Domiciliul in cartea de identitate - documentele cu care se poate face dovada adresei

Dovada adresei de domiciliu se poate face cu unul din următoarele documente, prevăzute de legislaţia română în vigoare:

1.contractul de vânzare-cumpărare al unui imobil cu destinaţia de locuinţă, încheiat în formă autentică;

2. contractul de donaţie a unui imobil tip locuinţă, încheiat în formă autentică;

3. contractul de vânzare-cumpărare a unui imobil tip locuinţă cu clauză de uz sau uzufruct, încheiate în formă autentică;
Notă: poate cere înscrierea domiciliului la imobilul respectiv cel care dobândeşte deplina proprietate sau un drept de uz ori uzufruct asupra acestuia, nu şi cel care dobândeşte nuda proprietate; nudul proprietar îşi poate stabili domiciliul doar cu acceptul uzufructuarului;

4. contractul de vânzare-cumpărare a unui imobil tip locuinţă cu clauză de abitaţie, încheiat în formă autentică;
Notă: poate cere înscrierea domiciliului la imobilul respectiv persoana fizică care dobândeşte dreptul de abitaţie asupra acestuia;

5. contractul de donaţie a unui imobil tip locuinţă cu clauză de uz sau uzufruct, încheiate în formă autentică.
Notă: poate cere înscrierea domiciliului la imobilul respectiv cel care dobândeşte deplina proprietate sau un drept de uz ori uzufruct asupra acestuia, nu şi cel care dobândeşte nuda proprietate; nudul proprietar îşi poate stabili domiciliul doar cu acceptul uzufructuarului;

6. contractul de donaţie a unui imobil tip locuinţă cu clauză de abitaţie, încheiat în formă autentică;
Notă: poate cere înscrierea domiciliului la imobilul respectiv persoana fizică care dobândeşte dreptul de abitaţie asupra acestuia;
7. contractul de schimb de locuinţe, încheiat în formă autentică;

8. contractul de întreţinere, încheiat în formă autentică;
Notă: dacă dreptul de uz sau de folosinţă (uzufruct viager) rezervat persoanei întreţinute, priveşte doar o parte din imobil, atunci întreţinătorul are desigur dreptul de a folosi restul imobilului ca şi locuinţă, cu consecinţa stabilirii domiciliului la adresa respectivă;

9. contractul de rentă viageră, încheiat în formă autentică;
Notă: dacă dreptul de uz sau de folosinţă rezervat persoanei care primeşte renta, priveşte doar o parte din imobil, atunci cel care plăteşte renta, are desigur dreptul de a folosi restul imobilului ca şi locuinţă, cu consecinţa stabilirii domiciliului la adresa respectivă;

10. contractul de construire a unui imobil cu destinaţia de locuinţă însoţit de procesul verbal de predare-primire a locuinţei sau de recepţie preliminară;

11. autorizaţia de construcţie a unui imobil cu destinaţia de locuinţă însoţită de procesul verbal de predare-primire a locuinţei sau de recepţie preliminară;

12. autorizaţia de construcţie a unui imobil cu destinaţia de locuinţă însoţită de autorizaţia de luare în folosinţă a imobilului (tip locuinţă);

13. certificatul de moştenitor eliberat de notarul public în cadrul procedurii succesorale notariale necontencioase;

14. contractul de închiriere (de locaţiune) a unui imobil cu destinaţia de locuinţă;
Notă:
- dacă acest contract a fost încheiat în formă autentică nu se impune să fie înregistrat la Administraţia Financiară şi nu este necesară prezentarea vreunui alt document;
- dacă a fost încheiat sub forma înscrisului sub semnătură privată, acest tip de contract se impune să fie înregistrat la Administraţia Financiară pentru plata impozitului pe venit, fără a fi necesară prezentarea vreunui alt document;
- dacă a fost încheiat sub forma înscrisului sub semnătură privată şi nu a fost înregistrat la Administraţia Financiară se impune şi prezentarea actului de proprietate/a extrasului de carte funciară pentru a se dovedi dreptul celui care închiriază de a încheia contractul;

15. contractul de comodat (împrumutul de folosinţă gratuită) al unui imobil cu destinaţia de locuinţă;
Notă:
- acest tip de contract poate fi încheiat în formă autentică;
- dacă a fost încheiat sub forma înscrisului sub semnătură privată se impune şi prezentarea actului de proprietate/a extrasului de carte funciară pentru a se dovedi dreptul celui care dă în folosinţă gratuită imobilul, de a încheia contractul;

16. actul de adjudecare;
Notă: prin adjudecare, cumpărătorul devine, de la data predării, proprietarul bunului adjudecat;

17. actul de partaj convenţional (voluntar) încheiat în formă autentică;

18. hotărârea judecătorească, rămasă definitivă şi irevocabilă, privind constatarea dreptului de proprietate, retrocedarea sau partajul (partajul judiciar) a unui imobil cu destinaţia de locuinţă;
Notă: în cazul hotărârilor judecătoreşti (sentinţe civile) prin care s-au admis acţiunile în prestaţie tabulară şi s-au dispus măsuri privind obligarea la plata unor sume de bani, acestea trebuie să fie definitive, irevocabile şi să fie investite cu formulă executorie.

19. sentinţa/hotărârea judecătorească având ca obiect şi atribuirea beneficiului locuinţei conjugale;
Notă: această hotărâre judecătorească va fi însoţită în mod obligatoriu atât de actul privind proprietatea imobilului din care rezultă că foştii soţi sunt coproprietari, cât şi de declaraţia pe proprie răspundere dată de beneficiarul folosinţei locuinţei conjugale, din cuprinsul căreia va rezulta că nu s-a efectuat partajul, dată în faţa lucrătorului de evidenţă;

20. extrasul de carte funciară (C.F. nu poate fi mai vechi de 30 de zile);

21. titlul de proprietate al unui imobil cu destinaţia de locuinţă;

22. documentul (adeverinţa) eliberat/ă de autoritatea administraţiei publice locale (primărie), în original, din care să rezulte că solicitantul sau, după caz, găzduitorul acestuia figurează înscris în Registrul agricol, cu imobil cu destinaţia de locuinţă; această adeverinţă trebuie prezentată într-un interval de cel mult 30 de zile de la data emiterii (nu poate fi mai veche de 30 de zile).

[ link extern ] #