorului judiciar sa acorde personalului concediat doar termenul legal de preaviz, dispozitie salutara avand in vedere ca vechea reglementare nu era corelata cu dispozitiile Codului Muncii", a explicat avocatul de la ZRP.

Desi obliga organele executive ale procedurii insolventei sa parcurga procedura concedierii colective, legiuitorul a stabilit ca termenele prevazute de art. 71 si art. 72 alin. (1) din Codul Muncii, se reduc la jumatate, a continuat acesta.

Potrivit lui Alexandru Iorgulescu, faptul ca termenele prevazute de legislatia muncii au fost reduse la jumatate nu contravine Directivei 98/59/CE, care prevede un singur termen de 30 de zile (art. 4 – Concedierile colective preconizate si notificate autoritatilor nu vor putea produce efecte mai devreme de 30 de zile de la momentul notificari autoritatii publice competente).

Noutatile aduse de Legea nr. 85/2014 privind concedierea angajatilor vin in conditiile in care vechea reglementare a consacrat existenta unei aparente derogari de la prevederile art. 68-74 din Codul Muncii, sustine avocatul.

"Vorbim de o aparenta derogare deoarece in raport de jurisprudenta CJUE (a se vedea decizia pronuntata in cauza C-235/10), precum si tinand cont de principul aplicarii directe a Directivei 98/59/CE, prevederile art. 86 alin. 6 din Legea nr. 85/2006 nu erau de natura a permite administratorul judiciar sa faca abstractie de normele de protectie din Codul Muncii referitoare la concedierile colective", a mai spus aceeasi sursa.

Conform lui Alexandru Iorgulescu, angajatorii au obligatia de a achita compensatiile prevazute in contractele colective de munca la nivel de unitate catre salariatii concediati din motive neimputabile.

"Astfel, daca masura concedierii este prealabila deschiderii insolventei, compensatiile vor avea natura unei unei creante anterioare procedurii si vor trebui sa figureze in Tabel, in timp ce in situatia in care masura a fost adoptata ulterior, compensatiile vor avea natura unei creante curente ce va trebui achitata in baza documentelor din care rezulta (in conformitate cu art. 5 pct.21 raportat la art. 75 alin. 4 din Legea nr. 85/2014)", a punctat acesta.

Dana Maria Petroi ne-a mai spus ca exista posibilitatea ca salariatii sa ramana in continuare angajati in cadrul societatii insolvente, in masura necesara pentru desfasurarea procedurii sau pentru continuarea activitatii debitorului. Singurul care are competenta de a aprecia asupra oportunitatii pastrarii personalului angajat este administratorul judiciar/lichidatorul desemnat pentru a prelua functia de administrare a societatii, sustine aceasta.

"Cel mai probabil ca salariatii, sau o parte dintre acestia, sa isi pastreze functiile avute este atunci cand societatea angajatoare si-a manifestat intentia de a urma un plan de reorganizare. In aceasta situatie, este necesara continuarea activitatii societatii pe o perioada apreciata suficienta pentru a se putea stabili daca planul de reorganizare poate fi realizat sau daca se impune intrarea in etapa falimentului in vederea lichidarii averii societatii, urmata de radierea acesteia", a precizat aceeasi sursa.

Avocatul de la ZRP a declarat ca noua reglementare nu impune alte restrictii cu privire la concedierea salariatilor societatii insolvente in afara celor amintite mai sus.

De altfel, similar vechii reglementari, art. 123 alin. 8 stabileste ca, dupa data deschiderii procedurii, desfacerea contractelor individuale de munca ale personalului debitorului se va putea face de urgenta de catre administratorul judiciar/lichidatorul judiciar.

Dintr-o alta perspectiva, a continuat Alexandru Iorgulescu, concedierile efectuate sunt de regula colective si pentru motive care nu tin de persoana angajatului, fapt ce limiteaza posibilitatile de actiune ale salariatilor. Astfel, desi teoretic in cazul nerespectarii procedurii concedierii prevazute la art. 68 se poate dispune reintegrarea salariatului pe post, aceasta depinde de cursul procedurii, respectiv de propunerea si reusita unui plan de reorganizare, a mai spus avocatul.

In cazul in care, in privinta angajatorului se deschide procedura falimentului sau acesta trece la faliment, o astfel de posibilitate este exclusa, a continuat sursa citata.

Ordinea de plata a creantelor: Cele salariale ocupa acum locul trei si nu doi

In cazul in care societatea este supusa unui plan de reorganizare, creantele salariale urmeaza a fi platite in masura si in conditiile prevazute in respectivul plan, a punctat Dana Maria Petroi.

In situatia in care societatea intra in procedura falimentului direct sau ca urmare a esuarii planului de reorganizare, in ordinea de plata a creantelor debitoarei, creantele salariale ocupa acum a treia pozitie dintr-un total de zece pozitii, spre deosebire de vechea reglementare potrivit careia acestea beneficiau de rangul doi din noua, a continuat aceasta.

"Practic insa, salariatii nu vor avea un statut mai putin privilegiat. Creantele care acum ocupa locul 2 in ordinea distribuirii sumelor fac parte dintre creantele nascute in timpul procedurii, motiv pentru care acestea erau oricum, si inainte, achitate cu prioritate fata de cele salariale, in temeiul fostului art. 64 alin. 6) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei", a explicat avocatul de la Ionescu si Sava.

Asadar, sursa citata a mentionat ca in urma lichidarii averii societatii in faliment, salariatii vor incasa creantele inscrise in tabelul obligatiilor debitoarei de indata ce sunt acoperite cheltuielile aferente desfasurarii procedurii si creantele provenind din finantari acordate debitoarei in perioada de observatie, pentru continuarea activitatii sale.

Totusi, situatia privilegiata a creantelor salariale nu asigura intotdeauna satisfacerea acestei categorii, pentru ca in cazul existentei unor titulari ai unor cauze de preferinta asupra bunurilor valorificate, acestia vor avea prioritate la distribuire, a atentionat Alexandru Iorgulescu.

Pe de alta parte, salariatii pot obtine plata creantelor salariale existente fata de angajatorul impotriva caruia a fost deschisa procedura insolventei printr-o hotarare judecatoreasca definitiva si caruia i-a fost ridicat total sau partial dreptul de administrare a societatii, din Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale instituit prin Legea nr. 200/2006, sustine avocatul de la Ionescu si Sava.

Acest act normativ nu a suferit recent nicio modificare, astfel ca procedura de obtinere a drepturilor prevazute de aceasta lege este aceeasi cu cea existenta anterioara intrarii in vigoare a Noului Cod al Insolventei.

Important! Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale se constituie din contributia lunara a fiecarui angajator. Acesta acopera atat salarii, cat si compensatii si indemnizatii datorate salariatului, insa valoarea dezdaunarii nu poate depasi cuantumul a trei salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat, a explicat avocatul de la ZRP.

Care este procedura de recuperare a creantelor salariale?

Potrivit Noului Cod al insolventei, cererea de acordare a sumelor destinate acoperirii creantelor salariale poate fi formulata de salariati sau de organizatiile care le reprezinta interesele, de administratorul judiciar sau de lichidatorul angajatorului aflat in stare de insolventa, a declarat Dana Maria Petroi.

Creantele salariale acoperite din fondul de garantare sunt cele aferente unei perioade de trei luni calendaristice anterioare lunii in care se solicita, iar suma totala a acestora nu poate depasi cuantumul a trei salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat, a continuat avocatul de la Ionescu si Sava.

Important! Nivelul unui salariu mediu brut pe economie este cel comunicat de Institutul National de Statistica in luna in care s-a deschis procedura insolventei.

Potrivit aceleiasi surse, perioada de trei luni pentru care se poate obtine plata creantelor salariale poate fi anterioara sau ulterioara datei deschiderii procedurii insolventei, iar o alta solicitare privind plata acestor creante se poate face numai in situatia in care in baza solicitarii/solicitarilor anterioare s-a efectuat plata pentru o perioada mai mica de trei luni si este admisibila numai pentru perioada ramasa neplatita.

In cazul in care creantele salariale vor fi achitate si in cadrul procedurii insolventei, din averea debitorului, suma primita va fi diminuata cu cea obtinuta de la Fondul de garantare.

"Inainte de a se adresa agentiei teritoriale competente, salariatii sau reprezentantii acestora trebuie sa formuleze o notificare scrisa catre administratorul judiciar/lichidatorul angajatorului in stare de insolventa, prin care solicita efectuarea demersurilor necesare pentru plata creantelor salariale din Fondul de garantare", a explicat Dana Maria Petroi.

Cererea pentru stabilirea si efectuarea platii creantelor salariale se adreseaza agentiilor judetene pentru ocuparea fortei de munca sau a muncipiului Bucuresti in a carei raza se afla sediul, domiciliul sau resedinta angajatorului, a continuat sursa citatat. In cazul angajatorului transnational in stare de insolventa, aceasta cerere se depune la agentia teritoriala in a carei raza isi desfasoara activitatea salariatii care presteaza in mod obisnuit munca pe teritoriul Romaniei.

Cererea pentru plata creantelor salariale din Fondul de garantare formulata de salariati trebuie sa fie insotita, conform avocatului, de urmatoarele documente:

• copie de pe hotararea judecatoreasca definitiva de deschidere a procedurii de insolventa;
• copie de pe hotararea judecatoreasca prin care s-a dispus masura ridicarii partiale sau totale a dreptului de administrare;
• copie de pe notificarea adresata administratorului sau lichidatorului angajatorului in stare de insolventa, in vederea efectuarii demersurilor necesare pentru plata creantelor salariale.
• in cazul in care angajatorul este transnational, la cerere mai trebuie anexata si o copie de pe hotararea pronuntata de autoritatea competenta dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European, prin care se deschide procedura sau, dupa caz, prin care se constata ca nu exista bunuri in averea debitorului sau ca sunt insuficiente pentru a justifica deschiderea procedurii insolventei si se pronunta radierea acestuia din registrul in care este inmatriculat.

In situatia in care contractele individuale de munca si/sau contractele colective de munca incheiate de salariati cu angajatorii in stare de insolventa prevad expres obligatia platii in natura a unei parti din salariu, iar executarea intocmai nu este posibila, obligatia se va transforma in echivalent banesc, a subliniat avocatul.

In ceea ce priveste creantele salariale exprimate in valuta, acestea vor fi transformate in lei, la cursul de schimb stabilit de Banca Nationala a Romaniei existent la data deschiderii procedurii de insolventa.

Solutionarea cererilor, indiferent daca acestea sunt formulate de administratorul judiciar/lichidator sau de salariati, personal sau prin reprezentantii acestora, se face in termen de 45 de zile de la data inregistrarii acestora la agentia teritoriala competenta, a mai spus Dana Maria Petroi.

"In urma analizarii documentelor depuse de solicitanti, agentia teritoriala va putea constata indeplinirea sau neindeplinirea conditiilor necesare admiterii cererii de plata a creantelor salariale. Daca examinarea este solutionata favorabil solicitantilor, agentia teritoriala competenta va emite o dispozitie prin care va stabili cuantumul creantelor salariale suportate din Fondul de garantare. In cazul in care se constata ca angajatorul nu indeplineste conditiile prevazute de lege, cererea va fi respinsa, prin dispozitia motivata a agentiei teritoriale. O copie de pe dispozitia emisa va fi comunicata si salariatilor sau reprezentantilor lor", explicat avocatul.

In 30 de zile de la comunicarea dispozitiei, orice persoana interesata poate formula, potrivit avocatului, contestatie impotriva acesteia, contestatie care se adreseaza instantei competente potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004.

Creantele salariale suportate din Fondul de garantare se achita in lei, intr-o singura transa, prin sistemul general utilizat pentru plata indemnizatei de somaj.