Prevederile Codului de procedură fiscală sunt programate să intre în vigoare începând cu 1 ianuarie 2016, la fel cum se întâmplă şi în cazul celuilalt pilon legislativ ce reglementează sistemul fiscal din ţara noastră, Codul fiscal.
Noutăţile aduse de primul act normativ menţionat vizează şi evidenţele fiscale şi contabile, implicit obligaţia de a le conduce.
Concret, de la anul, orice contribuabil care desfăşoară tranzacţii cu persoane afiliate va avea obligaţia depunerii dosarului preţurilor de transfer, atunci când va fi atins sau depăşit cuantumul prevăzut de lege.
"În vederea documentării respectării principiului valorii de piaţă contribuabilul/plătitorul care desfăşoară tranzacţii cu persoane afiliate are obligaţia să întocmească dosarul preţurilor de transfer. La solicitarea organului fiscal central competent contribuabilul/plătitorul are obligaţia de a prezenta dosarul preţurilor de transfer. Cuantumul tranzacţiilor pentru care contribuabilul/plătitorul are obligaţia întocmirii dosarului preţurilor de transfer, termenele pentru întocmirea acestuia, conţinutul dosarului preţurilor de transfer, precum şi condiţiile în care se solicită acesta se aprobă prin ordin al preşedintelui ANAF", este precizat la art. 108 alin. (2) din noul Cod de procedură fiscală.
Prin urmare, detaliile privind pragurile de la care devine obligatoriu dosarul, termenele de depunere şi conţinutul acestuia vor fi stabilite prin ordin al preşedintelui ANAF, după cum informeză şi specialiştii de la Contexpert, companie ce oferă servicii de contabilititate, consultanţă si audit.
În prezent, potrivit reglementărilor cuprinse în Codul de procedură fiscală încă aplicabil, companiile nu sunt obligate să întocmească şi să deţină un dosar al preţurilor de transfer decât la solicitarea organului organului fiscal competent, adică organul fiscal cu competenţă de exercitare a inspecţiei fiscale din cadrul structurilor teritoriale şi centrale ale ANAF. Totodată, conţinutul şi condiţiile dosarului sunt cuprinse momentan în Ordinul ANAF nr. 222/2008, în vigoare de la 19 februarie 2008.
Potrivit reprezentanţilor Contexpert, o astfel de documentaţie trebuie prezentată, la momentul de faţă, doar la solicitarea expresă a echipei de inspecţie fiscală, cea care acordă, în multe dintre cazuri, un termen de trei luni pentru prezentarea dosarului, adică termenul maxim prevăzut de lege.
Totuşi, situaţia se va schimba începând cu prima zi a anului viitor, când vor intra în vigoare noile dispoziţii, cele care stabilesc obligaţia de întocmire dosarului preţurilor de transfer separat de obligaţia de prezentare a documentului.
Pentru a sesiza mai bine diferenţele dintre vechile şi noile prevederi, vom reda conţinutul art. 79 alin (2) din Codul de procedură fiscală aplicabil în 2015:
"În vederea stabilirii preturilor de transfer, contribuabilii care desfăsoară tranzacţii cu persoane afiliate au obligaţia ca, la solicitarea organului fiscal competent, să întocmească şi să prezinte, în termenele stabilite de acesta, dosarul preţurilor de transfer. Conţinutul dosarului preţurilor de transfer, precum şi condiţiile în care se solicită acesta, se aprobă prin ordin al preşedintelui ANAF".
Important! În prezent, amenda prevăzută de lege pentru cei care nu prezintă Fiscului dosarele cu preţurile de transfer este cuprinsă între 12.000 şi 14.000 de lei.
Modificările, preconizate încă de anul trecut
Potrivit contexpert.ro, modificările prezentate nu sunt surprinzătoare, propuneri în acest sens existând încă din 2014.
Anul trecut, pragul propus era, spun specialiştii, de 100.000 euro pentru tranzacţiile cu bunuri şi de 50.000 euro pentru cele cu servicii. Pentru depunerea dosarelor, existau două variante: imediat după depunerea declaraţiei de impozit pe profit sau la 60 de zile după închiderea situaţiilor financiare anuale.
De altfel, schimbările de legislaţie la nivelul tării vin pe fondul schimbărilor masive de reglementare la nivel global şi, în special, la nivel european, care țintesc prețurile de transfer.
Contexpert recomandă tuturor contribuabililor vizaţi de modificări să pregătească cu atenţie dosarul preţurilor de transfer, un domeniu extrem de sensibil datorită interpretărilor diferite ce pot fi veni din partea inspectorilor fiscali. Specialiştii atrag totodată atenţia că interesul autorităţilor pentru controlul mai strict al preţurilor de transfer s-a accentuat în ultimul an, ca urmare a directivelor europene apărute.
Cine e obligat să justifice preţurile de transfer în prezent?
Conceptul de preţuri de transfer este opozabil tranzacţiilor între persoane afiliate.
Astfel, dosarul de preţuri de transfer reprezintă o cerinţă de documentare impusă entităţilor, persoane fizice sau juridice, care intră în relaţii comerciale şi financiare cu entităţi, alte persoane fizice sau juridice afiliate. Legislaţia fiecărui stat stabileşte propria definiţie a persoanelor afiliate.
Specialiştii de la Viboal Findex explicau într-un articol mai vechi publicat pe AvocatNet.ro că în România, relaţia de afiliere dintre două persoane fizice cuprinde relaţia dintre soţ/soţie şi rude până la gradul al III-lea.
Mai departe, relaţia de afiliere dintre persoane fizice/persoane juridice pe de o parte şi persoane juridice, pe de altă parte, se judecă prin prisma deţinerii a minimum 25% din capitalul social/drepturile de vot sau prin exercitarea controlului asupra persoanei juridice.
În practica inspecţiilor fiscale, toate relaţiile de afiliere prezentate mai sus îndreptăţesc autoritatea fiscală să solicite dosarul preţurilor de transfer.
De asemenea, potrivit Viboal Findex, conceptul de preţuri de transfer se aplică atât pentru tranzacţiile cu rezidenţi români, cât şi pentru tranzacţiile cu nerezidenţi.
Când se întocmeşte dosarul preţurilor de transfer?
Respectarea preţurilor de piaţă la un moment dat în timp se verifică pe baza dosarului de preţuri de transfer. Practic, dosarul de preţuri de transfer reprezintă documentul care consemneză respectarea sau nerespectarea principiului lungimii de braţ care statuează valoarea de piaţă ca element de raportare a preţurilor de transfer.
Conform acestuia, doua entităţi afiliate ar trebui să adopte un comportament similar celui adoptat de două entităţi neafiliate, în care fiecare urmăreşte maximizarea beneficiilor proprii. Concret, două entităţi afiliate au obligaţia continuă de a stabili preţuri care să reflecte preţurile de pe piaţă.
În practică, spun specialiştii, cea mai buna metodă de stabilire a valorilor de piaţă, care va fi acceptată de inspectorii fiscali, se face doar în urma unei analize temeinice a afacerii respective.
În plus, dincolo de caracterul lui obligatoriu, dosarul preţurilor de transfer este documentul prin care contribuabilul justifică în faţa organului de control de ce a ales un anumit preţ pentru o anumită tranzacţie - dosarul poate fi văzut şi ca un instrument de gestionare eficientă a fluxurilor financiare.
De asemenea, întrucât verificarea preţurilor de transfer este necesară în mod continuu, apare nevoia de actualizare a dosarului de preţuri de transfer la intervale de timp anuale sau mai ample. În acelaşi timp, pentru a exista o certitudine sporită cu privire la conformarea permanenta a preţurilor de transfer la preţuri de piaţă, majoritatea societăţilor multinaţionale optează pentru dezvoltarea unor politici de documentare a preţurilor de transfer.
Cu privire la termenul de timp prevăzut legal pentru întocmirea şi prezentarea dosarului de preţuri de transfer, acest termen nu poate depăşi trei luni şi poate fi prelungit o singură dată, cu o durată egală cu cea acordată iniţial de autoritatea fiscală. Asta înseamnă că, dacă prima dată se acordă un termen de o lună, suplimentar se va acorda tot o lună, termen care se dovedeşte adesea insuficient, potrivit experţilor, mai ales dacă persoana în cauză este la prima documentare a tranzacţiilor.
Atenţie! Prezentarea unui dosar incomplet echivalează cu neprezentarea acestuia, amenda actuală fiind cuprinsă între 12.000 şi 14.000 de lei.
Iată şi ce trebuie să conţină dosarul preţurilor de transfer, conform prevederilor Codului de procedura fiscală actual şi ale Ordinului ANAF nr. 222/2008:
A. Informaţii despre grup:
- structura organizatorică a grupului, legală şi operaţională, inclusiv participaţiile, istoricul şi datele financiare referitoare la acesta;
- descrierea generală a activităţii grupului, strategia de afaceri, inclusiv schimbările din strategia de afaceri faţă de anul fiscal precedent;
- descrierea şi implementarea aplicării metodologiei preţurilor de transfer în cadrul grupului, dacă este cazul;
- prezentarea generală a tranzacţiilor între persoane afiliate, din Uniunea Europeană: modul de tranzacţionare, modul de facturare, contravaloarea tranzacţiilor;
- descrierea generală a funcţiilor şi riscurilor asumate de persoanele afiliate, inclusiv schimbările intervenite în acest sens faţă de anul precedent;
- prezentarea deţinătorilor de active necorporale, din cadrul grupului (patent, nume, know-how etc.) şi redevenţele plătite sau primite;
- prezentarea acordurilor de preţ în avans încheiate de către contribuabil sau de către alte societăţi din cadrul grupului, în legătură cu acesta, cu excepţia celor emise de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.
B. Informaţii despre contribuabil:
- prezentarea detaliată a tranzacţiilor cu persoanele afiliate: modul de tranzacţionare, modul de facturare, contravaloarea tranzacţiilor;
- prezentarea analizei comparative: caracteristicile bunurilor sau serviciilor, analiza funcţională (funcţii, riscuri, mijloace fixe utilizate etc.), termenii contractuali, circumstanţele economice, strategii de afaceri specifice, informaţii cu privire la tranzacţii comparabile externe sau interne;
- prezentarea persoanelor afiliate şi a sediilor permanente ale acestora implicate în aceste tranzacţii sau înţelegeri;
- descrierea metodei de calcul al preţurilor de transfer si argumentarea criteriilor de selecţie a acesteia: în cazul în care nu se folosesc metode tradiţionale de determinare a preţurilor de transfer se va justifica această opţiune, iar în toate cazurile în care nu se aplică metoda de comparare a preţurilor se va justifica această opţiune;
- descrierea altor condiţii considerate ca fiind relevante pentru contribuabil.
Recomandările specialiştilor
Consultanţii de la Contexpert atrag atenţia că foarte importantă în faţa autorităţilor este justificarea substanţei economice a tranzacţiilor cu părţi afiliate, astfel încât să nu fie reîncadrate de inspectori ca tranzacţii artificiale. Cele mai sensibile zone, în opinia specialiştilor, sunt serviciile administrative, precum consultanţă, management, marketing sau resurse umane.
"Înainte de a ajunge la verificarea dosarului şi a corectitudinii întocmirii acestuia, va fi verificată realitatea tranzacţiilor, se va constata dacă tranzacţiile sunt aferente activităţii şi dacă le poate fi dovedită necesitatea. Dacă aceste condiţii nu sunt îndeplinite, orice analiză referitoare la preţurile aplicate va fi inutilă, iar tranzacţiile nu vor fi luate în considerare la calcularea impozitelor şi a taxelor", avertizează reprezentanţii companiei Contexpert.