UPDATE: Reținerile salariale, în cadrul executărilor silite, nu vor fi făcute de angajatori. Proiectul a fost respins definitiv astăzi

Prevederile fac parte dintr-o Propunere legislativă privind unele măsuri de efectuare a reținerilor din veniturile obținute de persoanele fizice din contracte privind raporturi de muncă, în baza unor titluri executorii. Aceasta a trecut de Parlament în octombrie 2016 și ajunsese la promulgare, însă, în urma unei sesizări a Guvernului, a fost declarată neconstituțională de către CCR.

Prin urmare, documentul s-a întors la aleșii poporului, care au renunțat la intențiile pe care le aveau de a-l adopta. Senatul a respins actul în februarie 2017, iar Camera Deputaților, care a avut votul decisiv, a procedat astăzi la fel. Asta înseamnă că proiectul și-a încetat parcursul legislativ și nu va avea cum să se aplice efectiv.

Potrivit propunerii legislative, veniturile salariaților puteau fi supuse executării silite doar prin rețineri directe efectuate de angajatori, fără a se ajunge din start la poprirea conturilor bancare: „Veniturile unei persoane fizice obținute în baza unor contracte privind raporturi de muncă pot fi executate silit numai în baza unor sentințe judecătorești învestite cu formulă executorie, prin birourile executorilor judecătorești, în condițiile legii”.

Totodată, executorii judecătorești trebuiau să se asigure în permanență că același titlu nu este pus în executare și de către angajator, și de către banca la care datornicul își are contul, excepție făcând doar veniturile ce nu reprezintă drepturi salariale. Așadar, odată ce angajatorul efectua reținerile salariale, veniturile care ajungeau în contul salariatului nu mai puteau fi executate silit, indiferent de motiv.

„Veniturile debitorilor [din contracte privind raporturi de muncă], virate în conturile lor bancare, de către plătitorii acestor drepturi, după efectuarea reținerilor din acestea în baza unui titlu executoriu, potrivit legii, nu mai pot face obiectul nici unei alte rețineri ulterioare, sub nici un motiv”, era subliniat în propunerea de act normativ.

Reținerile salariale făcute direct de către angajatori trebuiau să fie virate fie titularului titlului executoriu, fie într-un cont bancar indicat de executorul judecătoresc. Potrivit documentul amintit, virarea sumelor trebuia făcută cel târziu a doua zi după operarea reținerilor.

Poprirea conturilor, posibilă doar dacă se obțineau și alte venituri

În cazul în care datornicul obținea și alte venituri, în afară de cele de natură salarială, executorii judecătorești aveau, totuși, și varianta extinderii executării silite asupra conturilor bancare. Practic, executorii erau obligați să verifice dacă veniturile suplimentare nu sunt de natură salarială și dacă n-au mai făcut obiectul unor rețineri anterioare.

„Executorii sunt obligați să se asigure, atunci când extind executarea silită la conturile bancare ale persoanelor fizice debitoare, că sumele pentru care se solicită executarea nu sunt dintre cele [obținute din contracte privind raporturi de muncă], iar acestea nu au mai făcut obiectul unor alte executări silite anterioare”, prevedea proiectul de lege.

În expunerea de motive ce a însoțit propunerea legislativă era explicat că, în momentul de față, există posibilitatea ca aceeași poprire să fie aplicată, în mod eronat, și de către angajator, și de către banca la care-și are contul datornicul. Într-o asemenea situație, se poate ajunge la reținerea întregului salariu, ceea ce este în contradicție cu prevederile legale actuale.

„În prezent, birourile executorilor judecătorești transmit formalitățile de executare silită, pentru veniturile obținute de către persoanele fizice din contract privind raporturi de muncă, atât persoanei juridice care are raporturi contractuale de muncă cu debitorul, cât și unităților bancare la care debitorul persoană fizică își are deschis contul bancar în care se încasează veniturile obținute din raportul contractual de muncă, făcând posibilă, în acest fel, poprirea totală a veniturilor persoanelor fizice care au raporturi de muncă cu persoane juridice (...)”, scria în documentul citat.

Astfel, prin reglementarea clară a modului de punere în executare a titlurilor executorii, aceste situații urmau să fie evitate. Prin urmare, se ajungea mai rar la poprirea conturilor bancare ale salariaților. Totuși, deoarece proiectul a fost respins definitiv de Parlament, în urma reexaminării, acesta nu va ajunge să se aplice până la urmă.

Câți bani pot fi opriți lunar din salariul unui datornic

Referitor la limitele ce trebuie respectate în cazul executării silite a salariilor și a altor venituri periodice, a pensiilor și a altor sume periodice pentru asigurarea mijloacelor de existență ale datornicului, acestea sunt stabilite, în prezent, în Codul de procedură civilă. Concret, actul normativ dispune că urmărirea se poate face pentru cel mult jumătate din venitul lunar net, dacă este vorba de „sumele datorate cu titlu de obligație de întreținere sau alocație pentru copii”. Dacă este vorba de orice alte datorii, limita este o treime din venitul lunar net.

„Dacă sunt mai multe urmăriri asupra aceleiași sume, urmărirea nu poate depăși jumătate din venitul lunar net al debitorului, indiferent de natura creanțelor, în afară de cazul în care legea prevede altfel. Veniturile din muncă sau orice alte sume ce se plătesc periodic debitorului și sunt destinate asigurării mijloacelor de existență ale acestuia, în cazul în care sunt mai mici decât cuantumul salariului minim net pe economie, pot fi urmărite numai asupra părții ce depășește jumătate din acest cuantum”, este punctat în Codul de procedură civilă.

În același timp, în Codul muncii scrie că reținerile din salariu nu pot depăși, în total, jumătate din salariul lunar net al datornicului. Iar în cazul în care există mai mulți creditori care au bani de recuperat de la același salariat, trebuie respectată următoarea ordine pentru rețineri:

• obligațiile de întreținere;
• contribuțiile și impozitele datorate către stat;
• daunele cauzate proprietății publice prin fapte ilicite;
• acoperirea altor datorii.

Compensațiile pentru desfacerea contractului individual de muncă, ajutoarele pentru incapacitate temporară de muncă și sumele cuvenite șomerilor pot fi executate silit, însă doar pentru datorii reprezentate de obligații de întreținere și despăgubiri pentru daunele cauzate prin moarte/vătămări corporale, mai prevede Codul de procedură civilă. În aceste situații, urmărirea este posibilă doar în limita a jumătate din cuantumul sumelor amintite.

Atenție! Propunerea legislativă NU se va putea aplica. Din moment ce a fost respinsă definitiv în urma reexaminării, aceasta și-a încetat parcursul legislativ.