Reminder: Familiile evacuate pentru neplata creditelor ipotecare pot cere o locuință de la stat

Este vorba de Legea nr. 143/2017 pentru completarea Legii locuinței nr. 114/1996, ce prevede introducerea locuințelor de sprijin pentru români. Documentul a apărut în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 461 din 20 iunie 2017 și a intrat în vigoare astăzi.

Noul act normativ prevede că autoritățile locale pot să cumpere, la licitație publică, locuințele executate silit, însă numai dacă acestea au o suprafață utilă de maximum 100 mp. Astfel, casele sunt închiriate persoanelor sau familiilor evacuate pentru că nu și-au mai putut achita ratele creditului ipotecar.

„Locuințele de sprijin se repartizează de către autoritățile administrației publice locale, care le-au cumpărat prin licitație publică, pe baza criteriilor stabilite anual prin hotărâre a consiliului local (...). De aceste locuințe pot beneficia persoanele și familiile care urmează a fi evacuate sau au fost evacuate prin proceduri de executare silită din locuințe, în urma neachitării obligațiilor derivate din contractele de credit ipotecar”, dispune legea.

Cu alte cuvinte, persoanele ale căror case urmează să fie vândute la licitație publică pot să scape de evacuare. Asta deoarece, dacă autoritățile locale cumpără locuințele, foștii proprietari pot cere să stea în ele cu chirie. „Modificarea ar reglementa procedura conform căreia imobilele cumpărate de către autoritățile administrației publice locale ar putea fi transformate în locuințe de sprijin, urmând a fi date în chirie foștilor proprietari, evitând astfel evacuarea lor”, era lămurit în expunerea de motive ce a însoțit Legea nr. 143/2017 în forma sa de proiect.

În situația în care fostul proprietar nu vrea să rămână cu chirie în locuința de sprijin, aceasta este repartizată altor persoane care și-au pierdut casa din cauză că nu și-au plătit ratele creditului ipotecar. De asemenea, în lege scrie că regula se aplică și dacă un chiriaș nu vrea prelungirea contractului de închiriere pentru o locuință de sprijin.

„În cazul în care numărul cererilor pentru închirierea locuințelor de sprijin la nivelul unei autorități ale administrației publice locale este, timp de cel puțin un an, constant mai redus decât numărul locuințelor de sprijin aflate în proprietatea autorității administrației publice locale, aceasta poate aproba închirierea locuințelor de sprijin și altor categorii de solicitanți, cu respectarea prevederilor prezentei legi (Legea locuinței - n. red.)”, mai prevede documentul apărut marți în Monitor.

Atenție! Locuințele de sprijin nu pot fi cerute de persoanele care dețin o altă locuință în afară de cea din care au fost evacuate. Totodată, restricția este valabilă și dacă persoanele în cauză stau cu chirie într-o altă locuință a statului.

Chiria este sub nivelul pieței

Atunci când se atribuie o locuință de sprijin, autoritățile iau în considerare și situația economică a solicitanților. Concret, Legea nr. 143/2017 prevede că persoanele evacuate trebuie să se afle într-o situație care să nu le permită achiziționarea unei noi locuințe sau închirierea uneia în condițiile pieței.

În acest sens, chiria ce trebuie plătită pentru a sta într-o locuință de sprijin este de maximum 10% din venitul net lunar al familiei, calculat pentru ultimele 12 luni. Contractul, ce se încheie cu primăria, are o durată de cinci ani, cu posibilitate de prelungire.

„Contractul de închiriere se încheie de către primar sau de către o persoană împuternicită de acesta cu beneficiarii stabiliți de consiliul local, pe o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea prelungirii pe baza declarației de venituri și a actelor doveditoare necesare conform prevederilor legale. Nivelul chiriei nu va depăși 10% din venitul net lunar, calculat pe ultimele 12 luni, pe familie”, este explicat în actul ce se aplică de astăzi.

Trebuie precizat că persoanele care stau cu chirie în locuințele de sprijin nu pot să le subînchirieze sau să lase alte persoane în locul lor. De asemenea, acestea nu pot să schimbe destinația locuințelor (adică să le transforme în magazine, de exemplu). În caz contrar, contractul de închiriere încheiat cu primăria este reziliat, iar eventualele daune aduse locuinței și clădirii trebuie plătite de chiriași. În afară de acest caz, contractul de închiriere poate fi reziliat la cererea chiriașului, cu notificarea prealabilă a intenției (cel puțin 60 de zile înainte). În același timp, autoritățile locale pot apela la varianta rezilierii dacă chiriașul:

• nu respectă clauzele contractului de închiriere;
• nu plătește chiria în 90 de zile de la comunicare;
• nu plătește întreținerea pentru o perioadă de 90 de zile (dacă este cazul);
• are un comportament ce nu permite conviețuirea sau împiedică folosirea normală a locuinței.

Inițiatorii noilor prevederi lămureau, în expunerea de motive, că multe familii din țară se confruntă cu problema evacuării din propria locuință, rămânând efectiv pe drumuri. Acesta este motivul pentru care s-a dorit introducerea locuințelor de sprijin.

„În România, mii de familii se află în situația de a-și pierde apartamentele din cauză că nu au mai putut plăti ratele unui credit ipotecar. Fie că și-au pierdut locurile de muncă, au avut firme care au dat faliment sau au avut de suferit în urma creșterii cursului de schimb valutar, oamenii cer sprijinul autorităților locale în speranța că nu vor rămâne pe drumuri. (...) Aceste familii sunt într-o situație extrem de dificilă, întrucât rămân efectiv pe drumuri și nu primesc niciun fel de ajutor - locuință socială ori posibilitatea de obținere a unui alt credit ipotecar - în urma scoaterii locuințelor la licitație”, scria în documentul amintit.