Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015 si urmeaza sa intre in vigoare la 1 ianuarie 2016.
Anterior, actul normativ fusese promulgat de Presedintele Romaniei pe 23 iulie, dupa ce Camera Deputatilor, in calitate de for decizional, adoptase documentul pe 30 iunie, chiar in ultima zi inainte de startul vacantei parlamentare, cu 289 de voturi "pentru", unul "contra" si 13 abtineri.
De prevederile propuse vor beneficia, incepand cu 1 ianuarie 2016, atat militarii si politistii, cat si functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare. Astfel, aceste categorii de persoane vor putea sa primeasca pensie de serviciu, pensie de invaliditate si pensie de urmas.
"Sistemul pensiilor militare de stat acopera riscurile activitatii specifice sistemului de aparare, ordine publica si securitate nationala, interzicerea sau restrangerea exercitiului unor drepturi si libertati din Constitutia Romaniei, precum si pierderile de venituri datorate invaliditatii, batranetii sau decesului", este precizat in actul normativ.
Prin aceasta lege se va reveni, practic, la situatia de dinaintea intrarii in vigoare a Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Asta deoarece actuala lege a pensiilor a abrogat la 1 ianuarie 2011 vechea lege a pensiilor militare de stat.
Pensia de serviciu va fi pentru limita de varsta, anticipata sau anticipata partiala
Pensia de serviciu pentru limita de varsta va putea fi obtinuta, potrivit noii legi, de catre militarii, politistii si functionarii publici cu statut special care implinesc varsta standard de pensionare. In plus, acestia vor trebui sa aiba si o vechime efectiva de minimum 25 de ani, dintre care cel putin 15 sa fie vechime in serviciu.
Varsta standard de pensionare va fi de 60 de ani, insa la aceasta se va ajunge prin cresteri treptate. Astfel, primele persoane care se vor pensiona pentru limita de varsta la 60 de ani vor fi cele nascute in ianuarie 1970. Persoanele nascute in octombrie 1959, de exemplu, vor atinge varsta de pensionare in ianuarie 2016, adica la 56 de ani si trei luni.
Pensia de serviciu anticipata va fi acordata celor care au vechime de 25 de ani (dintre care cel putin 15 vechime in serviciu), daca mai au cinci ani pana ating varsta standard de pensionare, in situatiile urmatoare:
- sunt trecuti in rezerva sau au incetat raporturile de serviciu dupa reorganizarea unor unitati si reducerea unor functii din statele de organizare (dar si pentru alte motive);
- sunt trecuti in rezerva sau direct in retragere ori au incetat raporturile de serviciu dupa clasarea ca inapt/apt limitat pentru serviciu de catre comisiile de expertiza medico-militara.
Aceleasi situatii vor putea sta la baza acordarii pensiei de serviciu anticipata partiala, insa, in acest caz, va fi necesara o vechime efectiva de minimum 20 de ani, dintre care cel putin zece ani vechime in serviciu.
Daca la momentul trecerii in rezerva/retragerii sau incetarii raporturilor de serviciu militarii, politistii si functionarii publici cu statut special vor avea o vechime de cel putin 25 de ani (dintre care 15 vechime in serviciu), acestia vor obtine pensia pentru limita de varsta cu reducerea varstei de pensionare, in functie de conditiile de munca. De exemplu, pentru sase ani lucrati in grupa a II-a de munca, reducerea va fi de un an, iar pentru sase ani lucrati in grupa I - de trei ani.
Important! Conform actului normativ, baza de calcul pentru stabilirea pensiei militare va fi o medie a tuturor veniturilor brute in sase luni consecutive. Aceasta perioada de sase luni va putea fi aleasa de beneficiar doar din ultimii cinci ani de activitate. La media obtinuta se va putea adauga un spor de cel mult 15%.
Pensia de invaliditate se va acorda pentru accidente sau boli, indiferent ca au sau nu legatura cu serviciul
La fel ca in cazul sistemului public de pensii, militarii, politistii si functionarii cu statut special vor putea sa obtina o pensie de invaliditate.
Astfel, vor avea dreptul la pensie de invaliditate cei care si-au pierdut total sau cel putin jumatate din capacitatea de munca din cauza:
- accidentelor de munca sau a unei boli contractate in timpul si din cauza indeplinirii serviciului, tuberculozei, neoplaziilor, schizofreniei, SIDA;
- accidentelor sau bolilor care n-au legatura cu indepinirea serviciului.
Pensia va fi determinata, conform legii publicate recent, in raport cu gradul de pierdere a capacitatii de munca. Invaliditatea de gradul I va fi cea caracterizata de pierderea totala a capacitatii de munca si a celei de autoingrijire, iar invaliditatea de gradul II - pierderea totala a capacitatii de munca, dar cu pastrarea celei de autoingrijire. Invaliditatea de gradul III va fi cea caracterizata prin pierderea a doar jumatate din capacitatea de munca.
"Evaluarea capacitatii de munca, in vederea stabilirii gradului de invaliditate, se face de catre comisiile de expertiza medico-militara de pe langa spitalele din sistemul de aparare nationala, ordine publica si securitate nationala", prevede documentul amintit.
Dupa examinarea clinica si analizarea documentelor medicale ale solicitantului, comisiile de expertiza vor emite decizii de incadrare in grad de invaliditate, cu avizul comisiei centrale de expertiza a Ministerului Apararii, a Ministerului Afacerilor Interne sau a Serviciului Roman de Informatii, dupa caz.
Decizia de incadrare in grad de invaliditate va fi emisa in 45 de zile de la inregistrarea cererii si va fi comunicata solicitantului in cinci zile de la emitere.
Atentie! Cei care si-au pierdut capacitatea de munca din cauza unor accidente/boli care n-au legatura cu indeplinirea serviciului vor primi pensia de invaliditate doar daca au vechime in serviciu.
Pensia de urmas, acordata copiilor si sotului supravietuitor
In ceea ce priveste pensia de urmas, Legea privind pensiile militare de stat dispune ca aceasta se va cuveni copiilor si sotului supravietuitor.
"Pensia de urmas se cuvine copiilor si sotului supravietuitor, daca sustinatorul, la data decesului, era pensionar sau indeplinea conditiile pentru obtinerea unei pensii militare de stat", este mentionat in act.
Copiii vor avea dreptul la aceasta pensie pana la 16 ani sau, daca isi continua studiile, pana la terminarea acestora, dar nu peste varsta de 26 de ani. De asemenea, pensia de urmas va fi acordata copiilor pe toata durata invaliditatii, indiferent de grad, daca aceasta a intervenit pana la 16 sau 26 de ani, dupa caz.
Sotul supravietuitor va primi pensia de urmas de la momentul atingerii varstei standard de pensionare, in conditiile in care durata casatoriei a fost de cel putin 15 ani. Cealalta conditie pentru acordarea dreptului va fi ca sotul supravietuitor sa nu realizeze venituri pentru care asigurarea este obligatorie sau, daca realizeaza, acestea sa fie mai mici de 35% din castigul salarial mediu brut.
Pensia de urmas va mai fi acordata sotului supravietuitor daca, de exemplu, decesul sotului sustinator a fost cauzat de un accident de munca sau o boala contractata in timpul si din cauza indeplinirii serviciului.
Daca sotul supravietuitor nu indeplineste conditiile necesare, acesta va primi pensia de urmas timp de doar sase luni, in cazul in care nu realizeaza venituri sau acestea sunt mai mici de 35% din castigul salarial mediu brut.
Important! Actul normativ prevede ca pensiile militarilor, politistilor si functionarilor cu statut special stabilite in baza altor acte normative vor putea fi recalculate. In urma recalcularii, daca va fi cazul, va fi pastrata pensia care are cuantumul mai avantajos.
__________
Nota (26.01.2016): Legea pensiilor militare a fost modificata prin ordonanta de urgenta la finele anului 2015. Mai multe informatii despre aceste schimbari sunt disponibile aici.
Comentarii articol (259)