avocatnet.ro 
Societatile care isi desfasoara activitatea pe teritoriul Romaniei se vad adesea nevoite sa caute diverse surse de finantare, in special atunci cand firma este la inceput de drum si are nevoie de sustinere pentru a putea continua.
Astfel, una dintre cele mai obisnuite metode folosite in cadrul societatilor pentru finantarea activitatilor lor este contractarea de imprumuturi de la asociati/actionari.
Legislatia in vigoare nu interzice acordarea unor astfel de imprumuturi, iar Madalina Neagu, Partener la casa de avocatura Schoenherr si Asociatii, ne-a explicat ca activitatea de creditare este reglementata, in principiu, de legi speciale si de Banca Nationala a Romaniei (BNR).
Mai precis, activitatea prin care se acorda imprumuturi nu poate fi desfasurata cu titlu profesional decat de institutiile de credit, institutiile financiare si institutiile financiare nebancare.
Cu toate acestea, persoanele fizice si juridice pot acorda imprumuturi in baza Codului Civil, atata timp cat creditarea nu este una profesionala. Acest tip de imprumut nu se supune reglementarilor financiar-bancare.
Contractul de imprumut, cea mai uzuala metoda de acordare a banilor catre societate
In majoritatea cazurilor, imprumuturile acordate societatii de catre asociat sunt date in baza unui contract de imprumut.
“E recomandabil ca un astfel de contract de imprumut sa fie scris, pentru a putea justifica provenienta sumelor primite si pentru a fi folosit ulterior in alte operatiuni, cum ar fi stingerea creantei cu actiuni ale societatii. Imprumutul, insa, este un contract real, care produce efecte de la momentul remiterii bunului contractat. Astfel, daca suma de bani nu e transferata efectiv, validitatea contractului va fi contestata, chiar daca e vorba de un document scris”, a explicat Madalina Neagu (foto stanga).
Specialistul de la casa de avocatura Shoenherr atrage atentia asupra altor doua aspecte care sunt de o importanta deosebita in ceea ce priveste contractul de imprumut: obiectul contractului si termenul de rambursare al imprumutului.
Imprumutul poate fi restituit cu dobanda
In momentul incheierii unui contract de imprumut, in obiectul acestuia va fi stabilit daca suma imprumutata va fi rambursata cu dobanda sau nu.
“Un contract de imprumut este oneros de obicei, in sensul ca fiecare dintre parti urmareste un avantaj in schimbul obligatiilor asumate. Dar in raporturile dintre societate si asociat prevederile pot fi diferite. Daca imprumutul e dat cu dobanda, partile vor stabili sumele platite in plus la rambursarea imprumutului si penalizarile in cazul intarzierii la plata. Aceste sume trebuie mentionate in scris in contract, altfel nu vor fi valabile. Ambele tipuri de dobanda, ”remuneratorie” , respectiv, ”penalizatoare”, sunt reglementate prin Ordonanta 13 din 2011 (Ordonanta Guvernului nr. 13/2011 privind dobanda legala remuneratorie si penalizatoare pentru obligatii banesti, precum si pentru reglementarea unor masuri financiar-fiscale in domeniul bancar – n.r.)”, ne-a declarat Madalina Neagu.
Avocatul de la Shoenherr a continuat si a explicat ca, pe langa dobanda calculata asupra sumei imprumutate, partile pot stabili ca dobanzile sa fie capitalizate si astfel sa produca alte dobanzi, insa numai in anumite conditii:
- dobanzile capitalizate vor fi produse dupa scadenta dobanzilor la suma imprumutata si doar pentru dobanzile la suma imprumutata datorate pe cel putin un an;
- o conventie va trebui incheiata in mod special in acest sens.
Care sunt dobanzile si cum se calculeaza acestea?
In cazul in care dobanzile aplicate nu sunt specificate in contractul de imprumut, banii vor fi inapoiati cu dobanzile stabilite de lege, iar cadrul legal care reglementeaza este tot OG nr. 13/2011 privind dobanda legala remuneratorie si penalizatoare pentru obligatii banesti, precum si pentru reglementarea unor masuri financiar-fiscale in domeniul bancar.
Potrivit dispozitiilor in vigoare, dobanda remuneratorie este dobanda datorata de debitorul obligatiei de a da o suma de bani la un anumit termen, calculata pentru perioada anterioara implinirii termenului scadentei obligatiei, in timp ce dobanda penalizatoare reprezinta dobanda datorata de debitorul obligatiei banesti pentru neindeplinirea obligatiei respective la scadenta (despagubiri pentru intarziere la executarea obligatiilor).
“Punctul de pornire in calcul este dobanda cheie stabilita de BNR. In prezent, dobanda BNR este de 1,75%, ceea ce inseamna ca dobanda remuneratorie va fi de 1,4% pe an iar dobanda penalizatoare va fi de 4,6% pe an. Algoritmul de calcul e precizat in lege. Pentru dobanda remuneratorie, legea spune ca referinta BNR va fi redusa cu 20%, astfel ca 1,75% devine 1,4%. Pentru dobanda penalizatoare se adauga patru puncte procentuale la referinta BNR, dupa care se scade 20%. Concret, referinta BNR devine 5,75%, dupa care e redusa la 4,6%, dobanda penalizatoare”, ne-a explicat avocatul de la Shoenherr SCA.
Important! Daca in contractul de imprumut sunt parti din afara Romaniei si se aplica legea din Romania, cu plata in valuta, dobanda legala e de 6% pe an.
Exista o suma maxima pentru acordarea imprumutului?
Potrivit legislatiei aplicabile in prezent in tara noastra, nu este prevazuta o suma limita care ar putea fi acordata cu titlu de imprumut de catre o persoana societatii in care detine participatii.
Valoarea imprumutului acordat difera in functie de mai multi factori, cum ar fi:
- nevoile si perspectivele economice ale societatii;
- domeniul de activitate;
- necesitatea conformarii cu anumite prevederi specifice pentru functionarea sa sau pentru dezvoltarea anumitor proiecte etc.
Specialistul contactat de redactia noastra a subliniat faptul ca sunt frecvente situatiile in care o societate, chiar la scurt timp de la inmatricularea sa la Registrul Comertului, primeste lichiditati de la asociatul sau sub forma de imprumuturi, de cele mai multe ori necesare pentru inceperea desfasurarii activitatilor sale.
Cand si in ce conditii isi recupereaza asociatul banii imprumutati?
Ca regula generala, suma imprumutata va trebui rambursata imprumutatorului la scadenta, astfel cum a fost agreata intre parti. Daca imprumutul intre parti este cu titlu oneros, imprumutatul va inapoia si dobanda aferenta.
Asociatul isi poate recupera rapid imprumutul daca a incheiat cu societatea un contract in forma autentica sau un document cu data certa semnat de ambele parti. Intr-o astfel de situatie, asociatul poate executa silit societatea daca sumele nu au fost rambursate la termen.
"Intrucat aceasta formalitate presupune si costuri suplimentare (de ex., costuri notariale), este probabil sa fie indeplinita in cazul in care imprumutul vine de la unul din actionarii minoritari, nu de la cel majoritar sau unic", a precizat Neagu.
In functie de situatie, asociatul care nu isi primeste banii inapoi la timp poate sa primeasca actiuni in societate in schimbul banilor pe care ii are de recuperat. Procedura e avantajoasa pentru asociat si e intalnita destul de des in practica.
"Asociatul poate alege sa primeasca actiuni in loc de bani si daca societatea nu are lichiditati pentru rambursarea imprumutului din cauza conditiilor de piata. Prin aceasta procedura, asociatul evita situatia in care activul net scade ca valoare sub jumatate din valoarea capitalului social subscris, situatie care poate determina dizolvarea societatii", a punctat aceeasi sursa.
Atentie! Imprumutul este trecut in contabilitate atunci cand banii sunt incasati iar suma devine datorie fata de asociatul creditor.
Legislatia romana in vigoare nu impune vreo limitare privind acordarea imprumutului in functie de domeniul de activitate al firmei.
Reglementari diferite pentru imprumutatorul strain
In situatia in care cel care imprumuta nu este din Romania, iar imprumutul este acordat cu termen mai mare de un an, exista cateva prevederi specifice.
Astfel, societatea din Romania care primeste imprumutul este obligata, conform Regulamentului nr. 4/2014 privind raportarea de date si informatii statistice la Banca Nationala a Romaniei, sa anunte operatiunea la BNR, in 30 de zile de la semnarea contractului.
Cei care nu anunta contractul risca amenzi importante, ce pot ajunge pana la 5.000 de lei.
“In practica, cele mai multe astfel de contracte de imprumut sunt incheiate pe o perioada mai mica de un an, cu posibilitatea prelungirii cu perioade succesive mai mici de un an, prin acte aditionale multiple”, a subliniat Madalina Neagu.
Societatile se pot imprumuta si intre ele
Situatia economica din prezent impinge societatile sa caute si alte surse de finantare in afara sistemului bancar, astfel ca nu de putine ori o firma alege sa se imprumute de la o alta o societate.
Practic, asa cum AvocatNet.ro a detaliat intr-un articol mai vechi, orice societate poate imprumuta o alta societate, in anumite conditii.
"Nu exista o limitare de nicio natura cu privire la tipul de societati care pot acorda imprumuturi ori primi imprumuturi, astfel incat orice societate, cu raspundere limitata, pe actiuni etc, este in masura a fi parte la o astfel de operatiune, atata vreme cat este legal constituita", a explicat la acel moment Dinu Petre, Partener la casa de avocatura Cunescu, Balaciu si Asociatii.
Articolul integral referitor la conditiile in care o firma poate imprumuta bani unei alte firme poate fi citit AICI.
kristabella