Din 2016, furnizorii de formare profesională nu vor mai putea ţine cursuri pentru adulţii cu studii superioare

De la 1 ianuarie 2016, furnizorii de formare profesională nu vor mai putea să organizeze cursuri pentru adulţi pentru nivelurile 5 şi 6 de calificare, se arată într-o plângere prealabilă depusă la Executiv de către Asociaţia Patronală a Furnizorilor de Formare Profesională din România (APFFPR). Demersul acestora -- în care se face referire la Hotărârea Guvernului nr. 481/2015 şi la Hotărârea Guvernului nr. 567/2015 -- este susţinut de Uniunea Naţională a Experţilor în Legislaţia Muncii (UNELM) şi Camera de Comerţ şi Industrie a României.

În esenţă, semnatarii plângerii susţin că, prin intermediul anexei la HG nr. 567/2015, a fost eliminată în mod nejustificat posibilitatea furnizorilor de a mai organiza cursuri de formare profesională pentru practicarea ocupaţiilor ce necesită o calificare de nivel 5 sau 6, măsura fiind în contradicţie cu actul normativ de bază - Ordonanţa Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor.

"Prevederile hotărârii criticate sunt netemeinice şi nelegale deoarece îngrădesc dreptul furnizorilor de formare profesională de a organiza cursuri, aşa cum sunt prevăzute de articolul 10 din OG nr. 129/2000. Mai mult, dacă s-ar accepta această hotărâre, toţi furnizorii de programe de formare profesională a adulţilor, care organizează cursuri de nivel 5 şi 6 de calificare, vor fi obligaţi să-şi înceteze activitatea, să-şi concedieze angajaţii, să-şi declare insolvenţa. Nu în ultimul rând, furnizorii care au accesat fonduri structurale, au creat locuri de muncă, au plătit taxe şi impozite sunt puşi în situaţia de a nu asigura sustenabilitatea investiţiilor susţinute din fondurile europene în cadrul POS DRU 2007-2013", scrie în plângerea adresată Executivului.

Mai exact, excluderea furnizorilor de programe de formare profesională a adulţilor de pe piaţa cursurilor de nivel 5 şi 6 de calificare ar avea, potrivit sursei citate, următoarele efecte:

• intrarea în insolvenţă a acestor furnizori;
• creşterea numărului de şomeri;
• pierderea finanţărilor europene;
• imposibilitatea atingerii obiectivului de creştere a participării adulţilor la programele de învăţare pe tot parcursul vieţii de la 2% în 2013 la 10% în 2020 (obiectiv asumat de România prin Acordul de Parteneriat 2014-2020);
• un blocaj pe piaţa formării profesionale a adulţilor.

Notă: Mai multe detalii despre nivelurile 5 şi 6 de calificare, aşa cum sunt prevăzute în Cadrul Naţional al Calificărilor, pot fi găsite în tabelul de mai jos.

Semnatarii plângerii au exemplificat că, în încercarea recentă de a obţine autorizarea unor cursuri de specializare/perfecţionare pentru ocupaţii de nivel de calificare 6, cererile le-au fost refuzate: "Răspunsul secretariatelor tehnice ale Comisiilor de autorizare (din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Calificări, ANC - n.r.), în mod unitar, a fost ca nu se pot primi dosarele, deoarece dispoziţiile Autorităţii Naţionale pentru Calificări sunt de a nu mai primi cereri prin care se solicită autorizarea programelor de formare profesională ce corespund nivelului 6 de calificare".

"Cei mai afectaţi sunt furnizorii de formare profesională, prin cele două hotărâri de Guvern care au fost emise în vara acestui an. Şi mă refer la furnizorii de formare care sunt acreditaţi pe ocupaţii, aşa cum sunteţi şi dumneavoastră (membrii UNELM - n.r.) - expert achiziţii publice, manager de resurse umane, expert legislaţia muncii. Deci, persoane care au pregătire, studii superioare, dar doresc să se specializeze sau să se perfecţioneze în diferite ocupaţii de-a lungul carierei profesionale. (...) Pe un adult la 35-45 de ani nu-l mai atragi cu profesori universitari, cu manuale şi cu amfiteatre. Gândiţi-vă ce ar însemna să faceţi un curs de expert în legislaţia muncii cu un profesor universitar care vă ţine doi ani de zile în facultate", a declarat Steluţa Racolţa, preşedintele APFFPR, la evenimentul "Cafeneaua de dreptul muncii", organizat pe 12 octombrie în Bucureşti.

Notă: În baza noilor hotărâri de Guvern, reprezentanţii APFFPR spun că, de anul viitor, furnizorii nu vor mai putea să organizeze cursuri pentru ocupaţii precum "Expert achiziții publice", "Expert accesare fonduri europene", "Manager de proiect" sau "Manager de resurse umane".

APFFPR: Modificările sunt nelegale

Prin intermediul anexei HG nr. 567/2015 sunt stabiliţi emitenţii actelor de studii pentru programele de educaţie şi formare profesională, deşi acest aspect nu se regăseşte în textul actului normativ, este precizat în plângerea APFFPR. Totodată, sunt stabilite condiţiile de acces în programele de formare profesională, cu toate că acestea ar trebui să fie prevăzute în Registrul Naţional al Calificărilor Profesionale, nu în Cadrul Naţional al Calificărilor.

"Pe cale de consecinţă, prevederile HG nr. 567/2015 sunt nelegale deoarece, pe de o parte, prin anexa 2 se introduc emitenţii actelor de studii, aspect ce nu este stabilit prin dispozitiv, iar, pe de altă parte, nesocotesc prevederile OG nr. 129/2000, care prevede, fără echivoc, că prin Registrul Naţional al Calificărilor Profesionale din România, nu prin Cadrul Naţional al Calificărilor, se vor stabili condiţiile de acces în programele de formare profesională. Prin urmare, HG nr. 567/2015, conform prevederilor din dispozitiv, poate stabili numai corespondenţa dintre nivelurile de calificare şi actele de studii eliberate la absolvirea fiecărui tip de program de formare profesională, precum şi tipul de program de educaţie şi formare profesională", punctează semnatarii plângerii.

Aceştia constată că în anexa hotărârii s-a omis introducerea, la nivelurile 5 şi 6 de calificare, programelor de formare profesională a adulţilor. De aceea, actul normativ publicat în vară de Executiv îngrădeşte, practic, dreptul furnizorilor de formare profesională de a organiza cursuri în baza legii.

"Această hotărâre nu prevede nicăieri în mod direct, nu face vreo trimitere la interdicţia de a mai organiza asemenea cursuri furnizorii de formare. Nu există o trimitere directă. Răspunsurile pe care ANC-ul le dă când refuză autorizările spun «Conform anexei 2». Hotărârea de Guvern, în dispozitiv, nu prevede, dar găsim ceva ce nu a fost prevăzut în dispozitiv într-o anexă. A fost introdusă fraudulos acolo", a declarat Corneliu Benţe, preşedintele UNELM, la "Cafeneaua de dreptul muncii".

În documentul adresat Executivului se face referire, de asemenea, la regulile pentru emiterea şi modificarea actelor normative. Aşa cum dispune Legea nr. 24/2000, modificările pot fi făcute numai prin acte normative de acelaşi nivel sau de nivel superior. Aşadar, în cazul de faţă, o hotărâre nu poate stabili aspecte ce vin în contradicţie directă cu o ordonanţă.

"Considerăm ca nelegală această hotărâre de Guvern şi, cu siguranţă, instanţa de judecată nu poate să constate altceva. Avem de partea noastră atât Legea educaţiei, cât şi Ordonanţa privind formarea profesională a adulţilor. Şi, evident, vorbim de Constituţia României, Legea privind tehnica legislativă, unde scrie foarte clar că o hotărâre se emite pentru organizarea executării legii, nicidecum pentru modificarea acesteia. Or, aceşti oameni nu fac altceva decât, printr-o hotărâre de Guvern -- care, încă o dată, nu prevede în dispozitiv, ci într-un capăt de tabel, într-o anexă --, să modifice legea. Acest demers al lor vine întemeiat pe următoarea formulare: «Emitentul actelor de studii - instituţiile de învăţământ superior». Atât. Nu există o altă trimitere, nu scrie nicăieri că furnizorul de formare profesională nu mai are voie să organizeze cursuri, ci doar emitentul actului de studii este instituţia de învăţământ superior. Având această prevedere într-un tabel, îşi permit să aibă un comportament abuziv", a explicat Corneliu Benţe.

Acesta a atras atenţia, totodată, asupra unui alt efect al excluderii formatorilor de pe piaţa cursurilor de formare pentru adulţii cu studii superioare. Mai precis, nici agenţiile teritoriale din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de muncă (o instituţie de stat) nu vor mai putea să ţină cursuri de nivel 5 şi 6.

"Când au refuzat aceste autorizări de cursuri, oamenii nu s-au gândit la consecinţe. Trebuie să se gândească că agenţiile judeţene de ocupare a forţei de muncă sunt formatori în proiecte europene. Ele nu se mai autorizează, nu sunt universităţi. (...) Aceste universităţi au în spatele lor nişte fundaţii, fundaţii care au accesat nişte fonduri de multe milioane de euro şi cărora nu le mai asigură sustenabilitatea. (...) Nu le pot autoriza pentru că aceste fundaţii nu sunt instituţii de învăţământ superior, sunt furnizori de formare", a adăugat preşedintele UNELM.

Notă: Plângerea prealabilă semnată de APFFPR, UNELM şi CCIR poate fi consultată integral în fişierul anexat articolului.

Formarea profesională se face şi prin alte forme decât cele specifice sistemului de învăţământ

Formarea profesională a adulţilor include atât formarea profesională iniţială, cât şi formarea profesională continuă.

"Formarea profesională a adulţilor cuprinde formarea profesională iniţială şi formarea profesională continuă organizate prin alte forme decât cele specifice sistemului naţional de învăţământ", scrie în OG nr. 129/2000.

Astfel, prin formarea iniţială este asigurată pregătirea pentru dobândirea competenţelor profesionale minime necesare încadrării în muncă. Iar prin formarea continuă, care se face după formarea iniţială, se asigură dezvoltarea competenţelor profesionale dobândite deja sau dobândirea de competenţe noi.

"În sensul prezentei ordonanţe, competenţa profesională reprezintă capacitatea de a realiza activităţile cerute la locul de muncă la nivelul calitativ specificat în standardul ocupaţional", prevede actul normativ amintit.

Adulţii pot fi formaţi profesional de către persoane fizice sau persoane juridice, indiferent că sunt de drept public sau privat şi indiferent ce formă juridică de organizare au. Acestea pot fi stabilite atât în România, cât şi în statele membre ale Uniunii Europene sau statele din Spaţiul Economic European.

"Formarea profesională a adulţilor se organizează în mod distinct pe niveluri de pregătire, profesii, ocupaţii, meserii şi specializări, ţinându-se seama de nevoile angajatorilor, de competenţele de bază ale adulţilor, de cerinţele posturilor pe care aceştia le ocupă şi de posibilităţile lor de promovare sau de încadrare în muncă, precum şi de cerinţele de pe piaţa muncii şi aspiraţiile adulţilor", mai scrie in ordonanţă.

Important! Conform Cadrului Naţional al Calificărilor, în prezent sunt folosite opt niveluri de calificare. Acestea pot fi dobândite prin sistemul formal de educaţie şi formare profesională, dar şi prin recunoaşterea rezultatelor învăţării dobândite prin învăţare în contexte nonformale şi informale.

Notă: Redacţia AvocatNet.ro a solicitat puncte de vedere oficiale -- referitoare la modificările făcute de Guvern şi susţinerile semnatarilor plângerii prealabile -- de la ANC, Ministerul Muncii şi Ministerul Educaţiei. Reprezentanţii Ministerului Educaţiei ne-au informat că nu pot oferi un punct de vedere până când ANC nu se va pronunţa asupra plângerii (din moment ce ANC este în subordinea ministerului). ANC şi Ministerul Muncii n-au oferit niciun răspuns până la momentul publicării articolului de faţă.