Legea nr. 209/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 913 din 14 noiembrie 2016 şi a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2017.
Astfel, de câteva zile, a fost lărgită sfera firmelor care pot accepta ca mijloc de plată cardurile de debit și cardurile de credit. Concret, obligaţia revine tuturor firmelor ce se ocupă de comerţul cu amănuntul şi realizează anual o cifră de afaceri de cel puţin 10.000 de euro.
"Persoanele juridice care desfăşoară activităţi de comerţ cu amănuntul şi care realizează anual o cifră de afaceri mai mare de 10.000 euro în echivalent lei au obligaţia să accepte ca mijloc de plată şi cardurile de debit şi cardurile de credit", scrie în actul citat. Asta în condiţiile în care, până la finalul anului 2016, era stabilit un plafon de 100.000 de euro, adică de zece ori mai mare faţă de cel actual, introdus prin Legea nr. 209/2016.
Spre exemplu, printre comercianţii care vând în cantităţi mici către populaţie şi care trebuie să accepte plata cu cardul se regăsesc supermarketurile sau magazinele universale, cu condiţia ca cifra de afaceri anuală să fie de cel puţin 10.000 de euro.
Tot de la începutul acestui an, firmele ce furnizează servicii de utilitate publică şi instituţiile publice, inclusiv cele care încasează impozite, taxe, amenzi, dobânzi, penalităţi de întârziere, penalităţi şi alte obligaţii de plată, sunt obligate să accepte încasări şi prin intermediul cardurilor de debit/credit. Astfel, acceptarea plăţilor cu cardul, spre exemplu, a impozitelor şi taxelor locale a devenit obligatorie din 2017 pentru autorităţi, nu doar opţională, aşa cum a fost până acum.
Clienţii cu card pot retrage bani de la unii comercianţi cu POS
Totodată, comercianții care acceptă plăţi cu cardul bancar pot să acorde avansuri de numerar la terminalele de plată, la cererea clienților care fac cumpărături în unitatea respectivă. Aşadar, POS-urile din supermaketurile, benzinăriile, farmaciile sau magazinele universale care acceptă serviciul de acordare a avansului de numerar (se obligă contractual să ofere avansuri de numerar) îndeplinesc şi funcţia de bancomat pentru clienţi.
Totuşi, avansul de numerar se acordă în limita a 200 de lei şi trebuie evidenţiat în mod distinct pe bonul fiscal emis de comerciant. Dacă numerarul disponibil nu acopereră suma cerută de client, operatorul economic trebuie să acorde suma disponibilă. În altă ordine de idei, agenţii economici sunt obligaţi să afişeze, la loc vizibil, un semn privind acordarea avansului în numerar, precum și informaţii privind costurile acestui serviciu.
Potrivit Legii nr. 209/2016, magazinele care acceptă sistemul de acordare a avansurilor în numerar încheie, cu emitenţii cardurilor (băncile), un contract cu clauza privind acceptarea serviciului amintit. Pe perioada valabilităţii contractelor încheiate în acest sens, băncile acceptante de carduri sunt obligate să instaleze, la cererea firmelor sau a instituţiilor publice, terminale de plată, în cel mult 30 de zile de la formularea solicitării. Totodată, băncile sunt obligate să asigure infrastructura şi dotările proprii necesare pentru acordarea de avansuri de numerar la terminalele de plată, în termen de maximum 90 de zile de la intrarea în vigoare a noii legi (adică cel târziu până la 1 aprilie 2017).
Tranzacţiile privind avansul în numerar sunt asimilate retragerii de numerar din bancomat, iar comisioanele aferente tranzacţiilor se stabilesc conform contractelor în vigoare între părţi. Comercianţii pot percepe, de la titularul cardului, o sumă care să nu depășească 1% din valoarea avansului acordat. Cu alte cuvinte, dacă un client solicită unui comerciant 150 de lei, comisionul poate fi de maximum 1,5 lei.
În condiţiile în care comerciantul trebuie să plătească, lunar, un comision către bancă, iar clienţii, la rândul, trebuie să suporte comisionul de până la 1% din valoarea banilor acordaţi, rămâne de văzut câte companii se vor înscrie să dea bani clienţilor, la cerere.
"Nu cred că vor fi multe companii care vor dori să acorde aceste avansuri. Sumele acordate ca avansuri vor trebui să fie recuperate de la bănci, mă îndoiesc că sunt firme care vor să finanţeze acest tip de activitate", este de părere Radu Georgescu, managing partner la CFO Network. În plus, acesta atrage atenţia că retragerea de numerar din casieriile magazinelor poate genera disfuncţionalităţi operaţionale, ca de exemplu lipsa de numerar pentru acordarea restului de bani clienţilor.
Potrivit iniţiatorilor prevederilor prezentate, noile măsuri au fost gândite pentru a veni şi în ajutorul persoanelor din localităţile mici, în care băncile refuză să amplaseze bancomate. Astfel, aceste persoane ar fi scutite de drumuri suplimentare la bancomatele din alte localităţi atunci când au nevoie de numerar.
Amenzi importante pentru firmele care nu se conformează, dar şi pentru bănci
Companiile care nu vor respecta prevederile intrate recent în vigoare pot fi sancţionate cu amenzi importante, mai stabileşte Legea nr. 209/2016. Astfel, instituţiile publice care încasează impozite, taxe, amenzi etc., dar şi companiile furnizoare de servicii de utilitate publică riscă amenzi între 20.000 şi 50.000 de lei dacă refuză plata cu cardul.
Totodată, firmele a căror cifră de afaceri depăşeşte anual 10.000 de euro şi care nu acceptă ca mijloc de plată cardurile de debit şi cardurile de credit riscă amenzi cuprinse între 5.000 şi 7.500 de lei. Tot contravenţie este considerată şi lipsa afişării semnului privind acordarea avansurilor în numerar, precum şi lipsa informaţiilor privind costurile pe care le implică retragerea în numerar direct din magazine. Pentru aceste situaţii, Legiuitorul propune amenzi cuprinse între 5.000 şi 15.000 de lei.
În ceea ce priveşte băncile, potrivit documentului apărut pe 14 noiembrie 2016 în Monitor, constituie contravenţie şi se sancţionează cu sume cuprinse între 20.000 şi 50.000 de lei lipsa asigurării infrastructurii şi a dotărilor necesare pentru acordarea de avansuri în numerar la terminalele de plată. Nu în ultimul rând, aceeaşi sancţiune o vor primi şi băncile care refuză să instaleze, în termenul prevăzut de lege (30 de zile de la solicitare), terminalele de plată.
Notă: Legea nr. 209/2016 a trecut de două ori de dezbaterile Parlamentului în formă de proiect, în condiţiile în care şeful statului a cerut reexaminarea documentului după prima sa adoptare. Ulterior celei de-a doua aprobări a celor două Camere ale Parlamentului, Klaus Iohannis a promulgat legea pe 8 noiembrie 2016, în forma actualizată şi publicată apoi în Monitor.
Comentarii articol (76)