TVA, un labirint cu multe interpretari si exceptii. Ce ar trebui sa corecteze Noul Cod fiscal in acest domeniu?

Taxa pe valoarea adaugata, spre deosebire de celelalte impozite si taxe reglementate de actualul Cod fiscal, s-a bucurat in ultimii ani de o mai mare stabilitate legislativa, principalele modificari aduse in aceasta arie fiind rezultatul transpunerii legislatiei UE sau evolutiei jurisprudentiale, a declarat pentru AvocatNet.ro Anca Grigore, consultant fiscal Dobrinescu Dobrev SCA. Aceasta a adaugat ca ceea ce creeaza probleme in practica este nu neaparat textul de lege, cat interpretarea agresiva sau limitativa a autoritatilor fiscale, in incercarea de "a umple pusculita bugetului de stat".

Cu alte cuvinte, interpretarea textului de lege in spiritul sau si nu doar in litera sa nu este o trasatura caracteristica fiscului roman, sustine consultantul fiscal, care a mai spus ca pornind de la aceasta realitate, foarte multe articole de lege ar trebui reformulate si/sau completate.

Pe langa aceste aspecte, la capitolul dificultati aduse de legislatia romaneasca de TVA pot fi adaugate si numarul si volumul reglementarilor (legislatia principala si secundara, dar si o serie de reglementari conexe), structura de labirint cu numeroase trimiteri, mentiuni si exceptii, dar si modificarile frecvente (deseori imprevizibile), a precizat la solicitarea noastra Florina Paring, Tax Manager, EY Romania. 

Intr-un astfel de cadru legislativ dificil de parcurs, interpretat si aplicat, contribuabilii nu pot determina intotdeauna sarcina fiscala ce le revine (contrar principiului protectiei legitimei asteptari si certitudinii impunerii stabilite prin jurisprudenta europeana), sustine reprezentantul EY.

Regulile de deducere a TVA ingreuneaza activitatea firmelor

In opinia Luisianei Dobrinescu, avocat Dobrinescu Dobrev SCA, exista doua aspecte importante referitoare la TVA care afecteaza mii de contribuabili si ii descurajeaza in abordarea unui comportament fiscal corect.

"Prin aceste sanctiuni, ANAF descurajeaza conformarea voluntara si submineaza activitatea economica a contribuabililor corecti, supusi deja unei mari presiuni a concurentei neloiale exercitate de piata gri sau neagra", ne-a declarat avocatul.

Astfel, unul dintre punctele cele mai "dureroase" ale actualei legislatii, este potrivit Luisianei Dobrinescu, refuzarea definitiva a dreptului de deducere a TVA pentru achizitiile efectuate de la persoane inactive fiscal. Chiar daca furnizorul inactiv isi indeplineste toate obligatiile declarative si de plata si se reactiveaza, beneficiarul ramane sanctionat ireversibil, a continuat sursa citata.

"Consider ca este o sanctiune neproportionala cu obiectivul urmarit de Directiva europeana de TVA si care incalca flagrant principiul neutralitatii TVA (pentru ca in astfel de cazuri, Fiscul percepe TVA pe respectiva operatiune de doua ori: cel pe care furnizorul inactiv il plateste la bugetul de stat si cel refuzat la deducere beneficiarului). Avem deja un astfel de caz, in care dorim sa ridicam o intrebare preliminara Curtii Europene de Justitie, pe acest aspect", a punctat avocatul.

Cel de-al doilea punct nevralgic, enumerat de Luisiana Dobrinescu, ar fi refuzarea dreptului de deducere a TVA in situatia in care se constata ca pe lantul de achizitii exista o veriga cu "comportament fiscal inadecvat", de cele mai multe ori alta decat co-contractantul direct al respectivei persoane impozabile.

"Ne confruntam din ce in ce mai des cu aceasta abordare, chiar la contribuabili care pot justifica perfect trasabilitatea bunurilor-materialelor utilizate si care au o dovada de netagaduit a utilizarii ulterioare a achizitiilor lor. Asistam la acest moment doi astfel de clienti: o societate care a achizitionat bitum si l-a utilizat pentru constructia de drumuri in beneficiul CNADR (unde exista situatii de lucrari confirmate de aceasta companie) si o societate care a construit un parc rezidential si caruia i se reproseaza ca furnizorul de la care antreprenorul general a achizitionat caramida, este suspect de frauda.
Se simte lipsa unei abordari unitare pe acest aspect, care sa evite sanctionarea abuzului (presupus) contribuabilului, cu un alt abuz (al autoritatii)", ne-a declarat aceeasi sursa.

De asemenea, Florina Paring, Tax Manager, EY Romania, sustine ca in privinta deducerii TVA, sunt necesare clarificari legislative suplimentare referitoare la pro-rata de deducere a TVA la nivelul persoanelor partial impozabile (pre-pro-rata).

"In acest sens, desi Codul Fiscal face trimitere la prevederile Normelor Metodologice pentru calculul pre-pro-ratei, se constata cu surpriza ca Normele Metodologice nu contin nicio mentiune in acest sens. Reglementari specifice in aceasta directie ar putea incuraja si persoanele partial impozabile (institutii publice, companii de tip holding) sa creasca procentul de deducere a TVA, diminuand astfel costurile cu TVA inregistrate in prezent", a explicat aceasta.

Dispozitiile referitoare la ajustarile, rambursarile si scutirile de TVA au nevoie de imbunatatiri

Printre reglementarile particulare care ar putea ingreuna activitatea firmelor se numara si mecanismul complex al ajustarilor de TVA si livrarilor catre sine, limita dintre cele doua fiind uneori greu de identificat (avand in vedere si modificarile recente), astfel incat companiile sa identifice in mod corect metoda aplicabila pentru determinarea costului cu TVA aferenta anumitor operatiuni neeconomice, a subliniat Florina Paring.

Totodata, in opinia consultantului fiscal al EY, conceptul de grup fiscal a fost implementat si este aplicat in Romania intr-un mod restrictiv fata de cel prevazut de Directiva de TVA. In acest fel, sustine aceeasi sursa, companiile romanesti sunt private de beneficiile depline ale principiului instituit la nivel Comunitar, pierzandu-se oportunitatea de a atrage si impulsiona investitorii si antreprenorii romani prin eliminarea TVA aferenta tranzactiilor dintre membrii grupului de TVA.

In ceea ce priveste scutirile de TVA pentru livrari intracomunitare si exporturi, exista unele restrictii, abordarea autoritatilor fiscale privind documentele de justificare a acestor scutiri fiind chiar mai restrictiva si conservatoare decat legislatia specifica, ne-a declarat Florina Paring.

"Astfel, intalnim situatii in care cerintele de documentare nu sunt corelate cu specificul fiecarei activitati economice, cu ratiunile practice si comerciale ale fiecarei companii (chiar daca metodele de justificare a scutirilor de TVA disponibile la nivelul companiilor sunt permise de legislatia Romaniei si de cea Comunitara si sunt aplicate cu succes in alte State Membre). Pe langa cerintele de justificare a scutirilor de TVA, acestea mai prezinta un impediment, si anume perioada in care documentele trebuie prezentate, termenul de 90 de zile nefiind in linie cu jurisprudenta europeana", ne-a explicat sursa citata.

Conform Florinei Paring, sectorul financiar-bancar este unul dinamic, in continua dezvoltare si schimbare, insa reglementarile din Romania cu privire la scutirile de TVA sunt sumare si nu transpun jurisprudenta CJUE relevanta pentru aceste operatiuni. In aceste conditii, nu avem indicatii legislative cu privire la concepte importante, precum servicii externalizate specifice si esentiale operatiunilor financiar-bancare (concept dezvoltat semnificativ in ultima perioada) sau grup independent de persoane, a continuat aceasta.

"Avand in vedere si stagnarea procesului de aprobare a Directivei si Regulamentului European privind serviciile financiar-bancare, indicatii suplimentare din partea autoritatilor fiscale ar fi binevenite pentru a ajuta industria financiar-bancara sa determine in mod legitim tratamentul de TVA aplicabil operatiunilor derulate", a subliniat specialistul.

Claritate suplimentara s-ar impune si in ceea ce priveste transferurile de activitate, in special atunci cand se transfera anumite elemente in faza incipienta de investitii, care nu constituie inca o activitate economica operationala completa la momentul transferului (insa partile au intentia de a finaliza investitia si de a efectua activitati economice), a adaugat consultantul fiscal al EY. Eliminarea poverii prefinantarii TVA in astfel de situatii ar putea conduce la impulsionarea investiilor, cu efecte benefice asupra mediului economic, considera Florina Paring.

In ceea ce priveste rambursarile de TVA, acestea au inceput sa se desfasoare ceva mai rapid prin prisma delegarii de competenta, dar si a situatiilor in care rambursarea se poate acorda fara control anticipat,ne-a precizat sursa citata, care a adaugat ca, totusi, exista loc pentru imbunatatiri.

"Spre exemplu, ar trebui sa se tina cont de reactiile negative ale companiilor nerezidente, care s-au confruntat cu dificultatile unui proces de rambursare a TVA din Romania, privind scaderea interesului acestora pentru mediul economic romanesc. Facilitarea rambursarilor de TVA ar putea creste si mai mult pozitia Romaniei in topul preferintelor investitorilor straini. Mai departe, trebuie mentionata de asemenea si conditia impusa persoanelor impozabile romane de a justifica deducerea TVA la import prin documentele care atesta plata TVA (cerinta care nu este necesara, conform jurisprudentei CJUE)", ne-a declarat specialistul.

Sunt necesare instructiuni pentru interpretarea unitara a legislatiei de TVA

Pe langa reglementarile legislative propriu-zise, pentru o buna functionare a sistemului de TVA este nevoie si de o practica sanatoasa sustinuta a organelor fiscale privind interpretarea consecventa si corecta a regulilor de TVA, considera Florina Paring. Astfel, o abordare practica orientata pe nevoile comerciale ale companiilor, precum si interpretarea flexibila bazata pe realitatea economica, ar putea constitui premisele crearii unui mediu fiscal mai sanatos, a continuat aceasta.

In acelasi timp, o masura ce ar putea conduce, potrivit specialistului, la atingerea unui astfel de obiectiv ar fi publicarea de instructiuni la nivel centralizat cu privire la interpretarea legislatiei de TVA, indicand abordarea unitara a autoritatilor fiscale, astfel incat companiile sa poata determina in mod legitim sarcina fiscala aferenta operatiunilor derulate, evitandu-se riscurile unor interpretari adverse in cadrul inspectiilor fiscale, precum si diferentele de interpretare de la o autoritate fiscala la alta. Un exemplu pozitiv in acest sens il reprezinta indicatiile emise de autoritatea fiscala din Regatul Unit (cu exemple practice), in care se detaliaza viziunea acesteia asupra tratamentului de TVA aplicabil diverselor tranzactii comerciale, a adaugat Florin Paring.

In aplicarea unui tratament de TVA unitar, o importanta deosebita o are jurisprudenta europeana, care indica interpretarea Curtii de Justitie a Uniunii Europene asupra prevederilor Directivei de TVA si reprezinta, astfel, o importanta sursa legislativa in materie de TVA, sustine consultantul fiscal.

Prin urmare, principiile dezvoltate de jurisprudenta CJUE ar trebui aplicate in mod consecvent atat de contribuabili, cat si de autoritatile fiscale, nu numai dupa emiterea unei hotarari de catre CJUE sau implementarea acesteia in legislatia secundara de TVA din Romania (asa cum pare sa fie practica in prezent), ci de la intrarea in vigoare a Directivei de TVA (pentru prevederi care nu au fost modificate/abrogate), a atentionat Florina Paring.

Ce ar trebui schimbat prin Noul Cod fiscal?

Rescrierea Codului Fiscal reprezinta, potrivit Florinei Paring, o buna ocazie de a elimina (cel putin partial) unele dintre dificultatile ridicate de actualul Cod Fiscal. 

"Analizand proiectul Noului Cod fiscal, observam o serie de modificari binevenite, cum ar fi implementarea mecanismului taxarii inverse pentru livrarile de cladiri/terenuri. Pe langa obiectivul urmarit, de a diminua evaziunea fiscala, vedem ca si impact direct si semnificativ eliminarea prefinantarii TVA (urmata de un proces de rambursare anevoios) pentru operatiunile imobiliare supuse TVA, respectiv a ajustarilor de TVA pentru astfel de operatiuni scutite de TVA (in anumite conditii). In orice caz, daca vorbim despre diminuarea evaziunii fiscale in domeniul constructiilor, masura taxarii inverse ar trebui sa vizeze livrari de bunuri/prestari de servicii care, prin natura lor, sunt predispuse evaziunii fiscale (spre exemplu, materiale de constructii mici/fungibile, pentru care exista o piata de desfacere alternativa dezvoltata)", a explicat reprezentantul EY.

Totusi, proiectul Noului Cod fiscal inca lasa loc unor imbunatatiri majore, cum ar fi reglementarea aspectelor mentionate mai sus, dar si conceperea unei forme a capitolului "Taxa pe valoarea adaugata" mai "prietenoasa" pentru contribuabili, este de parere Florina Paring. Alaturi de cadrul legislativ clar si predictibil, practica autoritatilor fiscale este deosebit de importanta pentru o buna aplicare a reglementarilor in domeniul TVA, a atentionat aceasta.

La randul sau, Anca Grigore, consultant fiscal Dobrinescu Dobrev SCA, ne-a declarat ca ar trebui imbunatatite dispozitiile legale referitoare la ajustarea de TVA si la tratamentul fiscal aplicabil reorganizarilor de tipul divizarilor, fuziunilor si transferului de activitate.

De asemenea, ar fi de preferat extinderea taxarii inverse in domeniul constructiilor (cladiri, drumuri etc), iar pe langa toate aceste modificari de substanta ar fi, desigur, de dorit, clarificarea unor termeni si dispozitii care genereaza dificultati in practica, a punctat aceasta.

Conform Codului fiscal, taxa pe valoarea adaugata este un impozit indirect datorat la bugetul statului si cuprinde mai multe cote.

Astfel, cota standard este de 24% si se aplica asupra bazei de impozitare pentru operatiunile impozabile care nu sunt scutite de taxa sau care nu sunt supuse cotelor reduse.

Cota redusa de 9% se aplica asupra bazei de impozitare pentru prestari de servicii si/sau livrari de bunuri printre care se numara, serviciile constand in permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, livrarea de manuale scolare, carti, ziare si reviste, cu exceptia celor destinate exclusiv sau in principal publicitatii, livrarea de medicamente de uz uman si veterinar, precum si cazarea in cadrul sectorului hotelier. Din 1 septembrie 2013, cota redusa de 9% se aplica si produselor de panificatie.

De asemenea, exista si o cota redusa de 5%, care se aplica asupra bazei de impozitare pentru livrarea locuintelor ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite.