Conform prevederilor legale în vigoare, persoanele fizice care fie economisesc în mod intenționat bani în depozite bancare sau conturi curente care generează dobândă, fie încasează dobânzi în contul unor sume neridicate reprezentând salarii, pensii, alocații obțin venituri din dobânzi, pentru care datorează impozitul pe venituri din investiții.
Deși persoana fizică datorează impozitul, totuși obligația calculării, reținerii, declarării și virării acestui impozit îi revine plătitorului de venit, care este de obicei banca. Noul Cod fiscal, în vigoare de la 1 ianuarie, stabileşte la art. 97 alin. (1) că plata impozitului se face lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare înregistrării în cont, impozitul datorat plătindu-se integral la bugetul de stat.
Impozitul se calculează şi se reţine de către plătitorii de venituri la momentul înregistrării în contul curent sau în contul de depozit al titularului, respectiv la momentul răscumpărării, în cazul unor instrumente de economisire. În situaţia sumelor primite sub formă de dobândă pentru împrumuturile acordate pe baza contractelor civile, calculul impozitului datorat de către plătitorii de venit se efectuează la momentul plăţii dobânzii.
Astfel, cei care au bani în depozite pentru care obțin dobândă sau cei care își încasează salariul, pensia sau alocația într-un cont, dar nu ridică sumele încasate și acumulează dobândă, datorează statului un impozit de 16%.
Totuși, aceste categorii de persoane nu trebuie să depună nicio declarație la Fisc în acest sens, pentru că banca este cea care se ocupă de raportarea și virarea către stat a impozitului datorat pentru veniturile obținute din dobânzi.
Potrivit Codului fiscal, în vigoare de la începutul anului, veniturile din dobânzi intră în categoria veniturilor din investiţii, alături de alte patru categorii, astfel:
- venituri din dividende;
- câştiguri din transferul titlurilor de valoare şi orice alte operaţiuni cu instrumente financiare, inclusiv instrumente financiare derivate;
- câştiguri din transferul aurului financiar, definit potrivit legii;
- venituri din lichidarea unei persoane juridice.
Totodată, normele metodologice de aplicare a Codului fiscal stabilesc că sunt considerate venituri din dobânzi, fără a fi limitate, următoarele:
- dobânzi obţinute din obligaţiuni;
- dobânzi obţinute pentru conturile curente, conturi escrow, depozitele la vedere, colaterale şi la termen, inclusiv la certificatele de depozit;
- suma primită sub forma de dobândă pentru împrumuturile acordate;
- dobânzi obţinute din instrumente alternative de investire de tipul structurilor (depozite structurate) în care este legat un instrument derivat cu un depozit;
- alte venituri obţinute din deţinerea de titluri de creanţă.
Plătești sau nu CASS, în 2016, dacă obţii venituri din dobânzi?
Pentru veniturile din dobânzi nu se datorează doar impozit de 16%, ci şi CASS, însă aceasta obligaţie le revine doar anumitor contribuabili, după cum au explicat joi specialiştii de la EY România, în cadrul celei de-a zecea Conferinţe anule de fiscalitate, organizate la Bucureşti.
Concret, în 2016, pentru veniturile din dobânzi, contribuţia la asigurările sociale de sănătate se datorează doar dacă aceasta nu se plăteşte pentru alte venituri obţinute (venituri din salarii, pensii, şomaj, PFA etc). Altfel spus, anul acesta, pentru veniturile din dobânzi, anumite categorii de persoane, respectiv persoanele care în anul fiscal nu obţin venituri din salarii sau asimilate acestora vor datora, pe lângă impozitul pe venituri din investiţii, şi CASS.
În schimb, începând cu 2017, CASS pentru veniturile din investiţii (inclusiv venituri din dobânzi) va fi datorată indiferent dacă contribuabililul obţine sau nu alte tipuri de venituri, după cum au atras atenţia ieri reprezentanţii Departamentului de Asistenţă Fiscală şi Juridică din cadrul EY România.
Aşa cum am menţionat anterior, veniturile din dobânzi fac parte din categoria mai largă a veniturilor "din investiții", pentru care, conform Codului Fiscal, nu datorează CASS persoanele care realizează următoarele tipuri de venituri într-un an fiscal:
- venituri din salarii, venituri asimilate salariilor;
- venituri din pensii;
- venituri din indemnizații de șomaj;
- persoanele fizice autorizate, întreprinderi individuale, persoanele care obțin venituri din: profesii libere, convenții civile, activități agricole.
Astfel, dacă într-un an fiscal o persoană nu se încadrează într-una dintre categoriile de mai sus, dar în schimb obține venituri din dobânzi, persoana respectivă va datora contribuția de asigurări sociale de sănătate în cotă de 5,5% aplicată în mod normal asupra venitului din dobândă obținut, după cum a explicat pentru AvocatNet.ro Alin Lazar, Tax Consultant la Biris Goran, într-un articol publicat cu un an în urmă.
"Totuși, problema este că baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate nu poate fi mai mică decât un salariu de bază minim brut pe țara. Astfel, pot apărea situații în care o persoană care a obținut venituri modeste din dobânzi poate ajunge să plătească contribuția de sănătate calculată la un venit anual care îl depășește cu mult pe cel efectiv realizat din dobânzi", a atenționat sursa citată.
Pentru CASS datorată veniturilor din dobânzi, autoritățile fiscale emit persoanelor fizice decizii de impunere reprezentând obligația anuală de plată a contribuției, ce trebuie plătită de către persoanele fizice în termen de 60 de zile de la data comunicării.
"Decizia este emisă în baza informațiilor disponibile autorităților fiscale obținute din diferite surse, printre care și declarațiile băncilor privind sumele reprezentând impozitul pe venit reținut de la persoane fizice", ne-a precizat consultantul de la Biriș Goran.
Din 2016, impozit pe dividende de 5%
Veniturile din dividende reprezintă, conform legislaţiei din ţara noastră, o altă categorie a veniturilor din investiţii realizate de persoanele fizice.
De la 1 ianuarie, impozitul pe dividende se stabileşte prin aplicarea unei cote de impozit de 5% asupra dividendului brut plătit unei persoane juridice române. Acesta trebuie declarat și plătit la bugetul de stat, până la data de 25 (inclusiv) a lunii următoare celei în care se plătește dividendul.
Aşa cum au menţionat şi specialiştii de la EY România joi, impozitul pentru astfel de venituri este de 5% pentru dividendele distribuite începând cu 1 ianuarie 2016.
În cazul dividendelor/câştigurilor obţinute ca urmare a deţinerii de titluri de participare, distribuite, dar care nu au fost plătite acţionarilor/asociaţilor/investitorilor până la sfârşitul anului în care s-au aprobat situaţiile financiare anuale, impozitul pe dividende/câştig trebuie plătit până la data de 25 ianuarie (inclusiv) a anului următor. Mai multe detalii despre impozitarea veniturilor din dividende în 2016 găsiţi aici.