Invatamantul juridic romanesc - performant ?

Nota redactiei Avocatnet.ro
Avocatnet.ro transmite condoleante familiei
Din pacate, de la momentul cand reporterul Avocatnet.ro a discutat cu Dl. profesor Eremia, saptamana trecuta, si pana la momentul la care interviul a fost programat spre publicare, viata a tinut sa ne invete ca eternitatea nu se aplica decat gandurilor bune. Domnul profesor Eremia a incetat din viata, week-end-ul trecut, in urma unui atac de cord.

Dumnezeu sa-l odihneasca!

Interviu Avocatnet.ro

"Nu prea sunt mijloace tehnice moderne care sã transforme un curs clasic într-un curs modern sau cât de cât modern. Noi nu avem abilitãþile pe care le-am vãzut de multe ori în strãinãtate: sã ai laptop-ul lângã tine, sã ai imediat camera ºi structura cursului sã fie proiectatã."
(Dr. Mihail-Constantin EREMIA, Profesor universitar, Adjunct al Avocatului Poporului)

Este învãþãmântul juridic românesc unul performant?
Greu de rãspuns la o asemenea întrebare, dar trebuie sã ne amintim ºi faptul cã învãþãmântul românesc, implicit învãþãmântul juridic românesc, are istorie. ªi are o istorie foarte solidã. Dacã doriþi un rãspuns standard... categoric, învãþãmântul românesc este un învãþãmânt performant pentru România ºi pentru ce ºi-a propus învãþãmântul românesc, bineînþeles în România. Dacã spun cã este un învãþãmânt performant, raportându-mã la alte societãþi, alte þãri, alte sisteme universitare, bineînþeles cã o sã spuneþi: "da, este afirmativ rãspunsul dumneavoastrã, dar parcã nu are un corespondent în performanþele obþinute de români în strãinãtate, fie cã aceºti români sunt studenþi, absolvenþi, fie cã aceºti români sunt deja specialiºti".

Care sunt punctele slabe ale sistemului, dacã le-aþi identificat?
Eu am rãspuns cã este, totuºi, un sistem performant, deci nu ar fi chiar atât de multe puncte slabe. Haideþi sã plecãm de la aceastã premisã ºi sã spunem cã orice sistem are puncte slabe. Care ar fi carenþele? O insuficientã echilibrare sau reechilibrare cu elementele de noutate. De exemplu, din perspectiva metodicii predãrii sau din perspectiva altor metodologii care sã se plieze foarte bine pe noile mentalitãþi ale studentului. Eu consider cã pentru anumite tipologii existã o discrepanþã între profesorul clasic ºi studentul care este din ce în ce mai modern. Studentul vrea ceva, iar profesorul limiteazã aceste lucruri, spunând "eu vreau un curs magistral, eu am reperele mele", ceea ce este corect din punctul de vedere al substanþei, al conþinutului cursului, dar nu este corect cât îl priveºte pe student, adicã nu este corect cât priveºte acest echilibru dintre ce vrea profesorul ºi ce vrea studentul. Aceasta este una dintre carenþe. Pot fi identificate numeroase alte carenþe, respectiv fondurile financiare. Chiar acum vin de la o discuþie în care s-a spus cã nu prea sunt mijloace tehnice moderne care sã transforme un curs clasic într-un curs modern sau cât de cât modern. Noi nu avem abilitãþile pe care le-am vãzut de multe ori în strãinãtate: sã ai laptop-ul lângã tine, sã ai imediat camera ºi structura cursului sã fie proiectatã.

Pe forumurile site-urilor de specialitate, unii absolvenþi reclamã cã în facultate se învaþã lucruri generale, puþin specializate ºi cã partea practicã este neglijatã.
Nu-mi vorbiþi despre lucruri noi, chiar deloc. Douã comentarii existã aici. Primul comentariu se face în special pentru facultãþile de drept. Se spune: "la Facultatea de Drept se învaþã lucrurile prea generice, prea generale, se face multã teorie ºi nu se face practicã deloc sau aproape deloc. Adicã noi ajungem în practicã ºi nu prea ne descurcãm." O a doua chestiune, extrem de disputatã, de discutatã, unii nu o recunosc, mie îmi face plãcere sã o recunosc... este vorba cã la intrarea în profesie, în anumite profesii, nu în toate, se solicitã anumite sume de bani pentru ajutor. Au fost ºi sunt discuþii cã nu ºtiu ce s-ar întâmpla pe la avocaturã, pe la notari. Normal cã la Magistraturã nu este un astfel de caz, pentru cã acolo se dã un concurs foarte sever, foarte serios.

Haideþi sã rãspundem la fiecare dintre aceste douã chestiuni.
Un student de la Facultatea de Drept, în prima zi, nu ºtie nimic despre drept sau aproape nimic, spre deosebire de un student de la politehnicã, care ºtie ceva matematicã ºi ceva fizicã, de un student de la medicinã, care ºtie ceva biologie ºi ceva chimie. Aici lucrurile trebuie începute de la zero sau aproape de la zero. Ca sã formezi un jurist aºa cum pretind ei, cu absolut toate componentele, îþi trebuie o perioadã foarte lungã de timp ºi bani foarte mulþi. Finanþarea aceasta nu o au nici mãcar marile universitãþi din SUA sau marile universitãþi din Europa. Cum se desfãºoarã lucrurile la noi, se desfãºoarã ºi la ei. Au terminat facultatea, de abia apoi încep diferitele stagii de pregãtire pe aspecte de naturã practicã. În Franþa, acestea se prelungesc pânã la 10, chiar 15 ani.
Pe de altã parte, ce doresc cei care afirmã acest lucru? Doresc ca dupã cei patru ani de facultate sã fie direct notar, ºi dacã se poate definitiv, sau direct judecãtor la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie? Îmi pare foarte rãu... Eu cred cã aici nu se priveºte cu exactitate efortul care este necesar unui înþelept magistrat, efortul care este necesar pentru a forma un adevãrat avocat. Deci nu dau dreptate absolut deloc unor astfel de afirmaþii.

La cea de-a doua chestiune, este iar de rãspuns. A ajuta pe cineva pentru a ajunge în profesie este o chestiune ºi a solicita bani ca cineva sã intre sau nu este cu totul alta. Eu le rãspund întotdeauna celor care acuzã cã n-au probe. Pe de altã parte, trebuie sã recunoaºtem cã nu iese fum fãrã foc ºi cã ceva este în neregulã.

Este loc pentru toþi absolvenþii de drept din România în piaþa muncii?
Deocamdatã stãm rãu datoritã numãrului mare de juriºti, datoritã numãrului mic de locuri de muncã puþine. Dar trebuie sã mai amintesc, ºi aici o sã fiu puþin caustic, cã toatã lumea vrea avocat cã se fac bani, judecãtor cã este prestigiu ºi notar cã se fac bani. Nimeni nu se duce consilier juridic sau pe alte funcþii juridice. Dacã doriþi, vã exemplific: în Primãria capitalei, în primãriile de sector, în toate celelalte organisme ale administraþiei la nivel central, nu mai vorbesc la nivel local. Dacã vorbim de primãriile de la comune, acolo nu se duce nimeni, cã sunt bani puþini ºi e mult de muncã ºi probabil cã este ºi ceva noroi.
Dacã dorim sã facem o statisticã realã, eu vã spun cã încã este loc pe piaþa muncii, cu tot numãrul mare de juriºti. Îmi cer scuze de rãspunsul acesta! La douã buticuri, ar trebui sã existe un jurisconsult. Deci rãspunsul este afirmativ. Încã avem nevoie. Dacã existã o problemã aici, existã problema calitãþii, a pregãtirii. Este absolventul unei facultãþi de drept capabil sã intre imediat pe piaþa muncii?

Existã prejudecata cã la facultãþile particulare nu prea se face ºcoalã. Dumneavoastrã ce credeþi?
Fac parte dintre acei profesori care au înfiinþat facultãþi particulare. Fac parte dintre acei profesori care, fãrã a renunþa o secundã la învãþãmântul de stat, la prestigiul lui în România, au spus aºa: "decât sã vãd tinerii stând la colþ de stradã, mai bine sã vãd tinerii în universitãþi". La orice facultate, în ziua de astãzi, poþi sã întâlneºti studenþi foarte buni ºi studenþi foarte rãi, profesori foarte buni ºi profesori care nu sunt chiar aºa de bine pregãtiþi. Este o falsã problemã acum, astãzi. În alte vremuri, discutam de pe alte poziþii. Nimeni nu-ºi pune problema dacã ai terminat la o facultate particularã sau la o facultate de stat. Nimeni nu-ºi pune problema iniþial cã ai fãcut cu un profesor sau cu alt profesor o anumitã materie, omul te pune la treabã, ºi sã vedem ce calitãþi dovedeºti.

Este învãþãmântul juridic românesc, în forma actualã, funcþional pe viitor?
Rãspunsul este categoric da. La concursurile internaþionale la care eu am fost, întotdeauna am fãcut faþã cu brio. Cã sunt foarte multe materii care sunt noi, mã refer la acest drept european, la noua constituþie a Europei, cã sunt foarte multe precedente ale Curþii Europene a Drepturilor Omului pe care noi trebuie sã le aducem în interiorul studiilor noastre, este cu totul altceva, este o chestiune care se întâmplã în absolut orice domeniu.