Începând de duminică, bugetarii nu mai au voie să ceară ștampilarea documentelor depuse, emise sau încheiate în relația cu companiile și PFA-urile. În caz contrar, funcționarii publici riscă sancționarea disciplinară, din moment ce această faptă este considerată abatere.
„Fapta de a solicita persoanelor fizice, persoanelor juridice de drept privat, precum și entităților fără personalitate juridică aplicarea ștampilei pe declarații, cereri, contracte sau orice alte documente sau înscrisuri, săvârșită de către persoana din cadrul unei instituții sau autorități publice, constituie abatere disciplinară și atrage răspunderea disciplinară a acesteia, conform prevederilor legale”, este punctat în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 49/2017, act care a extins, practic, categoriile de documente pe care firmele și PFA-urile nu mai trebuie să le ștampileze.
„Persoanele fizice, persoanele juridice de drept privat, precum și entitățile fără personalitate juridică nu au obligația de a aplica ștampila pe declarații, cereri, contracte sau orice alte documente sau înscrisuri depuse la instituțiile sau autoritățile publice ori emise sau încheiate în relația cu instituțiile sau autoritățile publice”, mai prevede ordonanța.
Până la intrarea în vigoare a noii măsuri, dispozițiile referitoare la eliminarea obligativității ștampilei nu făceau nicio referire expresă la contracte sau la înscrisuri, în relația firmelor și PFA-urilor cu entitățile statului. În același timp, erau indicate doar declarațiile, cererile și celelalte documente depuse, nu și cele emise sau încheiate în relația cu entitățile statului.
Potrivit Codului muncii, angajatorii au dreptul să aplice sancțiuni disciplinare salariaților atunci când aceștia săvârșesc abateri disciplinare, însă numai după o cercetare disciplinară prealabilă. Sancțiunile ce pot fi aplicate angajaților sunt, mai exact, următoarele:
- avertismentul scris (singura sancțiune pentru care cercetarea disciplinară nu este necesară);
- retrogradarea din funcție, cu acordarea salariului corespunzător funcției în care s-a dispus retrogradarea, pentru o durată maximă de 60 de zile;
- reducerea salariului de bază pe o durată de una-trei luni cu 5-10%;
- reducerea salariului de bază și/sau, după caz, și a indemnizației de conducere pe o perioadă de una-trei luni cu 5-10%;
- desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă.
Totuși, actul normativ prevede că, dacă prin statute profesionale aprobate prin legi speciale se stabilesc alte regimuri de sancționare, trebuie aplicate acestea.
Notă: În altă ordine de idei, redacția noastră desfășoară în această perioadă o campanie informativă referitoare la cercetarea disciplinară. Poți citi aici toate articolele din serie.