UPDATE: Microîntreprindere 2017: Ce taxe se plătesc la stat și cine poate aplica acest regim de impozitare în acest an

Condițiile de încadrare a firmelor în categoria microîntreprinerilor au fost modificate semnificativ la începutul anului 2017, odată cu schimbările aduse Codului fiscal prin intermediul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2017.

Concret, plafonul până la care o persoană juridică se poate înscrie ca microîntreprindere a fost majorat în 6 ianuarie 2017 la 500.000 de euro, de la 100.000 de euro. Prin urmare, începând din luna februarie, este considerată microîntreprindere persoana juridică ce în exercițiul financiar anterior nu a depășit venituri de 500.000 euro, echivalent în lei. Altfel spus, asta înseamnă că societăţile comerciale care au realizat venituri de până la 500.000 de euro în 2016 trebuie să îşi modifice sistemul de impunere, devenind de astăzi plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor - detalii sunt aici. 

Concomitent cu măsura majorării plafonului, OUG nr. 3/2017 introduce o cotă de impozitare de 1% pentru microîntreprinderile care au cel puţin un salariat angajat în baza unui contract de muncă, în condiţiile în care, până acum, întreprinderile cu un singur salariat aplicau o cotă de impozitare de 2%.

În continuare, microîntreprinderile care nu au nici măcar un salariat vor aplica o cotă de impozitare de 3%, la fel ca până acum. 

Potrivit normelor în vigoare, salariat înseamnă acea persoană angajată cu contract individual de muncă cu normă întreagă. Totuşi, condiţia se consideră îndeplinită şi în cazul microîntreprinderilor care:

• au persoane angajate cu contract individual de muncă cu timp parţial dacă fracţiunile de normă prevăzute în acestea, însumate, reprezintă echivalentul unei norme întregi;
• au încheiate contracte de administrare sau mandat, potrivit legii, în cazul în care remuneraţia acestora este cel puţin la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.

Notă: Din acest ghid aflaţi dacă firma dvs e obligată să plătească impozitul pentru microîntreprindere de astăzi, în timp ce aici găsiţi un ghid cu trecerea de la impozit pe profit la micro și invers.

Plafonul minim pentru impozitarea micro, redus la 10.000 de euro

De o lună, mai precis de la 1 ianuarie 2017, au intrat în vigoare și multe dintre prevederile Ordonanței de urgență nr. 84/2016, un act normativ publicat în decembrie 2016 în Monitorul Oficial și care modifică, printre altele, și Codul fiscal.

În ceea ce privește microîntreprinderile, documentul citat stabilește reducerea plafonului capitalului social la înființare, în funcție de care se poate aplica sau nu regimul de impozitare pentru microîntreprinderi. Concret, limita capitalului social pentru care se poate alege plata impozitului pe profit, în detrimentul celui pe veniturile microîntreprinderilor, a fost redusă de la 25.000 de euro (aproximativ 112.000 de lei) la 45.000 de lei (aproximativ 10.000 de euro).

Prin urmare, din acest an, doar entităţile cu un capital social mai mic decât 45.000 de lei sunt obligate să aplice impozitul pe veniturile microîntreprinderilor. În schimb, dacă îşi completează capitalul social pe parcurs, până cel puţin la noul nivel fixat, firmele vor putea deveni plătitoare de impozit pe profit.

Potrivit normelor în vigoare, o firmă nou-înfiinţată este obligată să plătească impozit pe veniturile microîntreprinderilor începând cu primul an fiscal, atât timp cât capitalul social al acesteia este deţinut de persoane, altele decât statul şi unităţile administrativ-teritoriale, la momentul înregistrării la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.

Totuşi, prin excepţie de la această regulă, societatea nou-înfiinţată care la data înregistrării în registrul comerţului are subscris un capital social reprezentând cel puţin suma de 45.000 de lei (noul plafon introdus) poate opta să aplice impozitul pe profit. 

Cine poate fi microîntreprindere în 2017

Potrivit articolului 47 din Codul fiscal, o microîntreprindere este, în 2017, acea persoană juridică ce a îndeplinit cumulativ, la 31 decembrie 2016, următoarele condiţii:

• a realizat venituri, altele decât cele din activităţi desfăşurate în domeniul bancar, în domeniile asigurărilor şi reasigurărilor, al pieţei de capital, în domeniile jocurilor de noroc sau activităţi de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor petroliere şi gazelor naturale;
• a realizat venituri, altele decât cele din consultanţă şi management, în proporţie de peste 80% din veniturile totale;
• a realizat venituri care nu au depăşit echivalentul în lei a 500.000 euro (noul plafon introdus);
• capitalul social a fost deţinut de persoane, altele decât statul şi autorităţile locale;
• nu se afla în dizolvare cu lichidare, înregistrată în registrul comerţului sau la instanţele judecătoreşti.

De altfel, dacă în cursul unui an fiscal o microîntreprindere realizează venituri mai mari de 500.000 euro sau ponderea veniturilor realizate din consultanţă şi management în veniturile totale este de peste 20%, inclusiv, atunci aceasta va plăti impozit de profit de 16%. Calculul şi plata impozitului pe profit se efectuează începând cu trimestrul în care s-a depăşit oricare dintrele limitele prevăzute anterior, luând în considerare veniturile şi cheltuielile realizate începând cu trimestrul în care s-a depăşit oricare dintre aceste limite.

Pentru determinarea echivalentului în euro a plafonului prevăzut pentru microîntreprinderi se foloseşte cursul de schimb de la închiderea exerciţ
iului financiar precedent.

În altă ordine de idei, activitatea microîntreprinderilor este reglementată și prin Legea nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, act normativ care definește microîntreprinderea ca fiind acea entitate ce are maximum nouă salariaţi şi care realizează o cifră de afaceri anuală netă sau care deţine active totale de până la două milioane euro, echivalent în lei.

Baza de impozitare a veniturilor

Codul fiscal stabileşte că baza impozabilă a veniturilor microîntreprinderilor o constituie veniturile din orice sursă, din care:

a) se scad:

• veniturile aferente costurilor stocurilor produse;
• veniturile aferente costurilor serviciilor în curs de execuţie;
• veniturile din producţia de imobilizări corporale şi necorporale;
• veniturile din subvenţii;
• veniturile din provizioane şi ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare;
• veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dobânzi sş/sau penalităţi de întârziere care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil;
• veniturile realizate din despăgubiri, de la societăţile de asigurare/reasigurare, pentru pagubele produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii;
• veniturile din diferenţe de curs valutar;
• veniturile financiare aferente creanţelor şi datoriilor cu decontare în funcţie de cursul unei valute, rezultate din evaluarea sau
• decontarea acestora;
• valoarea reducerilor comerciale acordate ulterior facturării;
• veniturile aferente titlurilor de plată obţinute de persoanele îndreptăţite, potrivit legii;
• despăgubirile primite în baza hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului;
• veniturile obținute dintr-un stat străin cu care România are încheiată convenție de evitare a dublei impuneri, dacă acestea au fost impozitate în statul străin.

b) şi se adaugă:

• valoarea reducerilor comerciale primite ulterior facturării;
• în trimestrul IV sau în ultimul trimestru al perioadei impozabile, diferenţa favorabilă dintre veniturile din diferenţe de curs valutar/veniturile financiare înregistrate ca urmare a decontării creanţelor şi datoriilor în lei în funcţie de un curs valutar diferit de cel la care au fost înregistrate iniţial şi cheltuielile din diferenţe de curs valutar/cheltuielile financiare aferente, înregistrate cumulat de la începutul anului.
• rezervele, cu excepţia celor reprezentând facilități fiscale, reduse sau anulate, reprezentând rezerva legală, rezerve din reevaluarea
• mijloacelor fixe, inclusiv a terenurilor, care au fost deduse la calculul profitului impozabil şi nu au fost impozitate în perioada în care microîntreprinderile au fost şi plătitoare de impozit pe profit;
• rezervele reprezentând facilități fiscale, constituite în perioada în care microîntreprinderile au fost şi plătitoare de impozit pe profit, care sunt utilizate pentru majorarea capitalului social, pentru distribuire către participanți sub orice formă, pentru acoperirea pierderilor sau pentru oricare alt motiv.

În cazul în care o microîntreprindere achiziţionează case de marcat, valoarea de achiziţie a acestora se deduce din baza impozabilă, în conformitate cu documentul justificativ, în trimestrul în care au fost puse în funcţiune.

25 ianuarie a fost termenul pentru depunerea formularului 100

Calculul şi plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor se efectuează trimestrial, până la data de 25, inclusiv, a lunii următoare trimestrului pentru care se calculează impozitul, stabilește Codul fiscal.

Până la această dată, microîntreprinderile au obligaţia de a depune formularul 100 - “Declaraţia privind obligaţiile de plată la bugetul de stat”.

Prin urmare, microîntreprinderile au depus acest formular până pe 25 ianuarie 2017, pentru plata impozitului aferent trimestrului IV din 2016.

Următoarele termene de declarare sunt:

• 25 aprilie pentru trimestrul întâi din 2017 (ianuarie-martie);
• 25 iulie pentru trimestrul al doilea din 2017 (aprilie-iunie);
• 25 octombrie pentru trimestrul al treilea din 2017 (iulie-septembrie).

Celelalte declaraţii ale contribuabililor care plătesc impozitul pe veniturile microîntreprinderilor (cum ar fi decontul de TVA pentru plătitorii de TVA sau declaraţia unică pentru firmele cu salariaţi) se depun în funcţie de vectorul fiscal.

Notă: Din 1 ianuarie 2017, firmele care desfăşoară activităţi în sectorul turistic, restaurante şi alimentaţie publică datorează un impozit specific, calculat anual în funcție de câteva variabile, precum rangul localității în care este amplasată unitatea, suprafața acesteia sau sezonalitatea. Totuși, microîntreprinderile sunt exceptate de la aplicarea noului tip de impozit. Detalii sunt aici. În plus, în acest articol am detaliat problema „impozit micro - impozit pe profit - impozit specific”, pentru a înţelege la ce de tip de impozit se încadrează firma dvs.