TERMEN DE DEPUNERE PLANGERE LA CEDO

Stimate domn,

Termenul de a sesiza Curtea Europeana cu incalcarea unor drepturi apărate de Conventia Europeana este de 6 luni de la epuizarea cailor de atac interne, incepand cu data deciziei interne definitive, conform art. 35 al Conventiei.

Desi CEDO nu este inflexibila si analiza sa se bazeaza pe eficiența cailor de atac, in cazul dvs, este vorba despre recurs, iar nu despre revizuire. termenul curge de la data cand aplicantul ar fi putut lua cunostinta despre decizia finala.

Astfel, termenul curge de la data cand hotararea a fost motivata si justitiabilul ar fi putut sa o cunoasca.

Cu stima.

Daca ati iesit din termenul de 6 luni nu ati mai avea sanse dar puteti incerca...
Nu se poate spune ca veti pierde timpul...

De unde ati ajuns la concluzia cu termenul de la 6 luni de la motivarea hotararii de recurs, domnule avocat Andrei?
Exista o hotarare CEDO in acest sens?
Eu nu am intalnit-o.

In cazul in care nu exista o noua hotarare CEDO in acest sens, termenul este de 6 luni de la pronuntarea instantei de recurs.
Schimbarea jurisprudentei Curtii Europene trebuie sa aiba la baza o hotarare a sa.

Sub aspect logic si de bun simt ar fi ca intr-adevar termenul sa curga de la data motivarii instantei insa doar in cazul in care ar fi vorba de 2 achitari si instanta de recurs ar pronunta o hotarare de condamnare ( dupa 2 hotarari anterioare de achitare ).
In acest caz este greu de presupus ceva in lipsa motivarii hotararii de recurs.Sau, mai precis spus, mai greu de presupus cum a motivat instanta in contra apararii avocatului.
Sa zicem ca avocatul a formulat si aparari pe CEDO si instanta a raspuns in motivarea sa tot pe CEDO.

avocat_lascoschi a spus:

De unde ati ajuns la concluzia cu termenul de la 6 luni de la motivarea hotararii de recurs, domnule avocat Andrei?
Exista o hotarare CEDO in acest sens?
Eu nu am intalnit-o.

Stimate coleg,
Exista, domnule, hotarâre CEDO...
Ca să vă tachinez, aș putea totuși pune problema altfel: dacă nu ați întâlnit-o, de ce puneți tema în discuție, și nu în ultimul rând: dar de ce nu ați întâlnit-o? Jurisprudența CEDO nu s-a schimbat -adică de mult timp se calculeaza astfel.

Totuși, metoda de abordare a cazurilor de Curtea Europeană merită ceva discuții pe forum. Așa că, în cele ce voi urma voi expune foarte pe scurt anumite argumente privitoare la aceasta.

Articolul 35. Condiţiile de admisibilitate
1. Curtea nu poate fi sesizată decât după epuizarea căilor de recurs interne, aşa cum este stabilit conform principiilor de drept internaţional general recunoscute, şi într-un termen de şase luni, începând cu data deciziei interne definitive.

A. În primul rând, pentru un român, fie el justițiabil, fie chiar avocat sau jurist, este dificil să se acomodeze cu sistemul de drept al CEDO. În România, prin Constituție și Codurile de procedură, printre altele, granițele puterii în stat sunt foarte bine determinate. Separația puterilor în stat este principiu de drept, iar judecătorului îi este interzis să intrevină prin hotărârile pe care le pronunță, în puterea legislativă.

Curtea Europeană împrumută, în schimb, mult din sistemul britanic. În acest sistem legea este sumară, iar judecătorul, prin hotărârea sa, produce un precedent cu putere de lege, aflându-se, deci, la granița dintre puterea judecătorească și cea legislativă. Prin hotărârile de Mare Cameră și de Cameră, Curtea Europeană amendează legea, întregiind, deci, legea-cadru - Convenția cu protocoalele sale. În cazul în care cauzele de Cameră nu sunt deferite Marii Camere, acestea creează jurisprudenta ori o întregesc; hotărârile de Mare Cameră, întotdeauna.
Din această cauză, o persoană care știe doar textul Convenției și al Protocoalelor sale nu cunoaște, practic, Convenția.

B. Doctrina privitoare la termen.
În argumentațiile ce le expun, recomand două tratate excepționale:
*Convenția Europeană a Drepturilor Omului, Comentariu pe articole, Corneliu Bârsan, Edit. Beck, ed. 2006, pag. 248-342, vol II;
*Tratat de Drept European al Drepturilor Omului, Jean-Francois Renucci, Edit. Hamangiu 2009, pag 932-933

C. Jurisprudența CEDO
Cele expuse oficial de CEDO în această materie în Ghidul Practic: Papachelas contra Greciei, Mitlik Olmez și Yildiz Olmez contra Turciei, Koc și Tosun contra Turciei...


Concluzie.
Ca punct de reper, termenul se poate calcula de la data motivării hotărârii. Mai precis acesta curge de la data când părțile aveau posibilitatea cunoașterii conținutului hotărârii.

Îmi permit să îl citez pe prof. Bârsan: Astfel termenul curge de când "reclamantul trebuie ca, în principiu, să cunoască motivarea soluției pronunțată de ultima instanță națională competentă să statueze cu privire la încălcarea dreptului garantat de Convenție pe care el înțelege apoi să o denunțe în fața Curții Europene.


Cu stimă.

In Barsan nu am gasit nicio referire la cauze sus expuse de dvs.Am aceeasi carte din aceeasi editie cu a dvs.Nu imi aduc aminte sa fi intalnit aceasta precizare si nici referirea la aceste hotarari CEDO.

Tratatul am tot zis ca il cumpar dar nu il am.Am vazut ca ati indicat 2 pagini.
Fiind vorba de doctrina in mod special am tot amanat, desi este interesant.

Ghidul practic de cine este scris?
Am intrebat de el dar nu il are nimeni la standurile de carti juridice ( la Palatul de Justitie ).

Cu privire la ultimul paragraf, cel citat de dvs., va intreb la ce pagina este in Barsan?
Deoarece este adevarat ca, este corect ca reclamantul ar trebui sa cunoasca motivarea instantei nationale, dar fara jurisprudenta CEDO problema poate parea mai complicata decat pare...
Eu am citit jurisprudenta in sensul respingerii unei cereri depuse dupa 6 luni de la pronuntare...

La pg 327 din Barsan, se face vorbire de data depunerii la grefa a deciziei definitive...

Am mai scris ceva foarte important dar a fost sters tot mesajul...desi era foarte elocvent...pe acest aspect...
Astept sa postati un raspuns si va voi raspunde ulterior...