TRIBUNALUL _______
Secția contencios administrativ și fiscal
Domnule Președinte,
Subsemnatul/subsemnata ___________, domiciliat(ă) în ____, str. _____, nr. ___, bl. ___, sc. ___, et. ___, ap. ____, tel. __________, e-mail _______________, formulez prezenta
CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATÃ
în contradictoriu cu
1. Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului ________ - Administrația Finanțelor Publice _____________, cu sediul în ____, str. ______, nr. ______;
2. Administrația Fondului pentru Mediu, cu sediul în București - 060042, Splaiul Independenţei nr. 294, Corp A, Sector 6
pentru ca prin hotărârea ce o veți pronunța
să obligați pârâtele la restituirea sumei achitate cu titlu de taxă de poluare prin chitanța cu seria ____ nr. _____ din ______, taxă achitată pentru înmatricularea autovehiculului ________, fabricat în anul __________ (prima înmatriculare la data de _____________), având nr. de înmatriculare ___, nr. de identificare ________, seria cărții de identitate ___________;
să obligați pârâtele la plata dobânzii fiscale aferente sumei achitate cu titlu de taxă de poluare, calculată de la data plății și până la data restituirii efective;
să obligați pârâtele la plata cheltuielilor de judecată.
Motive
În fapt, la data de __________, am achiziționat autovehiculul marca ________, fabricat în anul ___________, înmatriculat în ____________(țara).
Pentru înmatricularea autoturismului în România am fost nevoit să achit suma de _______ lei, cu titlu de taxă de poluare.
În drept, îmi întemeiez cererea pe dispozițiile art. 205-218 și art. 124 din Codul de procedura fiscală.
Consider că taxa de poluare a fost stabilită și prelevată în mod ilegal, prin aplicarea eronată a prevederilor legale stabilite prin OUG 50/2008.
Conform art. 110 TFUE (ex-art. 90 TCE), „nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naţionale similare”.
Potrivit hotărârilor CJUE din cauzele C-402/09 (Tatu) și C-263/10 (Nisipeanu), articolul 110 TFUE (ex-art. 90 TCE) trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație în statul membru menționat a unor vehicule de ocazie cumpărate din alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
Având în vedere că s-a respins cererea statului român de limitare a efectelor în timp a hotărârii Curţii, hotărârea Nisipeanu se aplică retroactiv şi lipsește de temei juridic prelevarea taxei de poluare începând cu data de 1 iulie 2008.
OUG nr. 50/2008 are ca efect faptul că autovehiculele de ocazie importate și caracterizate printr o vechime și o uzură importante sunt supuse unei taxe care se poate apropia de 30 % din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală.
Acest tip de reglementare, deşi nu este de natură a demonstra o discriminare directă – căci norma internă nu se referă la vehiculele de ocazie aduse din străinătate, ci pare a avea o aplicabilitate generală – prin efectele sale încurajează dobândirea de autovehicule de ocazie, de provenienţă internă, cu caracteristici echivalente celor în discuţie, prin aceea că, în cazul acestora din urmă, dobânditorul nu este supus plăţii taxei. Sub acest aspect, spiritul fostului art. 90 din TCE este înfrânt, căci obiectivul art. 90, în ansamblul său, este asigurarea liberei circulaţii a mărfurilor între statele membre în condiţii normale de concurenţă, prin eliminarea oricăror forme de protecţie, care pot decurge din aplicarea de impozite interne discriminatorii faţă de produsele provenind din alte state membre.
Ca urmare a adoptării O.U.G. nr. 218/2008, intenția legiuitorului de a influența alegerea consumatorilor a devenit evidentă: a fost înlăturată taxa de poluare pentru autoturismele noi, Euro 4, capacitate cilindrică mai mică de 2.000 cm3 (or, este de notorietate că în România sunt produse autoturisme cu aceste caracteristici) care se înmatriculează pentru prima dată în Romania în perioada 15.12.2008 - 31.12.2009, astfel încât consumatorii sunt direcționați fie spre un autoturism nou, fie spre un autoturism second-hand deja înmatriculat în România. Se protejează astfel producția internă, aspect ce reiese explicit din preambulul O.U.G. nr. 208/2008 și 218/2008, potrivita căruia: „Guvernul României se preocupă de luarea măsurilor care să asigure păstrarea locurilor de muncă în economia românească, iar la un loc de muncă în industria constructoare sunt 4 locuri de muncă în industria furnizoare”.
Nu se poate contesta că reglementarea națională contravine legislației europene. Or, potrivit art. 148 din Constituția României, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea actului de aderare (alin. 2), iar Parlamentul, Președintele României, Guvernul și autoritatea judecătoreasca garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării și din prevederile alineatului 2 (alin.4).
Prin Decizia în cauza Costa/Enel (1964), CJUE a stabilit că legea care se îndepărtează de Tratat - un izvor independent de drept - nu ar putea să ducă la anularea lui, dată fiind natura sa originară și specială, fără a-l lipsi de caracterul lui de lege comunitara și fără ca baza legală a Comunității însăși să fie pusă la îndoiala. Mai mult, aceeași decizie a definit relația dintre dreptul comunitar și dreptul național al statelor membre arătând că dreptul comunitar este o ordine juridică independentă care are prioritate de aplicare chiar și în fața dreptului național ulterior - or, în speță, taxa pe poluare a fost introdusa în legislația internă de-abia în anul 2008.
De asemenea, în cauza Simmenthal (1976), CJUE a stabilit că judecătorul național este obligat să aplice normele comunitare, în mod direct, fără a solicita sau aștepta eliminarea pe cale administrativă sau potrivit unei alte proceduri constituționale, a normelor interne contrare.
Pentru aceste motive vă rog să dispuneți restituirea taxei de poluare prelevată discriminatoriu şi în mod nelegal, prin încălcarea dispoziţiile art. 110 din Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene, precum și dobânda fiscală aferentă.
În dovedirea motivelor enunțate, înțeleg să mă folosesc de proba cu înscrisuri.
În temeiul art. 242 (2) C. proc. civ., în caz de neprezentare, vă rog să judecați cauza și în lipsă.
Data, Semnătura,