ESTE CORECT CA ORICE LICENTIAT IN STIINTE JURIDICE SA REPREZINTE PERSOANELE FIZICE SI JURIDICE LA INSTANTELE DE JUDECATA?

Question

Discuție deschisă în Procedura în faţa instanţei civile - reguli, acte, termene, căi de atac

ESTE CORECT CA ORICE LICENTIAT IN STIINTE JURIDICE SA REPREZINTE PERSOANELE FIZICE SI JURIDICE LA INSTANTELE DE JUDECATA?

Avocat 18:23, 12 Noiembrie 2012

atre,
Administratia Prezidentiala
Domnului Traian Basescu
Presedintele Romaniei

Uniunea Nationala a Barourilor din Romania, persoana juridica de utilitate publica, in temeiul art. 77 din Constitutia Romaniei, formulam, inainte de promulgare,

CERERE DE TRIMITERE SPRE REEXAMINARE a Proiectului de Lege PL-x nr. 436/2012
avand ca obiect Propunerea legislativa privind unele masuri pentru degrevarea instantelor judecatoresti, precum si pentru pregatirea punerii in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, pentru urmatoarele

MOTIVE:
In art. 15 al Propunerii legislative privind unele masuri pentru degrevarea instantelor judecatoresti, precum si pentru pregatirea punerii in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, se prevede ca:

„In aplicarea dispozitiilor art. 13 alin. (2) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, republicata, in recurs, cererile si concluziile partii, persoana juridica, pot fi formulate si sustinute de catre reprezentantul legal al acesteia sau de catre persoana desemnata de acesta, daca este licentiata in drept”.

Textul art. 13 alin. (2) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, republicata, prevede ca „Partile au dreptul, in tot cursul procesului, de a fi reprezentate sau, dupa caz, asistate in conditiile legii. In recurs, cererile si concluziile partilor nu pot fi formulate si sustinute decat prin avocat sau, dupa caz, consilier juridic, cu exceptia situatiei in care partea sau mandatarul acesteia, sot ori ruda pana la gradul al doilea inclusiv, este licentiata in drept”.

Necesitatea reprezentarii in recurs numai prin avocat ori consilier juridic este explicata in expunerea de motive ce a insotit Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila: „ca element de noutate, se propune ca redactarea cererii de recurs, precum si exercitarea si sustinerea recursului sa se realizeze numai prin avocat sau consilier juridic, urmarindu-se in acest fel, impunerea unei rigori si discipline procesuale si evitarea introducerii unor recursuri in mod abuziv, in scop de sicana, sau informale, care nu se incadreaza riguros in motivele de recurs; este o regula care corespunde, in acelasi timp, si noii viziuni propuse asupra recursului, avand in vedere specificul acestei cai extraordinare de atac, reflectat in conditiile de exercitare, in procedura, precum si in motivele de recurs, limitativ circumscrise respectarii legalitatii”.

Prin urmare, la adoptarea Codului de procedura civila, legiuitorul a apreciat ca fiind corecta pozitia Comisiei de elaborare a acestui act normativ, conform careia, fata de noua configuratie a caii de atac a recursului (tehnicitatea deosebita a acestei cai extraordinare de atac) se impune ca reprezentarea sa aiba in mod exclusiv un caracter specializat pentru a se evita recursurile informe sau neincadrabile in motivele limitativ prevazute de lege, dar si pentru a se asigura efectivitatea dreptului de a exercita aceasta cale de atac. S-a apreciat, pe buna-dreptate, ca in lipsa unei reprezentari specializate, calea recursului ar fi in multe cazuri o simpla iluzie si un motiv suplimentar de dezamagire pentru justitiabil, deoarece neindicarea cu precizie si claritate a motivelor de legalitate si neincadrarea lor in limitele restrictive prevazute de lege ar conduce, inevitabil, la respingerea acestuia ca inadmisibil, fara o dezbatere in sedinta publica, asa cum se asteapta partea.

Răspunde Citează

16 mesaje

3589 vizualizări

10 participanți

Cel mai recent răspuns: , Consilier juridic 17:44, 27 Februarie 2013

Vezi răspuns

Răspunsuri moderate (1)

Alte discuții în legătură

Obligatoriu avocat in recurs? intreb intr-un proces civil ( exemplu o contestatie la PV de contraventie ) daca se face recurs , este musai sa fie intocmit de un avocat si reprezentat pe ... (vezi toată discuția)

Reprezentare la icjc Buna ziua Doresc un raspuns la intrebarea: este legal sa ma reprezint singur, ca simplu cetatean fara cunostinte juridice in fata judecatorilor ICJC si sa-mi ... (vezi toată discuția)

Intampinare in recurs formulata de intimat fara avocat sau mandatar cu studii juridice Buna ziua. Ce se intampla daca in cadrul unui recurs intimatul a formulat intampinarea personal, fara avocat sau mandatar ruda de gradul 1 sau 2 cu studii ... (vezi toată discuția)

n53 Utilizator · Answer 1 · 2012-11-12 21:50:08

- de ce-o mai fi Constituția României și drepturile acolo prevăzute. . . drepturile fundamentale și legitime ?! ce rost mai au acele drepturi în raport de NCPC ?! oare, ar trebui modificată Constituția raportată la prevederile codului în speță sau codul să respecte Constituția ?! cu statul acesta de drept ori de ”drept” ce-o mai fi ?! totuși : ce trâmbițăm pe unde apucăm cu statul de drept sau poate se referă la statul de ”drept” ?
- pretinsa degrevare ori alte aspecte de genul acesta de îngrădire a drepturilor cetățeanului, sunt simple gogorițe : avem sau nu stat de drept ? se respectă sau nu prevederile Constituției? cine plătește taxe și impozite și cui și pt. ce ?! sunt unii mai presus de lege ori nu ?

Patrick_ Utilizator · Answer 2 · 2012-11-13 20:19:32

Utilizator 20:19, 13 Noiembrie 2012

@n53: Vă rog să vă referiți la subiect.

Răspunde Citează

n53 Utilizator · Answer 3 · 2012-11-14 21:48:59

bună seara distinse moderator,
- tocmai la SUBIECT m-am referit și invocând Legea fundamentală-Constituția României.

Domnul avocat radusava a pus în discuție un subiect interesant, nou de aplicat de la 01 februarie 2013 și parțial prin 2016 și totodată parțial controversat : lipsește cetățeanul statului de drept de anumite drepturi.
-dacă veți avea puțin timp și răbdare și veți citi ambele texte (cel pus în discuție de dl avocat : expunerea de motive ce a insotit Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila: „ca element de noutate, se propune ca redactarea cererii de recurs, precum si exercitarea si sustinerea recursului sa se realizeze numai prin avocat sau consilier juridic, urmarindu-se in acest fel, impunerea unei rigori si discipline procesuale si evitarea introducerii unor recursuri in mod abuziv, in scop de sicana, sau informale, care nu se incadreaza riguros in motivele de recurs; este o regula care corespunde, in acelasi timp, si noii viziuni propuse asupra recursului, avand in vedere specificul acestei cai extraordinare de atac, reflectat in conditiile de exercitare, in procedura, precum si in motivele de recurs, limitativ circumscrise respectarii legalitatii”. , cât și al meu) : veți observa punctul meu de discuție axat pe subiectul pus în discuție pe forum, voi reproduce doar ” - pretinsa degrevare ori alte aspecte de genul acesta de îngrădire a drepturilor cetățeanului, sunt simple gogorițe : avem sau nu stat de drept ? se respectă sau nu prevederile Constituției?”
Concluzionând : nu am deraiat cu nimic.
Să fiți iubit și o seară bună vă doresc !

Robert Silbermann Avocat · Answer 4 · 2012-11-14 22:20:33

In general avocatii nu prea se descurca sa isi impuna legile.
Poate ca vor reusi de aceasta data.
Este normal ca un avocat care are studii juridice sa stie ce are de facut spre deosebire de un om simplu fara studii.
Este normal ca avocatul sa ocupe o nisa mai importanta in societate.

Patrick_ Utilizator · Answer 5 · 2012-11-15 06:06:45

Distincția care trebuie făcută după părerea mea este cea dintre instanțele la care se judecă fondul cauzei și cele de recurs.
La primele instanțe se stabilește situația de fapt, se propun și se administrază probe. Aici poate să meargă fiecare să-și susțină cauza.
La instanța de recurs însă, care în noua reglementare se vrea a fi una de casare (după modelul francez), se vor putea pune în discuție doar probleme de drept care nu au fost dezlegate sau au fost dezlegate greșit de primele instanțe.
În acest context, mi se pare justificat ca în recurs să participe doar profesioniști, aceasta fiind mai ales în avantajul justițiabilului.

Bineînțeles că dacă aceste prevederi vor intra în vigoare, ele vor trebui să fie corelate cu unele de ajutor public judiciar adecvate, prin care fiecare justițiabil să aibă acces la calea de atac respectivă, dacă aceasta se justifică.

În prezent, este de notorietate faptul că marea majoritate a justițiabililor nu fac distincția aceasta, ei considerând că merg în recurs doar ca să mai „încerce odată”, ceea ce este total fals.

Aceasta este părerea mea.

Și vedeți aici opinia CEDO (apropos de CEDO și acolo e obligatorie prezența avocatului dacă cererea a fost declarată admisibilă):

„Un aspect al acestui obstacol identificat de Curte se referă la „ajutorul judiciar ce trebuie
acordat în condiţiile în care acesta este indispensabil pentru accesul efectiv la judecător”, fie
pentru că legea prevede necesitatea reprezentării prin avocat, fie datorită complexităţii procedurii sau a cauzei dedusă judecăţii.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a făcut sublinierea că nici o dispoziţie a Convenţiei
nu obligă statele contractante să acorde ajutor judiciar în toate „contestaţiile” de natură civilă, existând în această privinţă o „distincţie netă” între prevederile art. 6 alin. 3 lit. c (care garantează dreptul la asistenţă juridică, în anumite condiţii, în procesele penale) şi cele ale art. 6 alin. 1 (care nu fac trimitere, în nici un mod, la necesitatea reglementării asistenţei juridice).
Totuşi, Curtea a decis că şi în absenţa unui text analog celui al art. 6 alin. 3 lit. c – în
materie penală, şi în privinţa cauzelor civile art. 6 alin. 1 poate impune (indirect, corelativ) statelor contractante să reglementeze – în anumite situaţii – posibilitatea acordării asistenţei gratuite a unui avocat „când acest lucru se dovedeşte indispensabil realizării accesului efectiv la judecător, fie pentru că legea prevede necesitatea reprezentării prin avocat, fie datorită complexităţii procedurii sau a cauzei dedusă judecăţii.
Făcând aplicaţii ale acestui principiu, Curtea a soluţionat mai multe cazuri concrete prin
care este reflectat modul în care instanţa europeană a înţeles să rezolve cauzele în care s-au ivit obstacole de acest gen.
Astfel, într-o speţă, Curtea a apreciat că sistemul prevăzut de normele procedurale franceze (referitoare la acordarea asistenţei judiciare gratuite în ipoteza promovării unui recurs în casaţie) oferă „garanţii substanţiale” justiţiabililor, de natură a îndepărta orice apreciere arbitrară în domeniu.”

[ link extern ] =

PS
Am spus să vă referiți la subiect în sensul de a vă susține punctul de vedere cu argumente utile discuției și nu doar de a posta întrebări retorice referitoare la statul de drept, la îngrădirea dreptului la justiție și la constituție, noțiuni mult prea generale în raport cu subiectul concret propus.