Noua legislație fiscală: Află cele mai drastice sancțiuni ce pot fi aplicate contribuabililor

Organele competente din cadrul Ministerului Finanțelor Publice, prin Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) și unitățile subordonate ale instituției, se ocupă, potrivit noului Cod fiscal, de constatarea și sancționarea faptelor ce constituie contravenții.

Conform legislației în vigoare, atât persoanele fizice, cât și persoanele juridice pot primi sancțiuni contravenționale. De menționat că, în situația în care este vorba de asocieri sau de alte entități fără personalitate juridică ce pot să fie sancționate, amenzile le sunt înmânate reprezentanților acestora.

În situația în care decid să achite pe loc sau în cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal sau de la data comunicării acestuia, după caz, contravenienții pot plăti jumătate din minimul amenzii primite. Agentul constatator trebuie să menționeze această posibilitate în procesul-verbal.

Pentru a veni în ajutorul contribuabililor persoane juridice, AvocatNet.ro a adunat în articolul de faţă faptele ce pot fi sancţionate drastic (amenzile de la 20.000 de lei în sus) sau pedepsite penal, prevăzute atât de Codul fiscal, cât şi de Codul de procedură fiscală.

Contravențiile ce pot fi sancţionate cu amendă de la 20.000 de lei în sus

Codul fiscal prevede o serie de 17 fapte ce sunt considerate contravenții și sunt sancționate cu cel puțin 20.000 de lei și cu cel mult 100.000 de lei. Acestea sunt următoarele:

a) vânzarea de către orice persoană a ţigaretelor pentru care nu s-au stabilit şi declarat preţuri de vânzare cu amănuntul;
b) vânzarea ţigaretelor de către orice persoană la un preţ ce depăşeşte preţul de vânzare cu amănuntul declarat în vigoare la data vânzării;
c) vânzarea de ţigarete de către orice persoană către persoane fizice la un preţ mai mic decât preţul de vânzare cu amănuntul declarat;
d) valorificarea produselor accizabile într-un antrepozit fiscal pentru care autorizaţia a expirat, a fost revocată sau anulată, fără plata accizelor la bugetul de stat – potrivit legislației în vigoare, orice plătitor de accize poartă răspunderea pentru calcularea corectă şi plata la termenul legal a accizelor către bugetul de stat şi pentru depunerea la termenul legal a declaraţiilor de accize la autoritatea competentă;
e) nerespectarea de către operatorii economici autorizați în domeniul gazului natural a obligației de a se înregistra la autoritatea competentă, respectiv respectarea de către operatorii economici producători sau de către operatorii economici care efectuează achiziţii intracomunitare ori care importă cărbune, cocs şi lignit de a se înregistra la autoritatea competentă;
f) nerespectarea prevederii conform căreia producția, transformarea și deținerea produselor accizabile, atunci când accizele nu sunt percepute, este permisă numai într-un antrepozit fiscal, cu anumite excepții, precum și a prevederii conform căreia este interzisă deţinerea unui produs accizabil în afara antrepozitului fiscal, dacă acciza pentru acel produs nu a fost percepută. Codul fiscal prevede că deţinerea de produse accizabile în afara antrepozitului fiscal, pentru care nu se poate face dovada perceperii accizelor, atrage obligaţia de plată a acestora.
g) nesesizarea autorităţii competente în cazul deteriorării sigiliilor;
h) nerespectarea prevederii conform căreia denaturarea alcoolului etilic în afara unui antrepozit fiscal, precum şi utilizarea alcoolului etilic şi altor produse alcoolice în alte scopuri decât cele pentru care a fost acordată scutirea sunt interzise;
i) transportul de produse accizabile în regim suspensiv de accize care nu este acoperit de documentul administrativ electronic sau, după caz, de un alt document utilizat pentru acest regim, ori cu nerespectarea procedurii în cazul în care sistemul informatizat este indisponibil la expediţie;
j) deţinerea în scopuri comerciale, cu neîndeplinirea condiţiei de a supune accizelor, iar acestea să fie exigibile în România, a produselor accizabile care au fost deja eliberate pentru consum într-un alt stat membru;
k) deţinerea în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false sub următoarele limite: 10.000 de ţigarete, 400 de ţigări de foi de 3 grame, 200 de ţigări de foi mai mari de 3 grame, peste 1 kg de tutun de fumat, alcool etilic peste 40 litri, băuturi spirtoase peste 200 litri, produse intermediare peste 300 litri, băuturi fermentate, altele decât bere şi vinuri, peste 300 litri;
l) nerespectarea prevederii conform căreia sunt/este interzise/interzisă deţinerea, comercializarea şi/sau utilizarea motorinei marcate şi colorate în alte scopuri decât cele pentru care s-a acordat scutirea directă de la plata accizelor;
m) nerespectarea prevederii conform căreia comercializarea pe piaţa naţională a alcoolului sanitar în vrac este interzisă;
n) nerespectarea prevederii conform căreia comercializarea în vrac şi utilizarea ca materie primă a alcoolului etilic cu concentraţia alcoolică sub 96,00% în volum, pentru fabricarea băuturilor alcoolice, este interzisă.
o) desfăşurarea activităţilor de comercializare angro a băuturilor alcoolice şi tutunului prelucrat şi activităţilor de comercializare în sistem angro şi/sau en détail a produselor energetice - benzine, motorine, petrol lampant, gaz petrolier lichefiat, precum şi a biocombustibililor, fără ca operatorii economici să fie înregistrați la autoritatea competentă;
p) achiziţionarea produselor accizabile de la persoane care desfăşoară activităţi de distribuţie şi comercializare angro a băuturilor alcoolice şi tutunului prelucrat, respectiv comercializare în sistem angro a produselor energetice - benzine, motorine, petrol lampant şi gaz petrolier lichefiat, precum şi a biocombustibililor şi care nu sunt înregistrați la autoritatea competentă;
q) nerespectarea prevederii conform căreia decontările între operatorii economici plătitori de accize şi operatorii economici cumpărători de produse accizabile se fac integral prin unităţi bancare.

Pe lângă amenzi, contravenienții pot primi și alte sancțiuni

Concret, pe lângă faptul că entitățile care săvârșesc contravențiile enumerate anterior pot fi amendate, potrivit Codului fiscal intrat în vigoare la 1 ianuarie, cu sume ce pornesc de la 20.000 de lei și care pot ajunge chiar la 100.000 de lei, ele pot primi și alte sancțiuni, după cum urmează:

• confiscarea produselor, iar în situaţia când acestea au fost vândute, confiscarea sumelor rezultate din această vânzare, în cazurile prevăzute la literele b, f, h-n de mai sus;
• confiscarea cisternelor, recipientelor şi mijloacelor de transport utilizate în transportul produselor accizabile, în cazul prevăzut la litera i;
• suspendarea activităţii de comercializare a produselor accizabile pe o perioadă de 1-3 luni, în cazul comercianţilor în sistem angro şi/sau en détail, pentru situaţiile prevăzute la literele k şi o;
• oprirea activităţii de producţie a produselor accizabile prin sigilarea instalaţiei, în cazul producătorilor, pentru situaţiile prevăzute la literele g şi m.

De asemenea, autoritatea competentă are dreptul să suspende, dacă organul de control propune, autorizația de antrepozit fiscal, destinatar înregistrat, expeditor înregistrat sau importator autorizat, după caz, pentru situaţiile prevăzute la literele g şi m.

Ce fapte sunt considerate infracțiuni

Codul fiscal menționează că anumite fapte nu constituie contravenții, ci infracțiuni, ce se pedepesc cu închisoare de la şase luni la şapte ani, în funcție de gravitatea situației. Astfel, se pedepsesc cu închisoare de la şase luni la trei ani:

• livrarea reziduurilor de produse energetice pentru prelucrare în vederea obţinerii de produse accizabile, fără respectarea prevederilor din Codul fiscal;
• achiziţionarea reziduurilor de produse energetice pentru prelucrare în vederea obţinerii de produse accizabile, altfel decât se prevede în Codul fiscal.

În al doilea rând, alte fapte menționate de Codul fiscal se sancționează cu închisoare de la unu la cinci ani, după cum urmează:

• achiziţionarea de alcool etilic şi de distilate în vrac de la alţi furnizori decât antrepozitarii autorizaţi pentru producţie sau expeditorii înregistraţi de astfel de produse;
• refuzul sub orice formă a accesului autorităţilor competente cu atribuţii de control pentru efectuarea de verificări inopinate în antrepozitele fiscale;
• deţinerea de către orice persoană în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false peste limita a 10.000 de ţigarete, 400 de ţigări de foi de 3 grame, 200 de ţigări de foi mai mari de 3 grame, peste 1 kg tutun de fumat, alcool etilic peste 40 litri, băuturi spirtoase peste 200 litri, produse intermediare peste 300 litri, băuturi fermentate, altele decât bere şi vinuri, peste 300 litri;
• folosirea conductelor mobile, a furtunurilor elastice sau a altor conducte de acest fel, utilizarea rezervoarelor necalibrate, precum şi amplasarea înaintea contoarelor a unor canele sau robinete prin care se pot extrage cantităţi de alcool sau distilate necontorizate;
• eliberarea pentru consum, deţinerea în afara unui antrepozit fiscal, transportul inclusiv în regim suspensiv de accize, utilizarea, oferirea spre vânzare sau vânzarea, pe teritoriul României, a produselor energetice cu codul NC 3817 sau asimilate acestora din punctul de vedere al nivelului accizelor, nemarcate şi necolorate sau marcate şi colorate necorespunzător, cu anumite excepţii;
• nerespectarea prevederii conform căreia este interzisă marcarea și/sau colorarea produselor energetice menționate anterior cu alte substanțe decât marcatorul solvent yellow 124 - identificat în conformitate cu indexul de culori, denumit ştiinţific N-etil-N-[2-(1-izobutoxi etoxi) etil]-4-(fenilazo) anilină, respectiv colorantul solvent blue 35 sau echivalent;
• nerespectarea prevederii conform căreia este interzisă marcarea și/sau colorarea motorinei cu alte substanțe decât marcatorul solvent yellow 124 - identificat în conformitate cu indexul de culori, denumit ştiinţific N-etil-N-[2-(1-izobutoxi etoxi) etil]-4-(fenilazo) anilină, respectiv  colorantul solvent blue 35 sau echivalent sau achiziţionate de la alţi operatori economici decât cei înregistrați la organul competent.

Cea mai drastică pedeapsă este reprezentată de închisoare pentru o perioadă cuprinsă între doi și şapte ani, în următoarele situații:

• producerea de produse accizabile ce intră sub incidenţa regimului de antrepozitare în afara unui antrepozit fiscal autorizat de către autoritatea competentă;
• livrarea produselor energetice cu codurile NC de la 1507 la 1518, dacă acestea sunt destinate utilizării drept combustibil pentru încălzire sau combustibil pentru motor, NC 2701, 2702, şi de la 2704 la 2715, NC 2901 şi 2902, NC 2905 11 00, ce nu sunt de origine sintetică, dacă acestea sunt destinate utilizării drept combustibil pentru încălzire sau combustibil pentru motor, NC 3403 din antrepozitele fiscale sau locurile de recepţie în cazul destinatarilor înregistraţi către cumpărători, persoane juridice, fără deţinerea de către antrepozitarul autorizat sau a destinatarului autorizat expeditor a documentului de plată care să ateste virarea la bugetul de stat a valorii accizelor aferente cantităţii ce urmează a fi facturată;
• marcarea cu marcaje false a produselor accizabile supuse marcării ori deţinerea în antrepozitul fiscal a produselor marcate în acest fel;
• nerespectarea prevederii conform căreia este interzisă utilizarea de substanţe şi procedee care au ca efect neutralizarea totală sau parţială a marcatorului solvent yellow 124 - identificat în conformitate cu indexul de culori, denumit ştiinţific N-etil-N-[2-(1-izobutoxi etoxi) etil]-4-(fenilazo) anilină și a colorantului solvent blue 35 sau echivalent, precum și nerespectarea prevederii conform căreia este interzisă utilizarea de substanţe şi procedee care au ca efect neutralizarea totală sau parţială a colorantului şi/sau marcatorului de mai sus.

Codul de procedură conține, de asemenea, unele amenzi de peste 20.000 de lei

Cel de-al doilea pilon legislativ ce reglementează sistemul fiscal din țara noastră, Codul de procedură fiscală, stabilește că amenzi cuprinse între 25.000 și 27.000 de lei pot primi contribuabilii mijlocii și mari care nu respectă obligația de a pune la dispoziția Fiscului, fie la sediu ori la domiciliul fiscal al persoanei obligate să le prezinte, registre, evidențe, documente de afaceri și alte înscrisuri.

Notă: Potrivit Codului de procedură fiscală, organul fiscal are dreptul să solicite înscrisuri și altor persoane cu care contribuabilul/plătitorul a avut raporturi economice sau juridice.

Aceeași amendă este plătită și de contribuabilul/plătitorul care nu permite persoanelor împuternicite de organul fiscal să efectueze o constatare la faţa locului, precum şi experţilor folosiţi pentru această acţiune intrarea acestora pe terenuri, în încăperi şi în orice alte incinte, în măsura în care acest lucru este necesar pentru a face constatări în interes fiscal.

În schimb, contribuabilii mijlocii și mari plătesc o amendă ce pleacă de la 25.000 de lei și poate ajunge la 27.000 de lei în situația în care plătitorii obligațiilor fiscale nu rețin sumele reprezentând impozite și contribuții cu reținere la sursă, precum și atunci când aceștia rețin și nu varsă în totalitate respectivele sume, dacă obligațiile sustrase de la plată depășesc pragul de 100.000 de lei.