UPDATE: Firmele nu mai pot reprezenta alte firme în instanţă. Decizia ICCJ a devenit obligatorie

Decizia ICCJ nr. 9 din 4 aprilie 2016, dată de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a apărut în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 400 din 26 mai şi a devenit obligatorie pentru instanţe de la data publicării.

Magistraţii au hotărât, potrivit documentului respectiv, că o persoană juridică nu poate face o cerere de chemare în judecată pentru o altă persoană juridică şi nici nu poate să o reprezinte pe aceasta în faţa instanţei. Totodată, regula este valabilă şi în situaţia în care consilierul juridic sau avocatul unei firme ar vrea să reprezinte în instanţă o altă firmă.

"În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cererea de chemare în judecată şi reprezentarea convenţională a persoanei juridice în faţa instanţelor de judecată nu se pot face prin mandatar persoană juridică, nici prin consilierul juridic sau avocatul acesteia din urmă", este precizat în decizia publicată joi.

Judecătorii au considerat că un contract de mandat între două firme este valabil doar în planul dreptului material, nu şi în planul dreptului procesual. Mai exact, interpretarea conform căreia o persoană juridică ar putea reprezenta în înstanţă o altă persoană juridică nu are nicio bază legală.

"Contractul de mandat încheiat între două persoane juridice produce efecte doar în planul dreptului material, nu şi în planul dreptului procesual, guvernat, în materia reprezentării, de norme legale imperative. (...)

Activitatea de reprezentare convenţională în faţa instanţelor de judecată este o activitate necomercială, rezervată prin lege avocaţilor şi consilierilor juridici. Or, dacă s-ar agrea ideea ca o persoană juridică să fie reprezentată de o altă persoană juridică, s-ar ajunge la concluzia, de neacceptat, că reprezentarea în sine ar putea constitui obiect de activitate al mandatarului. Având în vedere caracterul imperativ al normei de procedură, interpretarea potrivit căreia persoana juridică ar putea fi reprezentată în faţa instanţei printr-o altă persoană juridică, inclusiv sub aspectul formulării cererii de chemare în judecată, este lipsită de fundament legal.

De asemenea nu poate fi primită nici interpretarea potrivit căreia cererea de chemare în judecată ar putea fi formulată şi semnată de consilierul juridic sau avocatul persoanei juridice mandatare, deoarece art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă are în vedere consilierul juridic sau avocatul angajat de parte, şi nu de reprezentantul convenţional", este explicat în Decizia ICCJ nr. 9/2016.

Alineatul 1 al articolului 84 din Codul de procedură civilă prevede doar că persoanele juridice pot fi reprezentate convenţional în faţa instanţelor de judecată numai prin consilier juridic sau avocat. Într-o astfel de situaţie, împuternicirea de a reprezenta o persoană juridică, ce este dată unui avocat sau consilier juridic, se dovedeşte prin înscris. Conform dispoziţiilor aplicabile în momentul de faţă, reprezentarea părţilor în timpul judecăţii poate fi legală, convenţională sau judiciară.

Important! ICCJ poate da o rezolvare de principiu a unei chestiuni de drept cu care este sesizată dacă, în cursul judecăţii, un complet de judecată al ICCJ, al curţii de apel sau al tribunalului, învestit cu soluţionarea cauzei în ultimă instanţă, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei respective, este nouă şi asupra acesteia ICCJ nu a statuat şi nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare. Aşa dispune în momentul de faţă Codul de procedură civilă, în care este subliniat că decizia este obligatorie nu numai pentru instanţa care a făcut sesizarea, ci şi pentru celelate instanţe.

Recuperatorii de datorii nu mai pot reprezenta băncile în instanţă

Decizia luată de Înalta Curte vizează persoanele care sunt executate silit sau care au apelat la contestaţia la executare, în cazul în care banca, firma de leasing sau orice alt creditor persoană juridică este reprezentat în instanţă de un recuperator de datorii, apreciază avocatul Adrian Cuculis.

"Toţi cei care sunt executaţi silit sau se judecă într-o contestaţie la executare în care banca, firma de leasing sau orice alt creditor persoană juridică este reprezentat de către un recuperator pot invoca lipsa calităţii de reprezentant conform articolului 82 din codul de procedură civilă", este de părere Adrian Cuculis, într-o postare de pe propriul blog.

Dispoziţia legală indicată de specialist stabileşte că, atunci când instanţa constată lipsa dovezii calităţii de reprezentant a persoanei care a acţionat în numele părţii, se dă un termen scurt pentru acoperirea lipsurilor. În caz contrar, cererea este anulată.

"Astfel, dacă nu vor face dovada calităţii de reprezentant, ceea ce va fi imposibil, cererile lor (ale mandatarilor - n. red.) vor fi anulate şi la fel şi executările silite. Invocaţi în instanţă, sub formă de excepţie şi doar pe fondul cauzei, excepţia lipsei calităţii de reprezentant şi cereţi instanţei să anuleze toate actele de procedură făcute de către mandatarul băncii. Inclusiv încheierile date de către instanţa de judecată pentru încuviinţarea executării silite pot fi anulate în cadrul contestaţiei la executare pentru acest motiv", a detaliat Adrian Cuculis.