Legea 571/2003 coroborată cu HG 44/2004 privind
Codul fiscal
cu normele metodologice de aplicare
Text valabil pentru anul 2013, actualizat prin mijloace informatice. Aceasta nu este o republicare.
Ultima actualizare: conform cu Hotăr�rea Guvernului nr. 20 din 16 ianuarie 2013 şi Ordonanţa Guvernului nr. 8 din 23 ianuarie 2013
CUPRINS SUMAR
Titlul� Denumirea
I���������� Dispoziţii generale
II��������� Impozitul pe profit
III�������� Impozitul pe venit
IV������� *** Abrogat
IV^1�� Impozitul pe veniturile micro�ntreprinderilor
VI������� Taxa pe valoarea adăugată
VII������ Accize şi alte taxe speciale
VIII����� Măsuri speciale privind supravegherea producţiei, importului şi circulaţiei unor produse accizabile
IX������� Impozite şi taxe locale
IX^1�� Infracţiuni
IX^2�� Contribuţii sociale obligatorii
X��������� Dispoziţii finale
CUPRINS DETALIAT
TITLUL I Dispoziţii generale
CAP. 1 Scopul şi sfera de cuprindere a Codului fiscal
ART. 1 Scopul şi sfera de cuprindere a Codului fiscal
ART. 2 Impozitele, taxele şi contribuţiile sociale reglementate de Codul fiscal
CAP. 2 Interpretarea şi modificarea Codului fiscal
ART. 3 Principiile fiscalităţii
ART. 4 Modificarea şi completarea Codului fiscal
ART. 5 Norme metodologice, instrucţiuni şi ordine
ART. 6 �nfiinţarea şi funcţionarea Comisiei fiscale centrale
ART. 7 Definiţii ale termenilor comuni
ART. 8 Definiţia sediului permanent
CAP. 4 Reguli de aplicare generală
ART. 9 Moneda de plată şi de calcul a impozitelor şi taxelor
ART. 11 Prevederi speciale pentru aplicarea Codului fiscal
ART. 12 Venituri obţinute din Rom�nia
ART. 12^1 Prevederi speciale privind schimbul de informaţii cu statele membre ale Uniunii Europene
ART. 14 Sfera de cuprindere a impozitului
CAP. 2 Calculul profitului impozabil
ART. 19^1 Deduceri pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare
ART. 19^2 Scutirea de impozit a profitului reinvestit
ART. 20^1 Regimul fiscal al dividendelor primite din statele membre ale Uniunii Europene
ART. 22 Provizioane şi rezerve
ART. 23 Cheltuieli cu dob�nzile şi diferenţe de curs valutar
ART. 25^1 Contracte de fiducie
ART. 27 Reorganizări, lichidări şi alte transferuri de active şi titluri de participare
ART. 28 Asocieri fără personalitate juridică
ART. 28^2 Asocieri cu personalitate juridică �nfiinţate potrivit legislaţiei unui alt stat
CAP. 3 Aspecte fiscale internaţionale
ART. 29 Veniturile unui sediu permanent
ART. 32 Pierderi fiscale externe
CAP. 5 Plata impozitului şi depunerea declaraţiilor fiscale
ART. 34 Declararea şi plata impozitului pe profit
ART. 35 Depunerea declaraţiei de impozit pe profit
ART. 36 Declararea, reţinerea şi plata impozitului pe dividende
CAP. 7 Dispoziţii tranzitorii şi finale
ART. 37 Pierderi fiscale din perioadele de scutire
ART. 37^1 Pierderi realizate printr-un sediu permanent din străinătate
ART. 38 Dispoziţii tranzitorii
ART. 40 Sfera de cuprindere a impozitului
ART. 41 Categorii de venituri supuse impozitului pe venit
ART. 42^1 Reguli generale aplicabile veniturilor realizate din operaţiunea de fiducie
ART. 45 Stabilirea deducerilor personale şi a sumelor fixe
CAP. 2 Venituri din activităţi independente
ART. 46 Definirea veniturilor din activităţi independente
ART. 49 Stabilirea venitului net anual pe baza normelor de venit
ART. 50 Stabilirea venitului net anual din drepturile de proprietate intelectuală
ART. 53 Plăţi anticipate ale impozitului pe veniturile din activităţi independente
ART. 54 Impozitarea venitului net din activităţi independente
ART. 55 Definirea veniturilor din salarii
ART. 57 Determinarea impozitului pe venitul din salarii
ART. 58 Termenul de plată a impozitului
ART. 59 Obligaţii declarative ale plătitorilor de venituri din salarii
ART. 60 Plata impozitului pentru anumite venituri salariale
CAP. 4 Venituri din cedarea folosinţei bunurilor
ART. 61 Definirea veniturilor impozabile din cedarea folosinţei bunurilor
ART. 62 Stabilirea venitului net anual din cedarea folosinţei bunurilor
ART. 62^1 Reguli privind stabilirea impozitului pe venitul determinat pe baza normei anuale de venit
ART 63 Plăţi anticipate de impozit pe veniturile din cedarea folosinţei bunurilor
ART. 64 Impozitarea venitului net din cedarea folosinţei bunurilor
CAP. 5 Venituri din investiţii
ART. 65 Definirea veniturilor din investiţii
ART. 66 Stabilirea venitului din investiţii
ART. 67 Reţinerea impozitului din veniturile din investiţii
ART. 67^2 Impozitarea c�ştigului net anual impozabil/c�ştigului net anual
ART. 68 Definirea veniturilor din pensii
ART. 68^1 Venituri neimpozabile
ART. 69 Stabilirea venitului impozabil lunar din pensii
ART. 70 Reţinerea impozitului din venitul din pensii
CAP. 7 Venituri din activităţi agricolE, SILVICULTURĂ ŞI PISCICULTURĂ
ART. 73 Stabilirea venitului anual din activităţi agricole pe bază de norme de venit
ART. 74 Calculul şi plata impozitului aferent veniturilor din activităţi agricole
CAP. 8 Venituri din premii şi din jocuri de noroc
ART. 75 Definirea veniturilor din premii şi din jocuri de noroc
ART. 76 Stabilirea venitului net din premii şi din jocuri de noroc
ART. 77 Reţinerea impozitului aferent veniturilor din premii şi din jocuri de noroc
CAP. 8^1 Venituri din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal
ART. 77^1 Definirea venitului din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal
ART. 77^2 Rectificarea impozitului
CAP. 9 Venituri din alte surse
ART. 78 Definirea veniturilor din alte surse
ART. 79 Calculul impozitului şi termenul de plată
ART. 79^1 Definirea şi impozitarea veniturilor a căror sursă nu a fost identificată
CAP. 10 Venitul net anual impozabil
ART. 80 Stabilirea venitului net anual impozabil
ART. 80^1 Stabilirea c�ştigului net anual impozabil
ART. 81 Declaraţii privind venit estimat/norma de venit
ART. 82 Stabilirea plăţilor anticipate de impozit
ART. 83 Declaraţia privind venitul realizat
ART. 84 Stabilirea şi plata impozitului anual datorat
CAP. 11 Proprietatea comună şi asociaţiile fără personalitate juridică
ART. 85 Venituri din bunuri sau drepturi care sunt deţinute �n comun
ART. 86 Reguli privind asocierile fără personalitate juridică
CAP. 12 Aspecte fiscale internaţionale
ART. 87 Venituri ale persoanelor fizice nerezidente din activităţi independente
ART. 88 Venituri ale persoanelor fizice nerezidente din activităţi dependente
ART. 89 Alte venituri ale persoanelor fizice nerezidente
ART. 90 Venituri obţinute din străinătate
ART. 91 Creditul fiscal extern
CAP. 13 Obligaţii declarative ale plătitorilor de venituri cu reţinere la sursă
ART. 93 Obligaţii declarative ale plătitorilor de venituri cu reţinere la sursă
CAP. 14 Dispoziţii tranzitorii şi finale
ART. 94 Dispoziţii tranzitorii
ART. 95 Definitivarea impunerii pe anul fiscal
TITLUL IV^1 Impozitul pe veniturile micro�ntreprinderilor
ART. 112^1 Definiţia micro�ntreprinderii
ART. 112^2 Reguli de aplicare a sistemului de impunere pe veniturile micro�ntreprinderii
ART. 112^3 Aria de cuprindere a impozitului
ART. 112^6 Impunerea micro�ntreprinderilor care realizează venituri mai mari de 65.000 euro
ART. 112^8 Termenele de declarare a menţiunilor
ART. 112^9 Plata impozitului şi depunerea declaraţiilor fiscale
ART. 112^10 Impozitarea persoanelor fizice asociate cu o micro�ntreprindere
ART. 112^11 Prevederi fiscale referitoare la amortizare
TITLUL V Impozitul pe veniturile obţinute din Rom�nia de nerezidenţi şi impozitul pe reprezentanţele firmelor străine �nfiinţate �n Rom�nia
CAP. 1 Impozitul pe veniturile obţinute din Rom�nia de nerezidenţi
ART. 114 Sfera de cuprindere a impozitului
ART. 115 Venituri impozabile obţinute din Rom�nia
ART. 116 Reţinerea impozitului din veniturile impozabile obţinute din Rom�nia de nerezidenţi
ART. 117 Scutiri de la impozitul prevăzut �n prezentul capitol
ART. 119 Declaraţii anuale privind reţinerea la sursă
ART. 120 Certificatele de atestare a impozitului plătit de nerezidenţi
ART. 121 Dispoziţii tranzitorii
CAP. 2 Impozitul pe reprezentanţe
ART. 123 Stabilirea impozitului
ART. 124 Plata impozitului şi depunerea declaraţiei fiscale
CAP. 3 Modul de impozitare a veniturilor din economii obţinute din Rom�nia de persoane fizice rezidente �n state membre şi aplicarea schimbului de informaţii �n legătură cu această categorie de venituri
ART. 124^1 Definiţia beneficiarului efectiv
ART. 124^2 Identitatea şi determinarea locului de rezidenţă a beneficiarilor efectivi
ART. 124^3 Definiţia agentului plătitor
ART. 124^4 Definiţia autorităţii competente
ART. 124^5 Definiţia plăţii dob�nzilor
ART. 124^7 Informaţiile comunicate de un agent plătitor
ART. 124^8 Schimbul automat de informaţii
ART. 124^9 Perioada de tranziţie pentru trei state membre
ART. 124^10 Reţinerea la sursă
ART. 124^11 Distribuirea venitului
ART. 124^12 Excepţii de la sistemul de reţinere la sursă
ART. 124^14 Eliminarea dublei impuneri
ART. 124^15 Titluri de creanţe negociabile
ART. 124^16 Anexa referitoare la lista entităţilor asimilate la care se face referire la art. 124^15
CAP. 4 Redevenţe şi dob�nzi la �ntreprinderi asociate
ART. 124^18 Sfera de aplicare şi procedura
ART. 124^19 Definiţia dob�nzii şi a redevenţelor
ART. 124^20 Definiţia �ntreprinderii, �ntreprinderii asociate şi a sediului permanent
ART. 124^21 Exceptarea plăţilor de dob�nzi sau de redevenţe
ART. 124^24 Clauza de delimitare
ART. 124^25 Măsuri luate de Rom�nia
ART. 124^26 Lista societăţilor acoperite de prevederile art. 124^20 lit. a) pct. (iii)
CAP. 5 Schimb de informaţii �n domeniul impozitelor directe
ART. 124^28 Prevederi generale
ART. 124^30 Schimbul automat de informaţii
ART. 124^31 Schimbul spontan de informaţii
ART. 124^32 Limita de timp pentru transmiterea informaţiei
ART. 124^33 Colaborarea dintre oficialii statului vizat
ART. 124^34 Prevederi privind secretul
ART. 124^35 Limitări la schimbul de informaţii
ART. 124^37 Verificări simultane
ART. 124^39 Schimb de experienţă
ART. 124^40 Aplicabilitatea unor prevederi lărgite referitoare la asistenţă
TITLUL VI Taxa pe valoarea adăugată
ART. 125 Definiţia taxei pe valoarea adăugată
ART. 125^1 Semnificaţia unor termeni şi expresii
ART. 125^2 Aplicare teritorială
ART. 126 Operaţiuni impozabile
ART. 127 Persoane impozabile şi activitatea economică
CAP. 4 Operaţiuni cuprinse �n sfera de aplicare a taxei
ART. 129 Prestarea de servicii
ART. 130 Schimbul de bunuri sau servicii
ART. 130^1 Achiziţiile intracomunitare de bunuri
CAP. 5 Locul operaţiunilor cuprinse �n sfera de aplicare a taxei
ART. 132 Locul livrării de bunuri
ART. 132^1 Locul achiziţiei intracomunitare de bunuri
ART. 132^2 Locul importului de bunuri
ART. 133 Locul prestării de servicii
CAP. 6 Faptul generator şi exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată
ART. 134 Faptul generator şi exigibilitatea - definiţii
ART. 134^1 Faptul generator pentru livrări de bunuri şi prestări de servicii
ART. 134^2 Exigibilitatea pentru livrări de bunuri şi prestări de servicii
ART. 134^3 Exigibilitatea pentru livrări intracomunitare de bunuri, scutite de taxă
ART. 135 Faptul generator şi exigibilitatea pentru achiziţii intracomunitare de bunuri
ART. 136 Faptul generator şi exigibilitatea pentru importul de bunuri
ART. 138 Ajustarea bazei de impozitare
ART. 138^1 Baza de impozitare pentru achiziţiile intracomunitare
ART. 139 Baza de impozitare pentru import
ART. 139^1 Cursul de schimb valutar
CAP. 9 Operaţiuni scutite de taxă
ART. 141 Scutiri pentru operaţiuni din interiorul ţării
ART. 142 Scutiri pentru importuri de bunuri şi pentru achiziţii intracomunitare
ART. 144 Scutiri speciale legate de traficul internaţional de bunuri
ART. 144^1 Scutiri pentru intermediari
ART. 145 Sfera de aplicare a dreptului de deducere
ART. 145^1 Limitări speciale ale dreptului de deducere
ART. 146 Condiţii de exercitare a dreptului de deducere
ART. 147 Deducerea taxei pentru persoana impozabilă cu regim mixt şi persoana parţial impozabilă
ART. 147^1 Dreptul de deducere exercitat prin decontul de taxă
ART. 149 Ajustarea taxei deductibile �n cazul bunurilor de capital
CAP. 11 Persoanele obligate la plata taxei
ART. 150 Persoana obligată la plata taxei pentru operaţiunile taxabile din Rom�nia
ART. 151 Persoana obligată la plata taxei pentru achiziţii intracomunitare
ART. 151^1 Persoana obligată la plata taxei pentru importul de bunuri
ART. 151^2 Răspunderea individuală şi �n solidar pentru plata taxei
ART. 152 Regimul special de scutire pentru �ntreprinderile mici
ART. 152^1 Regimul special pentru agenţiile de turism
ART. 152^3 Regimul special pentru aurul de investiţii
ART. 153 �nregistrarea persoanelor impozabile �n scopuri de TVA
ART. 154 Prevederi generale referitoare la �nregistrare
ART. 156 Evidenţa operaţiunilor
ART. 156^3 Decontul special de taxă şi alte declaraţii
ART. 156^4 Declaraţia recapitulativă
ART. 158 Responsabilitatea plătitorilor şi a organelor fiscale
ART. 158^1 Baza de date privind operaţiunile intracomunitare
ART. 158^2 Registrul operatorilor intracomunitari
ART. 159 Corectarea documentelor
ART. 160 Măsuri de simplificare
CAP. 15 Dispoziţii tranzitorii
ART. 161 Dispoziţii tranzitorii
ART. 161^1 Operaţiuni efectuate �nainte şi de la data aderării
ART. 161^2 Directive transpuse
TITLUL VII Accize şi alte taxe speciale
ART. 162 -175^4 *** Abrogate
ART. 177 Calculul accizei pentru ţigarete
Cap. 1^1 Regimul accizelor armonizate
ART. 206^4 Alte teritorii de aplicare
ART. 206^7 Eliberarea pentru consum
ART. 206^9 Plătitori de accize
SECŢIUNEA a 2-a Alcool şi băuturi alcoolice
ART. 206^12 Băuturi fermentate, altele dec�t bere şi vinuri
ART. 206^13 Produse intermediare
SECŢIUNEA a 3-A TUTUN PRELUCRAT
ART. 206^15 Tutun prelucrat
SECŢIUNEA a 4-a Produse energetice
ART. 206^16 Produse energetice
ART. 206^18 Cărbune, cocs şi lignit
SECŢIUNEA a 5-a Energie electrică
SECŢIUNEA a 6-a Excepţii de la regimul de accizare pentru produse energetice şi energie electrică
SECŢIUNEA a 7-a Regimul de antrepozitare
ART. 206^22 Cererea de autorizare ca antrepozit fiscal
ART. 206^23 Condiţii de autorizare
ART. 206^24 Autorizarea ca antrepozit fiscal
ART. 206^25 Respingerea cererii de autorizare
ART. 206^26 Obligaţiile antrepozitarului autorizat
ART. 206^27 Regimul de transfer al autorizaţiei
ART. 206^28 Anularea, revocarea şi suspendarea autorizaţiei
SECŢIUNEA a 8-a Destinatarul �nregistrat
ART. 206^29 Destinatarul �nregistrat
SECŢIUNEA a 9-a Deplasarea şi primirea produselor accizabile aflate �n regim suspensiv de accize
ART. 206^30 Deplasarea produselor accizabile aflate �n regim suspensiv de accize
ART. 206^31 Documentul administrativ electronic
ART. 206^32 Divizarea deplasării produselor energetice �n regim suspensiv de accize
ART. 206^33 Primirea produselor accizabile �n regim suspensiv de accize
ART. 206^34 Raportul de export
ART. 206^35 Proceduri �n cazul �n care sistemul informatizat este indisponibil la expediţie
ART. 206^36 Proceduri �n cazul �n care sistemul informatizat este indisponibil la destinaţie
ART. 206^37 �ncheierea deplasării produselor accizabile �n regim suspensiv de accize
ART. 206^38 Structura şi conţinutul mesajelor
ART. 206^39 Proceduri simplificate
ART. 206^41 Nereguli şi abateri
SECŢIUNEA a 10-a Restituiri de accize
ART. 206^42 Restituiri de accize
SECŢIUNEA a 11-a Deplasarea intracomunitară şi impozitarea produselor accizabile după eliberarea pentru consum
ART. 206^44 Produse cu accize plătite, deţinute �n scopuri comerciale �n Rom�nia
ART. 206^45 Deplasarea intracomunitară a produselor cu accize plătite
ART. 206^46 Documentul de �nsoţire
ART. 206^47 V�nzarea la distanţă
ART. 206^48 Distrugeri şi pierderi
ART. 206^49 Nereguli apărute pe parcursul deplasării produselor accizabile
ART. 206^50 Declaraţii privind achiziţii şi livrări intracomunitare
SECŢIUNEA a 12-a Obligaţiile plătitorilor de accize
ART. 206^51 Plata accizelor la bugetul de stat
ART. 206^52 Depunerea declaraţiilor de accize
ART. 206^55 Responsabilităţile plătitorilor de accize
SECŢIUNEA a 13-a Scutiri la plata accizelor
ART. 206^58 Scutiri pentru alcool etilic şi alte produse alcoolice
ART. 206^60 Scutiri pentru produse energetice şi energie electrică
SECŢIUNEA a 14-a Marcarea produselor alcoolice şi a tutunului prelucrat
ART. 206^62 Responsabilitatea marcării
ART. 206^63 Proceduri de marcare
ART. 206^64 Eliberarea marcajelor
SECŢIUNEA a 15-a Alte obligaţii pentru operatorii economici cu produse accizabile
ART. 206^65 Confiscarea tutunului prelucrat
ART. 206^67 �nt�rzieri la plata accizelor
ART. 206^68 Procedura de import pentru produse energetice
ART. 206^69 Condiţii de distribuţie şi comercializare
ART. 206^71 Scutiri pentru tutun prelucrat
CAP. 2 Alte produse accizabile
ART. 208 Nivelul şi calculul accizei
ART. 212 Exigibilitatea accizei �n cazul procedurii vamale simplificate
ART. 213 Plata accizelor la bugetul de stat
ART. 214 Declaraţiile de accize
CAP. 2^1 Taxe speciale pentru autoturisme şi autovehicule
ART. 214^1 - 214^3 *** Abrogat
CAP. 3 Impozitul la ţiţeiul din producţia internă
ART. 217 Declaraţiile de impozit
ART. 218 Conversia �n lei a sumelor exprimate �n euro
ART. 219 Obligaţiile plătitorilor
ART. 220 Decontările �ntre operatorii economici
CAP. 5 Dispoziţii tranzitorii şi derogări
ART. 220^2 Acciza minimă pentru ţigarete
ART. 221 *** Abrogat
ART. 221^1 Derogare pentru autoturisme
ART. 221^2 *** Abrogat
CAP. 6 Contravenţii şi sancţiuni
ART. 221^3 Contravenţii şi sancţiuni
ART. 221^4 Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor
ART. 221^5 Dispoziţii aplicabile
TITLUL VIII Măsuri speciale privind supravegherea producţiei, importului şi circulaţiei unor produse accizabile
TITLUL IX Impozite şi taxe locale
ART. 248 Impozite şi taxe locale
CAP. 2 Impozitul şi taxa pe clădiri
ART. 251 Calculul impozitului pentru persoane fizice
ART. 252 Majorarea impozitului datorat de persoanele fizice ce deţin mai multe clădiri
ART. 253 Calculul impozitului datorat de persoanele juridice
ART. 254 Dob�ndirea, �nstrăinarea şi modificarea clădirilor
CAP. 3 Impozitul şi taxa pe teren
ART. 259 Dob�ndiri şi transferuri de teren, precum şi alte modificări aduse terenului
CAP. 4 Taxa asupra mijloacelor de transport
ART. 264 Dob�ndiri şi transferuri ale mijloacelor de transport
CAP. 5 Taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi a autorizaţiilor
CAP. 6 Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate
ART. 270 Taxa pentru serviciile de reclamă şi publicitate
ART. 271 Taxa pentru afişaj �n scop de reclamă şi publicitate
CAP. 7 Impozitul pe spectacole
ART. 275 Reguli speciale pentru videoteci şi discoteci
ART. 283^1 Contracte de fiducie
ART. 284 Facilităţi pentru persoane fizice
ART. 285 Facilităţi pentru persoanele juridice
ART. 285^1 Scutiri şi facilităţi pentru persoanele juridice
ART. 286 Scutiri şi facilităţi stabilite de consiliile locale
CAP. 12 Alte dispoziţii comune
ART. 287 Majorarea impozitelor şi taxelor locale de consiliile locale sau consiliile judeţene
ART. 288 Hotăr�rile consiliilor locale şi judeţene privind impozitele şi taxele locale
ART. 289 Accesul la informaţii privind impozitele şi taxele locale
ART. 291 Controlul şi colectarea impozitelor şi taxelor locale
ART. 292 Indexarea impozitelor şi taxelor locale
ART. 295 Implicaţii bugetare ale impozitelor şi taxelor locale
ART. 295^1 Implicaţii bugetare ale impozitelor şi taxelor locale
ART. 296 Dispoziţii tranzitorii
TITLUL IX^2 Contribuţii sociale obligatorii
ART. 296^2 Sfera contribuţiilor sociale
ART. 296^3 Contribuabilii sistemelor de asigurări sociale
ART. 296^4 Baza de calcul al contribuţiilor sociale individuale
ART. 296^16 Excepţii specifice
ART. 296^18 Calculul, reţinerea şi virarea contribuţiilor sociale
ART. 296^19 Depunerea declaraţiilor
ART. 296^20 Prevederi speciale
ART. 296^23 Excepţii specifice
ART. 296^24 Plăţi anticipate cu titlu de contribuţii sociale
ART. 296^25 Declararea, definitivarea şi plata contribuţiilor sociale
ART. 296^26 Cotele de contribuţie
ART. 296^28 Stabilirea contribuţiei
ART. 296^30 Calculul contribuţiei
ART. 296^31 Plata contribuţiei
ART. 297 Data intrării �n vigoare a Codului fiscal
ART. 298 Abrogarea actelor normative
ART. 1 Scopul şi sfera de cuprindere a Codului fiscal
(1) Prezentul cod stabileşte cadrul legal pentru impozitele, taxele şi contribuţiile sociale obligatorii prevăzute la art. 2, care constituie venituri la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, bugetul asigurărilor pentru şomaj şi fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale, precizează contribuabilii care au obligaţia să plătească aceste impozite, taxe şi contribuţii sociale, precum şi modul de calcul şi de plată al acestora. Prezentul cod cuprinde procedura de modificare a acestor impozite, taxe şi contribuţii sociale. De asemenea, autorizează Ministerul Finanţelor Publice să elaboreze norme metodologice, instrucţiuni şi ordine �n aplicarea prezentului cod şi a convenţiilor de evitare a dublei impuneri.
(2) Cadrul legal de administrare a impozitelor şi taxelor reglementate de prezentul cod este stabilit prin legislaţia privind procedurile fiscale.
(3) �n materie fiscală, dispoziţiile prezentului cod prevalează asupra oricăror prevederi din alte acte normative, �n caz de conflict �ntre acestea aplic�ndu-se dispoziţiile Codului fiscal.
(4) Dacă orice prevedere a prezentului cod contravine unei prevederi a unui tratat la care Rom�nia este parte, se aplică prevederea acelui tratat.
(5) Orice măsură de natură fiscală care constituie ajutor de stat se acordă potrivit dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 117/2006 privind procedurile naţionale �n domeniul ajutorului de stat, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 137/2007.
ART. 2 Impozitele, taxele şi contribuţiile sociale reglementate de Codul fiscal
(1) Impozitele şi taxele reglementate prin prezentul cod sunt următoarele:
a) impozitul pe profit;
b) impozitul pe venit;
c) impozitul pe veniturile micro�ntreprinderilor;
d) impozitul pe veniturile obţinute din Rom�nia de nerezidenţi;
e) impozitul pe reprezentanţe;
f) taxa pe valoarea adăugată;
g) accizele;
h) impozitele şi taxele locale.
(2) Contribuțiile sociale reglementate prin prezentul cod sunt următoarele:
a) contribuțiile de asigurări sociale datorate bugetului asigurărilor sociale de stat;
b) contribuțiile de asigurări sociale de sănătate datorate bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate;
c) contribuția pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate datorată de angajator bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate;
d) contribuțiile asigurărilor pentru șomaj datorate bugetului asigurărilor pentru șomaj;
e) contribuția de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale datorată de angajator bugetului asigurărilor sociale de stat;
f) contribuția la Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale, datorată de persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajator potrivit art. 4 din Legea nr. 200/2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale, cu modificările ulterioare.
ART. 3 Principiile fiscalităţii
Impozitele şi taxele reglementate de prezentul cod se bazează pe următoarele principii:
a) neutralitatea măsurilor fiscale �n raport cu diferitele categorii de investitori şi capitaluri, cu forma de proprietate, asigur�nd condiţii egale investitorilor, capitalului rom�n şi străin;
b) certitudinea impunerii, prin elaborarea de norme juridice clare, care să nu conducă la interpretări arbitrare, iar termenele, modalitatea şi sumele de plată să fie precis stabilite pentru fiecare plătitor, respectiv aceştia să poată urmări şi �nţelege sarcina fiscală ce le revine, precum şi să poată determina influenţa deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii lor fiscale;
c) echitatea fiscală la nivelul persoanelor fizice, prin impunerea diferită a veniturilor, �n funcţie de mărimea acestora;
d) eficienţa impunerii prin asigurarea stabilităţii pe termen lung a prevederilor Codului fiscal, astfel �nc�t aceste prevederi să nu conducă la efecte retroactive defavorabile pentru persoane fizice şi juridice, �n raport cu impozitarea �n vigoare la data adoptării de către acestea a unor decizii investiţionale majore.
ART. 4 Modificarea şi completarea Codului fiscal
(1) Prezentul cod se modifică şi se completează numai prin lege, promovată, de regulă, cu 6 luni �nainte de data intrării �n vigoare a acesteia.
(2) Orice modificare sau completare la prezentul cod intră �n vigoare cu �ncepere din prima zi a anului următor celui �n care a fost adoptată prin lege.
ART. 5 Norme metodologice, instrucţiuni şi ordine
(1) Ministerul Finanţelor Publice are atribuţia elaborării normelor necesare pentru aplicarea unitară a prezentului cod.
(2) �n �nţelesul prezentului cod, prin norme se �nţelege norme metodologice, instrucţiuni şi ordine.
(3) Normele metodologice sunt aprobate de Guvern, prin hotăr�re, şi sunt publicate �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea I.
(4) Ordinele şi instrucţiunile pentru aplicarea unitară a prezentului cod se emit de ministrul finanţelor publice şi se publică �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea I. Ordinele şi instrucţiunile referitoare la proceduri de administrare a impozitelor şi taxelor reglementate de prezentul cod, datorate bugetului general consolidat, se emit de preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi se publică �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea I.
(5) Instituţiile publice din subordinea Guvernului, altele dec�t Ministerul Finanţelor Publice, nu pot elabora şi emite norme care să aibă legătură cu prevederile prezentului cod, cu excepţia celor prevăzute �n prezentul cod.
(6) Anual, Ministerul Finanţelor Publice colectează şi sistematizează toate normele �n vigoare av�nd legătură cu prevederile prezentului cod şi pune această colecţie oficială la dispoziţia altor persoane, spre publicare.
ART. 6 �nfiinţarea şi funcţionarea Comisiei fiscale centrale
(1) Ministerul Finanţelor Publice �nfiinţează o Comisie fiscală centrală, care are responsabilităţi de elaborare a deciziilor cu privire la aplicarea unitară a prezentului cod.
(2) Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei fiscale centrale se aprobă prin ordin al ministrului finanţelor publice.
(3) Comisia fiscală centrală este coordonată de secretarul de stat din Ministerul Finanţelor Publice care răspunde de politicile şi legislaţia fiscală.
(4) Deciziile Comisiei fiscale centrale se aprobă prin ordin al ministrului finanţelor publice.
(5) *** Abrogat
(6) *** Abrogat
(7) *** Abrogat
(8) *** Abrogat
ART. 7 Definiţii ale termenilor comuni
(1) �n �nţelesul prezentului cod, cu excepţia titlului VI, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
1. activitate - orice activitate desfăşurată de către o persoană �n scopul obţinerii de venit;
2. activitate dependentă - orice activitate desfăşurată de o persoană fizică �ntr-o relaţie de angajare;
2.1. Orice activitate poate fi reconsiderată ca activitate dependentă dacă �ndeplineşte cel puţin unul dintre următoarele criterii:
a) beneficiarul de venit se află �ntr-o relaţie de subordonare faţă de plătitorul de venit, respectiv organele de conducere ale plătitorului de venit, şi respectă condiţiile de muncă impuse de acesta, cum ar fi: atribuţiile ce �i revin şi modul de �ndeplinire a acestora, locul desfăşurării activităţii, programul de lucru;
b) �n prestarea activităţii, beneficiarul de venit foloseşte exclusiv baza materială a plătitorului de venit, respectiv spaţii cu �nzestrare corespunzătoare, echipament special de lucru sau de protecţie, unelte de muncă sau altele asemenea şi contribuie cu prestaţia fizică sau cu capacitatea intelectuală, nu şi cu capitalul propriu;
c) plătitorul de venit suportă �n interesul desfăşurării activităţii cheltuielile de deplasare ale beneficiarului de venit, cum ar fi indemnizaţia de delegare-detaşare �n ţară şi �n străinătate, precum şi alte cheltuieli de această natură;
d) plătitorul de venit suportă indemnizaţia de concediu de odihnă şi indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă, �n contul beneficiarului de venit.
2.2. �n cazul reconsiderării unei activităţi ca activitate dependentă, impozitul pe venit şi contribuţiile sociale obligatorii, stabilite potrivit legii, vor fi recalculate și virate, fiind datorate solidar de către plătitorul şi beneficiarul de venit. �n acest caz se aplică regulile de determinare a impozitului pentru veniturile din salarii realizate �n afara funcţiei de bază
3. activitate dependentă la funcţia de bază - orice activitate desfăşurată �n baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, declarată angajatorului ca funcţie de bază de către angajat; �n cazul �n care activitatea se desfăşoară pentru mai mulţi angajatori, angajatul este obligat să declare fiecăruia locul unde exercită funcţia pe care o consideră de bază ;
4. activitate independentă - orice activitate desfăşurată cu regularitate de către o persoană fizică, alta dec�t o activitate dependentă;
5. asociere, fără personalitate juridică - orice asociere �n participaţiune, grup de interes economic, societate civilă sau altă entitate care nu este o persoană impozabilă distinctă, �n �nţelesul impozitului pe venit şi pe profit, conform normelor emise �n aplicare;
5^1. autoritate fiscală centrală - Ministerul Finanţelor Publice, instituţie cu rolul de a coordona aplicarea unitară a prevederilor legislaţiei fiscale.
6. autoritate fiscală competentă - organul fiscal din cadrul Ministerului Finanţelor Publice şi serviciile de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale, după caz, care au responsabilităţi fiscale;
7. contract de leasing financiar - orice contract de leasing care �ndeplineşte cel puţin una dintre următoarele condiţii:
a) riscurile şi beneficiile dreptului de proprietate asupra bunului care face obiectul leasingului sunt transferate utilizatorului la momentul la care contractul de leasing produce efecte;
b) contractul de leasing prevede expres transferul dreptului de proprietate asupra bunului ce face obiectul leasingului către utilizator la momentul expirării contractului;
c) utilizatorul are opţiunea de a cumpăra bunul la momentul expirării contractului, iar valoarea reziduală exprimată �n procente este mai mică sau egală cu diferenţa dintre durata normală de funcţionare maximă şi durata contractului de leasing, raportată la durata normală de funcţionare maximă, exprimată �n procente;
d) perioada de leasing depăşeşte 80% din durata normală de funcţionare maximă a bunului care face obiectul leasingului; �n �nţelesul acestei definiţii, perioada de leasing include orice perioadă pentru care contractul de leasing poate fi prelungit;
e) valoarea totală a ratelor de leasing, mai puţin cheltuielile accesorii, este mai mare sau egală cu valoarea de intrare a bunului;
8. contract de leasing operaţional - orice contract de leasing �ncheiat �ntre locator şi locatar, care transferă locatarului riscurile şi beneficiile dreptului de proprietate, mai puţin riscul de valorificare a bunului la valoarea reziduală, şi care nu �ndeplineşte niciuna dintre condiţiile prevăzute la pct. 7 lit. b) - e); riscul de valorificare a bunului la valoarea reziduală există atunci c�nd opţiunea de cumpărare nu este exercitată la �nceputul contractului sau c�nd contractul de leasing prevede expres restituirea bunului la momentul expirării contractului;
9. comision - orice plată �n bani sau �n natură efectuată către un broker, un agent comisionar general sau către orice persoană asimilată unui broker sau unui agent comisionar general, pentru serviciile de intermediere efectuate �n legătură cu o operaţiune comercială;
10. contribuţii sociale obligatorii - orice contribuţii care trebuie plătite, �n conformitate cu legislaţia �n vigoare, pentru protecţia şomerilor, asigurări de sănătate sau asigurări sociale;
11. credit fiscal - o diminuare a impozitului pe venit sau a impozitului pe profit cu suma impozitului achitat �n străinătate, conform convenţiilor de evitare a dublei impuneri sau aşa cum se stabileşte �n prezentul cod;
12. dividend - o distribuire �n bani sau �n natură, efectuată de o persoană juridică unui participant la persoana juridică, drept consecinţă a deţinerii unor titluri de participare la acea persoană juridică, except�nd următoarele:
a) o distribuire de titluri de participare suplimentare care nu modifică procentul de deţinere a titlurilor de participare ale oricărui participant la persoana juridică;
b) o distribuire efectuată �n legătură cu dob�ndirea/răscumpărarea titlurilor de participare proprii de către persoana juridică, ce nu modifică pentru participanţii la persoana juridică respectivă procentul de deţinere a titlurilor de participare;
c) o distribuire �n bani sau �n natură, efectuată �n legătură cu lichidarea unei persoane juridice;
d) o distribuire �n bani sau �n natură, efectuată cu ocazia reducerii capitalului social constituit efectiv de către participanţi;
e) o distribuire de prime de emisiune, proporţional cu partea ce �i revine fiecărui participant.
Se consideră dividend din punct de vedere fiscal şi se supune aceluiaşi regim fiscal ca veniturile din dividende:
- suma plătită de o persoană juridică pentru bunurile sau serviciile achiziţionate de la un participant la persoana juridică peste preţul pieţei pentru astfel de bunuri şi/sau servicii, dacă suma respectivă nu a făcut obiectul impunerii la primitor cu impozitul pe venit sau pe profit;
- suma plătită de o persoană juridică pentru bunurile sau serviciile furnizate �n favoarea unui participant la persoana juridică, dacă plata este făcută de către persoana juridică �n folosul personal al acestuia.
13. dob�nda - orice sumă ce trebuie plătită sau primită pentru utilizarea banilor, indiferent dacă trebuie să fie plătită sau primită �n cadrul unei datorii, �n legătură cu un depozit sau �n conformitate cu un contract de leasing financiar, v�nzare cu plata �n rate sau orice v�nzare cu plata am�nată;
13^1. dreptul de autor şi drepturile conexe � constituie obiect al acestora operele originale de creaţie intelectuală �n domeniul literar, artistic sau ştiinţific, oricare ar fi modalitatea de creaţie, modul sau forma de exprimare şi independent de valoarea şi destinaţia lor, operele derivate care au fost create plec�nd de la una sau mai multe opere preexistente, precum şi drepturile conexe dreptului de autor şi drepturile sui-generis, potrivit prevederilor Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare;
14. franciza - sistem de comercializare bazat pe o colaborare continuă �ntre persoane fizice sau juridice, independente din punct de vedere financiar, prin care o persoană, denumită francizor, acordă unei alte persoane, denumită beneficiar, dreptul de a exploata sau de a dezvolta o afacere, un produs, o tehnologie sau un serviciu;
14^1. impozitul pe profit am�nat� impozitul plătibil/recuperabil �n perioadele viitoare �n legătură cu diferențele temporare impozabile/deductibile dintre valoarea contabilă a unui activ sau a unei datorii și valoarea fiscală a acestora;
15. know-how - orice informaţie cu privire la o experienţă industrială, comercială sau ştiinţifică care este necesară pentru fabricarea unui produs sau pentru aplicarea unui proces existent şi a cărei dezvăluire către alte persoane nu este permisă fără autorizaţia persoanei care a furnizat această informaţie; �n măsura �n care provine din experienţă, know-how-ul reprezintă ceea ce un producător nu poate şti din simpla examinare a produsului şi din simpla cunoaştere a progresului tehnicii;
16. mijloc fix - orice imobilizare corporală, care este deţinută pentru a fi utilizată �n producţia sau livrarea de bunuri sau �n prestarea de servicii, pentru a fi �nchiriată terţilor sau �n scopuri administrative, dacă are o durată normală de utilizare mai mare de un an şi o valoare mai mare dec�t limita stabilită prin hotăr�re a Guvernului;
17. nerezident - orice persoană juridică străină, orice persoană fizică nerezidentă şi orice alte entităţi străine, inclusiv organisme de plasament colectiv �n valori mobiliare, fără personalitate juridică, care nu sunt �nregistrate �n Rom�nia, potrivit legii;
18. organizaţie nonprofit - orice asociaţie, fundaţie sau federaţie �nfiinţată �n Rom�nia, �n conformitate cu legislaţia �n vigoare, dar numai dacă veniturile şi activele asociaţiei, fundaţiei sau federaţiei sunt utilizate pentru o activitate de interes general, comunitar sau nonpatrimonial;
19. participant - orice persoană care este proprietarul unui titlu de participare;
20. persoană - orice persoană fizică sau juridică;
21. persoane afiliate - o persoană este afiliată cu altă persoană dacă relaţia dintre ele este definită de cel puţin unul dintre următoarele cazuri:
a) o persoană fizică este afiliată cu altă persoană fizică, dacă acestea sunt soţ/soţie sau rude p�nă la gradul al III-lea inclusiv. �ntre persoanele afiliate, preţul la care se transferă bunurile corporale sau necorporale ori se prestează servicii reprezintă preţ de transfer;
b) o persoană fizică este afiliată cu o persoană juridică dacă persoana fizică deţine, �n mod direct sau indirect, inclusiv deţinerile persoanelor afiliate, minimum 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot deţinute la persoana juridică ori dacă controlează �n mod efectiv persoana juridică;
c) o persoană juridică este afiliată cu altă persoană juridică dacă cel puţin:
(i) prima persoană juridică deţine, �n mod direct sau indirect, inclusiv deţinerile persoanelor afiliate, minimum 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot la cealaltă persoană juridică ori dacă controlează persoana juridică;
(ii) a doua persoană juridică deţine, �n mod direct sau indirect, inclusiv deţinerile persoanelor afiliate, minimum 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot la prima persoană juridică;
(iii) o persoană juridică terţă deţine, �n mod direct sau indirect, inclusiv deţinerile persoanelor afiliate, minimum 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot at�t la prima persoană juridică, c�t şi la cea de-a doua.
22. persoană fizică nerezidentă - orice persoană fizică care nu este persoană fizică rezidentă;
23. persoană fizică rezidentă - orice persoană fizică ce �ndeplineşte cel puţin una dintre următoarele condiţii:
a) are domiciliul �n Rom�nia;
b) centrul intereselor vitale ale persoanei este amplasat �n Rom�nia;
c) este prezentă �n Rom�nia pentru o perioadă sau mai multe perioade ce depăşesc �n total 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive, care se �ncheie �n anul calendaristic vizat;
d) este cetăţean rom�n care lucrează �n străinătate, ca funcţionar sau angajat al Rom�niei �ntr-un stat străin.
Prin excepţie de la prevederile lit. a) - d), nu este persoană fizică rezidentă un cetăţean străin cu statut diplomatic sau consular �n Rom�nia, un cetăţean străin care este funcţionar ori angajat al unui organism internaţional şi interguvernamental �nregistrat �n Rom�nia, un cetăţean străin care este funcţionar sau angajat al unui stat străin �n Rom�nia şi nici membrii familiilor acestora;
24. persoană juridică rom�nă - persoană juridică rom�nă - orice persoană juridică care a fost �nfiinţată �n conformitate cu legislaţia Rom�niei
24^1. persoană juridică �nfiinţată potrivit legislaţiei europene - orice persoană juridică constituită �n condiţiile şi prin mecanismele prevăzute de reglementările europene;
25. persoană juridică străină - persoană juridică străină - orice persoană juridică care nu este persoană juridică rom�nă şi orice persoană juridică �nfiinţată potrivit legislaţiei europene care nu are sediul social �n Rom�nia;
26. preţ de piaţă - suma care ar fi plătită de un client independent unui furnizor independent �n acelaşi moment şi �n acelaşi loc, pentru acelaşi bun sau serviciu ori pentru unul similar, �n condiţii de concurenţă loială;
27. proprietate imobiliară - orice teren, clădire sau altă construcţie ridicată ori �ncorporată �ntr-un teren;
28. redevenţă - orice sumă ce trebuie plătită �n bani sau �n natură pentru folosirea ori dreptul de folosinţă al oricăruia dintre următoarele:
a) drept de autor asupra unei lucrări literare, artistice sau ştiinţifice, inclusiv asupra filmelor, benzilor pentru emisiunile de radio sau de televiziune, precum şi efectuarea de �nregistrări audio, video;
b) orice brevet, invenţie, inovaţie, licenţă, marcă de comerţ sau de fabrică, franciză, proiect, desen, model, plan, schiţă, formulă secretă sau procedeu de fabricaţie ori software.
Nu se consideră redevenţă, �n sensul prezentei legi, remuneraţia �n bani sau �n natură plătită pentru achiziţiile de software destinate exclusiv operării respectivului software, fără alte modificări dec�t cele determinate de instalarea, implementarea, stocarea sau utilizarea acestuia. De asemenea, nu va fi considerată redevenţă, �n sensul prezentei legi, remuneraţia �n bani sau �n natură plătită pentru achiziţia �n �ntregime a drepturilor de autor asupra unui program pentru calculator;
c) orice transmisiuni, inclusiv către public, directe sau indirecte, prin cablu, satelit, fibre optice sau tehnologii similare;
d) orice echipament industrial, comercial sau ştiinţific, orice bun mobil, mijloc de transport ori container;
e) orice know-how;
f) numele sau imaginea oricărei persoane fizice sau alte drepturi similare referitoare la o persoană fizică.
�n plus, redevenţa cuprinde orice sumă ce trebuie plătită �n bani sau �n natură pentru dreptul de a �nregistra sau transmite sub orice formă spectacole, emisiuni, evenimente sportive sau alte activităţi similare;
29. rezident - orice persoană juridică rom�nă, orice persoană juridică străină av�nd locul de exercitare a conducerii efective �n Rom�nia, orice persoană juridică cu sediul social �n Rom�nia, �nfiinţată potrivit legislaţiei europene, şi orice persoană fizică rezidentă;
30. Rom�nia - teritoriul de stat al Rom�niei, inclusiv marea sa teritorială şi spaţiul aerian de deasupra teritoriului şi mării teritoriale, asupra cărora Rom�nia �şi exercită suveranitatea, precum şi zona contiguă, platoul continental şi zona economică exclusivă, asupra cărora Rom�nia �şi exercită drepturile suverane şi jurisdicţia �n conformitate cu legislaţia sa şi potrivit normelor şi principiilor dreptului internaţional;
31. titlu de participare - orice acţiune sau altă parte socială �ntr-o societate �n nume colectiv, societate �n comandită simplă, societate pe acţiuni, societate �n comandită pe acţiuni, societate cu răspundere limitată sau �ntr-o altă persoană juridică sau la un fond deschis de investiţii;
31^1. titlu de valoare - orice valori mobiliare, titluri de participare la un fond deschis de investiţii sau alt instrument financiar, calificat astfel de către Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, inclusiv instrumente financiare derivate, precum şi părţile sociale;
32. transfer - orice v�nzare, cesiune sau �nstrăinare a dreptului de proprietate, schimbul unui drept de proprietate cu servicii ori cu un alt drept de proprietate, precum şi transferul masei patrimoniale fiduciare �n cadrul operaţiunii de fiducie potrivit Codului civil. (�n vigoare la data intrării �n vigoare a L 287/2009 privind Codul civil).
33. valoarea fiscală reprezintă:
a) pentru active şi pasive, altele dec�t cele menţionate la lit. b) şi c) - valoarea de �nregistrare �n patrimoniu, potrivit reglementărilor contabile;
b) pentru titlurile de participare/valoare - valoarea de achiziţie sau de aport, utilizată pentru calculul c�ştigului sau al pierderii, �n �nţelesul impozitului pe venit ori al impozitului pe profit;
c) pentru mijloace fixe amortizabile şi terenuri - costul de achiziţie, de producţie sau valoarea de piaţă a mijloacelor fixe dob�ndite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, la data intrării �n patrimoniul contribuabilului, utilizată pentru calculul amortizării fiscale, după caz. �n valoarea fiscală se includ şi reevaluările contabile efectuate potrivit legii. �n cazul �n care se efectuează reevaluări ale mijloacelor fixe amortizabile care determină o descreştere a valorii acestora sub costul de achiziţie, de producţie sau al valorii de piaţă a mijloacelor fixe dob�ndite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, după caz, valoarea fiscală rămasă neamortizată a mijloacelor fixe amortizabile se recalculează p�nă la nivelul celei stabilite pe baza costului de achiziţie, de producţie sau a valorii de piaţă a mijloacelor fixe dob�ndite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, după caz. �n situaţia reevaluării terenurilor care determină o descreştere a valorii acestora sub costul de achiziţie sau sub valoarea de piaţă a celor dob�ndite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, după caz, valoarea fiscală este costul de achiziţie sau valoarea de piaţă a celor dob�ndite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, după caz;
d) pentru provizioane şi rezerve - valoarea deductibilă la calculul profitului impozabil.
34. Contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaționale de raportare financiară pentru determinarea valorii fiscale vor avea �n vedere și următoarele reguli:
a) pentru imobilizările necorporale, �n valoarea fiscală se includ și reevaluările efectuate potrivit reglementărilor contabile. �n cazul �n care se efectuează reevaluări ale imobilizărilor necorporale care determină o descreștere a valorii acestora, subvaloarea rămasă neamortizată stabilită �n baza valorii de �nregistrare �n patrimoniu, valoarea fiscală rămasă neamortizată a imobilizărilor necorporale se recalculează p�nă la nivelul celei stabilite pe baza valorii de �nregistrare �n patrimoniu;
b) �n cazul �n care se trece de la modelul reevaluării la modelul bazat pe cost, �n valoarea fiscală a activelor și pasivelor stabilită potrivit regulilor prevăzute la pct. 33, cu excepția mijloacelor fixe amortizabile și a terenurilor, nu se include actualizarea cu rata inflației;
c) �n cazul �n care se trece de la modelul reevaluării la modelul bazat pe cost, din valoarea fiscală a mijloacelor fixe amortizabile și a terenurilor se scad reevaluările efectuate potrivit reglementărilor contabile și se include actualizarea cu rata inflației;
d) pentru proprietățile imobiliare clasificate ca investiții imobiliare, valoarea fiscală este reprezentată de costul de achiziție, de producție sau de valoarea de piață a investițiilor imobiliare dob�ndite cu titlu gratuit ori constituite ca aport la data intrării �n patrimoniul contribuabilului, utilizată pentru calculul amortizării fiscale, după caz. �n valoarea fiscală se includ și evaluările efectuate potrivit reglementărilor contabile. �n cazul �n care se efectuează evaluări ale investițiilor imobiliare care determină o descreștere a valorii acestora sub valoarea rămasă neamortizată stabilită �n baza costului de achiziție/producție sau valorii de piață a investițiilor imobiliare dob�ndite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, valoarea fiscală rămasă neamortizată a investițiilor imobiliare se recalculează p�nă la nivelul celei stabilite pe baza costului de achiziție/producție sau valorii de piață, după caz, a investițiilor imobiliare.
e) pentru mijloacele fixe amortizabile clasificate ca active biologice, valoarea fiscală este reprezentată de costul de achiziţie, de producţie sau de valoarea de piaţă �n cazul celor dob�ndite cu titlu gratuit ori constituite ca aport la data intrării �n patrimoniul contribuabilului, după caz, utilizată pentru calculul amortizării fiscale. �n valoarea fiscală se includ şi evaluările efectuate potrivit reglementărilor contabile. �n cazul �n care se efectuează evaluări ale activelor biologice care determină o descreştere a valorii acestora sub valoarea rămasă neamortizată stabilită �n baza costului de achiziţie/producţie sau valorii de piaţă �n cazul celor dob�ndite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, valoarea fiscală rămasă neamortizată a activelor biologice se recalculează p�nă la nivelul celei stabilite pe baza costului de achiziţie/producţie sau a valorii de piaţă, după caz."
(2) Criteriile care stabilesc dacă o activitate desfăşurată de o persoană fizică reprezintă o activitate dependentă sau independentă sunt prevăzute �n norme.
ART. 8 Definiţia sediului permanent
(1) �n �nţelesul prezentului cod, sediul permanent este un loc prin care se desfăşoară integral sau parţial activitatea unui nerezident, fie direct, fie printr-un agent dependent.
(2) Un sediu permanent presupune un loc de conducere, sucursală, birou, fabrică, magazin, atelier, precum şi o mină, un puţ de ţiţei sau gaze, o carieră sau alte locuri de extracţie a resurselor naturale, precum şi locul �n care continuă să se desfăşoare o activitate cu activele şi pasivele unei persoane juridice rom�ne care intră �ntr-un proces de reorganizare prevăzut la art. 27^1;
(3) Un sediu permanent presupune un şantier de construcţii, un proiect de construcţie, ansamblu sau montaj sau activităţi de supervizare legate de acestea, numai dacă şantierul, proiectul sau activităţile durează mai mult de 6 luni.
(4) Prin derogare de la prevederile alin. (1) - (3), un sediu permanent nu presupune următoarele:
a) folosirea unei instalaţii numai �n scopul depozitării sau al expunerii produselor ori bunurilor ce aparţin nerezidentului;
b) menţinerea unui stoc de produse sau bunuri ce aparţin unui nerezident numai �n scopul de a fi depozitate sau expuse;
c) menţinerea unui stoc de produse sau bunuri ce aparţin unui nerezident numai �n scopul de a fi procesate de către o altă persoană;
d) v�nzarea de produse sau bunuri ce aparţin unui nerezident, care au fost expuse �n cadrul unor expoziţii sau t�rguri fără caracter permanent ori ocazionale, dacă produsele ori bunurile sunt v�ndute nu mai t�rziu de o lună după �ncheierea t�rgului sau a expoziţiei;
e) păstrarea unui loc fix de activitate numai �n scopul achiziţionării de produse sau bunuri ori culegerii de informaţii pentru un nerezident;
f) păstrarea unui loc fix de activitate numai �n scopul desfăşurării de activităţi cu caracter pregătitor sau auxiliar de către un nerezident;
g) păstrarea unui loc fix de activitate numai pentru o combinaţie a activităţilor prevăzute la lit. a) - f), cu condiţia ca �ntreaga activitate desfăşurată �n locul fix să fie de natură preparatorie sau auxiliară.
(5) Prin derogare de la prevederile alin. (1) şi (2), un nerezident este considerat a avea un sediu permanent �n Rom�nia, �n ceea ce priveşte activităţile pe care o persoană, alta dec�t un agent cu statut independent, le �ntreprinde �n numele nerezidentului, dacă persoana acţionează �n Rom�nia �n numele nerezidentului şi dacă este �ndeplinită una din următoarele condiţii:
a) persoana este autorizată şi exercită �n Rom�nia autoritatea de a �ncheia contracte �n numele nerezidentului, cu excepţia cazurilor �n care activităţile respective sunt limitate la cele prevăzute la alin. (4) lit. a) - f);
b) persoana menţine �n Rom�nia un stoc de produse sau bunuri din care livrează produse sau bunuri �n numele nerezidentului.
(6) Un nerezident nu se consideră că are un sediu permanent �n Rom�nia dacă doar desfăşoară activitate �n Rom�nia prin intermediul unui broker, agent, comisionar general sau al unui agent intermediar av�nd un statut independent, �n cazul �n care această activitate este activitatea obişnuită a agentului, conform descrierii din documentele constitutive. Dacă activităţile unui astfel de agent sunt desfăşurate integral sau aproape integral �n numele nerezidentului, iar �n relaţiile comerciale şi financiare dintre nerezident şi agent există condiţii diferite de acelea care ar exista �ntre persoane independente, agentul nu se consideră ca fiind agent cu statut independent.
(7) Un nerezident nu se consideră că are un sediu permanent �n Rom�nia numai dacă acesta controlează sau este controlat de un rezident ori de o persoană ce desfăşoară o activitate �n Rom�nia prin intermediul unui sediu permanent sau altfel.
(7^1) Persoanele juridice rom�ne, persoanele fizice rezidente, precum şi sediile permanente din Rom�nia aparţin�nd persoanelor juridice străine beneficiare ale unor prestări de servicii de natura activităţilor de lucrări de construcţii, montaj, supraveghere, consultanţă, asistenţă tehnică şi orice alte activităţi, executate de persoane juridice străine sau fizice nerezidente pe teritoriul Rom�niei, au obligaţia să �nregistreze contractele �ncheiate cu aceşti parteneri la organele fiscale competente, potrivit procedurii instituite prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. Contractele �ncheiate pentru activităţi desfăşurate �n afara teritoriului Rom�niei nu fac obiectul �nregistrării potrivit prezentelor dispoziţii. Pentru �ncadrarea ca sediu permanent a unui şantier de construcţii sau a unui proiect de construcţie, ansamblu ori montaj sau a activităţilor de supraveghere legate de acestea şi a altor activităţi similare se va avea �n vedere data de �ncepere a activităţii din contractele �ncheiate sau orice alte informaţii ce probează �nceperea activităţii. Perioadele consumate pentru realizarea unor contracte conexe care sunt legate �n mod direct cu primul contract ce a fost executat se adaugă la perioada care s-a consumat la realizarea contractului de bază.
(8) �n �nţelesul prezentului cod, sediul permanent al unei persoane fizice se consideră a fi baza fixă.
ART. 9 Moneda de plată şi de calcul a impozitelor şi taxelor
(1) Impozitele şi taxele se plătesc �n moneda naţională a Rom�niei.
(2) Sumele �nscrise pe o declaraţie fiscală se exprimă �n moneda naţională a Rom�niei.
(3) Sumele exprimate �ntr-o monedă străină se convertesc �n moneda naţională a Rom�niei, după cum urmează:
a) �n cazul unei persoane care desfăşoară o activitate �ntr-un stat străin şi �şi ţine contabilitatea acestei activităţi �n moneda statului străin, profitul impozabil sau venitul net din activităţi independente şi impozitul plătit statului străin se convertesc �n moneda naţională a Rom�niei prin utilizarea unei medii a cursurilor de schimb valutar pentru perioada căreia �i este aferent profitul impozabil sau venitul net;
b) �n oricare alt caz, sumele se convertesc �n moneda naţională a Rom�niei prin utilizarea cursului de schimb valutar la data la care se primesc sau se plătesc sumele respective ori la altă dată prevăzută �n norme.
(4) �n �nţelesul prevederilor alin. (3), cursul de schimb valutar, folosit pentru a converti �n moneda naţională a Rom�niei sumele exprimate �n moneda străină, este cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a Rom�niei, except�nd cazurile prevăzute expres �n norme.
(1) �n �nţelesul prezentului cod, veniturile impozabile cuprind veniturile �n numerar şi/sau �n natură.
(2) �n cazul venitului �n natură, valoarea acestuia se stabileşte pe baza cantităţii şi a preţului de piaţă pentru bunurile sau serviciile respective.
ART. 11 Prevederi speciale pentru aplicarea Codului fiscal
(1) La stabilirea sumei unui impozit sau a unei taxe �n �nţelesul prezentului cod, autorităţile fiscale pot să nu ia �n considerare o tranzacţie care nu are un scop economic sau pot re�ncadra forma unei tranzacţii pentru a reflecta conţinutul economic al tranzacţiei. �n cazul �n care tranzacţiile sau o serie de tranzacţii sunt calificate ca fiind artificiale, ele nu vor fi considerate ca făc�nd parte din domeniul de aplicare al convenţiilor de evitare a dublei impuneri. Prin tranzacţii artificiale se �nţelege tranzacţiile sau seriile de tranzacţii care nu au un conţinut economic şi care nu pot fi utilizate �n mod normal �n cadrul unor practici economice obişnuite, scopul esenţial al acestora fiind acela de a evita impozitarea ori de a obţine avantaje fiscale care altfel nu ar putea fi acordate.
�(1^1) Contribuabilii declarați inactivi conform art. 78^1 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care desfășoară activități economice �n perioada de inactivitate, sunt supuși obligațiilor privind plata impozitelor și taxelor prevăzute de prezenta lege, dar nu beneficiază de dreptul de deducere a cheltuielilor și a taxei pe valoarea adăugată aferente achizițiilor efectuate �n perioada respectivă.
(1^2) Beneficiarii care achiziționează bunuri și/sau servicii de la contribuabili după �nscrierea acestora ca inactivi �n Registrul contribuabililor inactivi/reactivați conform art. 78^1 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare, nu beneficiază de dreptul de deducere a cheltuielilor și a taxei pe valoarea adăugată aferente achizițiilor respective, cu excepția achizițiilor de bunuri efectuate �n cadrul procedurii de executare silită.
(1^3) Contribuabilii cărora li s-a anulat �nregistrarea �n scopuri de TVA conform prevederilor art. 153 alin. (9) lit. b)�e) nu beneficiază de dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferente achizițiilor efectuate �n perioada respectivă, dar sunt supuși obligației de plată a TVA colectate, �n conformitate cu prevederile titlului VI, aferentă operațiunilor impozabile desfășurate �n perioada respectivă.
(1^4) Beneficiarii care achiziționează bunuri și/sau servicii de la contribuabilii cărora li s-a anulat �nregistrarea �n scopuri de TVA conform prevederilor art. 153 alin. (9) lit. b)�e) și au fost �nscriși �n Registrul persoanelor impozabile a căror �nregistrare �n scopuri de TVA conform art. 153 a fost anulată nu beneficiază de dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferente achizițiilor respective, cu excepția achizițiilor de bunuri efectuate �n cadrul procedurii de executare silită. (se aplică din 1 iulie 2012 pentru beneficiarii care achiziţionează bunuri şi/sau servicii de la contribuabilii cărora li s-a anulat �nregistrarea �n scopuri de TVA conform prevederilor art. 153 alin. (9) lit. c) - e).)
(2) �n cadrul unei tranzacţii �ntre persoane rom�ne şi persoane nerezidente afiliate, precum şi �ntre persoane rom�ne afiliate, autorităţile fiscale pot ajusta suma venitului sau a cheltuielii oricăreia dintre persoane, după cum este necesar, pentru a reflecta preţul de piaţă al bunurilor sau al serviciilor furnizate �n cadrul tranzacţiei. La stabilirea preţului de piaţă al tranzacţiilor �ntre persoane afiliate se foloseşte cea mai adecvată dintre următoarele metode:
a) metoda comparării preţurilor, prin care preţul de piaţă se stabileşte pe baza preţurilor plătite altor persoane care v�nd bunuri sau servicii comparabile către persoane independente;
b) metoda cost-plus, prin care preţul de piaţă se stabileşte pe baza costurilor bunului sau serviciului asigurat prin tranzacţie, majorat cu marja de profit corespunzătoare;
c) metoda preţului de rev�nzare, prin care preţul de piaţă se stabileşte pe baza preţului de rev�nzare al bunului sau serviciului v�ndut unei persoane independente, diminuat cu cheltuiala cu v�nzarea, alte cheltuieli ale contribuabilului şi o marjă de profit;
d) orice altă metodă recunoscută �n liniile directoare privind preţurile de transfer emise de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică.
ART. 12 Venituri obţinute din Rom�nia
Următoarele venituri sunt considerate ca fiind obţinute din Rom�nia, indiferent dacă sunt primite �n Rom�nia sau �n străinătate, sub formă de:
a) venituri atribuibile unui sediu permanent �n Rom�nia;
b) venituri din activităţile dependente desfăşurate �n Rom�nia;
c) dividende de la o persoană juridică rom�nă;
d) dob�nzi de la un rezident;
e) dob�nzi de la un nerezident care are un sediu permanent �n Rom�nia, dacă dob�nda este o cheltuială a sediului permanent;
f) redevenţe de la un rezident;
g) redevenţe de la un nerezident care are un sediu permanent �n Rom�nia, dacă redevenţa este o cheltuială a sediului permanent;
h) venituri din proprietăţi imobiliare situate �n Rom�nia, inclusiv veniturile din exploatarea resurselor naturale situate �n Rom�nia, venituri din folosirea proprietăţii imobiliare situate �n Rom�nia şi venituri din transferul dreptului de proprietate asupra proprietăţilor imobiliare situate �n Rom�nia;
i) venituri din transferul titlurilor de participare, aşa cum sunt definite la art. 7 alin. (1) pct. 31, la o persoană juridică, dacă aceasta este persoană juridică rom�nă sau dacă cea mai mare parte a valorii mijloacelor fixe ale persoanei juridice, direct sau prin una ori mai multe persoane juridice, reprezintă proprietăţi imobiliare situate �n Rom�nia, precum şi veniturile din transferul titlurilor de valoare, aşa cum sunt definite la art. 65 alin. (1) lit. c), emise de rezidenţi rom�ni;
j) venituri din pensii primite de la bugetul asigurărilor sociale sau de la bugetul de stat;
k) venituri din servicii prestate �n Rom�nia şi �n afara Rom�niei, exclusiv transportul internaţional şi prestările de servicii accesorii acestui transport;
l) *** Abrogat;
m) venituri reprezent�nd remuneraţii primite de nerezidenţii ce au calitatea de administrator, fondator sau membru al consiliului de administraţie al unei persoane juridice rom�ne;
n) comisioane de la un rezident;
o) comisioane de la un nerezident care are un sediu permanent �n Rom�nia, dacă comisionul este o cheltuială a sediului permanent;
p) venituri din activităţi sportive şi de divertisment desfăşurate �n Rom�nia, indiferent dacă veniturile sunt primite de către persoanele care participă efectiv la asemenea activităţi sau de către alte persoane;
q) *** Abrogat
r) venituri din premii acordate la concursuri organizate �n Rom�nia;
s) venituri obţinute la jocurile de noroc practicate �n Rom�nia;
t) orice alte venituri obţinute dintr-o activitate desfăşurată �n Rom�nia;
ţ) venituri realizate din lichidarea unei persoane juridice rom�ne;
u) venituri realizate din transferul masei patrimoniale de la fiduciar la beneficiarul nerezident �n cadrul operaţiunii de fiducie.
ART. 12^1 Prevederi speciale privind schimbul de informaţii cu statele membre ale Uniunii Europene
Ministrul finanţelor publice va dispune prin ordin măsurile necesare pentru implementarea sistemului de cooperare administrativă şi schimb de informaţii cu statele membre ale Uniunii Europene �n domeniul taxei pe valoarea adăugată, accizelor şi impozitului pe venit.
TITLUL II
Sunt obligate la plata impozitului pe profit, conform prezentului titlu, următoarele persoane, denumite �n continuare contribuabili:
a) persoanele juridice rom�ne; Norme metodologice
b) persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent �n Rom�nia; Norme metodologice
c) persoanele juridice străine şi persoanele fizice nerezidente care desfăşoară activitate �n Rom�nia �ntr-o asociere cu sau fără personalitate juridică;
d) persoanele juridice străine care realizează venituri din/sau �n legătură cu proprietăţi imobiliare situate �n Rom�nia sau din v�nzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică rom�nă;
e) persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice rom�ne, pentru veniturile realizate at�t �n Rom�nia c�t şi �n străinătate din asocieri fără personalitate juridică; �n acest caz, impozitul datorat de persoana fizică se calculează, se reţine şi se varsă de către persoana juridică rom�nă.
f) persoanele juridice cu sediul social �n Rom�nia, �nfiinţate potrivit legislaţiei europene.
ART. 14 Sfera de cuprindere a impozitului
Impozitul pe profit se aplică după cum urmează:
a) �n cazul persoanelor juridice rom�ne şi al persoanelor juridice cu sediul social �n Rom�nia, �nfiinţate potrivit legislaţiei europene, asupra profitului impozabil obţinut din orice sursă, at�t din Rom�nia, c�t şi din străinătate;
b) �n cazul persoanelor juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent �n Rom�nia, asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent;
c) �n cazul persoanelor juridice străine şi persoanelor fizice nerezidente care desfăşoară activitate �n Rom�nia �ntr-o asociere cu sau fără personalitate juridică, asupra părţii din profitul impozabil al asocierii care se atribuie fiecărei persoane;
d) �n cazul persoanelor juridice străine care realizează venituri din/sau �n legătură cu proprietăţi imobiliare situate �n Rom�nia sau din v�nzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică rom�nă, asupra profitului impozabil aferent acestor venituri;
e) �n cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice rom�ne care realizează venituri at�t �n Rom�nia, c�t şi �n străinătate, din asocieri fără personalitate juridică, asupra părţii din profitul impozabil al asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente.
(1) Sunt scutiţi de la plata impozitului pe profit următorii contribuabili:
a) trezoreria statului;
b) instituţiile publice, pentru fondurile publice, inclusiv pentru veniturile proprii şi disponibilităţile realizate şi utilizate potrivit Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările ulterioare, şi Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, dacă legea nu prevede altfel;
b^1) persoanele juridice rom�ne care plătesc impozitul pe veniturile micro�ntreprinderilor, �n conformitate cu prevederile cuprinse �n titlul IV^1;
c) *** Abrogat;
d) fundaţiile rom�ne constituite ca urmare a unui legat; Norme metodologice
e) *** Abrogat.
f) cultele religioase, pentru: venituri obţinute din producerea şi valorificarea obiectelor şi produselor necesare activităţii de cult, potrivit legii, venituri obţinute din chirii, alte venituri obţinute din activităţi economice, venituri din despăgubiri �n formă bănească, obţinute ca urmare a măsurilor reparatorii prevăzute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate, cu condiţia ca sumele respective să fie utilizate, �n anul curent şi/sau �n anii următori, pentru �ntreţinerea şi funcţionarea unităţilor de cult, pentru lucrări de construcţie, de reparaţie şi de consolidare a lăcaşurilor de cult şi a clădirilor ecleziastice, pentru �nvăţăm�nt, pentru furnizarea, �n nume propriu şi/sau �n parteneriat, de servicii sociale, acreditate �n condiţiile legii, pentru acţiuni specifice şi alte activităţi nonprofit ale cultelor religioase, potrivit Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor;
g) instituţiile de �nvăţăm�nt particular acreditate, precum şi cele autorizate, pentru veniturile utilizate, �n anul curent sau �n anii următori, potrivit Legii �nvăţăm�ntului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 174/2001*) privind unele măsuri pentru �mbunătăţirea finanţării �nvăţăm�ntului superior, cu modificările ulterioare; Norme metodologice
h) asociaţiile de proprietari constituite ca persoane juridice şi asociaţiile de locatari recunoscute ca asociaţii de proprietari, potrivit Legii locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru veniturile obţinute din activităţi economice şi care sunt sau urmează a fi utilizate pentru �mbunătăţirea utilităţilor şi a eficienţei clădirii, pentru �ntreţinerea şi repararea proprietăţii comune;
i) Fondul de garantare a depozitelor �n sistemul bancar, constituit potrivit legii;
j) Fondul de compensare a investitorilor, �nfiinţat potrivit legii;
k) Banca Naţională a Rom�niei;
l) Fondul de garantare a pensiilor private, �nfiinţat potrivit legii.
(2) Organizaţiile nonprofit, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru următoarele tipuri de venituri:
a) cotizaţiile şi taxele de �nscriere ale membrilor;
b) contribuţiile băneşti sau �n natură ale membrilor şi simpatizanţilor;
c) taxele de �nregistrare stabilite potrivit legislaţiei �n vigoare;
d) veniturile obţinute din vize, taxe şi penalităţi sportive sau din participarea la competiţii şi demonstraţii sportive;
e) donaţiile şi banii sau bunurile primite prin sponsorizare;
f) dividendele şi dob�nzile obţinute din plasarea disponibilităţilor rezultate din venituri scutite;
g) veniturile pentru care se datorează impozit pe spectacole;
h) resursele obţinute din fonduri publice sau din finanţări nerambursabile;
i) veniturile realizate din acţiuni ocazionale precum: evenimente de str�ngere de fonduri cu taxă de participare, serbări, tombole, conferinţe, utilizate �n scop social sau profesional, potrivit statutului acestora;
j) veniturile excepţionale rezultate din cedarea activelor corporale aflate �n proprietatea organizaţiilor nonprofit, altele dec�t cele care sunt sau au fost folosite �ntr-o activitate economică;
k) veniturile obţinute din reclamă şi publicitate, realizate de organizaţiile nonprofit de utilitate publică, potrivit legilor de organizare şi funcţionare, din domeniul culturii, cercetării ştiinţifice, �nvăţăm�ntului, sportului, sănătăţii, precum şi de camerele de comerţ şi industrie, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale. Norme metodologice
l) sumele primite ca urmare a nerespectării condiţiilor cu care s-a făcut donaţia/sponsorizarea, potrivit legii, sub rezerva ca sumele respective să fie utilizate de către organizaţiile nonprofit, �n anul curent sau �n anii următori, pentru realizarea scopului şi obiectivelor acestora, potrivit actului constitutiv sau statutului, după caz;
m) veniturile realizate din despăgubiri de la societăţile de asigurare pentru pagubele produse la activele corporale proprii, altele dec�t cele care sunt utilizate �n activitatea economică;
n) sumele primite din impozitul pe venit datorat de persoanele fizice, potrivit prevederilor titlului III.
(3) Organizaţiile nonprofit, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit şi pentru veniturile din activităţi economice realizate p�nă la nivelul echivalentului �n lei a 15.000 euro, �ntr-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit, prevăzută la alin. (2). Organizaţiile prevăzute �n prezentul alineat datorează impozit pe profit pentru partea din profitul impozabil ce corespunde veniturilor, altele dec�t cele prevăzute la alin. (2) sau �n prezentul alineat, impozit calculat prin aplicarea cotei prevăzute la art. 17 alin. (1) sau art. 18, după caz.
(4) Prevederile alin. (2) şi (3) sunt aplicabile şi persoanelor juridice care sunt constituite şi funcţionează potrivit Legii nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr.169/1997, cu modificările şi completările ulterioare.
(1) Anul fiscal este anul calendaristic.
(2) C�nd un contribuabil se �nfiinţează sau �ncetează să mai existe �n cursul unui an fiscal, perioada impozabilă este perioada din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat.
Cota de impozit pe profit care se aplică asupra profitului impozabil este de 16%, cu excepţiile prevăzute la art. 38.
(1) Contribuabilii care desfăşoară activităţi de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, inclusiv persoanele juridice care realizează aceste venituri �n baza unui contract de asociere, şi �n cazul cărora impozitul pe profit datorat pentru activităţile prevăzute �n acest articol este mai mic dec�t 5% din veniturile respective sunt obligaţi la plata unui impozit de 5% aplicat acestor venituri �nregistrate.
2) � 7) *** Abrogat
(1) Profitul impozabil se calculează ca diferenţă �ntre veniturile realizate din orice sursă şi cheltuielile efectuate �n scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile şi la care se adaugă cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau �n calcul şi alte elemente similare veniturilor şi cheltuielilor potrivit normelor de aplicare.
(2) Metodele contabile, stabilite prin reglementări legale �n vigoare, privind ieşirea din gestiune a stocurilor sunt recunoscute la calculul profitului impozabil, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (3). Metodele contabile de evaluare a stocurilor nu se modifică �n cursul anului fiscal. Norme metodologice
(3) Contribuabilii care au optat p�nă la data de 30 aprilie 2005 inclusiv, conform prevederilor legale, pentru impunerea veniturilor aferente contractelor de v�nzare cu plata �n rate, pe măsură ce ratele devin scadente, beneficiază �n continuare de această facilitate pe durata derulării contractelor respective; cheltuielile corespunzătoare sunt deductibile la aceleaşi termene scadente, proporţional cu valoarea ratei �nregistrate �n valoarea totală a contractului.
(4) �n cazul contribuabililor care desfăşoară activităţi de servicii internaţionale, �n baza convenţiilor la care Rom�nia este parte, veniturile şi cheltuielile efectuate �n scopul realizării acestora sunt luate �n calcul la determinarea profitului impozabil, potrivit unor norme speciale stabilite �n conformitate cu reglementările din aceste convenţii. Norme metodologice
(5) Tranzacţiile �ntre persoane afiliate se realizează conform principiului preţului pieţei libere, potrivit căruia tranzacţiile �ntre persoanele afiliate se efectuează �n condiţiile stabilite sau impuse care nu trebuie să difere de relaţiile comerciale sau financiare stabilite �ntre �ntreprinderi independente. La stabilirea profiturilor persoanelor afiliate se au �n vedere principiile privind preţurile de transfer.
(6) �n scopul determinării profitului impozabil, contribuabilii sunt obligaţi să evidenţieze �n registrul de evidenţă fiscală veniturile impozabile realizate din orice sursă, �ntr-un an fiscal, potrivit alin. (1), precum şi cheltuielile efectuate �n scopul realizării acestora, inclusiv cele reglementate prin acte normative �n vigoare, potrivit art. 21.
ART. 19^1 Deduceri pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare
(1) La calculul profitului impozabil, pentru activităţile de cercetare-dezvoltare se acordă următoarele stimulente fiscale:
a) deducerea suplimentară la calculul profitului impozabil, �n proporţie de 50%, a cheltuielilor eligibile pentru aceste activităţi; deducerea suplimentară se calculează trimestrial/anual; �n cazul �n care se realizează pierdere fiscală, aceasta se recuperează potrivit dispoziţiilor �art. 26;
b) aplicarea metodei de amortizare accelerată şi �n cazul aparaturii şi echipamentelor destinate activităţilor de cercetare-dezvoltare.
(2) �n aplicarea prevederilor prezentului articol se elaborează norme privind deducerile pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare, aprobate prin ordin comun al ministrului finanţelor publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi inovării.
(3) Stimulentele fiscale se acordă pentru activităţile de cercetare-dezvoltare care conduc la obţinerea de rezultate ale cercetării, valorificabile de către contribuabili, efectuate at�t pe teritoriul naţional, c�t şi �n statele membre ale Uniunii Europene sau �n statele care aparţin Spaţiului Economic European.
(4) Activităţile de cercetare-dezvoltare eligibile pentru acordarea deducerii suplimentare la determinarea profitului impozabil trebuie să fie din categoriile activităţilor de cercetare aplicativă şi/sau de dezvoltare tehnologică, relevante pentru activitatea industrială sau comercială desfăşurată de către contribuabili.
(5) Stimulentele fiscale se acordă separat pentru activităţile de cercetare-dezvoltare din fiecare proiect desfăşurat.
ART. 19^2 Scutirea de impozit a profitului reinvestit
(1) Profitul investit �n producţia şi/sau achiziţia de echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de lucru), astfel cum sunt prevăzute �n subgrupa 2.1 din Catalogul privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, folosite �n scopul obţinerii de venituri impozabile, este scutit de impozit.
(2) Profitul investit potrivit alin. (1) reprezintă soldul contului de profit şi pierdere, respectiv profitul contabil cumulat de la �nceputul anului, utilizat �n acest scop �n anul efectuării investiţiei. Scutirea de impozit pe profit aferentă investiţiilor realizate se acordă �n limita impozitului pe profit datorat pentru perioada respectivă.
(3) Pentru perioada 1 octombrie�31 decembrie 2009, �n aplicarea facilităţii se ia �n considerare profitul contabil �nregistrat �ncep�nd cu data de 1 octombrie 2009 şi investit �n activele menţionate la alin. (1) produse şi/sau achiziţionate după aceeaşi dată.
(4) Pentru contribuabilii care au obligaţia de a plăti impozit pe profit trimestrial, �n situaţia �n care se efectuează investiţii �n trimestrele anterioare, din profitul contabil cumulat de la �nceputul anului se scade suma profitului investit anterior pentru care s-a aplicat facilitatea.
(5) �n cazul contribuabililor prevăzuţi la art. 103 care devin plătitori de impozit pe profit �n conformitate cu prevederile art. 107^1, pentru aplicarea facilităţii se ia �n considerare profitul contabil cumulat de la �nceputul anului investit �n activele menţionate la alin. (1), produse şi/sau achiziţionate �ncep�nd cu trimestrul �n care aceştia au devenit plătitori de impozit pe profit. Pentru anul 2009 profitul contabil luat �n considerare la aplicarea facilităţii este cel �nregistrat după data de 1 octombrie 2009.
(6) Scutirea se calculează trimestrial sau anual, după caz, iar suma profitului pentru care s-a beneficiat de scutirea de impozit pe profit va fi repartizată cu prioritate pentru constituirea rezervelor p�nă la concurenţa profitului contabil �nregistrat la sf�rşitul exerciţiului financiar. �n cazul �n care la sf�rşitul exerciţiului financiar se realizează pierdere contabilă nu se efectuează regularizarea profitului investit, iar contribuabilul nu este obligat să repartizeze suma profitului investit pentru constituirea rezervelor.
(7) Pentru activele prevăzute la alin. (1) care se realizează pe parcursul mai multor ani consecutivi, facilitatea se acordă pentru lucrările realizate efectiv, �n baza unor situaţii parţiale de lucrări, pentru investiţiile puse �n funcţiune parţial �n anul respectiv.
(8) Prevederile alin. (1) se aplică pentru activele considerate noi, �n sensul că nu au fost anterior utilizate.
(9) Contribuabilii care beneficiază de prevederile alin. (1) au obligaţia de a păstra �n patrimoniu activele respective cel puţin o perioadă egală cu jumătate din durata lor normală de funcţionare, stabilită potrivit Catalogului privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe. �n cazul nerespectării acestei condiţii, pentru sumele respective se recalculează impozitul pe profit şi se stabilesc majorări de �nt�rziere, de la data aplicării facilităţii, potrivit legii. Nu intră sub incidenţa acestor prevederi activele transferate �n cadrul operaţiunilor de reorganizare �n cazul �n care societatea beneficiară preia rezerva aferentă profitului scutit, asum�ndu-şi astfel drepturile şi obligaţiile societăţii cedente, precum şi activele �nstrăinate �n cadrul procedurii de lichidare/faliment, potrivit legii.
(10) *** Abrogat
(11) Contribuabilii care aplică prevederile prezentului articol nu pot beneficia de prevederile art. 26^1 din Legea nr. 346/2004 privind stimularea �nfiinţării şi dezvoltării �ntreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare.
(12) Prin excepţie de la prevederile art. 7 alin. (1) pct. 33 şi ale art. 24 alin. (5), valoarea fiscală, respectiv valoarea de intrare a activelor prevăzute la alin. (1) se determină prin scăderea din valoarea de producţie şi/sau de achiziţie a sumei pentru care s-a aplicat facilitatea prevăzută la alin. (1).
(13) Prevederile prezentului articol se aplică p�nă la data de 31 decembrie 2010 inclusiv.
ART. 19^3 Reguli fiscale pentru contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaționale de raportare financiară
Contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaționale de raportare financiară pentru determinarea profitului impozabil vor avea �n vedere și următoarele reguli:
a) pentru sumele �nregistrate �n rezultatul reportat din provizioane specifice, ca urmare a implementării reglementărilor contabile conforme cu Standardele internaționale de raportare financiară ca bază a contabilității, se aplică următorul tratament fiscal:
1. sumele �nregistrate �n soldul creditor al contului �Rezultatul reportat din provizioane specifice�, reprezent�nd diferențele dintre valoarea provizioanelor specifice determinate la data de 31 decembrie 2011 potrivit Regulamentului Băncii Naționale a Rom�niei nr. 3/2009 privind clasificarea creditelor și plasamentelor, precum și constituirea, regularizarea și utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit, cu modificările și completările ulterioare, și ajustările pentru depreciere, evidențiate la data de 1 ianuarie 2012 potrivit Standardelor internaționale de raportare financiară, aferente elementelor pentru care au fost constituite respectivele provizioane specifice, sunt tratate ca rezerve, acestea urm�nd să fie impozitate potrivit art. 22 alin. (5);
2. sumele �nregistrate �n soldul debitor al contului �Rezultatul reportat din provizioane specifice�, reprezent�nd diferențele dintre valoarea provizioanelor specifice determinate la data de 31 decembrie 2011 potrivit Regulamentului Băncii Naționale a Rom�niei nr. 3/2009, cu modificările și completările ulterioare, și ajustările pentru depreciere, evidențiate la data de 1 ianuarie 2012 potrivit Standardelor internaționale de raportare financiară, aferente elementelor pentru care au fost constituite respectivele provizioane specifice, reprezintă elemente similare cheltuielilor, �n mod eșalonat, �n tranșe egale, pe o perioadă de 3 ani;
b) pentru sumele �nregistrate �n rezultatul reportat provenit din actualizarea cu rata inflației, ca urmare a implementării reglementărilor contabile conforme cu Standardele internaționale de raportare financiară ca bază a contabilității, se aplică următorul tratament fiscal:
1. sumele brute �nregistrate �n creditul contului rezultatul reportat, provenite din actualizarea cu rata inflaţiei a mijloacelor fixe amortizabile şi a terenurilor, sunt tratate ca rezerve şi impozitate potrivit art. 22 alin. (5), cu condiţia evidenţierii �n soldul creditor al acestuia, analitic distinct;
1^1. �n situaţia �n care sumele brute �nregistrate �n creditul contului rezultatul reportat, provenite din actualizarea cu rata inflaţiei a mijloacelor fixe amortizabile şi a terenurilor, nu sunt menţinute �n soldul creditor al acestuia, analitic distinct, sumele respective se impozitează astfel:
a) sumele care au fost anterior deduse se impozitează la momentul utilizării potrivit art. 22 alin. (5); diminuarea soldului creditor al contului rezultatul reportat, analitic distinct, �n care sunt �nregistrate sumele din actualizarea cu rata inflaţiei a mijloacelor fixe amortizabile şi a terenurilor cu sumele rezultate din actualizarea cu rata inflaţiei a amortizării mijloacelor fixe, se consideră utilizare a rezervei;
b) sumele care sunt deduse ulterior prin intermediul amortizării fiscale sau al cheltuielilor privind activele cedate şi/sau casate se impozitează concomitent cu deducerea amortizării fiscale, respectiv la momentul scăderii din gestiune a mijloacelor fixe şi terenurilor, după caz;
2. sumele �nregistrate �n creditul contului rezultatul reportat din actualizarea cu rata inflației a activelor, cu excepția actualizării cu rata inflației a mijloacelor fixe amortizabile și a terenurilor, nu reprezintă elemente similare veniturilor;
3. sumele �nregistrate �n debitul contului rezultatul reportat din actualizarea cu rata inflației a pasivelor, cu excepția actualizării cu rata inflației a amortizării mijloacelor fixe, nu reprezintă elemente similare cheltuielilor;
c) pentru sumele �nregistrate �n rezultatul reportat provenit din alte ajustări, ca urmare a implementării reglementărilor contabile conforme cu Standardele internaționale de raportare financiară ca bază a contabilității, cu excepția sumelor care provin din provizioane specifice și a sumelor care provin din actualizarea cu rata inflației, se aplică următorul tratament fiscal:
1. sumele care provin din anularea unor cheltuieli pentru care s-a acordat deducere reprezintă elemente similare veniturilor;
2. sumele care reprezintă elemente de natura veniturilor �nregistrate suplimentar, potrivit reglementărilor contabile conforme cu Standardele internaționale de raportare financiară, reprezintă elemente similare veniturilor;
3. sumele care reprezintă elemente de natura cheltuielilor �nregistrate suplimentar, potrivit reglementărilor contabile conforme cu Standardele internaționale de raportare financiară, sunt considerate elemente similare cheltuielilor numai dacă acestea sunt deductibile �n conformitate cu prevederile art. 21;
4. sumele care provin din anularea unor cheltuieli pentru care nu s-a acordat deducere nu reprezintă elemente similare veniturilor;
5. sumele care provin din anularea unor venituri care au reprezentat venituri neimpozabile nu reprezintă elemente similare cheltuielilor;
d) �n cazul �n care �n rezultatul reportat provenit din alte ajustări, ca urmare a implementării reglementărilor contabile conforme cu Standardele internaționale de raportare financiară ca bază a contabilității, se �nregistrează sume care provin din retratarea unor provizioane, altele dec�t cele prevăzute la lit. a), sumele care provin din anularea provizioanelor care au reprezentat cheltuieli nedeductibile nu reprezintă elemente similare veniturilor, iar sumele rezultate din introducerea provizioanelor conform reglementărilor contabile conforme cu Standardele internaționale de raportare financiară nu reprezintă elemente similare cheltuielilor.
Următoarele venituri sunt neimpozabile la calculul profitului impozabil:
a) dividendele primite de la o persoană juridică rom�nă;
b) diferenţele favorabile de valoare a titlurilor de participare, �nregistrate ca urmare a �ncorporării rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se deţin titluri de participare. Acestea sunt impozabile la data cesionării, transmiterii cu titlu gratuit, retragerii capitalului social sau lichidării persoanei juridice la care se deţin titlurile de participare; Norme metodologice
c) veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile, veniturile din restituirea ori anularea unor dob�nzi şi/sau penalităţi de �nt�rziere pentru care nu s-a acordat deducere, precum şi veniturile reprezent�nd anularea rezervei �nregistrate ca urmare a participării �n natură la capitalul altor persoane juridice; Norme metodologice
d) veniturile neimpozabile, prevăzute expres �n acorduri şi memorandumuri aprobate prin acte normative. �Norme metodologice
e) �n perioada 1 ianuarie 2009 - 31 decembrie 2009 inclusiv, veniturile din tranzacţionarea titlurilor de participare pe piaţa autorizată şi supravegheată de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare. �n aceeaşi perioadă, cheltuielile reprezent�nd valoarea de �nregistrare a acestor titluri de participare, precum şi cheltuielile �nregistrate cu ocazia desfăşurării operaţiunilor de tranzacţionare reprezintă cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil.
f) veniturile din impozitul pe profit am�nat determinat și �nregistrat de către contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaționale de raportare financiară;
g) veniturile reprezent�nd modificarea valorii juste a investiţiilor imobiliare/activelor biologice, ca urmare a evaluării ulterioare utiliz�nd modelul bazat pe valoarea justă de către contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară. Aceste sume sunt impozabile concomitent cu deducerea amortizării fiscale, respectiv la momentul scăderii din gestiune a acestor investiţii imobiliare/active biologice, după caz.
ART. 20^1 Regimul fiscal al dividendelor primite din statele membre ale Uniunii Europene
(1) După data aderării Rom�niei la Uniunea Europeană sunt, de asemenea, neimpozabile şi:
a) dividendele primite de o persoană juridică rom�nă, societate-mamă, de la o filială a sa situată �ntr-un stat membru, dacă persoana juridică rom�nă �ntruneşte cumulativ următoarele condiţii:
1. plăteşte impozit pe profit, potrivit prevederilor titlului II, fără posibilitatea unei opţiuni sau exceptări;
2. minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice situate �ntr-un alt stat membru, care distribuie dividendele;
3. la data �nregistrării venitului din dividende deţine participaţia minimă prevăzută la pct. 2, pe o perioadă ne�ntreruptă de cel puţin 2 ani.
Sunt, de asemenea, neimpozabile şi dividendele primite de persoana juridică rom�nă prin intermediul sediului său permanent situat �ntr-un stat membru, �n cazul �n care persoana juridică rom�nă �ndeplineşte cumulativ condiţiile prevăzute la pct. 1 - 3;
b) dividendele primite de sediile permanente din Rom�nia ale unor persoane juridice străine din alte state membre, societăţi-mamă, care sunt distribuite de filialele acestora situate �n state membre, dacă persoana juridică străină �ntruneşte, cumulativ, următoarele condiţii:
1. are una dintre formele de organizare prevăzute la alin. (4);
2. �n conformitate cu legislaţia fiscală a statului membru, este considerată a fi rezident al statului membru respectiv şi, �n temeiul unei convenţii privind evitarea dublei impuneri �ncheiate cu un stat terţ, nu se consideră că are sediul fiscal �n afara Uniunii Europene;
3. plăteşte, �n conformitate cu legislaţia fiscală a unui stat membru, fără posibilitatea unei opţiuni sau exceptări, impozit pe profit sau un impozit similar acestuia;
4. deţine minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice situate �ntr-un alt stat membru, care distribuie dividendele;
5. la data �nregistrării venitului din dividende de către sediul permanent din Rom�nia, persoana juridică străină deţine participaţia minimă prevăzută la pct. 4, pe o perioadă ne�ntreruptă de cel puţin 2 ani. Norme metodologice
(2) Prevederile alin. (1) lit. a) şi b) nu se aplică profiturilor repartizate persoanelor juridice rom�ne, respectiv sediilor permanente din Rom�nia ale unor persoane juridice străine dintr-un stat membru, �n legătură cu lichidarea unei filiale dintr-un stat membru.
(3) �n aplicarea prevederilor prezentului articol, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
a) stat membru - stat al Uniunii Europene;
b) filială dintr-un stat membru - persoana juridică străină al cărei capital social include şi participaţia minimă prevăzută la alin. (1) lit. a) pct. 2 şi lit. b) pct. 4, deţinută de o persoană juridică rom�nă, respectiv de un sediu permanent din Rom�nia al unei persoane juridice străine dintr-un stat membru;
c) stat terţ - oricare alt stat care nu este stat membru al Uniunii Europene.
(4) Pentru aplicarea prevederilor alin. (1) lit. b) pct. 1, formele de organizare pentru persoanele juridice străine sunt:
a) societăţile �nfiinţate �n baza legii belgiene, cunoscute ca "soci�t� anonyme"/"naamloze vennootschap", "soci�t� en commandite par actions"/"commanditaire vennootschap op aandelen", "soci�t� priv�e a responsabilite limitee"/"besloten vennootschap met beperkte aansprakelijkheid", "soci�t� cooperative a responsabilite limitee"/"cooperatieve vennootschap met beperkte aansprakelijkheid", "soci�t� cooperative a responsabilite illimitee"/"cooperatieve vennootschap met onbeperkte aansprakelijkheid", "soci�t� en nom collectif"/"vennootschap onder firma", "soci�t� en commandite simple"/"gewone commanditaire vennootschap", �ntreprinderi publice ce au adoptat una dintre formele juridice menţionate mai sus, şi alte societăţi constituite conform legii belgiene, supuse impozitului pe profit belgian;
a^1) societăţi aflate sub incidenţa legislaţiei bulgare, denumite �събирателно дружество�, �командитно дружество�, �дружество с ограничена отговорност�, �акционерно дружество�, �командитно дружество с акции�, �неперсонифицирано дружество�, �кооперации�, �кооперативни съюзи�, �държавни предприятия�, constituite �n conformitate cu legislaţia bulgară şi care desfăşoară activităţi comerciale;
b) societăţile �nfiinţate �n baza legii daneze, cunoscute ca "aktieselskab" şi "anpartsselskab"; alte societăţi supuse impozitării, conform legii impozitului pe profit, �n măsura �n care venitul lor impozabil este calculat şi impozitat �n conformitate cu regulile generale ale legislaţiei fiscale aplicabile la "aktieselskaber";
c) societăţile �nfiinţate �n baza legii germane, cunoscute ca "Aktiengesellschaft", "Kommanditgesellschaft auf Aktien", "Gesellschaft mit beschrankter Haftung", "Versicherungsverein auf Gegenseitigkeit", "Erwerbs- und Wirtschaftsgenossenschaft", "Betriebe gewerblicher Art von juristischen Personen des offentlichen Rechts", şi alte societăţi constituite conform legii germane, supuse impozitului pe profit german;
d) societăţile �nfiinţate �n baza legii greceşti, cunoscute ca "anonume etaireia", "etaireia periorismenes eutunes (E.P.E.)", şi alte societăţi constituite conform legii greceşti, supuse impozitului pe profit grec;
e) societăţile �nfiinţate �n baza legii spaniole, cunoscute ca "sociedad anonima", "sociedad comanditaria por acciones", "sociedad de responsabilidad limitada", organisme de drept public care funcţionează �n baza legii private; alte entităţi constituite conform legii spaniole, supuse impozitului pe profit spaniol ("Impuesto sobre Sociedades");
f) societăţile �nfiinţate �n baza legii franceze, cunoscute ca "soci�t� anonyme", "soci�t� en commandite par actions", "soci�t� a responsabilite limitee", "soci�t�s par actions simplifiees", "soci�t�s d'assurances mutuelles", "caisses d'epargne et de prevoyance", "soci�t�s civiles", care sunt automat supuse impozitului pe profit, "cooperatives", "unions de cooperatives", �ntreprinderi publice industriale şi comerciale, precum şi alte societăţi constituite conform legii franceze, supuse impozitului pe profit francez;
g) societăţile �nfiinţate sau existente �n baza legii irlandeze, organisme �nfiinţate �n baza Legii asociaţiilor industriale şi de aprovizionare, societăţi de construcţii �nfiinţate �n baza Legii asociaţiilor de construcţii şi trusturi bancare de economii, �nfiinţate �n baza Legii trusturilor bancare de economii, 1989;
h) societăţile �nfiinţate �n baza legii italiene, cunoscute ca "societa per azioni", "societa in accomandita per azioni", "societa a responsabilita limitata", "societa cooperative", "societa di mutua assicurazione", şi entităţi publice şi private a căror activitate este �n �ntregime sau �n principal comercială;
i) societăţile �nfiinţate �n baza legii statului Luxemburg, cunoscute ca "soci�t� anonyme", "soci�t� en commandite par actions", "soci�t� a responsabilite limitee", "soci�t� cooperative", "soci�t� cooperative organisee comme une soci�t� anonyme", "association d'assurances mutuelles", "association d'epargne-pension", "entreprise de nature commerciale, industrielle ou miniere de l'Etat, des communes, des syndicats de communes, des etablissements publics et des autres personnes morales de droit public", şi alte societăţi constituite �n baza legii luxemburgheze, supuse impozitului pe profit luxemburghez;
j) societăţile �nfiinţate �n baza legii olandeze, cunoscute ca "naamloze vennootschap", "besloten vennootschap met beperkte aansprakelijkheid", "Open commanditaire vennootschap", "Cooperatie", "onderlinge waarborgmaatschappij", "Fonds voor gemene rekening", "vereniging op cooperatieve grondslag", "vereniging welke op onderlinge grondslag als verzekeraar of kredietinstelling optreedt", şi alte societăţi constituite �n baza legii olandeze şi supuse impozitului pe profit olandez;
k) societăţile �nfiinţate �n baza legii austriece, cunoscute ca "Aktiengesellschaft", "Gesellschaft mit beschrankter Haftung", "Versicherungsvereine auf Gegenseitigkeit", "Erwerbs- und Wirtschaftsgenossenschaften", "Betriebe gewerblicher Art von Korperschaften des offentlichen Rechts", "Sparkassen", şi alte societăţi constituite �n baza legii austriece şi supuse impozitului pe profit austriac;
l) societăţile comerciale sau societăţile de drept civil ce au o formă comercială şi �ntreprinderile publice �nfiinţate �n conformitate cu legea portugheză;
m) societăţile �nfiinţate �n baza legii finlandeze, cunoscute ca "osakeyhtyio/aktiebolag", "osuuskunta/andelslag", "saastopankki/sparbank" and "vakuutusyhtio/forsakringsbolag";
n) societăţile �nfiinţate �n baza legii suedeze, cunoscute ca as "aktiebolag", "forsakringsaktiebolag", "ekonomiska foreningar", "sparbanker", "omsesidiga forsakringsbolag";
o) societăţile �nfiinţate �n baza legii Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord;
p) societăţile �nfiinţate �n baza Reglementării Consiliului nr. 2.157/2001/CE, din 8 octombrie 2001, privind Statutul societăţii europene (SE) şi a Directivei 2001/86/CE a Consiliului din 8 octombrie 2001, de completare a Statutului societăţii europene �n ceea ce priveşte implicarea lucrătorilor şi asociaţiile cooperatiste �nfiinţate �n baza Reglementării Consiliului (CE) nr. 1.435/2003, din 22 iulie 2003, privind Statutul Societăţii Cooperative Europene (SCE) şi a Directivei Consiliului 2003/72/CE, din 22 iulie 2003, de completare a Statutului Societăţii Cooperative Europene cu privire la implicarea angajaţilor;
q) societăţile �nfiinţate �n baza legislaţiei cehe, cunoscute ca "akciova spolecnost", "spolecnost s rucenim omezenym";
r) societăţile �nfiinţate �n baza legii estoniene, cunoscute ca "taisuhing", "usaldusuhing", "osauhing", "aktsiaselts", "tulundusuhistu";
s) societăţile �nfiinţate �n baza legii cipriote, cunoscute ca "etaireies", supuse impozitului pe profit cipriot;
ş) societăţile �nfiinţate �n baza legii letone, cunoscute ca "akciju sabiedriba", "sabiedriba ar ierobezotu atbildibu";
t) societăţile �nfiinţate �n baza legii lituaniene;
ţ) societăţile �nfiinţate �n baza legii ungare, cunoscute ca "kozkereseti tarsasag", "beteti tarsasag", "kozos vallalat", "korlatolt felelossegu tarsasag", "reszvenytarsasag", "egyesules", "kozhasznu tarsasag", "szovetkezet";
u) societăţile �nfiinţate �n baza legii malteze, cunoscute ca "Kumpaniji ta" "Responsabilita Limitata", "Socjetajiet en commandite li l-kapital taghhom maqsum f'azzjonijiet";
v) societăţile �nfiinţate �n baza legii poloneze, cunoscute ca "spolka akcyjna", "spolka z ograniczona odpowiedzialnoscia";
w) societăţile �nfiinţate �n baza legii slovene, cunoscute ca "delniska druzba", "komanditna druzba", "druzba z omejeno odgovornostjo";
x) societăţile �nfiinţate �n baza legislaţiei slovace, cunoscute ca "akciova spolocnost", "spolocnost's rucenim obmedzenym", "komanditna spolocnost".
(5) Dispoziţiile prezentului articol transpun prevederile Directivei 2011/96/UE a Consiliului din 30 noiembrie 2011 privind regimul fiscal comun care se aplică societăţilor-mamă şi filialelor acestora din diferite state membre.
(1) Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate �n scopul realizării de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative �n vigoare. Norme metodologice
(2) Sunt cheltuieli efectuate �n scopul realizării de venituri şi:
a) cheltuielile cu achiziţionarea ambalajelor, pe durata de viaţă stabilită de către contribuabil;
b) cheltuielile efectuate, potrivit legii, pentru protecţia muncii şi cheltuielile efectuate pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale; Norme metodologice
c) cheltuielile reprezent�nd contribuţiile pentru asigurarea de accidente de muncă şi boli profesionale, potrivit legii, şi cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de riscuri profesionale; Norme metodologice
d) cheltuielile de reclamă şi publicitate efectuate �n scopul popularizării firmei, produselor sau serviciilor, �n baza unui contract scris, precum şi costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare. Se includ �n categoria cheltuielilor de reclamă şi publicitate şi bunurile care se acordă �n cadrul unor campanii publicitare ca mostre, pentru �ncercarea produselor şi demonstraţii la punctele de v�nzare, precum şi alte bunuri şi servicii acordate cu scopul stimulării v�nzărilor;
e) cheltuielile de transport şi de cazare �n ţară şi �n străinătate, efectuate pentru salariaţi şi administratori, precum şi pentru alte persoane fizice asimilate acestora, stabilite prin norme; Norme metodologice
f) contribuţia la rezerva mutuală de garantare a casei centrale a cooperativelor de credit; Norme metodologice
g) taxele de �nscriere, cotizaţiile şi contribuţiile obligatorii, reglementate de actele normative �n vigoare, precum şi contribuţiile pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de muncă; Norme metodologice
h) cheltuielile pentru formarea şi perfecţionarea profesională a personalului angajat;
i) cheltuielile pentru marketing, studiul pieţei, promovarea pe pieţele existente sau noi, participarea la t�rguri şi expoziţii, la misiuni de afaceri, editarea de materiale informative proprii;
j) cheltuielile de cercetare, precum şi cheltuielile de dezvoltare care nu �ndeplinesc condiţiile de a fi recunoscute ca imobilizări necorporale din punct de vedere contabil;
k) cheltuielile pentru perfecţionarea managementului, a sistemelor informatice, introducerea, �ntreţinerea şi perfecţionarea sistemelor de management al calităţii, obţinerea atestării conform cu standardele de calitate;
l) cheltuielile pentru protejarea mediului şi conservarea resurselor;
m) taxele de �nscriere, cotizaţiile şi contribuţiile datorate către camerele de comerţ şi industrie, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale;
n) pierderile �nregistrate la scoaterea din evidenţă a creanţelor ne�ncasate, �n următoarele cazuri:
1. procedura de faliment a debitorilor a fost �nchisă pe baza hotăr�rii judecătoreşti;
2. debitorul a decedat şi creanţa nu poate fi recuperată de la moştenitori;
3. debitorul este dizolvat, �n cazul societăţii cu răspundere limitată cu asociat unic, sau lichidat, fără succesor;
4. debitorul �nregistrează dificultăţi financiare majore care �i afectează �ntreg patrimoniul. Norme metodologice
o) cheltuielile efectuate de operatorii economici cu evaluarea/reevaluarea activelor fixe corporale care aparţin domeniului public al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale, primite �n administrare/concesiune, după caz, cheltuieli efectuate la solicitarea conducătorului instituţiei titulare a dreptului de proprietate;
p) cheltuielile efectuate de operatorii economici cu �nscrierea �n cărţile funciare sau cărţile de publicitate imobiliară, după caz, a dreptului de proprietate a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor publice primite �n administrare/concesiune, după caz, cheltuieli efectuate la solicitarea conducătorului instituţiei titulare a dreptului de proprietate.
r) cheltuielile �nregistrate ca urmare a restituirii subvențiilor primite, potrivit legii, de la Guvern, agenții guvernamentale și alte instituții naționale și internaționale;
s) cheltuielile cu beneficiile acordate salariaților �n instrumente de capitaluri cu decontare �n numerar la momentul acordării efective a beneficiilor, dacă acestea sunt impozitate conform titlului III.
(3) Următoarele cheltuieli au deductibilitate limitată:
a) cheltuielile de protocol �n limita unei cote de 2% aplicată asupra diferenţei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile şi totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele dec�t cheltuielile de protocol şi cheltuielile cu impozitul pe profit; Norme metodologice
b) suma cheltuielilor cu indemnizaţia de deplasare acordată salariaţilor pentru deplasări �n Rom�nia şi �n străinătate, �n limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice;
c) cheltuielile sociale, �n limita unei cote de p�nă la 2%, aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare. Intră sub incidenţa acestei limite, cu prioritate, ajutoarele pentru naştere, ajutoarele pentru �nmorm�ntare, ajutoarele pentru boli grave sau incurabile şi protezele, precum şi cheltuielile pentru funcţionarea corespunzătoare a unor activităţi ori unităţi aflate �n administrarea contribuabililor: grădiniţe, creşe, servicii de sănătate acordate �n cazul bolilor profesionale şi al accidentelor de muncă p�nă la internarea �ntr-o unitate sanitară, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, cămine de nefamilişti, pentru şcolile pe care le au sub patronaj, precum şi alte cheltuieli efectuate �n baza contractului colectiv de muncă. �n cadrul acestei limite, pot fi deduse şi cheltuielile reprezent�nd: tichete de creşă acordate de angajator �n conformitate cu legislaţia �n vigoare, cadouri �n bani sau �n natură oferite copiilor minori şi salariaţilor, cadouri �n bani sau �n natură acordate salariatelor, costul prestaţiilor pentru tratament şi odihnă, inclusiv transportul pentru salariaţii proprii şi pentru membrii de familie ai acestora, ajutoare pentru salariaţii care au suferit pierderi �n gospodărie şi contribuţia la fondurile de intervenţie ale asociaţiei profesionale a minerilor, ajutorarea copiilor din şcoli şi centre de plasament;
d) perisabilităţile, �n limitele stabilite de organele de specialitate ale administraţiei centrale, �mpreună cu instituţiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice; Norme metodologice
e) cheltuielile reprezent�nd tichetele de masă acordate de angajatori, potrivit legii;
f) *** Abrogat
g) cheltuielile cu provizioane şi rezerve, �n limita prevăzută la art. 22;
h) cheltuielile cu dob�nda şi diferenţele de curs valutar, �n limita prevăzută la art. 23;
i) amortizarea, �n limita prevăzută la art. 24;
j) cheltuielile efectuate �n numele unui angajat, la schemele de pensii facultative, �n limita unei sume reprezent�nd echivalentul �n lei a 400 euro �ntr-un an fiscal, pentru fiecare participant;
k) cheltuielile cu primele de asigurare voluntară de sănătate, �n limita unei sume reprezent�nd echivalentul �n lei a 250 euro �ntr-un an fiscal, pentru fiecare participant; Norme metodologice
l) cheltuielile pentru funcţionarea, �ntreţinerea şi repararea locuinţelor de serviciu situate �n localitatea unde se află sediul social sau unde societatea are sedii secundare, deductibile �n limita corespunzătoare suprafeţelor construite prevăzute de Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care se majorează din punct de vedere fiscal cu 10%; Norme metodologice
m) cheltuielile de funcţionare, �ntreţinere şi reparaţii aferente unui sediu aflat �n locuinţa proprietate personală a unei persoane fizice, folosită şi �n scop personal, deductibile �n limita corespunzătoare suprafeţelor puse la dispoziţia societăţii �n baza contractelor �ncheiate �ntre părţi, �n acest scop; Norme metodologice
n) cheltuielile de funcţionare, �ntreţinere şi reparaţii, aferente autoturismelor folosite de persoanele cu funcţii de conducere şi de administrare ale persoanei juridice, deductibile limitat potrivit art. 21 alin. (4) lit. t), la cel mult un singur autoturism aferent fiecărei persoane cu astfel de atribuţii.
(4) Următoarele cheltuieli nu sunt deductibile:
a) cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezent�nd diferențe din anii precedenți sau din anul curent, precum și impozitele pe profit sau pe venit plătite �n străinătate. Sunt nedeductibile și cheltuielile cu impozitele nereținute la sursă �n numele persoanelor fizice și juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din Rom�nia, precum și cheltuielile cu impozitul pe profit am�nat �nregistrat de către contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaționale de raportare financiară; �Norme metodologice
b) dob�nzile/majorările de �nt�rziere, amenzile, confiscările şi penalităţile, datorate către autorităţile rom�ne/străine, potrivit prevederilor legale;
c) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost �ncheiate contracte de asigurare, precum şi taxa pe valoarea adăugată aferentă, dacă aceasta este datorată potrivit prevederilor titlului VI. Nu intră sub incidenţa acestor prevederi stocurile şi mijloacele fixe amortizabile, distruse ca urmare a unor calamităţi naturale sau a altor cauze de forţă majoră, �n condiţiile stabilite prin norme; Norme metodologice
d) cheltuielile cu taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor acordate salariaţilor sub forma unor avantaje �n natură, dacă valoarea acestora nu a fost impozitată prin reţinere la sursă;
e) cheltuielile făcute �n favoarea acţionarilor sau asociaţilor, altele dec�t cele generate de plăţi pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la preţul de piaţă pentru aceste bunuri sau servicii; Norme metodologice
f) cheltuielile �nregistrate �n contabilitate, care nu au la bază un document justificativ, potrivit legii, prin care să se facă dovada efectuării operaţiunii sau intrării �n gestiune, după caz, potrivit normelor; Norme metodologice
g) cheltuielile �nregistrate de societăţile agricole, constituite �n baza legii, pentru dreptul de folosinţă al terenului agricol adus de membrii asociaţi, peste cota de distribuţie din producţia realizată din folosinţa acestuia, prevăzută �n contractul de societate sau asociere;
h) *** Abrogat.
i) cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, cu excepţia celor prevăzute la art. 20 lit. c)
j) cheltuielile cu contribuţiile plătite peste limitele stabilite sau care nu sunt reglementate prin acte normative;
k) cheltuielile cu primele de asigurare plătite de angajator, �n numele angajatului, care nu sunt incluse �n veniturile salariale ale angajatului, conform titlului III;
l) alte cheltuieli salariale şi/sau asimilate acestora, care nu sunt impozitate la angajat, cu excepţia prevederilor titlului III;
m) cheltuielile cu serviciile de management, consultanţă, asistenţă sau alte prestări de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestării acestora �n scopul activităţilor desfăşurate şi pentru care nu sunt �ncheiate contracte; Norme metodologice
n) cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele contribuabilului, precum şi cele care nu sunt aferente obiectului de activitate, cu excepţia celor care privesc bunurile reprezent�nd garanţie bancară pentru creditele utilizate �n desfăşurarea activităţii pentru care este autorizat contribuabilul sau utilizate �n cadrul unor contracte de �nchiriere sau de leasing, potrivit clauzelor contractuale;
o) pierderile �nregistrate la scoaterea din evidenţă a creanţelor incerte sau �n litigiu, ne�ncasate, pentru partea neacoperită de provizion, potrivit art. 22, precum şi pierderile �nregistrate la scoaterea din evidenţă a creanţelor incerte sau �n litigiu, ne�ncasate, �n alte situaţii dec�t cele prevăzute la art. 21 alin. (2) lit. n). �n această situaţie, contribuabilii care scot din evidenţă clienţii ne�ncasaţi sunt obligaţi să comunice �n scris acestora scoaterea din evidenţă a creanţelor respective, �n vederea recalculării profitului impozabil la persoana debitoare, după caz;
p) cheltuielile de sponsorizare şi/sau mecenat şi cheltuielile privind bursele private, acordate potrivit legii; contribuabilii care efectuează sponsorizări şi/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificările ulterioare, şi ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cei care acordă burse private, potrivit legii, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente �n limita minimă precizată mai jos:
1. 3 la mie din cifra de afaceri;
2. 20% din impozitul pe profit datorat.
�n limitele respective se �ncadrează şi cheltuielile de sponsorizare a bibliotecilor de drept public, �n scopul construcţiei de localuri, al dotărilor, achiziţiilor de tehnologie a informaţiei şi de documente specifice, finanţării programelor de formare continuă a bibliotecarilor, schimburilor de specialişti, a burselor de specializare, a participării la congrese internaţionale; Norme metodologice
r) cheltuielile �nregistrate �n evidenţa contabilă, care au la bază un document emis de un contribuabil inactiv al cărui certificat de �nregistrare fiscală a fost suspendat �n baza ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
s) cheltuielile cu taxele şi cotizaţiile către organizaţiile neguvernamentale sau asociaţiile profesionale care au legătură cu activitatea desfăşurată de contribuabili şi care depăşesc echivalentul �n lei a 4.000 euro anual, altele dec�t cele prevăzute la alin. (2) lit. g) şi m).
ş) cheltuielile reprezent�nd valoarea deprecierilor mijloacelor fixe, �n cazul �n care, ca urmare a efectuării unei reevaluări, se �nregistrează o descreştere a valorii acestora.
ș^1) cheltuielile din reevaluarea imobilizărilor necorporale, �n cazul �n care, ca urmare a efectuării unei reevaluări de către contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaționale de raportare financiară, se �nregistrează o descreștere a valorii acestora;
ș^2) cheltuielile din reevaluarea mijloacelor fixe, �n cazul �n care, ca urmare a efectuării unei reevaluări de către contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaționale de raportare financiară, se �nregistrează o descreștere a valorii acestora;
ș^3) cheltuielile reprezent�nd modificarea valorii juste a investițiilor imobiliare, �n cazul �n care, ca urmare a evaluării ulterioare utiliz�nd modelul bazat pe valoarea justă de către contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaționale de raportare financiară, se �nregistrează o descreștere a valorii acestora;
ș^4) cheltuielile reprezent�nd deprecierea/amortizarea mijloacelor fixe, �nregistrate de către contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaționale de raportare financiară, la momentul transferului din categoria activelor imobilizate deținute �n vederea v�nzării �n categoria activelor imobilizate deținute pentru activitatea proprie;
ş^5) cheltuielile din evaluarea activelor biologice �n cazul �n care, ca urmare a efectuării unei evaluări utiliz�nd modelul bazat pe valoarea justă de către contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară, se �nregistrează o descreştere a valorii acestora;
ş^6) cheltuielile cu dob�nzile, stabilite �n conformitate cu reglementările contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară, �n cazul �n care mijloacele fixe/imobilizările necorporale/stocurile sunt achiziţionate �n baza unor contracte cu plată am�nată.
t) 50% din cheltuielile aferente vehiculelor rutiere motorizate care nu sunt utilizate exclusiv �n scopul activităţii economice, cu o masă totală maximă autorizată care să nu depăşească 3.500 kg şi care să nu aibă mai mult de 9 scaune de pasageri, incluz�nd şi scaunul şoferului, aflate �n proprietatea sau �n folosinţa contribuabilului. Aceste cheltuieli sunt integral deductibile pentru situaţiile �n care vehiculele respective se �nscriu �n oricare dintre următoarele categorii:
1. vehiculele utilizate exclusiv pentru servicii de urgenţă, servicii de pază şi protecţie şi servicii de curierat;
2. vehiculele utilizate de agenţii de v�nzări şi de achiziţii;
3. vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plată, inclusiv pentru serviciile de taximetrie;
4. vehiculele utilizate pentru prestarea de servicii cu plată, inclusiv pentru �nchirierea către alte persoane sau pentru instruire de către şcolile de şoferi;
5. vehiculele utilizate ca mărfuri �n scop comercial.
Cheltuielile care intră sub incidenţa acestor prevederi nu includ cheltuielile privind amortizarea.
Modalitatea de aplicare a acestor prevederi se stabileşte prin norme;
ț) cheltuielile cu beneficiile acordate salariaților �n instrumente de capitaluri cu decontare �n acțiuni. Acestea reprezintă elemente similare cheltuielilor la momentul acordării efective a beneficiilor dacă acestea sunt impozitate conform titlului III;
u) cheltuielile �nregistrate �n evidenţa contabilă, indiferent de natura lor, dovedite ulterior ca fiind legate de fapte de corupţie, potrivit legii.
(5) Regia Autonomă "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat" deduce la calculul profitului impozabil următoarele cheltuieli:
a) cheltuielile reprezent�nd diferenţa dintre sumele cuvenite pe bază de contract de prestări de servicii cu Senatul, Camera Deputaţilor, Administraţia Prezidenţială, Guvernul Rom�niei şi Curtea Constituţională pentru plata activităţii de reprezentare şi protocol şi cheltuielile �nregistrate efectiv de regie;
b) cheltuielile efectuate, �n condiţiile legii, pentru asigurarea administrării, păstrării integrităţii şi protejării imobilului "Palat Elisabeta" din domeniul public al statului;
c) *** Abrogat.
(6) Compania Naţională "Imprimeria Naţională - S.A." deduce la calculul profitului impozabil cheltuielile aferente producerii şi emiterii permiselor de şedere temporară/permanentă pentru cetăţenii străini, �n condiţiile reglementărilor legale.
ART. 22 Provizioane şi rezerve
(1) Contribuabilul are dreptul la deducerea rezervelor şi provizioanelor, numai �n conformitate cu prezentul articol, astfel:
a) rezerva legală este deductibilă �n limita unei cote de 5% aplicată asupra profitului contabil, �nainte de determinarea impozitului pe profit, din care se scad veniturile neimpozabile şi se adaugă cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile, p�nă ce aceasta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris şi vărsat sau din patrimoniu, după caz, potrivit legilor de organizare şi funcţionare. �n cazul �n care aceasta este utilizată pentru acoperirea pierderilor sau este distribuită sub orice formă, reconstituirea ulterioară a rezervei nu mai este deductibilă la calculul profitului impozabil. Prin excepţie, rezerva constituită de persoanele juridice care furnizează utilităţi societăţilor comerciale care se restructurează, se reorganizează sau se privatizează poate fi folosită pentru acoperirea pierderilor de valoare a pachetului de acţiuni obţinut �n urma procedurii de conversie a creanţelor, iar sumele destinate reconstituirii ulterioare a acesteia sunt deductibile la calculul profitului impozabil; Norme metodologice
b) provizioanele pentru garanţii de bună execuţie acordate clienţilor; Norme metodologice
c) provizioanele constituite �n limita unui procent de 20% �ncep�nd cu data de 1 ianuarie 2004, 25% �ncep�nd cu data de 1 ianuarie 2005, 30% �ncep�nd cu data de 1 ianuarie 2006, din valoarea creanţelor asupra clienţilor, �nregistrate de către contribuabili, altele dec�t cele prevăzute la lit. d), f), g) şi i), care �ndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
1. sunt �nregistrate după data de 1 ianuarie 2004;
2. sunt ne�ncasate �ntr-o perioadă ce depăşeşte 270 de zile de la data scadenţei;
3. nu sunt garantate de altă persoană;
4. sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată contribuabilului;
5. au fost incluse �n veniturile impozabile ale contribuabilului; Norme metodologice
d) provizioanele specifice, constituite de instituțiile financiare nebancare �nscrise �n Registrul general ținut de Banca Națională a Rom�niei, de instituțiile de plată persoane juridice rom�ne care acordă credite legate de serviciile de plată, de instituțiile emitente de monedă electronică, persoane juridice rom�ne, care acordă credite legate de serviciile de plată, precum și provizioanele specifice constituite de alte persoane juridice, potrivit legilor de organizare și funcționare; Norme metodologice
d^1) ajustările pentru depreciere aferente activelor pentru care, potrivit reglementărilor prudențiale ale Băncii Naționale a Rom�niei, se determină ajustări prudențiale de valoare sau, după caz, valori ale pierderilor așteptate, �nregistrate de către instituțiile de credit persoane juridice rom�ne și sucursalele din Rom�nia ale instituțiilor de credit din state care nu sunt state membre ale Uniunii Europene sau din state care nu aparțin Spațiului Economic European, potrivit reglementărilor contabile conforme cu Standardele internaționale de raportare financiară, și filtrele prudențiale potrivit reglementărilor emise de Banca Națională a Rom�niei. Sumele reprezent�nd reducerea sau anularea filtrelor prudențiale sunt elemente similare veniturilor; Norme metodologice
d^2) ajustările pentru depreciere �nregistrate de către sucursalele din Rom�nia ale instituțiilor de credit din state membre ale Uniunii Europene și state aparțin�nd Spațiului Economic European, potrivit reglementările contabile conforme cu Standardele internaționale de raportare financiară, aferente creditelor și plasamentelor care intră �n sfera de aplicare a reglementărilor prudențiale ale Băncii Naționale a Rom�niei referitoare la ajustările prudențiale de valoare aplicabile instituțiilor de credit persoane juridice rom�ne și sucursalelor din Rom�nia ale instituțiilor de credit din state care nu sunt state membre ale Uniunii Europene sau din state care nu aparțin Spațiului Economic European;
e) *** Abrogat
f) *** Abrogat
g) *** Abrogat
h) rezervele tehnice constituite de societăţile de asigurare şi reasigurare, potrivit prevederilor legale de organizare şi funcţionare, cu excepţia rezervei de egalizare. Pentru contractele de asigurare cedate �n reasigurare, rezervele se diminuează astfel �nc�t nivelul acestora să acopere partea de risc care răm�ne �n sarcina asigurătorului, după deducerea reasigurării; Norme metodologice
i) provizioanele de risc pentru operaţiunile pe pieţele financiare, constituite potrivit reglementărilor Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare;
j) provizioanele constituite �n limita unei procent de 100% din valoarea creanţelor asupra clienţilor, �nregistrate de către contribuabili, altele dec�t cele prevăzute la lit. d), f), g) şi i), care �ndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
1. sunt �nregistrate după data de 1 ianuarie 2007;
2. creanţa este deţinută la o persoană juridică asupra căreia este declarată procedura de deschidere a falimentului, pe baza hotăr�rii judecătoreşti prin care se atestă această situaţie;
3. nu sunt garantate de altă persoană;
4. sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată contribuabilului;
5. au fost incluse �n veniturile impozabile ale contribuabilului.
k) provizioanele pentru �nchiderea şi urmărirea post�nchidere a depozitelor de deşeuri, constituite de contribuabilii care desfăşoară activităţi de depozitare a deşeurilor, potrivit legii, �n limita sumei stabilite prin proiectul pentru �nchiderea şi urmărirea post�nchidere a depozitului, corespunzătoare cotei-părţi din tarifele de depozitare percepute;
l) provizioanele constituite de companiile aeriene din Rom�nia pentru acoperirea cheltuielilor de �ntreţinere şi reparare a parcului de aeronave şi a componentelor aferente, potrivit programelor de �ntreţinere a aeronavelor, aprobate corespunzător de către Autoritatea Aeronautică Civilă Rom�nă. Norme metodologice
m) provizioanele/ajustările pentru deprecierea creanţelor preluate de la instituţiile de credit �n vederea recuperării acestora, �n limita diferenţei dintre valoarea creanţei preluate prin cesionare şi suma de achitat cedentului, pentru creanţele care �ndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
1. sunt cesionate şi �nregistrate �n contabilitatea cesionarului după data de 1 iulie 2012 inclusiv;
2. sunt transferate de la o persoană sau datorate de o persoană care nu este afiliată contribuabilului cesionar;
3. au fost incluse �n veniturile impozabile ale contribuabilului cesionar. Norme metodologice
(2) Contribuabilii autorizaţi să desfăşoare activitate �n domeniul exploatării zăcămintelor naturale sunt obligaţi să �nregistreze �n evidenţa contabilă şi să deducă provizioane pentru refacerea terenurilor afectate şi pentru redarea acestora �n circuitul economic, silvic sau agricol, �n limita unei cote de 1% aplicate asupra diferenţei dintre veniturile �nregistrate �n legătură cu realizarea şi v�nzarea zăcămintelor naturale şi cheltuielile efectuate cu extracţia, prelucrarea şi livrarea acestora, pe toată durata de funcţionare a exploatării zăcămintelor naturale.
(3) Pentru titularii de acorduri petroliere, care desfăşoară operaţiuni petroliere �n perimetre marine ce includ zone cu ad�ncime de apă mai mare de 100 m, cota provizionului constituit pentru dezafectarea sondelor, demobilizarea instalaţiilor, a dependinţelor şi anexelor, precum şi pentru reabilitarea mediului este de 10%, aplicată asupra diferenţei dintre veniturile şi cheltuielile �nregistrate, pe toată perioada exploatării petroliere.
(4) Regia Autonomă "Administraţia Rom�nă a Serviciilor de Trafic Aerian" - ROMATSA constituie trimestrial un provizion, potrivit prevederilor legale, pentru diferenţa dintre veniturile din exploatare realizate efectiv din activitatea de rută aeriană şi costurile efective ale activităţii de rută aeriană, care este utilizat pentru acoperirea cheltuielilor de exploatare care depăşesc tarifele stabilite anual de EUROCONTROL.
(5) Reducerea sau anularea oricărui provizion ori a rezervei care a fost anterior dedusă se include �n veniturile impozabile, indiferent dacă reducerea sau anularea este datorată modificării destinaţiei provizionului sau a rezervei, distribuirii provizionului sau rezervei către participanţi sub orice formă, lichidării, divizării, fuziunii contribuabilului sau oricărui alt motiv. Prevederile prezentului alineat nu se aplică dacă un alt contribuabil preia un provizion sau o rezervă �n legătură cu o divizare sau fuziune, reglementările acestui articol aplic�ndu-se �n continuare acelui provizion sau rezervă. Norme metodologice
(5^1) Prin excepţie de la prevederile alin. (5), rezervele din reevaluarea mijloacelor fixe, inclusiv a terenurilor, efectuată după data de 1 ianuarie 2004, care sunt deduse la calculul profitului impozabil prin intermediul amortizării fiscale sau al cheltuielilor privind activele cedate şi/sau casate, se impozitează concomitent cu deducerea amortizării fiscale, respectiv la momentul scăderii din gestiune a acestor mijloace fixe, după caz. Norme metodologice
(5^2) Prin excepție de la prevederile alin. (5), rezervele din reevaluarea imobilizărilor necorporale, efectuată de către contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaționale de raportare financiară, care sunt deduse la calculul profitului impozabil prin intermediul amortizării fiscale sau al cheltuielilor cu cedarea imobilizărilor necorporale, se impozitează concomitent cu deducerea amortizării fiscale, respectiv la momentul scăderii din gestiune a acestor imobilizări necorporale, după caz.
(6) Sumele �nregistrate �n conturi de rezerve legale şi rezerve reprezent�nd facilităţi fiscale nu pot fi utilizate pentru majorarea capitalului social sau pentru acoperirea pierderilor. �n cazul �n care nu sunt respectate prevederile prezentului alineat, asupra acestor sume se recalculează impozitul pe profit şi se stabilesc dob�nzi şi penalităţi de �nt�rziere, de la data aplicării facilităţii respective, potrivit legii. Nu se supun impozitării rezervele de influenţe de curs valutar aferente aprecierii disponibilităţilor �n valută, constituite potrivit legii, �nregistrate de societăţi comerciale bancare - persoane juridice rom�ne şi sucursalele băncilor străine, care �şi desfăşoară activitatea �n Rom�nia. Norme metodologice
(7) �n �nţelesul prezentului articol, prin constituirea unui provizion sau a unei rezerve se �nţelege şi majorarea unui provizion sau a unei rezerve.
(8) Provizioanele constituite pentru creanţele asupra clienţilor, �nregistrate de către contribuabili �nainte de 1 ianuarie 2004, sunt deductibile �n limitele prevăzute la alin. (1) lit. c), �n situaţia �n care creanţele respective �ndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) nu sunt garantate de altă persoană;
b) sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată contribuabilului;
c) au fost incluse �n veniturile impozabile ale contribuabilului;
d) creanţa este deţinută asupra unei persoane juridice pentru care a fost deschisă procedura falimentului, pe baza hotăr�rii judecătoreşti prin care se atestă această situaţie;
e) nu au mai fost constituite provizioane deductibile fiscal pentru creanţa respectivă.
ART. 23 Cheltuieli cu dob�nzile şi diferenţe de curs valutar
(1) Cheltuielile cu dob�nzile sunt integral deductibile �n cazul �n care gradul de �ndatorare a capitalului este mai mic sau egal cu trei. Gradul de �ndatorare a capitalului se determină ca raport �ntre capitalul �mprumutat cu termen de rambursare peste un an şi capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la �nceputul anului şi sf�rşitul perioadei pentru care se determină impozitul pe profit. Prin capital �mprumutat se �nţelege totalul creditelor şi �mprumuturilor cu termen de rambursare peste un an, potrivit clauzelor contractuale.
(1^1) �n �nţelesul alin. (1), prin credit/�mprumut se �nţelege orice convenţie �ncheiată �ntre părţi care generează �n sarcina uneia dintre părţi obligaţia de a plăti dob�nzi şi de a restitui capitalul �mprumutat.
(2) �n condiţiile �n care gradul de �ndatorare a capitalului este peste trei, cheltuielile cu dob�nzile şi cu pierderea netă din diferenţele de curs valutar, aferente �mprumuturilor luate �n calcul la determinarea gradului de �ndatorare, sunt nedeductibile. Acestea se reportează �n perioada următoare, �n condiţiile alin. (1), p�nă la deductibilitatea integrală a acestora.
(3) �n cazul �n care cheltuielile din diferenţele de curs valutar ale contribuabilului depăşesc veniturile din diferenţele de curs valutar, diferenţa va fi tratată ca o cheltuială cu dob�nda, potrivit alin. (1), deductibilitatea acestei diferenţe fiind supusă limitei prevăzute la alin. (1). Cheltuielile din diferenţele de curs valutar, care se limitează potrivit prezentului alineat, sunt cele aferente �mprumuturilor luate �n calcul la determinarea gradului de �ndatorare a capitalului.
(4) Dob�nzile şi pierderile din diferenţe de curs valutar, �n legătură cu �mprumuturile obţinute direct sau indirect de la bănci internaţionale de dezvoltare şi organizaţii similare, menţionate �n norme, şi cele care sunt garantate de stat, cele aferente �mprumuturilor obţinute de la instituţiile de credit rom�ne sau străine, instituţiile financiare nebancare, de la persoanele juridice care acordă credite potrivit legii, precum şi cele obţinute �n baza obligaţiunilor admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată nu intră sub incidenţa prevederilor prezentului articol.
(5) �n cazul �mprumuturilor obţinute de la alte entităţi, cu excepţia celor prevăzute la alin. (4), dob�nzile deductibile sunt limitate la:
a) nivelul ratei dob�nzii de referinţă a Băncii Naţionale a Rom�niei, corespunzătoare ultimei luni din trimestru, pentru �mprumuturile �n lei; şi
b) nivelul ratei dob�nzii anuale de 9%, pentru �mprumuturile �n valută. Acest nivel al ratei dob�nzii se aplică la determinarea profitului impozabil aferent anului fiscal 2004. Nivelul ratei dob�nzii pentru �mprumuturile �n valută se actualizează prin hotăr�re a Guvernului.
(6) Limita prevăzută la alin. (5) se aplică separat pentru fiecare �mprumut, �nainte de aplicarea prevederilor alin. (1) şi (2).
(7) Prevederile alin. (1) - (3) nu se aplică societăţilor comerciale bancare, persoane juridice rom�ne, sucursalelor băncilor străine care �şi desfăşoară activitatea �n Rom�nia, societăţilor de leasing pentru operaţiunile de leasing, societăţilor de credit ipotecar, instituţiilor de credit, precum şi instituţiilor financiare nebancare.
(8) �n cazul unei persoane juridice străine care �şi desfăşoară activitatea printr-un sediu permanent �n Rom�nia, prevederile prezentului articol se aplică prin luarea �n considerare a capitalului propriu. Norme metodologice
(1) Cheltuielile aferente achiziţionării, producerii, construirii, asamblării, instalării sau �mbunătăţirii mijloacelor fixe amortizabile se recuperează din punct de vedere fiscal prin deducerea amortizării potrivit prevederilor prezentului articol.
(2) Mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporală care �ndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
a) este deţinut şi utilizat �n producţia, livrarea de bunuri sau �n prestarea de servicii, pentru a fi �nchiriat terţilor sau �n scopuri administrative;
b) are o valoare fiscală mai mare dec�t limita stabilită prin hotăr�re a Guvernului, la data intrării �n patrimoniul contribuabilului;
c) are o durată normală de utilizare mai mare de un an.
Pentru imobilizările corporale care sunt folosite �n loturi, seturi sau care formează un singur corp, lot sau set, la determinarea amortizării se are �n vedere valoarea �ntregului corp, lot sau set. Pentru componentele care intră �n structura unui activ corporal, a căror durată normală de utilizare diferă de cea a activului rezultat, amortizarea se determină pentru fiecare componentă �n parte.
(3) Sunt, de asemenea, considerate mijloace fixe amortizabile:
a) investiţiile efectuate la mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte de �nchiriere, concesiune, locaţie de gestiune, asociere �n participaţiune şi altele asemenea;
b) mijloacele fixe puse �n funcţiune parţial, pentru care nu s-au �ntocmit formele de �nregistrare ca imobilizare corporală; acestea se cuprind �n grupele �n care urmează a se �nregistra, la valoarea rezultată prin �nsumarea cheltuielilor efective ocazionate de realizarea lor;
c) investiţiile efectuate pentru descopertă �n vederea valorificării de substanţe minerale utile, precum şi pentru lucrările de deschidere şi pregătire a extracţiei �n subteran şi la suprafaţă;
d) investiţiile efectuate la mijloacele fixe existente, sub forma cheltuielilor ulterioare realizate �n scopul �mbunătăţirii parametrilor tehnici iniţiali şi care conduc la obţinerea de beneficii economice viitoare, prin majorarea valorii mijlocului fix;
e) investiţiile efectuate din surse proprii, concretizate �n bunuri noi, de natura celor aparţin�nd domeniului public, precum şi �n dezvoltări şi modernizări ale bunurilor aflate �n proprietate publică;
f) amenajările de terenuri;
g) activele biologice, �nregistrate de către contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară.
(4) Nu reprezintă active amortizabile:
a) terenurile, inclusiv cele �mpădurite;
b) tablourile şi operele de artă;
c) fondul comercial;
d) lacurile, bălţile şi iazurile care nu sunt rezultatul unei investiţii;
e) bunurile din domeniul public finanţate din surse bugetare;
f) orice mijloc fix care nu �şi pierde valoarea �n timp datorită folosirii, potrivit normelor;
g) casele de odihnă proprii, locuinţele de protocol, navele, aeronavele, vasele de croazieră, altele dec�t cele utilizate �n scopul realizării veniturilor;
h) imobilizările necorporale cu durată de viaţă utilă nedeterminată, �ncadrate astfel potrivit reglementărilor contabile.
(5) *** Abrogat
(6) Regimul de amortizare pentru un mijloc fix amortizabil se determină conform următoarelor reguli:
a) �n cazul construcţiilor, se aplică metoda de amortizare liniară;
b) �n cazul echipamentelor tehnologice, respectiv al maşinilor, uneltelor şi instalaţiilor, precum şi pentru computere şi echipamente periferice ale acestora, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniară, degresivă sau accelerată;
c) �n cazul oricărui alt mijloc fix amortizabil, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniară sau degresivă.
(7) �n cazul metodei de amortizare liniară, amortizarea se stabileşte prin aplicarea cotei de amortizare liniară la valoarea fiscală de la data intrării �n patrimoniul contribuabilului a mijlocului fix amortizabil.
(8) �n cazul metodei de amortizare degresivă, amortizarea se calculează prin multiplicarea cotelor de amortizare liniară cu unul dintre coeficienţii următori:
a) 1,5, dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este �ntre 2 şi 5 ani;
b) 2,0, dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este �ntre 5 şi 10 ani;
c) 2,5, dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este mai mare de 10 ani. Norme metodologice
(9) �n cazul metodei de amortizare accelerată, amortizarea se calculează după cum urmează:
a) pentru primul an de utilizare, amortizarea nu poate depăşi 50% din valoarea fiscală de la data intrării �n patrimoniul contribuabilului a mijlocului fix;
b) pentru următorii ani de utilizare, amortizarea se calculează prin raportarea valorii rămase de amortizare a mijlocului fix la durata normală de utilizare rămasă a acestuia.
(10) Cheltuielile aferente achiziţionării de brevete, drepturi de autor, licenţe, mărci de comerţ sau fabrică şi alte imobilizări necorporale recunoscute din punct de vedere contabil, cu excepţia cheltuielilor de constituire a fondului comercial, a imobilizărilor necorporale cu durată de viaţă utilă nedeterminată, �ncadrate astfel potrivit reglementărilor contabile, precum şi cheltuielile de dezvoltare care din punct de vedere contabil reprezintă imobilizări necorporale se recuperează prin intermediul deducerilor de amortizare liniară pe perioada contractului sau pe durata de utilizare, după caz. Cheltuielile aferente achiziţionării sau producerii programelor informatice se recuperează prin intermediul deducerilor de amortizare liniară pe o perioadă de 3 ani. Pentru brevetele de invenţie se poate utiliza şi metoda de amortizare degresivă sau accelerată. Norme metodologice
(11) Amortizarea fiscală se calculează după cum urmează:
a) �ncep�nd cu luna următoare celei �n care mijlocul fix amortizabil se pune �n funcţiune;
b) pentru cheltuielile cu investiţiile efectuate din surse proprii la mijloacele fixe din domeniul public, pe durata normală de utilizare, pe durata normală de utilizare rămasă sau pe perioada contractului de concesionare sau �nchiriere, după caz;
c) pentru cheltuielile cu investiţiile efectuate la mijloacele fixe concesionate, �nchiriate sau luate �n locaţie de gestiune de cel care a efectuat investiţia, pe perioada contractului sau pe durata normală de utilizare, după caz;
d) pentru cheltuielile cu investiţiile efectuate pentru amenajarea terenurilor, liniar, pe o perioadă de 10 ani;
e) amortizarea clădirilor şi a construcţiilor minelor, salinelor cu extracţie �n soluţie prin sonde, carierelor, exploatărilor la zi, pentru substanţe minerale solide şi cele din industria extractivă de petrol, a căror durată de folosire este limitată de durata rezervelor şi care nu pot primi alte utilizări după epuizarea rezervelor, precum şi a investiţiilor pentru descopertă se calculează pe unitate de produs, �n funcţie de rezerva exploatabilă de substanţă minerală utilă.
Amortizarea pe unitatea de produs se recalculează:
1. din 5 �n 5 ani la mine, cariere, extracţii petroliere, precum şi la cheltuielile de investiţii pentru descopertă;
2. din 10 �n 10 ani la saline;
f) mijloacele de transport pot fi amortizate şi �n funcţie de numărul de kilometri sau numărul de ore de funcţionare prevăzut �n cărţile tehnice, pentru cele achiziţionate după data de 1 ianuarie 2004;
g) pentru locuinţele de serviciu, amortizarea este deductibilă fiscal p�nă la nivelul corespunzător suprafeţei construite prevăzute de legea locuinţei;
h) numai pentru autoturismele folosite �n condiţiile prevăzute la art. 21 alin. (3) lit. n). Norme metodologice
(11^1) Prin derogare de la prevederile art. 7 alin. (1) pct. 33 şi 34, pentru mijloacele de transport persoane care au cel mult 9 scaune de pasageri, incluz�nd şi scaunul şoferului, din categoria M1, astfel cum sunt definite �n Reglementările privind omologarea de tip şi eliberarea cărţii de identitate a vehiculelor rutiere, precum şi omologarea de tip a produselor utilizate la acestea - RNTR 2, aprobate prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 211/2003, cu modificările şi completările ulterioare, cheltuielile cu amortizarea sunt deductibile, pentru fiecare, �n limita a 1.500 lei/lună. Pentru aceste mijloace de transport nu se aplică prevederile alin. (11) lit. f).
(11^2) Alin. (11^1) se aplică inclusiv pentru mijloacele de transport persoane care au cel mult 9 scaune de pasageri, incluz�nd şi scaunul şoferului, achiziţionate/produse anterior datei de 1 februarie 2013, pentru cheltuielile cu amortizarea stabilite �n baza valorii fiscale rămase neamortizate la această dată.
(12) Contribuabilii care au investit �n mijloace fixe amortizabile sau �n brevete de invenţie amortizabile şi care au dedus cheltuieli de amortizare reprezent�nd 20% din valoarea de intrare a acestora conform prevederilor legale, la data punerii �n funcţiune a mijlocului fix sau a brevetului de invenţie, p�nă la data de 30 aprilie 2005 inclusiv, au obligaţia să păstreze �n patrimoniu aceste mijloace fixe amortizabile cel puţin o perioadă egală cu jumătate din durata lor normală de utilizare. �n cazul �n care nu sunt respectate prevederile prezentului alineat, impozitul pe profit se recalculează şi se stabilesc dob�nzi şi penalităţi de �nt�rziere de la data aplicării facilităţii respective, potrivit legii. Norme metodologice
(13) Pentru investiţiile realizate �n parcurile industriale p�nă la data de 31 decembrie 2006 se acordă o deducere suplimentară din profitul impozabil, �n cotă de 20% din valoarea investiţiilor �n construcţii sau a reabilitărilor de construcţii, infrastructură internă şi de conexiune la reţeaua publică de utilităţi, ţin�nd seama de prevederile legale �n vigoare privind clasificarea şi duratele normate de utilizare a mijloacelor fixe amortizabile. Contribuabilii care beneficiază de facilităţile prevăzute la alin. (12) nu pot beneficia de facilităţile prevăzute �n prezentul alineat.
(14) Cheltuielile aferente localizării, explorării, dezvoltării sau oricărei activităţi pregătitoare pentru exploatarea resurselor naturale se recuperează �n rate egale pe o perioadă de 5 ani, �ncep�nd cu luna �n care sunt efectuate cheltuielile. Cheltuielile aferente achiziţionării oricărui drept de exploatare a resurselor naturale se recuperează pe măsură ce resursele naturale sunt exploatate, proporţional cu valoarea recuperată raportată la valoarea totală estimată a resurselor.
(15) Pentru mijloacele fixe amortizabile, deducerile de amortizare se determină fără a lua �n calcul amortizarea contabilă. C�ştigurile sau pierderile rezultate din v�nzarea ori din scoaterea din funcţiune a acestor mijloace fixe se calculează pe baza valorii fiscale a acestora, diminuată cu amortizarea fiscală. Pentru mijloacele fixe cu valoarea contabilă evidenţiată �n sold la data de 31 decembrie 2003, amortizarea se calculează �n baza valorii rămase neamortizată, pe durata normală de utilizare rămasă, folosindu-se metodele de amortizare aplicate p�nă la această dată.
(15^1) �n cazul �n care se �nlocuiesc părţi componente ale mijloacelor fixe amortizabile/imobilizărilor necorporale cu valoare fiscală rămasă neamortizată, cheltuielile reprezent�nd valoarea fiscală rămasă neamortizată aferentă părţilor �nlocuite reprezintă cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil. Valoarea fiscală rămasă neamortizată a mijloacelor fixe amortizabile/imobilizărilor necorporale se recalculează �n mod corespunzător, prin diminuarea acesteia cu valoarea fiscală rămasă neamortizată aferentă părţilor �nlocuite şi majorarea cu valoarea fiscală aferentă părţilor noi �nlocuite, pe durata normală de utilizare rămasă.
(15^2) �n cazul �n care se �nlocuiesc părţi componente ale mijloacelor fixe amortizabile/imobilizărilor necorporale după expirarea duratei normale de utilizare, pentru determinarea amortizării fiscale se va stabili o nouă durată normală de utilizare de către o comisie tehnică sau un expert tehnic independent. Norme metodologice
(16) Contribuabilii care investesc �n mijloace fixe destinate prevenirii accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, precum şi �nfiinţării şi funcţionării cabinetelor medicale, pot deduce integral valoarea acestora la calculul profitului impozabil la data punerii �n funcţiune sau pot recupera aceste cheltuieli prin deduceri de amortizare, potrivit prevederilor prezentului articol. Norme metodologice
(17) �n cazul unei imobilizări corporale care la data intrării �n patrimoniu are o valoare fiscală mai mică dec�t limita stabilită prin hotăr�re a Guvernului, contribuabilul poate opta pentru deducerea cheltuielilor aferente imobilizării sau pentru recuperarea acestor cheltuieli prin deduceri de amortizare, potrivit prevederilor prezentului articol .
(18) Cheltuielile aferente achiziţionării sau producerii de containere sau ambalaje, care circulă �ntre contribuabil şi clienţi, se recuperează prin deduceri de amortizare, prin metoda liniară, pe durata normală de utilizare stabilită de contribuabilul care �şi menţine dreptul de proprietate asupra containerelor sau a ambalajelor.
(19) Ministerul Finanţelor Publice elaborează normele privind clasificaţia şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe.
(20) *** Abrogat.
(21) Pentru titularii de acorduri petroliere şi subcontractanţii acestora, care desfăşoară operaţiuni petroliere �n perimetre marine ce includ zone cu ad�ncime de apă de peste 100 metri, se calculează amortizarea imobilizărilor corporale şi necorporale aferente operaţiunilor petroliere, a căror durată de folosire este limitată de durata rezervelor, pe unitatea de produs, cu un grad de utilizare de 100%, �n funcţie de rezerva exploatabilă de substanţă minerală utilă, pe durata acordului petrolier. Cheltuielile aferente investiţiilor �n curs, imobilizărilor corporale şi necorporale efectuate pentru operaţiunile petroliere vor fi reflectate �n contabilitate at�t �n lei, c�t şi �n euro; aceste cheltuieli, �nregistrate �n contabilitate �n lei, vor fi reevaluate la sf�rşitul fiecărui exerciţiu financiar pe baza valorilor �nregistrate �n contabilitate �n euro, la cursul de schimb euro/leu comunicat de Banca Naţională a Rom�niei pentru ultima zi a fiecărui exerciţiu financiar.
(22) Prevederile Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat �n active corporale şi necorporale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu se aplică la calculul profitului impozabil, cu excepţia prevederilor art. 3 alin. 2 lit. a) şi ale art. 8 din aceeaşi lege.
(23) �n cazul contribuabililor care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaționale de raportare financiară, pentru activele imobilizate deținute pentru activitatea proprie, transferate �n categoria activelor imobilizate deținute �n vederea v�nzării și reclasificate �n categoria activelor imobilizate deținute pentru activitatea proprie, valoarea fiscală rămasă neamortizată este valoarea fiscală dinaintea reclasificării ca active imobilizate deținute �n vederea v�nzării. Durata de amortizare este durata normală de utilizare rămasă determinată �n baza duratei normale de utilizare inițiale, din care se scade durata �n care a fost clasificat �n categoria activelor imobilizate deținute �n vederea v�nzării. Amortizarea fiscală se calculează �ncep�nd cu luna următoare celei �n care a fost reclasificat �n categoria activelor imobilizate deținute pentru activitatea proprie, prin recalcularea cotei de amortizare fiscală.
(1) �n cazul leasingului financiar utilizatorul este tratat din punct de vedere fiscal ca proprietar, �n timp ce �n cazul leasingului operaţional, locatorul are această calitate.
Amortizarea bunului care face obiectul unui contract de leasing se face de către utilizator, �n cazul leasingului financiar, şi de către locator, �n cazul leasingului operaţional, cheltuielile fiind deductibile, potrivit art. 24.
(2) �n cazul leasingului financiar utilizatorul deduce dob�nda, iar �n cazul leasingului operaţional locatarul deduce chiria (rata de leasing). Norme metodologice
ART. 25^1 Contracte de fiducie (�n vigoare de la data intrării �n vigoare a L287/2009 privind Codul civil)
(1) �n cazul contractelor de fiducie, �ncheiate conform dispoziţiilor Codului civil, �n care constituitorul are şi calitatea de beneficiar, se aplică următoarele reguli:
a) transferul masei patrimoniale fiduciare de la constituitor către fiduciar nu este transfer impozabil �n �nţelesul prezentului titlu;
b) fiduciarul va conduce o evidenţă contabilă separată pentru masa patrimonială fiduciară şi va transmite trimestrial către constituitor, pe bază de decont, veniturile şi cheltuielile rezultate din administrarea patrimoniului conform contractului;
c) valoarea fiscală a activelor cuprinse �n masa patrimonială fiduciară, preluată de fiduciar, este egală cu valoarea fiscală pe care acestea au avut-o la constituitor;
d) amortizarea fiscală pentru orice activ amortizabil prevăzut �n masa patrimonială fiduciară se determină �n continuare �n conformitate cu regulile prevăzute la art. 24, care s-ar fi aplicat la persoana care a transferat activul, dacă transferul nu ar fi avut loc.
(2) �n cazul contractelor de fiducie, �ncheiate conform dispoziţiilor Codului civil, �n care calitatea de beneficiar o are fiduciarul sau o terţă persoană, cheltuielile �nregistrate din transferul masei patrimoniale fiduciare de la constituitor către fiduciar sunt considerate cheltuieli nedeductibile.
(1) Pierderea anuală, stabilită prin declaraţia de impozit pe profit, se recuperează din profiturile impozabile obţinute �n următorii 5 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se va efectua �n ordinea �nregistrării acestora, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale �n vigoare din anul �nregistrării acestora.
(2) Pierderea fiscală �nregistrată de contribuabilii care �şi �ncetează existenţa ca efect al unei operațiuni de fuziune sau divizare se recuperează de către contribuabilii nou-�nfiinţaţi ori de către cei care preiau patrimoniul societăţii absorbite sau divizate, după caz, proporțional cu activele şi pasivele transferate persoanelor juridice beneficiare, potrivit proiectului de fuziune/divizare. Pierderea fiscală �nregistrată de contribuabilii care nu �şi �ncetează existenţa ca efect al unei operațiuni de desprindere a unei părţi din patrimoniul acestora, transferată ca �ntreg, se recuperează de acești contribuabili şi de cei care preiau parțial patrimoniul societăţii cedente, după caz, proporțional cu activele şi pasivele transferate persoanelor juridice beneficiare, potrivit proiectului de divizare, respectiv cu cele menținute de persoana juridică cedentă.
(3) �n cazul persoanelor juridice străine, prevederile alin. (1) se aplică lu�ndu-se �n considerare numai veniturile şi cheltuielile atribuibile sediului permanent �n Rom�nia.
(4) Contribuabilii care au fost plătitori de impozit pe venit şi care anterior au realizat pierdere fiscală intră sub incidenţa prevederilor alin. (1), respectiv alin. (5), de la data la care au revenit la sistemul de impozitare reglementat de prezentul titlu. Această pierdere se recuperează pe perioada cuprinsă �ntre data �nregistrării pierderii fiscale şi limita celor 5 ani, respectiv 7 ani, după caz.
(5) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), pierderea fiscală anuală realizată �ncep�nd cu anul 2009, stabilită prin declaraţia de impozit pe profit, se recuperează din profiturile impozabile obţinute �n următorii 7 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se va efectua �n ordinea �nregistrării acestora, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale �n vigoare din anul �nregistrării acestora.Norme metodologice
ART. 27 Reorganizări, lichidări şi alte transferuri de active şi titluri de participare
(1) �n cazul contribuţiilor cu active la capitalul unei persoane juridice �n schimbul unor titluri de participare la această persoană juridică se aplică următoarele reguli:
a) contribuţiile nu sunt transferuri impozabile �n �nţelesul prevederilor prezentului titlu;
b) valoarea fiscală a activelor primite de persoana juridică este egală cu valoarea fiscală a acelor active la persoana care contribuie cu activul;
c) valoarea fiscală a titlurilor de participare primite de persoana care contribuie cu activele este egală cu valoarea fiscală a activelor aduse drept contribuţie de către persoana respectivă. Norme metodologice
(2) Distribuirea de active de către o persoană juridică rom�nă către participanţii săi, fie sub formă de dividend, fie ca urmare a operaţiunii de lichidare, se tratează ca transfer impozabil, except�ndu-se cazurile prevăzute la alin. (3). Norme metodologice
(3) Prevederile prezentului articol se aplică următoarelor operaţiuni de reorganizare, dacă acestea nu au ca principal obiectiv evaziunea fiscală sau evitarea plăţii impozitelor:
a) fuziunea �ntre două sau mai multe persoane juridice rom�ne, �n cazul �n care participanţii la oricare persoană juridică care fuzionează primesc titluri de participare la persoana juridică succesoare; Norme metodologice
b) divizarea unei persoane juridice rom�ne �n două sau mai multe persoane juridice rom�ne, �n cazul �n care participanţii la persoana juridică iniţială beneficiază de o distribuire proporţională a titlurilor de participare la persoanele juridice succesoare;
c) achiziţionarea de către o persoană juridică rom�nă a tuturor activelor şi pasivelor aparţin�nd uneia sau mai multor activităţi economice ale altei persoane juridice rom�ne, numai �n schimbul unor titluri de participare; Norme metodologice
d) achiziţionarea de către o persoană juridică rom�nă a minimum 50% din titlurile de participare la altă persoană juridică rom�nă, �n schimbul unor titluri de participare la persoana juridică achizitoare şi, dacă este cazul, a unei plăţi �n numerar care nu depăşeşte 10% din valoarea nominală a titlurilor de participare emise �n schimb.
(4) �n cazul operaţiunilor de reorganizare prevăzute la alin. (3) se aplică următoarele reguli:
a) transferul activelor şi pasivelor nu se tratează ca un transfer impozabil �n �nţelesul prezentului titlu;
b) schimbul unor titluri de participare deţinute la o persoană juridică rom�nă cu titluri de participare la o altă persoană juridică rom�nă nu se tratează ca transfer impozabil �n �nţelesul prezentului titlu şi al titlului III;
c) distribuirea de titluri de participare �n legătură cu divizarea unei persoane juridice rom�ne nu se tratează ca dividend;
d) valoarea fiscală a unui activ sau pasiv, aşa cum este prevăzut la lit. a), este egală, pentru persoana care primeşte un astfel de activ, cu valoarea fiscală pe care respectivul activ a avut-o la persoana care l-a transferat;
e) amortizarea fiscală pentru orice activ prevăzut la lit. a) se determină �n continuare �n conformitate cu regulile prevăzute la art. 24, care s-ar fi aplicat de persoana care a transferat activul, dacă transferul nu ar fi avut loc;
f) transferul unui provizion sau al unei rezerve nu se consideră o reducere sau anulare a provizionului sau rezervei, potrivit art. 22 alin. (5), dacă un alt contribuabil le preia şi le menţine la valoarea avută �nainte de transfer;
g) valoarea fiscală a titlurilor de participare prevăzute la lit. b), care sunt primite de o persoană, trebuie să fie egală cu valoarea fiscală a titlurilor de participare care sunt transferate de către această persoană;
h) valoarea fiscală a titlurilor de participare prevăzute la lit. c), care au fost deţinute �nainte de a fi distribuite, se alocă �ntre aceste titluri de participare şi titlurile de participare distribuite, proporţional cu preţul de piaţă al titlurilor de participare, imediat după distribuire.
(5) Dacă o persoană juridică rom�nă deţine minimum 15%, respectiv 10%, �ncep�nd cu anul 2009, din titlurile de participare la o altă persoană juridică rom�nă care transferă active şi pasive către prima persoană juridică, printr-o operaţiune prevăzută la alin. (3), anularea acestor titluri de participare nu se consideră transfer impozabil.
(6) *** Abrogat
(7) �n �nţelesul prezentului articol, valoarea fiscală a unui activ, a unui pasiv sau a unui titlu de participare este valoarea utilizată pentru calculul amortizării şi al c�ştigului sau pierderii, �n �nţelesul impozitului pe venit ori al impozitului pe profit.
ART. 27^1 Regimul fiscal comun care se aplică fuziunilor, divizărilor, divizărilor parţiale, transferurilor de active şi schimburilor de acţiuni �ntre societăţile din diferite state membre ale Uniunii Europene
(1) Prevederile prezentului articol se aplică după data aderării Rom�niei la Uniunea Europeană.
(2) Prevederile prezentului articol se aplică:
a) operaţiunilor de fuziune, divizare, divizare parţială, transferurilor de active şi schimburilor de acţiuni �n care sunt implicate societăţi din două sau mai multe state membre;
b) transferului sediului social al unei societăţi europene din Rom�nia �n alt stat membru, �n conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2.157/2001 al Consiliului din 8 octombrie 2001 privind statutul societăţii europene (SE), �n conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1.435/2003 al Consiliului din 22 iulie 2003 privind statutul societăţii cooperative europene (SCE).
(3) �n sensul prezentului articol, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
1. fuziune - operaţiunea prin care:
a) una sau mai multe societăţi, �n momentul şi ca efect al dizolvării fără lichidare, �şi transferă totalitatea activelor şi pasivelor către o altă societate existentă, �n schimbul emiterii către participanţii lor a titlurilor de participare reprezent�nd capitalul celeilalte societăţi şi, dacă este cazul, al plăţii �n numerar a maximum 10% din valoarea nominală ori, �n absenţa valorii nominale, a valorii nominale contabile echivalente a titlurilor respective;
b) două sau mai multe societăţi, �n momentul şi ca efect al dizolvării fără lichidare, �şi transferă totalitatea activelor şi pasivelor unei alte societăţi care se �nfiinţează, �n schimbul emiterii către participanţii lor a unor titluri de participare reprezent�nd capitalul noii societăţi şi, dacă este cazul, a plăţii �n numerar a maximum 10% din valoarea nominală ori, �n absenţa valorii nominale, a valorii nominale contabile echivalente a titlurilor respective;
c) o societate, �n momentul dizolvării fără lichidare, �şi transferă totalitatea activelor şi pasivelor către societatea care deţine toate titlurile de participare ce reprezintă capitalul său;
2. divizare - operaţiunea prin care o societate, �n momentul şi ca efect al dizolvării fără lichidare, �şi transferă totalitatea activelor şi pasivelor către două sau mai multe societăţi existente ori nou-�nfiinţate, �n schimbul emiterii către participanţii săi, pe bază de proporţionalitate, de titluri de participare reprezent�nd capitalul societăţilor beneficiare şi, dacă este cazul, a sumei �n numerar de maximum 10% din valoarea nominală sau, �n absenţa valorii nominale, a valorii nominale contabile echivalente a titlurilor;
3. divizare parţială - operaţiunea prin care o societate transferă, fără a fi dizolvată, una sau mai multe ramuri de activitate, către una sau mai multe societăţi existente ori nou-�nfiinţate, lăs�nd cel puţin o ramură de activitate �n compania cedentă, �n schimbul emiterii către participanţii săi, pe bază de proporţionalitate, titlurile de participare reprezent�nd capitalul societăţilor beneficiare şi, dacă este cazul, a sumei �n numerar de maximum 10% din valoarea nominală sau, �n absenţa valorii nominale, a valorii nominale contabile echivalente a titlurilor;
4. active şi pasive transferate - activele şi pasivele societăţii cedente care, �n urma fuziunii, divizării sau divizării parţiale, sunt integrate unui sediu permanent al societăţii beneficiare, situat �n statul membru al societăţii cedente, şi care contribuie la generarea profiturilor sau pierderilor luate �n calcul la stabilirea bazei de impozitare;
5. transfer de active - operaţiunea prin care o societate transferă, fără a fi dizolvată, totalitatea sau una ori mai multe ramuri ale activităţii sale către altă societate, �n schimbul transferării titlurilor de participare reprezent�nd capitalul societăţii beneficiare;
6. schimb de acţiuni - operaţiunea prin care o societate dob�ndeşte o participaţie �n capitalul altei societăţi �n aşa fel �nc�t dob�ndeşte majoritatea drepturilor de vot sau majoritatea titlurilor de participare �n societatea respectivă sau, deţin�nd această majoritate, achiziţionează �ncă o participaţie, �n schimbul emiterii către participanţii acesteia din urmă, �n schimbul titlurilor lor, a titlurilor reprezent�nd capitalul societăţii iniţiale şi, dacă este cazul, a sumei �n numerar de maximum 10% din valoarea nominală sau, �n absenţa valorii nominale, a valorii nominale contabile echivalente a titlurilor emise ca valoare de schimb;
7. societate cedentă - societatea care �şi transferă activele şi pasivele ori care transferă totalitatea sau una ori mai multe dintre ramurile activităţii sale;
8. societate beneficiară - societatea care primeşte activele şi pasivele sau totalitatea ori una sau mai multe dintre ramurile de activitate ale societăţii cedente;
9. societate achiziţionată - societatea �n care altă societate deţine o participaţie, �n urma unui schimb de titluri de participare;
10. societate achizitoare - societatea care achiziţionează o participaţie, din acţiunile unei societăţi, �n urma unui schimb de titluri de participare;
11. ramură de activitate - totalitatea activului şi pasivului unei diviziuni dintr-o societate care, din punct de vedere organizatoric, constituie o activitate independentă, adică o entitate capabilă să funcţioneze prin propriile mijloace;
12. societate dintr-un stat membru - orice societate care �ndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
a) are una dintre formele de organizare prezentate �n anexa care face parte integrantă din prezentul titlu; Norme metodologice
b) �n conformitate cu legislaţia fiscală a statului membru, este considerată ca av�ndu-şi sediul fiscal �n statul membru şi, �n temeiul convenţiei �ncheiate cu un stat terţ privind evitarea dublei impuneri, nu se consideră că are sediul fiscal �n afara Uniunii Europene;
c) plăteşte impozit pe profit sau un impozit similar impozitului pe profit, fără posibilitatea unei opţiuni ori exceptări.
13. Transferul sediului social �nseamnă o operaţiune prin care o societate europeană sau o societate cooperativă europeană, fără să se lichideze ori fără să creeze o societate nouă, �şi transferă sediul social din Rom�nia �ntr-un alt stat membru.
(4) Operaţiunile de fuziune sau de divizare nu sunt transferuri impozabile pentru diferenţa dintre preţul de piaţă al elementelor din activ şi pasiv transferate şi valoarea lor fiscală.
(5) Dispoziţiile alin. (4) se aplică numai dacă compania beneficiară calculează amortizarea şi orice c�ştig sau pierdere, aferente activelor şi pasivelor transferate, �n concordanţă cu dispoziţiile care ar fi fost aplicate companiei cedente dacă fuziunea, divizarea sau divizarea parţială nu ar fi avut loc.
(6) �n cazul �n care provizioanele sau rezervele constituite au fost anterior deduse din baza impozabilă de către societatea cedentă şi nu provin de la sediile permanente din străinătate, aceste provizioane sau rezerve pot fi preluate, �n aceleaşi condiţii de deducere, de către sediul permanent al societăţii beneficiare situat �n Rom�nia, societatea beneficiară asum�ndu-şi astfel drepturile şi obligaţiile societăţii cedente.
(7) Referitor la operațiunile menţionate la alin. (2) lit. a), �n situaţia �n care societatea cedentă �nregistrează pierdere fiscală, determinată potrivit prezentului titlu, aceasta se recuperează de către sediul permanent al societăţii beneficiare situat �n Rom�nia.
(8) Atunci c�nd o societate beneficiară deţine o participaţie la capitalul societăţii cedente, veniturile societăţii beneficiare provenite din anularea participaţiei sale nu se impozitează �n cazul �n care participaţia societăţii beneficiare la capitalul societăţii cedente este mai mare de 15%, respectiv 10%, �ncep�nd cu data de 1 ianuarie 2009.
(9) �n cazul schimbului de acţiuni se aplică următoarele:
a) atribuirea, �n cazul fuziunii, divizării sau al unui schimb de acţiuni, a titlurilor de participare reprezent�nd capitalul societăţii beneficiare ori achizitoare unui participant al societăţii cedente sau achiziţionate, �n schimbul unor titluri reprezent�nd capitalul acestei societăţi, nu reprezintă transferuri impozabile potrivit prezentului titlu şi titlului III;
b) atribuirea, �n cazul divizării parţiale, a titlurilor de participare ale societăţii cedente, reprezent�nd capitalul societăţii beneficiare, nu reprezintă transferuri impozabile potrivit prezentului titlu şi titlului III;
c) dispoziţiile lit. a) se aplică numai dacă acţionarul nu atribuie titlurilor de participare primite o valoare fiscală mai mare dec�t valoarea pe care acestea o aveau �nainte de fuziune, divizare sau schimb de acţiuni;
d) dispoziţiile lit. b) se aplică numai dacă acţionarul nu atribuie titlurilor de participare primite şi celor deţinute �n compania cedentă o valoare fiscală mai mare dec�t valoarea titlurilor deţinute la societatea cedentă �nainte de divizarea parţială;
e) profitul sau venitul provenit din cesionarea ulterioară a titlurilor de participare se impozitează potrivit prevederilor prezentului titlu sau ale titlului III, după caz;
f) expresia valoare fiscală reprezintă valoarea ce este utilizată pentru calcularea veniturilor sau pierderilor, �n scopul determinării venitului impozabil ori aportului de capital al unui participant al societăţii;
(10) Dispoziţiile alin. (4) - (9) se aplică şi transferului de active.
(10^1) �n cazul �n care activele şi pasivele societăţii cedente din Rom�nia transferate �ntr-o operaţiune de fuziune, divizare, divizare parţială sau transfer de active includ şi activele şi pasivele unui sediu permanent situat �ntr-un alt stat membru, inclusiv �n statul membru �n care este rezidentă societatea beneficiară, dreptul de impozitare a sediului permanent respectiv revine statului membru �n care este situată societatea beneficiară.
(10^2) Reguli aplicabile �n cazul transferului sediului social al unei societăţi europene sau al unei societăţi cooperative europene:
a) atunci c�nd o societate europeană sau o societate cooperativă europeană transferă sediul social din Rom�nia �ntr-un alt stat membru, acest transfer al sediului social nu reprezintă transfer impozabil pentru plusvaloarea calculată ca diferenţă �ntre preţul de piaţă al elementelor din activ şi pasiv transferate şi valoarea lor fiscală, pentru acele active şi pasive ale societăţii europene ori societăţii cooperative europene, care răm�n efectiv integrate unui sediu permanent al societăţii europene sau al societăţii cooperative europene �n Rom�nia şi care contribuie la generarea profitului ori pierderii luate �n calcul din punct de vedere fiscal;
b) transferul este neimpozabil numai dacă societăţile europene sau societăţile cooperative europene calculează amortizarea şi orice c�ştiguri sau pierderi aferente activelor şi pasivelor care răm�n efectiv integrate unui sediu permanent ca şi cum transferul sediului social nu ar fi avut loc;
c) provizioanele sau rezervele care anterior transferului sediului social au fost deduse din baza impozabilă de către societăţile europene ori societăţile cooperative europene şi care nu provin de la sediile permanente din străinătate pot fi preluate, �n aceleaşi condiţii de deducere, de către sediul permanent din Rom�nia al societăţii europene sau al societăţii cooperative europene;
d) referitor la operațiunile menţionate la alin. (2) lit. b), �n situaţia �n care o societate europeană sau o societate cooperativă europeană �nregistrează pierdere fiscală, determinată potrivit prezentului titlu, aceasta se recuperează de către sediul permanent al societăţii europene ori al societăţii cooperative europene situat �n Rom�nia;
e) transferul sediului social al societăţilor europene sau al societăţilor cooperative europene nu trebuie să dea naştere impozitării venitului, profitului sau plusvalorii acţionarilor.
(11) Prevederile prezentului articol nu se aplică atunci c�nd fuziunea, divizarea, divizarea parţială, transferul de active sau schimbul de acţiuni:
a) are ca obiectiv principal sau ca unul dintre principalele obiective frauda şi evaziunea fiscală. Faptul că una dintre operaţiunile prevăzute la alin. (2) nu este �ndeplinită din motive economice valabile, cum ar fi restructurarea sau raţionalizarea activităţilor societăţilor participante la operaţiune, poate constitui o prezumţie că operaţiunea are ca obiectiv principal sau ca unul dintre obiectivele principale frauda şi evaziunea fiscală;
b) are drept efect faptul că o societate, implicată sau nu �n operaţiune, nu mai �ndeplineşte condiţiile necesare reprezentării angajaţilor �n organele de conducere ale societăţii, �n conformitate cu acordurile �n vigoare �nainte de operaţiunea respectivă. Această prevedere se aplică �n măsura �n care �n societăţile la care face referire prezentul articol nu se aplică dispoziţiile comunitare care conţin norme echivalente privind reprezentarea angajaţilor �n organele de conducere ale societăţii.
(12) Dispoziţiile prezentului articol transpun prevederile Directivei 90/434/CEE privind impunerea fuziunilor, divizărilor şi transferului activelor şi schimburilor de valori mobiliare �ntre companii ale unor state membre diferite, amendată prin Directiva 2005/19/CE.
ART. 28 Asocieri fără personalitate juridică
(1) �n cazul unei asocieri fără personalitate juridică, veniturile şi cheltuielile �nregistrate se atribuie fiecărui asociat, corespunzător cotei de participare �n asociere.
(2) Orice asociere fără personalitate juridică dintre persoane juridice străine, care �şi desfăşoară activitatea �n Rom�nia, trebuie să desemneze una din părţi care să �ndeplinească obligaţiile ce �i revin fiecărui asociat potrivit prezentului titlu. Persoana desemnată este responsabilă pentru:
a) �nregistrarea asocierii la autoritatea fiscală competentă, �nainte ca aceasta să �nceapă să desfăşoare activitate;
b) conducerea evidenţelor contabile ale asocierii;
c) plata impozitului �n numele asociaţilor, potrivit dispoziţiilor art. 34 alin. (5);
d) depunerea unei declaraţii fiscale trimestriale la autoritatea fiscală competentă, care să conţină informaţii cu privire la partea din veniturile şi cheltuielile asocierii care este atribuibilă fiecărui asociat, precum şi impozitul care a fost plătit la buget �n numele fiecărui asociat;
e) furnizarea de informaţii �n scris, către fiecare asociat, cu privire la partea din veniturile şi cheltuielile asocierii care �i este atribuibilă acestuia, precum şi la impozitul care a fost plătit la buget �n numele acestui asociat.
(3) �ntr-o asociere fără personalitate juridică �ntre două sau mai multe persoane juridice rom�ne, veniturile şi cheltuielile �nregistrate se atribuie fiecărui asociat, corespunzător cotei de participare din asociere.
(4) �ntr-o asociere fără personalitate juridică cu o persoană juridică străină şi/sau cu persoane fizice nerezidente, precum şi cu persoane fizice rom�ne, persoana juridică rom�nă trebuie să �ndeplinească obligaţiile ce �i revin fiecărui asociat, potrivit prezentului titlu.
ART. 28^1 Reguli generale aplicabile persoanelor juridice cu sediul �n Rom�nia, �nfiinţate potrivit legislaţiei europene
Prevederile referitoare la persoana juridică rom�nă ale art. 13 lit. d) şi e), art. 14 lit. d) şi e), art. 20 lit. a), art. 20^1 alin. (1) - (3), art. 23 alin. (7), art. 27 alin. (2) - (5), art. 28 alin. (3) şi (4), art. 30 alin. (1), (1^1), (3) şi (4), art. 31 alin. (1) şi (3), precum şi ale art. 36 se aplică, �n aceleaşi condiţii şi situaţii, şi persoanelor juridice cu sediul �n Rom�nia, �nfiinţate potrivit legislaţiei europene.
ART. 28^2 Asocieri cu personalitate juridică �nfiinţate potrivit legislaţiei unui alt stat
(1) �n cazul unei asocieri cu personalitate juridică �nregistrate �ntr-un alt stat, dintre persoane juridice străine şi/sau persoane fizice nerezidente şi/sau persoane fizice rezidente şi/sau persoane juridice rom�ne, care desfăşoară activitate �n Rom�nia, sunt aplicabile prevederile art. 28.
(2) �n cazul �n care o persoană juridică rom�nă este participant �ntr-o asociere cu personalitate juridică �nregistrată �ntr-un alt stat, aceasta determină profitul impozabil lu�nd �n calcul veniturile şi cheltuielile atribuite corespunzător cotei de participare �n asociere.
ART. 29 Veniturile unui sediu permanent
(1) Persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent �n Rom�nia au obligaţia de a plăti impozitul pe profit pentru profitul impozabil care este atribuibil sediului permanent.
(2) Profitul impozabil se determină �n conformitate cu regulile stabilite �n cap. 2 al prezentului titlu, �n următoarele condiţii:
a) numai veniturile ce sunt atribuibile sediului permanent se includ �n veniturile impozabile;
b) numai cheltuielile efectuate �n scopul obţinerii acestor venituri se includ �n cheltuielile deductibile. Norme metodologice
(3) Profitul impozabil al sediului permanent se determină prin tratarea acestuia ca persoană separată şi prin utilizarea regulilor preţurilor de transfer la stabilirea preţului de piaţă al unui transfer făcut �ntre persoana juridică străină şi sediul său permanent. Atunci c�nd sediul permanent nu deţine o factură pentru cheltuielile alocate lui de către sediul său principal, celelalte documente justificative trebuie să includă dovezi privind suportarea efectivă a costurilor şi alocarea rezonabilă a acestor costuri către sediul permanent utiliz�nd regulile preţurilor de transfer. Norme metodologice
(4) �nainte de a desfăşura activitate printr-un sediu permanent �n Rom�nia, reprezentantul legal al persoanei juridice străine prevăzute la alin. (1) trebuie să �nregistreze sediul permanent la autoritatea fiscală competentă.
ART. 30 Venituri obţinute de persoanele juridice străine din proprietăţi imobiliare şi din v�nzarea-cesionarea titlurilor de participare
(1) Persoanele juridice străine care obţin venituri din proprietăţi imobiliare situate �n Rom�nia sau din v�nzarea-cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică rom�nă au obligaţia de a plăti impozit pe profit pentru profitul impozabil aferent acestor venituri.
(1^1) �n perioada 1 ianuarie 2009 - 31 decembrie 2009 inclusiv, nu se impozitează profitul obţinut de persoanele juridice străine din tranzacţionarea pe piaţa autorizată şi supravegheată de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare a titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică rom�nă.
(2) Veniturile din proprietăţile imobiliare situate �n Rom�nia includ următoarele:
a) veniturile din �nchirierea sau cedarea folosinţei proprietăţii imobiliare situate �n Rom�nia;
b) c�ştigul din v�nzarea-cesionarea drepturilor de proprietate sau al oricăror drepturi legate de proprietatea imobiliară situată �n Rom�nia;
c) c�ştigul din v�nzarea-cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică, dacă minimum 50% din valoarea mijloacelor fixe ale persoanei juridice sunt, fie direct, fie prin intermediul mai multor persoane juridice, proprietăţi imobiliare situate �n Rom�nia;
d) veniturile obţinute din exploatarea resurselor naturale situate �n Rom�nia, inclusiv c�ştigul din v�nzarea-cesionarea oricărui drept aferent acestor resurse naturale.
(3) Orice persoană juridică străină care obţine venituri dintr-o proprietate imobiliară situată �n Rom�nia sau din v�nzarea-cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică rom�nă are obligaţia de a declara şi plăti impozit pe profit, potrivit art. 34 şi 35. Orice persoană juridică străină poate desemna un �mputernicit pentru a �ndeplini aceste obligaţii.
(4) �n cazul veniturilor prevăzute la alin. (1) obţinute de persoanele juridice străine, obligaţia de a calcula, reţine, declara şi vira impozitul pe profit revine cumpărătorului atunci c�nd cumpărătorul este o persoană juridică rom�nă sau o persoană juridică străină care are un sediu permanent �nregistrat fiscal �n Rom�nia la momentul tranzacţiei, urm�nd ca persoana juridică străină să declare şi să plătească impozit pe profit potrivit art. 35.� Norme metodologice
(5) *** Abrogat
(6) Prevederile art. 119 se aplică oricărei persoane care are obligaţia să reţină impozit, �n conformitate cu prezentul articol. Norme metodologice
(1) Dacă o persoană juridică rom�nă obţine venituri dintr-un stat străin prin intermediul unui sediu permanent sau venituri supuse impozitului cu reţinere la sursă şi veniturile sunt impozitate at�t �n Rom�nia c�t şi �n statul străin, atunci impozitul plătit către statul străin, fie direct, fie indirect prin reţinerea şi virarea de o altă persoană, se deduce din impozitul pe profit ce se determină potrivit prevederilor prezentului titlu.
(2) Deducerea pentru impozitele plătite către un stat străin �ntr-un an fiscal nu poate depăşi impozitul pe profit, calculat prin aplicarea cotei de impozit pe profit prevăzute la art. 17 alin. (1) la profitul impozabil obţinut �n statul străin, determinat �n conformitate cu regulile prevăzute �n prezentul titlu sau la venitul obţinut din statul străin.
(2^1) Deducerea prevăzută la alin. (2) se acordă doar din impozitul pe profit calculat pentru anul �n care impozitul a fost plătit statului străin.
(3) Impozitul plătit unui stat străin este dedus, dacă se aplică prevederile convenţiei de evitare a dublei impuneri �ncheiate �ntre Rom�nia şi statul străin şi dacă persoana juridică rom�nă prezintă documentaţia corespunzătoare, conform prevederilor legale, din care să rezulte faptul că impozitul a fost plătit statului străin.
(4) *** Abrogat
(5) *** Abrogat
ART. 32 Pierderi fiscale externe
Orice pierdere realizată printr-un sediu permanent situat �ntr-un stat care nu este stat membru al Uniunii Europene, al Asociaţiei Europene a Liberului Schimb sau situat �ntr-un stat cu care Rom�nia nu are �ncheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri este deductibilă doar din veniturile obţinute de sediul permanent respectiv. �n acest caz, pierderile realizate printr-un sediu permanent se deduc numai din aceste venituri, separat, pe fiecare sursă de venit. Pierderile neacoperite se reportează şi se recuperează �n următorii 5 ani fiscali consecutivi . Norme metodologice
ART. 34 Declararea şi plata impozitului pe profit
(1) Declararea şi plata impozitului pe profit, cu excepţiile prevăzute de prezentul articol, se efectuează trimestrial, p�nă la data de 25 inclusiv a primei luni următoare �ncheierii trimestrelor I - III. Definitivarea şi plata impozitului pe profit aferent anului fiscal respectiv se efectuează p�nă la termenul de depunere a declaraţiei privind impozitul pe profit prevăzut la art. 35.
(2) �ncep�nd cu data de 1 ianuarie 2013, contribuabilii, alţii dec�t cei prevăzuţi la alin. (4) şi (5), pot opta pentru declararea şi plata impozitului pe profit anual, cu plăţi anticipate, efectuate trimestrial. Termenul p�nă la care se efectuează plata impozitului anual este termenul de depunere a declaraţiei privind impozitul pe profit, prevăzut la art. 35.
(3) Opţiunea pentru sistemul anual de declarare şi plată a impozitului pe profit se efectuează la �nceputul anului fiscal pentru care se solicită aplicarea prevederilor alin. (2). Opţiunea efectuată este obligatorie pentru cel puţin 2 ani fiscali consecutivi. Ieşirea din sistemul anual de declarare şi plată a impozitului se efectuează la �nceputul anului fiscal pentru care se solicită aplicarea prevederilor alin. (1). Contribuabilii comunică organelor fiscale teritoriale modificarea sistemului anual/trimestrial de declarare şi plată a impozitului pe profit, potrivit prevederilor Codului de procedură fiscală, p�nă la data de 31 ianuarie inclusiv a anului fiscal respectiv.
(4) Contribuabilii societăţi comerciale bancare - persoane juridice rom�ne şi sucursalele din Rom�nia ale băncilor - persoane juridice străine au obligaţia de a declara şi plăti impozit pe profit anual, cu plăţi anticipate efectuate trimestrial. Termenul p�nă la care se efectuează plata impozitului anual este termenul de depunere a declaraţiei privind impozitul pe profit, prevăzut la art. 35.
(5) Următorii contribuabili au obligaţia de a declara şi plăti impozitul pe profit, astfel:
a) organizaţiile nonprofit au obligaţia de a declara şi plăti impozitul pe profit, anual, p�nă la data de 25 februarie inclusiv a anului următor celui pentru care se calculează impozitul;
b) contribuabilii care obţin venituri majoritare din cultura cerealelor, a plantelor tehnice şi a cartofului, pomicultură şi viticultură au obligaţia de a declara şi de a plăti impozitul pe profit anual, p�nă la data de 25 februarie inclusiv a anului următor celui pentru care se calculează impozitul;
c) contribuabilii prevăzuţi la art. 13 lit. c) - e) au obligaţia de a declara şi plăti impozit pe profit trimestrial, conform alin. (1).
(6) Contribuabilii, alţii dec�t cei prevăzuţi la alin. (4) şi (5), care, �n anul precedent, se aflau �n una dintre următoarele situaţii:
a) nou-�nfiinţaţi;
b) �nregistrează pierdere fiscală la sf�rşitul anului fiscal precedent;
c) s-au aflat �n inactivitate temporară sau au declarat pe propria răspundere că nu desfăşoară activităţi la sediul social/sediile secundare, situaţii �nscrise, potrivit prevederilor legale, �n registrul comerţului sau �n registrul ţinut de instanţele judecătoreşti competente, după caz;
d) au fost plătitori de impozit pe veniturile micro�ntreprinderilor, �n anul pentru care se datorează impozitul pe profit aplică sistemul de declarare şi plată prevăzut la alin. (1). �n sensul prezentului alineat nu sunt consideraţi contribuabili nou-�nfiinţaţi cei care se �nregistrează ca efect al unor operaţiuni de reorganizare efectuate potrivit legii.
(7) Prin excepţie de la prevederile alin. (8), contribuabilii prevăzuţi la alin. (4) nou-�nfiinţaţi, �nfiinţaţi �n cursul anului precedent sau care la sf�rşitul anului fiscal precedent �nregistrează pierdere fiscală efectuează plăţi anticipate �n contul impozitului pe profit la nivelul sumei rezultate din aplicarea cotei de impozit asupra profitului contabil al perioadei pentru care se efectuează plata anticipată.
(8) Contribuabilii care aplică sistemul de declarare şi plată a impozitului pe profit anual, cu plăţi anticipate efectuate trimestrial, determină plăţile anticipate trimestriale �n sumă de o pătrime din impozitul pe profit datorat pentru anul precedent, actualizat cu indicele preţurilor de consum, estimat cu ocazia elaborării bugetului iniţial al anului pentru care se efectuează plăţile anticipate, p�nă la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se efectuează plata. Impozitul pe profit pentru anul precedent, pe baza căruia se determină plăţile anticipate trimestriale, este impozitul pe profit datorat conform declaraţiei privind impozitul pe profit, fără a lua �n calcul plăţile anticipate efectuate �n acel an.
(8^1) �n cazul contribuabililor care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaționale de raportare financiară, plățile anticipate trimestriale se efectuează �n sumă de o pătrime din impozitul pe profit aferent anului precedent determinat potrivit alin. (8), fără a lua �n calcul influența ce provine din aplicarea prevederilor art. 19^3, inclusiv pentru anii fiscali �n care se deduc sumele evidențiate �n soldul debitor al contului rezultatul reportat din provizioane specifice.
(9) Prin excepţie de la prevederile alin. (8), contribuabilii care aplică sistemul de declarare şi plată a impozitului pe profit prevăzut la alin. (2) şi care, �n primul an al perioadei obligatorii prevăzute de alin. (3), �nregistrează pierdere fiscală efectuează plăţi anticipate �n contul impozitului pe profit la nivelul sumei rezultate din aplicarea cotei de impozit asupra profitului contabil al perioadei pentru care se efectuează plata anticipată.
(10) �n cazul contribuabililor care aplică sistemul de declarare şi plată a impozitului pe profit prevăzut la alin. (2) şi care, �n anul precedent, au beneficiat de scutiri de la plata impozitului pe profit, conform legii, iar �n anul pentru care se calculează şi se efectuează plăţile anticipate nu mai beneficiază de facilităţile fiscale respective, impozitul pe profit pentru anul precedent, pe baza căruia se determină plăţile anticipate, este impozitul pe profit determinat conform declaraţiei privind impozitul pe profit pentru anul precedent, lu�ndu-se �n calcul şi impozitul pe profit scutit.
(11) �n cazul următoarelor operaţiuni de reorganizare efectuate potrivit legii, contribuabilii care aplică sistemul de declarare şi plată a impozitului pe profit anual, cu plăţi anticipate efectuate trimestrial, stabilesc impozitul pe profit pentru anul precedent, ca bază de determinare a plăţilor anticipate, potrivit următoarelor reguli:
a) contribuabilii care absorb prin fuziune una sau mai multe persoane juridice rom�ne, �ncep�nd cu trimestrul �n care operaţiunile respective produc efecte, potrivit legii, �nsumează impozitul pe profit datorat de aceştia pentru anul precedent cu impozitul pe profit datorat pentru acelaşi an de celelalte societăţi cedente;
b) contribuabilii �nfiinţaţi prin fuziunea a două sau mai multe persoane juridice rom�ne �nsumează impozitul pe profit datorat pentru anul precedent de societăţile cedente. �n situaţia �n care toate societăţile cedente �nregistrează pierdere fiscală �n anul precedent, contribuabilii nou-�nfiinţaţi determină plăţile anticipate potrivit prevederilor alin. (7) şi (9);
c) contribuabilii �nfiinţaţi prin divizarea unei persoane juridice rom�ne �mpart impozitul pe profit datorat pentru anul precedent de societatea cedentă proporţional cu valoarea activelor şi pasivelor transferate, conform proiectului �ntocmit potrivit legii. �n situaţia �n care societatea cedentă �nregistrează pierdere fiscală �n anul precedent, contribuabilii nou-�nfiinţaţi determină plăţile anticipate potrivit prevederilor alin. (7) şi (9);
d) contribuabilii care primesc active şi pasive prin operaţiuni de divizare a unei persoane juridice rom�ne, �ncep�nd cu trimestrul �n care operaţiunile respective produc efecte, potrivit legii, �nsumează impozitul pe profit datorat de aceştia pentru anul precedent cu impozitul pe profit datorat pentru anul precedent de societatea cedentă, recalculat proporţional cu valoarea activelor şi pasivelor transferate, conform proiectului �ntocmit potrivit legii;
e) contribuabilii care transferă, potrivit legii, o parte din patrimoniu uneia sau mai multor societăţi beneficiare, �ncep�nd cu trimestrul �n care operaţiunile respective produc efecte, potrivit legii, recalculează impozitul pe profit datorat pentru anul precedent proporţional cu valoarea activelor şi pasivelor menţinute de către persoana juridică care transferă activele.
(12) �n cazul contribuabililor care aplică sistemul de declarare şi plată a impozitului pe profit anual, cu plăţi anticipate efectuate trimestrial, şi care �n cursul anului devin sedii permanente ale persoanelor juridice străine ca urmare a operaţiunilor prevăzute la art. 27^1, �ncep�nd cu trimestrul �n care operaţiunile respective produc efecte, potrivit legii, aplică următoarele reguli pentru determinarea plăţilor anticipate datorate:
a) �n cazul fuziunii prin absorbţie, sediul permanent determină plăţile anticipate �n baza impozitului pe profit datorat pentru anul precedent de către societatea cedentă;
b) �n cazul divizării, divizării parţiale şi transferului de active, sediile permanente determină plăţile anticipate �n baza impozitului pe profit datorat pentru anul precedent de societatea cedentă, recalculat pentru fiecare sediu permanent, proporţional cu valoarea activelor şi pasivelor transferate, potrivit legii. Societăţile cedente care nu �ncetează să existe �n urma efectuării unei astfel de operaţiuni, �ncep�nd cu trimestrul �n care operaţiunile respective produc efecte, potrivit legii, ajustează plăţile anticipate datorate potrivit regulilor prevăzute la alin. (11) lit. e).
(13) Contribuabilii care aplică sistemul de declarare şi plată a impozitului pe profit anual, cu plăţi anticipate efectuate trimestrial, implicaţi �n operaţiuni transfrontaliere, altele dec�t cele prevăzute la alin. (12), aplică următoarele reguli �n vederea determinării impozitului pe profit pentru anul precedent, �n baza căruia se determină plăţile anticipate:
a) �n cazul contribuabililor care absorb una sau mai multe persoane juridice străine, �ncep�nd cu trimestrul �n care operaţiunile respective produc efecte, potrivit legii, impozitul pe profit pentru anul precedent, �n baza căruia se determină plăţile anticipate, este impozitul pe profit datorat de societatea absorbantă �n anul fiscal precedent celui �n care se realizează operaţiunea;
b) contribuabilii care absorb cel puţin o persoană juridică rom�nă şi cel puţin o persoană juridică străină, �ncep�nd cu trimestrul �n care operaţiunea respectivă produce efecte, potrivit legii, �nsumează impozitul pe profit datorat de aceştia pentru anul precedent cu impozitul pe profit datorat pentru acelaşi an de celelalte societăţi rom�ne cedente;
c) contribuabilii �nfiinţaţi prin fuziunea uneia sau mai multor persoane juridice rom�ne cu una sau mai multe persoane juridice străine �nsumează impozitul pe profit datorat de societăţile rom�ne cedente. �n situaţia �n care toate societăţile cedente rom�ne �nregistrează pierdere fiscală �n anul precedent, contribuabilul nou-�nfiinţat determină plăţile anticipate potrivit prevederilor alin. (7) şi (9).
(14) Persoanele juridice care, �n cursul anului fiscal, se dizolvă cu lichidare, potrivit legii, au obligația să depună declarația anuală de impozit pe profit și să plătească impozitul p�nă la data depunerii situațiilor financiare la organul fiscal competent din subordinea Agenției Naționale de Administrare Fiscală.
(15) Persoanele juridice care, �n cursul anului fiscal, se dizolvă fără lichidare au obligaţia să depună declaraţia anuală de impozit pe profit şi să plătească impozitul p�nă la �nchiderea perioadei impozabile.
(16) Obligaţiile fiscale reglementate de prezentul titlu sunt venituri ale bugetului de stat.
(17) Prin excepţie de la prevederile alin. (16), impozitul pe profit, dob�nzile/majorările de �nt�rziere şi amenzile datorate de regiile autonome din subordinea consiliilor locale şi a consiliilor judeţene, precum şi cele datorate de societăţile comerciale �n care consiliile locale şi/sau judeţene sunt acţionari majoritari, care realizează proiecte cu asistenţă financiară din partea Uniunii Europene sau a altor organisme internaţionale, �n baza unor acorduri/contracte de �mprumut ratificate, respectiv aprobate prin acte normative, sunt venituri ale bugetelor locale respective p�nă la sf�rşitul anului fiscal �n care se �ncheie proiectul care face obiectul acordului/contractului de �mprumut.
(18) Pentru aplicarea sistemului de declarare şi plată a impozitului pe profit anual, cu plăţi anticipate efectuate trimestrial, indicele preţurilor de consum necesar pentru actualizarea plăţilor anticipate se comunică, prin ordin al ministrului finanţelor publice, p�nă la data de 15 aprilie a anului fiscal pentru care se efectuează plăţile anticipate. Norme metodologice
ART. 35 Depunerea declaraţiei de impozit pe profit
(1) Contribuabilii au obligaţia să depună o declaraţie anuală de impozit pe profit p�nă la data de 25 martie inclusiv a anului următor, cu excepţia contribuabililor prevăzuţi la art. 34 alin. (5) lit. a) şi b), alin. (14) şi (15), care depun declaraţia anuală de impozit pe profit p�nă la termenele prevăzute �n cadrul acestor alineate.
(2) Contribuabilii prevăzuţi la art. 13 lit. c) şi e) au obligaţia de a depune şi declaraţia privind distribuirea �ntre asociaţi a veniturilor şi cheltuielilor. Norme metodologice
ART. 36 Declararea, reţinerea şi plata impozitului pe dividende
(1) O persoană juridică rom�nă care distribuie/plăteşte dividende către o persoană juridică rom�nă are obligaţia să reţină, să declare şi să plătească impozitul pe dividende reţinut către bugetul de stat, astfel cum se prevede �n prezentul articol.
(2) Impozitul pe dividende se stabileşte prin aplicarea unei cote de impozit de 16% asupra dividendului brut distribuit/plătit unei persoane juridice rom�ne.
(3) Impozitul pe dividende se declară şi se plăteşte la bugetul de stat p�nă la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei �n care se distribuie/plăteşte dividendul. �n cazul �n care dividendele distribuite nu au fost plătite p�nă la sf�rşitul anului �n care s-au aprobat situaţiile financiare anuale, impozitul pe dividende aferent se plăteşte p�nă la data de 25 ianuarie a anului următor.
(4) Prevederile prezentului articol nu se aplică �n cazul dividendelor plătite de o persoană juridică rom�nă unei alte persoane juridice rom�ne, dacă beneficiarul dividendelor deţine, la data plăţii dividendelor, minimum 10% din titlurile de participare ale celeilalte persoane juridice, pe o perioadă de 2 ani �mpliniţi p�nă la data plăţii acestora inclusiv.
(4^1) Prevederile prezentului articol nu se aplică �n cazul dividendelor distribuite/plătite de o persoană juridică rom�nă:
a) fondurilor de pensii facultative, respectiv fondurilor de pensii administrate privat;
b) organelor administraţiei publice care exercită, prin lege, drepturile şi obligaţiile ce decurg din calitatea de acţionar al statului la acele persoane juridice rom�ne.
(5) Cota de impozit pe dividende prevăzută la alin. (2) se aplică şi asupra sumelor distribuite/plătite fondurilor deschise de investiţii, �ncadrate astfel, potrivit reglementărilor privind piaţa de capital. Norme metodologice
Notă: Conform art. II din Ordonanţa Guvernului nr. 200/2008:
Scutirea impozitului pe dividendele reinvestite
(1) Dividendele reinvestite �ncep�nd cu 2009, �n scopul păstrării şi creşterii de noi locuri de muncă pentru dezvoltarea activităţii persoanelor juridice rom�ne distribuitoare de dividende, conform obiectului de activitate al acestora �nscris la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, sunt scutite de la plata impozitului pe dividende.
(2) Sunt scutite de la plata impozitului pe dividende şi dividendele investite �n capitalul social al altei persoane juridice rom�ne, �n scopul creării de noi locuri de muncă, pentru dezvoltarea activităţii acesteia, conform obiectului de activitate �nscris la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.
(3) Procedura de aplicare a prevederilor alin. (1) şi (2) se aprobă prin ordin al ministrului economiei şi finanţelor şi al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
ART. 37 Pierderi fiscale din perioadele de scutire
Orice pierdere fiscală netă care apare �n perioada �n care contribuabilul a fost scutit de impozitul pe profit poate fi recuperată din profiturile impozabile viitoare, potrivit art. 26. Pierderea fiscală netă este diferenţa dintre pierderile fiscale totale pe perioada de scutire şi profitul impozabil total �n aceeaşi perioadă.
ART. 37^1 Pierderi realizate printr-un sediu permanent din străinătate
(1) Pierderile realizate printr-un sediu permanent din străinătate, �nregistrate p�nă la data de 31 decembrie 2009 inclusiv, se recuperează potrivit prevederilor �n vigoare p�nă la această dată.
(2) Pentru anul 2010, pierderile realizate printr-un sediu permanent situat �ntr-un stat membru al Uniunii Europene, al Asociaţiei Europene a Liberului Schimb sau �ntr-un stat cu care Rom�nia are �ncheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri se determină lu�nd �n calcul veniturile şi cheltuielile �nregistrate de la �nceputul anului fiscal.
ART. 38 Dispoziţii tranzitorii
(1) �n cazul persoanelor juridice care au obţinut, �nainte de 1 iulie 2003, certificatul permanent de investitor �n zonă defavorizată, scutirea de impozit pe profitul aferent investiţiilor noi se aplică �n continuare pe perioada existenţei zonei defavorizate. Norme metodologice
(2) Contribuabilii care au efectuat cheltuieli cu investiţii �nainte de 1 iulie 2002, potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 27/1996 privind acordarea de facilităţi persoanelor care domiciliază sau lucrează �n unele localităţi din Munţii Apuseni şi �n Rezervaţia Biosferei "Delta Dunării", republicată, cu modificările ulterioare, şi care continuă investiţiile conform ordonanţei menţionate, beneficiază �n continuare de deducerea din profitul impozabil a cheltuielilor distinct evidenţiate, făcute cu investiţiile respective, fără a depăşi data de 31 decembrie 2006.
(3) Contribuabilii care �şi desfăşoară activitatea �n zona liberă pe bază de licenţă şi care p�nă la data de 1 iulie 2002 au realizat investiţii �n zona liberă, �n active corporale amortizabile utilizate �n industria prelucrătoare, �n valoare de cel puţin 1.000.000 dolari S.U.A., beneficiază de scutire de la plata impozitului pe profit, �n continuare, p�nă la data de 31 decembrie 2006. Dispoziţiile prezentului alineat nu se mai aplică �n situaţia �n care survin modificări �n structura acţionariatului contribuabilului. �n �nţelesul prezentului alineat, modificare de acţionariat �n cazul societăţilor cotate se consideră a fi o modificare a acţionariatului �n proporţie de mai mult de 25% din numărul acţiunilor, pe parcursul unui an calendaristic.
(4) Cu excepţia prevederilor alin. (3), contribuabilii care obţin venituri din activităţi desfăşurate pe bază de licenţă �ntr-o zonă liberă au obligaţia de a plăti impozit pe profit �n cotă de 5% pentru profitul impozabil care corespunde acestor venituri, p�nă la data de 31 decembrie 2004. Norme metodologice
(5) Contribuabilii care beneficiază de facilităţile prevăzute la alin. (1) - (4) nu pot beneficia de amortizarea accelerată sau de deducerea prevăzută la art. 24 alin. (12).
(6) Unităţile protejate destinate persoanelor cu handicap, definite prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 102/1999 privind protecţia specială şi �ncadrarea �n muncă a persoanelor cu handicap, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 519/2002, cu modificările ulterioare, sunt scutite de la plata impozitului pe profit dacă minimum 75% din sumele obţinute prin scutire se reinvestesc �n vederea achiziţiei de echipament tehnologic, maşini, utilaje, instalaţii şi/sau pentru amenajarea locurilor de muncă protejate. Scutirea de la plata impozitului pe profit se aplică p�nă la data de 31 decembrie 2006.
(7) Contribuabilii direct implicaţi �n producţia de filme cinematografice, �nscrişi ca atare �n Registrul cinematografic, beneficiază, p�nă la data de 31 decembrie 2006, de:
a) scutirea de la plata impozitului pe profit a cotei-părţi din profitul brut reinvestit �n domeniul cinematografiei;
b) reducerea impozitului pe profit �n proporţie de 20%, �n cazul �n care se creează noi locuri de muncă şi se asigură creşterea numărului scriptic de angajaţi, cu cel puţin 10% faţă de anul financiar precedent.
(8) Societatea Naţională "Nuclearelectrica" - S.A. beneficiază de scutire de la plata impozitului pe profit p�nă la data de 31 decembrie 2010, �n condiţiile �n care profitul este utilizat exclusiv pentru finanţarea lucrărilor de investiţii la obiectivul Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă - Unitatea 2, potrivit legii.
(9) Societatea Comercială "Automobile Dacia" - S.A. beneficiază de scutire de la plata impozitului pe profit p�nă la data de 31 decembrie 2006.
(10) Societatea Comercială "Sidex" - S.A. beneficiază de scutire de la plata impozitului pe profit p�nă la data de 31 decembrie 2004.
(11) Compania Naţională "Aeroportul Internaţional Henri Coandă - Otopeni" - S.A. beneficiază de scutire de la plata impozitului pe profit p�nă la data de 31 decembrie 2006.
(12) La calculul profitului impozabil, următoarele venituri sunt neimpozabile p�nă la data de 31 decembrie 2006:
a) veniturile realizate din activităţile desfăşurate pentru obiectivul Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă - Unitatea 2, p�nă la punerea �n funcţiune a acestuia;
b) veniturile realizate din aplicarea unei invenţii brevetate �n Rom�nia, inclusiv din fabricarea produsului sau aplicarea procesului, pe o perioadă de 5 ani de la prima aplicare, calculaţi de la data �nceperii aplicării şi cuprinşi �n perioada de valabilitate a brevetului, potrivit legii; Norme metodologice
c) veniturile realizate din practicarea apiculturii.
(13) Pentru investiţiile directe cu impact semnificativ �n economie, realizate p�nă la data de 31 decembrie 2006, potrivit legii, contribuabilii pot deduce o cotă suplimentară de 20% din valoarea acestora. Deducerea se calculează �n luna �n care se realizează investiţia. �n situaţia �n care se realizează pierdere fiscală, aceasta se recuperează potrivit dispoziţiilor art. 26. Pentru investiţiile realizate se poate calcula amortizare accelerată, cu excepţia investiţiilor �n clădiri. Contribuabilii care beneficiază de facilităţile prevăzute la prezentul alineat nu pot aplica prevederile art. 24 alin. (12).
(14) Facilităţile fiscale privind impozitul pe profit din actele normative menţionate �n prezentul articol, precum şi cele care decurg din alte acte normative date �n aplicarea acestora răm�n �n vigoare p�nă la termenele şi �n condiţiile stipulate de acestea.
ANEXA 1
LISTA SOCIETĂŢILOR
la care se face referire �n art. 27^1 alin. (3) pct. 12 lit. a)
a) societăţile �nfiinţate �n baza Reglementării Consiliului nr. 2.157/2001/CE, din 8 octombrie 2001, privind statutul societăţii europene (SE) şi a Directivei 2001/86/CE a Consiliului, din 8 octombrie 2001, de completare a Statutului societăţii europene �n ceea ce priveşte implicarea lucrătorilor şi asociaţiile cooperatiste �nfiinţate �n baza Reglementării Consiliului (CE) nr. 1.435/2003, din 22 iulie 2003, privind Statutul Societăţii Cooperative Europene (SCE) şi a Directivei Consiliului 2003/72/CE, din 22 iulie 2003, de completare a Statutului Societăţii Cooperative Europene cu privire la implicarea angajaţilor;
b) societăţile �nfiinţate �n baza legii belgiene, cunoscute ca "soci�t� anonyme"/"naamloze vennootschap", "soci�t� en commandite par actions"/"commanditaire vennootschap op aandelen", "soci�t� priv�e a responsabilite limitee"/"besloten vennootschap met beperkte aansprakelijkheid", "soci�t� cooperative � responsabilit� limit�e"/"cooperatieve vennootschap met beperkte aansprakelijkheid", "soci�t� cooperative � responsabilit� illimit�e"/"cooperatieve vennootschap met onbeperkte aansprakelijkheid", "soci�t� en nom collectif"/"vennootschap onder firma", "soci�t� en commandite simple"/"gewone commanditaire vennootschap", �ntreprinderi publice ce au adoptat una dintre formele juridice menţionate mai sus, şi alte societăţi constituite conform legii belgiene, supuse impozitului pe profit belgian;
c) societăţile �nfiinţate �n baza legislaţiei cehe, cunoscute ca "akciova spolecnost", "spolecnost s rucenim omezenym";
d) societăţile �nfiinţate �n baza legii daneze, cunoscute ca "aktieselskab" şi "anpartsselskab"; alte societăţi supuse impozitării conform legii impozitului pe profit, �n măsura �n care venitul lor impozabil este calculat şi impozitat �n conformitate cu regulile generale ale legislaţiei fiscale aplicabile la "aktieselskaber";
e) societăţile �nfiinţate �n baza legii germane, cunoscute ca "Aktiengesellschaft", "Kommanditgesellschaft auf Aktien", "Gesellschaft mit beschrankter Haftung", "Versicherungsverein auf Gegenseitigkeit", "Erwerbs- und Wirtschaftsgenossenschaft", "Betriebe gewerblicher Art von juristischen Personen des offentlichen Rechts", şi alte societăţi constituite conform legii germane, supuse impozitului pe profit german;
f) societăţile �nfiinţate �n baza legii estoniene ca "taisuhing", "usaldusuhing", "osauhing", "aktsiaselts", "tulundusuhistu";
g) societăţile �nfiinţate �n baza legii greceşti, cunoscute ca "anonume etaireia", "etaireia periorismenes eutuns (E.P.E.)";
h) societăţile �nfiinţate �n baza legii spaniole, cunoscute ca "sociedad anonima", "sociedad comanditaria por acciones", "sociedad de responsabilidad limitada", organisme de drept public care funcţionează �n baza legii private;
i) societăţile �nfiinţate �n baza legii franceze, cunoscute ca "soci�t� anonyme", " soci�t� en commandite par actions", " soci�t� � responsabilit� limit�e", " soci�t�s par actions simplifi�es", " soci�t�s d'assurances mutuelles", "caisses d'epargne et de pr�voyance", " soci�t�s civiles", care sunt automat supuse impozitului pe profit, "cooperatives", "unions de cooperatives", �ntreprinderi publice industriale şi comerciale şi alte societăţi constituite conform legii franceze, supuse impozitului pe profit francez;
j) societăţile �nfiinţate sau existente �n baza legii irlandeze, organisme �nfiinţate pe baza legii asociaţiilor industriale şi de aprovizionare, societăţi de construcţii, �nfiinţate pe baza legii asociaţiilor de construcţii, şi trusturile bancare de economii, �nfiinţate pe baza legii trusturilor bancare de economii, 1989;
k) societăţile �nfiinţate �n baza legii italiene, cunoscute ca "societa per azioni", "societa in accomandita per azioni", "societa a responsibilita limitata", "societa cooperative", "societa di mutua assircurazione" şi entităţi publice şi private a căror activitate este �n �ntregime sau �n principal comercială;
l) societăţile �nfiinţate �n baza legii cipriote ca "etaireies", supuse impozitului pe profit;
m) societăţile �nfiinţate �n baza legii letone, cunoscute ca "akciju sabiedriba", "sabiedriba ar ierobezotu atbildibu";
n) societăţile �nfiinţate �n baza legii lituaniene;
o) societăţile �nfiinţate �n baza legii statului Luxemburg, cunoscute ca " soci�t� anonyme", " soci�t� en commandite par actions", " soci�t� a responsabilite limitee", " soci�t� cooperative", " soci�t� cooperative organisee comme une soci�t� anonyme", "association d'assurances mutuelles", "association d'epargne-pension", "entreprise de nature commerciale, industrielle ou miniere de l'Etat, des communes, des syndicats de communes, des etablissements publics et des autres personnes morales de droit public", şi alte societăţi constituite �n baza legii luxemburgheze, supuse impozitului pe profit luxemburghez;
p) societăţile �nfiinţate �n baza legii ungare, cunoscute ca "kozkereseti tarsasag", "beteti tarsasag", "kozos vallalat", "korlatolt felelossegu tarsasag", "reszvenytarsasag", "egyesules", "kozhasznu tarsasag", "szovetkezet";
q) societăţile �nfiinţate �n baza legii malteze, cunoscute ca "Kumpaniji ta' Responsabilita Limitata", "Socjetajiet en commandite li l-kapital taghhom maqsum f'azzjonijiet";
r) societăţile �nfiinţate �n baza legii olandeze, cunoscute ca "naamloze vennootschap", "besloten vennootschap met beperkte aansprakelijkheid", "Open commanditaire vennootschap", "Cooperatie", "onderlinge waarborgmaatschappij", "Fonds voor gemene rekening", "Vereniging op cooperatieve grondslag", "vereniging welke op onderlinge grondslag als verzekeraar of kredietinstelling optreedt", şi alte societăţi constituite �n baza legii olandeze şi supuse impozitului pe profit olandez;
s) societăţile �nfiinţate �n baza legii austriece, cunoscute ca "Aktiengesellschaft", "Gesellschaft mit beschrankter Haftung", "Erwerbs- und Wirtschaftsgenossenschaften";
ş) societăţile �nfiinţate �n baza legii poloneze, cunoscute ca "spolka akcyjna", "spolka z ograniczona odpowiedzialnoscia";
t) societăţile comerciale sau societăţile de drept civil ce au formă comercială, precum şi alte entităţi a căror activitate este de natură comercială sau industrială, �nregistrate potrivit legii portugheze;
ţ) societăţile �nfiinţate �n baza legii slovene, cunoscute ca "delniska druzba", "komanditna druzba', "druzba z omejeno odgovornostjo";
u) societăţile �nfiinţate �n baza legislaţiei slovace, cunoscute ca "akciova spolocnost", "spolocnost' s rucenim obmedzenym", "komanditna spolocnost";
v) societăţile �nfiinţate �n baza legii finlandeze, cunoscute ca "osakeyhtio/aktiebolag", "osuuskunta/andelslag", "saastopankki/sparbank' and 'vakuutusyhtio/forsakringsbolag";
w) societăţile �nfiinţate �n baza legii suedeze, cunoscute ca "aktiebolag", "forsakringsaktiebolag", "ekonomiska foreningar", "sparbanker", "omsesidiga forsakringsbolag";
x) societăţile �nfiinţate �n baza legii Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord.
TITLUL III
Extras din OUG 109/2009: ART. V. Declararea, stabilirea şi plata impozitului pe veniturile realizate de persoanele fizice �nainte de 1 ianuarie 2010 se face �n conformitate cu legislaţia �n vigoare p�nă la această dată.
Următoarele persoane datorează plata impozitului conform prezentului titlu şi sunt numite �n continuare contribuabili:
a) persoanele fizice rezidente;
b) persoanele fizice nerezidente care desfăşoară o activitate independentă prin intermediul unui sediu permanent �n Rom�nia;
c) persoanele fizice nerezidente care desfăşoară activităţi dependente �n Rom�nia;
d) persoanele fizice nerezidente care obţin venituri prevăzute la art. 89.
ART. 40 Sfera de cuprindere a impozitului
(1) Impozitul prevăzut �n prezentul titlu, denumit �n continuare impozit pe venit, se aplică următoarelor venituri:
a) �n cazul persoanelor fizice rezidente rom�ne, cu domiciliul �n Rom�nia, veniturilor obţinute din orice sursă, at�t din Rom�nia, c�t şi din afara Rom�niei;
b) �n cazul persoanelor fizice rezidente, altele dec�t cele prevăzute la lit. a), veniturilor obţinute din orice sursă, at�t din Rom�nia, c�t şi din afara Rom�niei, �ncep�nd cu data de 1 ianuarie a anului calendaristic următor anului �n care aceştia devin rezidenţi �n Rom�nia;
c) �n cazul persoanelor fizice nerezidente, care desfăşoară activitate independentă prin intermediul unui sediu permanent �n Rom�nia, venitului net atribuibil sediului permanent;
d) �n cazul persoanelor fizice nerezidente, care desfăşoară activitate dependentă �n Rom�nia, venitului salarial net din această activitate dependentă;
e) �n cazul persoanelor fizice nerezidente, care obţin veniturile prevăzute la art. 39 lit. d), venitului determinat conform regulilor prevăzute �n prezentul titlu, ce corespund categoriei respective de venit.
(2) Persoanele fizice nerezidente care �ndeplinesc condiţiile de rezidenţă prevăzute la art. 7 alin. (1) pct. 23 lit. b) sau c) vor fi supuse impozitului pe venit pentru veniturile obţinute din orice sursă, at�t din Rom�nia, c�t şi din afara Rom�niei, �ncep�nd cu data de 1 ianuarie a anului calendaristic următor anului �n care aceştia devin rezidenţi �n Rom�nia.
(3) Fac excepţie de la prevederile alin. (2) persoanele fizice care dovedesc că sunt rezidenţi ai unor state cu care Rom�nia are �ncheiate convenţii de evitare a dublei impuneri, cărora le sunt aplicabile prevederile convenţiilor.
(4) �n cursul anului calendaristic �n care persoanele fizice nerezidente, cu excepţia celor menţionate la art. 40 alin. (3), �ndeplinesc condiţiile de rezidenţă prevăzute la art. 7 alin. (1) pct. 23 lit. b) sau c) sunt supuse impozitului numai pentru veniturile obţinute din Rom�nia.
(5) O persoană este considerată rezident sau nerezident pentru �ntregul an calendaristic, nefiind permisă schimbarea rezidenţei pe parcursul anului calendaristic.
(6) Rezidenţii statelor cu care Rom�nia are �ncheiate convenţii de evitare a dublei impuneri trebuie să �şi dovedească rezidenţa fiscală printr-un certificat de rezidenţă emis de către autoritatea fiscală competentă din statul străin sau printr-un alt document eliberat de către o altă autoritate dec�t cea fiscală, care are atribuţii �n domeniul certificării rezidenţei conform legislaţiei interne a acelui stat. Acest certificat/document este valabil pentru anul/anii pentru care este emis.
(7) Persoana fizică rezidentă rom�nă, cu domiciliul �n Rom�nia, care dovedeşte schimbarea rezidenţei �ntr-un stat cu care Rom�nia nu are �ncheiată convenţie de evitare a dublei impuneri, este obligată �n continuare la plata impozitului pe veniturile obţinute din orice sursă, at�t din Rom�nia, c�t şi din afara Rom�niei, pentru anul calendaristic �n care are loc schimbarea rezidenţei, precum şi �n următorii 3 ani calendaristici.
ART. 41 Categorii de venituri supuse impozitului pe venit
Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor prezentului titlu, sunt următoarele:
a) venituri din activităţi independente, definite conform art. 46;
b) venituri din salarii, definite conform art. 55;
c) venituri din cedarea folosinţei bunurilor, definite conform art. 61;
d) venituri din investiţii, definite conform art. 65;
e) venituri din pensii, definite conform art. 68;
f) venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, definite conform art. 71;
g) venituri din premii şi din jocuri de noroc, definite conform art. 75;
h) venituri din transferul proprietăţilor imobiliare, definite conform art. 77^1;
i) venituri din alte surse, definite conform art. 78 şi art. 79^1.
�n �nţelesul impozitului pe venit, următoarele venituri nu sunt impozabile:
a) ajutoarele, indemnizaţiile şi alte forme de sprijin cu destinaţie specială, acordate din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele locale şi din alte fonduri publice, inclusiv cele din fonduri externe nerambursabile, precum şi cele de aceeaşi natură primite de la alte persoane, cu excepţia indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă. Nu sunt venituri impozabile indemnizaţiile pentru: risc maternal, maternitate, creşterea copilului şi �ngrijirea copilului bolnav, potrivit legii; Norme metodologice
a^1) veniturile realizate din valorificarea bunurilor mobile sub forma deșeurilor prin centrele de colectare, �n vederea dezmembrării, care fac obiectul programelor naționale finanțate din bugetul de stat sau din alte fonduri publice;
b) sumele �ncasate din asigurări de orice fel reprezent�nd despăgubiri, sume asigurate, precum şi orice alte drepturi, cu excepţia c�ştigurilor primite de la societăţile de asigurări ca urmare a contractului de asigurare �ncheiat �ntre părţi, cu ocazia tragerilor de amortizare. Nu sunt venituri impozabile despăgubirile �n bani sau �n natură primite de către o persoană fizică ca urmare a unui prejudiciu material suferit de aceasta, inclusiv despăgubirile reprezent�nd daunele morale; Norme metodologice
b^1) sumele primite ca urmare a exproprierii pentru cauză de utilitate publică, conform legii;
c) sumele primite drept despăgubiri pentru pagube suportate ca urmare a calamităţilor naturale, precum şi pentru cazurile de invaliditate sau deces, conform legii; Norme metodologice
d) pensiile pentru invalizii de război, orfanii, văduvele/văduvii de război, sumele fixe pentru �ngrijirea pensionarilor care au fost �ncadraţi �n gradul I de invaliditate, precum şi pensiile, altele dec�t pensiile plătite din fonduri constituite prin contribuţii obligatorii la un sistem de asigurări sociale, inclusiv cele din fonduri de pensii facultative şi cele finanţate de la bugetul de stat;
e) *** Abrogat;
f) sumele sau bunurile primite sub formă de sponsorizare sau mecenat;
g) veniturile primite ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile şi mobile din patrimoniul personal, altele dec�t c�ştigurile din transferul titlurilor de valoare, precum şi altele dec�t cele definite la cap. VIII^1. Sunt considerate bunuri mobile la momentul �nstrăinării şi bunurile valorificate prin centrele de colectare, �n vederea dezmembrării, care fac obiectul Programelor naţionale finanţate din bugetul de stat sau din alte fonduri publice; Norme metodologice
h) drepturile �n bani şi �n natură primite de militarii �n termen, militarii cu termen redus, studenţii şi elevii unităţilor de �nvăţăm�nt din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională şi persoanele civile, precum şi cele ale gradaţilor şi soldaţilor concentraţi sau mobilizaţi;
i) bursele primite de persoanele care urmează orice formă de şcolarizare sau perfecţionare �n cadru instituţionalizat; Norme metodologice
j) sumele sau bunurile primite cu titlu de moştenire ori donaţie. Pentru proprietăţile imobiliare, �n cazul moştenirilor şi donaţiilor se aplică reglementările prevăzute la art. 77^1 alin. (2) şi (3);
k) *** Abrogat.
l) veniturile primite de membrii misiunilor diplomatice şi ai posturilor consulare pentru activităţile desfăşurate �n Rom�nia �n calitatea lor oficială, �n condiţii de reciprocitate, �n virtutea regulilor generale ale dreptului internaţional sau a prevederilor unor acorduri speciale la care Rom�nia este parte;
m) veniturile nete �n valută primite de membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi institutelor culturale ale Rom�niei amplasate �n străinătate, �n conformitate cu legislaţia �n vigoare;
n) veniturile primite de oficialii organismelor şi organizaţiilor internaţionale din activităţile desfăşurate �n Rom�nia �n calitatea lor oficială, cu condiţia ca poziţia acestora, de oficial, să fie confirmată de Ministerul Afacerilor Externe;
o) veniturile primite de cetăţeni străini pentru activitatea de consultanţă desfăşurată �n Rom�nia, �n conformitate cu acordurile de finanţare nerambursabilă �ncheiate de Rom�nia cu alte state, cu organisme internaţionale şi organizaţii neguvernamentale;
p) veniturile primite de cetăţeni străini pentru activităţi desfăşurate �n Rom�nia, �n calitate de corespondenţi de presă, cu condiţia reciprocităţii acordate cetăţenilor rom�ni pentru venituri din astfel de activităţi şi cu condiţia ca poziţia acestor persoane să fie confirmată de Ministerul Afacerilor Externe;
q) sumele reprezent�nd diferenţa de dob�ndă subvenţionată pentru creditele primite �n conformitate cu legislaţia �n vigoare;
r) subvenţiile primite pentru achiziţionarea de bunuri, dacă subvenţiile sunt acordate �n conformitate cu legislaţia �n vigoare;
s) veniturile reprezent�nd avantaje �n bani şi/sau �n natură primite de persoanele cu handicap, veteranii de război, invalizii şi văduvele de război, accidentaţii de război �n afara serviciului ordonat, persoanele persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu �ncepere de la 6 martie 1945, cele deportate �n străinătate ori constituite �n prizonieri, urmaşii eroilor-martiri, răniţilor, luptătorilor pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989, precum şi persoanele persecutate din motive etnice de regimurile instaurate �n Rom�nia cu �ncepere de la 6 septembrie 1940 p�nă la 6 martie 1945; Norme metodologice
t) premiile obţinute de sportivii medaliaţi la campionatele mondiale, europene şi la jocurile olimpice. Nu sunt venituri impozabile premiile, primele şi indemnizaţiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor şi altor specialişti, prevăzuţi �n legislaţia �n materie, �n vederea realizării obiectivelor de �naltă performanţă: clasarea pe podiumul de premiere la campionatele europene, campionatele mondiale şi jocurile olimpice, precum şi calificarea şi participarea la turneele finale ale campionatelor mondiale şi europene, prima grupă valorică, precum şi la jocurile olimpice, �n cazul jocurilor sportive. Nu sunt venituri impozabile primele şi indemnizaţiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor şi altor specialişti, prevăzuţi de legislaţia �n materie, �n vederea pregătirii şi participării la competiţiile internaţionale oficiale ale loturilor reprezentative ale Rom�niei; Norme metodologice
u) premiile şi alte drepturi sub formă de cazare, masă, transport şi altele asemenea, obţinute de elevi şi studenţi �n cadrul competiţiilor interne şi internaţionale, inclusiv elevi şi studenţi nerezidenţi �n cadrul competiţiilor desfăşurate �n Rom�nia; Norme metodologice
v) prima de stat acordată pentru economisirea şi creditarea �n sistem colectiv pentru domeniul locativ, �n conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007;
x) alte venituri care nu sunt impozabile, aşa cum sunt precizate la fiecare categorie de venit.
ART. 42^1 Reguli generale aplicabile veniturilor realizate din operaţiunea de fiducie (�n vigoare de la data intrării �n vigoare a L287/2009 privind codul civil)
(1) Transferul de la constituitor la fiduciar al masei patrimoniale fiduciare nu generează venituri impozabile, �n �nţelesul prezentului titlu, la momentul transferului, pentru părţile implicate, respectiv constituitor şi fiduciar, �n cazul �n care părţile respective sunt contribuabili potrivit titlului III.
(2) Remuneraţia fiduciarului contribuabil potrivit titlului III, notar public sau avocat, primită pentru administrarea masei patrimoniale constituie, �n �nţelesul prezentului titlu, venit din activitatea adiacentă şi se supune impunerii cumulat cu veniturile din activitatea desfăşurată de notar sau avocat, potrivit prevederilor cap. II �Venituri din activităţi independente�.
(3) Tratamentul fiscal al veniturilor realizate din administrarea masei patrimoniale de către fiduciar, altele dec�t remuneraţia fiduciarului, se stabileşte �n funcţie de natura venitului respectiv şi se supune impunerii potrivit regulilor proprii fiecărei categorii de venituri. La determinarea venitului impozabil nu se deduc pierderile fiscale ale constituitorului, acestea reprezent�nd pierderi definitive. �n cazul �n care constituitorul este contribuabil potrivit titlului III, obligaţiile fiscale ale acestuia �n legătură cu masa patrimonială administrată vor fi �ndeplinite de fiduciar.
(4) Venitul realizat �n bani şi �n natură de beneficiarul persoană fizică la transferul masei patrimoniale de la fiduciar se supune impunerii potrivit prevederilor cap. IX �Venituri din alte surse�. Fac excepţie veniturile realizate de beneficiar din transferul masei patrimoniale �n situaţia �n care acesta este constituitorul, caz �n care veniturile respective sunt neimpozabile. Obligaţia evaluării veniturilor realizate, la preţul stabilit prin expertiză tehnică, la locul şi la data primirii acestora, revine fiduciarului. Pierderile fiscale �nregistrate din administrarea masei patrimoniale de către fiduciar reprezintă pierderi definitive şi nu se deduc la determinarea venitului impozabil pentru beneficiar ulterior transferului masei patrimoniale de la fiduciar la beneficiarul persoană fizică.
(1) Cota de impozit este de 16% şi se aplică asupra venitului impozabil corespunzător fiecărei surse din fiecare categorie pentru determinarea impozitului pe veniturile din:
a) activităţi independente;
b) salarii;
c) cedarea folosinţei bunurilor;
d) investiţii;
e) pensii;
f) activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură;
g) premii;
h) alte surse.
(2) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) cotele de impozit prevăzute expres pentru categoriile de venituri cuprinse �n titlul III.
(1) Perioada impozabilă este anul fiscal care corespunde anului calendaristic.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), perioada impozabilă este inferioară anului calendaristic, �n situaţia �n care decesul contribuabilului survine �n cursul anului.
ART. 45 Stabilirea deducerilor personale şi a sumelor fixe
(1) Deducerea personală, precum şi celelalte sume fixe, exprimate �n lei, se stabilesc prin ordin al ministrului finanţelor publice.
(2) Sumele sunt calculate prin rotunjire la zece lei, �n sensul că fracţiunile sub 10 lei se majorează la 10 lei.
ART. 46 Definirea veniturilor din activităţi independente
(1) Veniturile din activităţi independente cuprind veniturile comerciale, veniturile din profesii libere şi veniturile din drepturi de proprietate intelectuală, realizate �n mod individual şi/sau �ntr-o formă de asociere, inclusiv din activităţi adiacente.
(2) Sunt considerate venituri comerciale veniturile din fapte de comerţ ale contribuabililor, din prestări de servicii, altele dec�t cele prevăzute la alin. (3), precum şi din practicarea unei meserii.
(3) Constituie venituri din profesii libere veniturile obţinute din exercitarea profesiilor medicale, de avocat, notar, auditor financiar, consultant fiscal, expert contabil, contabil autorizat, consultant de plasament �n valori mobiliare, arhitect sau a altor profesii reglementate, desfăşurate �n mod independent, �n condiţiile legii.
(4) Veniturile din valorificarea sub orice formă a drepturilor de proprietate intelectuală provin din brevete de invenţie, desene şi modele, mostre, mărci de fabrică şi de comerţ, procedee tehnice, know-how, din drepturi de autor şi drepturi conexe dreptului de autor şi altele asemenea.
ART. 48 Reguli generale de stabilire a venitului net anual din activităţi independente, determinat pe baza contabilităţii �n partidă simplă
(1) Venitul net din activităţi independente se determină ca diferenţă �ntre venitul brut şi cheltuielile efectuate �n scopul realizării de venituri, deductibile, pe baza datelor din contabilitatea �n partidă simplă, cu excepţia prevederilor art. 49 şi 50.
(2) Venitul brut cuprinde:
a) sumele �ncasate şi echivalentul �n lei al veniturilor �n natură din desfăşurarea activităţii;
b) veniturile sub formă de dob�nzi din creanţe comerciale sau din alte creanţe utilizate �n legătură cu o activitate independentă;
c) c�ştigurile din transferul activelor din patrimoniul afacerii, utilizate �ntr-o activitate independentă, exclusiv contravaloarea bunurilor rămase după �ncetarea definitivă a activităţii;
d) veniturile din angajamentul de a nu desfăşura o activitate independentă sau de a nu concura cu o altă persoană;
e) veniturile din anularea sau scutirea unor datorii de plată apărute �n legătură cu o activitate independentă;
f) veniturile �nregistrate de casele de marcat cu memorie fiscală, instalate ca aparate de taxat pe autovehiculele de transport persoane sau bunuri �n regim de taxi.
(3) Nu sunt considerate venituri brute:
a) aporturile �n numerar sau echivalentul �n lei al aporturilor �n natură făcute la �nceperea unei activităţi sau �n cursul desfăşurării acesteia;
b) sumele primite sub formă de credite bancare sau de �mprumuturi de la persoane fizice sau juridice;
c) sumele primite ca despăgubiri;
d) sumele sau bunurile primite sub formă de sponsorizări, mecenat sau donaţii.
(4) Condiţiile generale pe care trebuie să le �ndeplinească cheltuielile aferente veniturilor, pentru a putea fi deduse, sunt:
a) să fie efectuate �n cadrul activităţilor desfăşurate �n scopul realizării venitului, justificate prin documente;
b) să fie cuprinse �n cheltuielile exerciţiului financiar al anului �n cursul căruia au fost plătite;
c) să respecte regulile privind amortizarea, prevăzute �n titlul II, după caz;
c^1) să respecte regulile privind deducerea cheltuielilor reprezent�nd investiţii �n mijloace fixe pentru cabinetele medicale, �n conformitate cu prevederile art. 24 alin. (16).
d) cheltuielile cu primele de asigurare să fie efectuate pentru:
1. active corporale sau necorporale din patrimoniul afacerii;
2. activele ce servesc ca garanţie bancară pentru creditele utilizate �n desfăşurarea activităţii pentru care este autorizat contribuabilul;
3. prime de asigurare pentru asigurarea de risc profesional;
4. persoane care obţin venituri din salarii, potrivit prevederilor capitolului 3 din prezentul titlu, cu condiţia impozitării sumei reprezent�nd prima de asigurare, la beneficiarul acesteia, la momentul plăţii de către suportator.
(5) Următoarele cheltuieli sunt deductibile limitat:
a) cheltuielile de sponsorizare, mecenat, precum şi pentru acordarea de burse private, efectuate conform legii, �n limita unei cote de 5% din baza de calcul determinată conform alin. (6);
b) cheltuielile de protocol, �n limita unei cote de 2% din baza de calcul determinată conform alin. (6);
c) suma cheltuielilor cu indemnizaţia plătită pe perioada delegării şi detaşării �n altă localitate, �n ţară şi �n străinătate, �n interesul serviciului, �n limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice;
d) cheltuielile sociale, �n limita sumei obţinute prin aplicarea unei cote de p�nă la 2% la fondul de salarii realizat anual;
e) pierderile privind bunurile perisabile, �n limitele prevăzute de actele normative �n materie;
f) cheltuielile reprezent�nd tichetele de masă acordate de angajatori, potrivit legii;
f^1) cheltuielile reprezent�nd tichetele de vacanţă acordate de angajatori, potrivit legii;
g) contribuţiile efectuate �n numele angajaţilor la fonduri de pensii facultative, �n conformitate cu legislaţia �n vigoare, �n limita echivalentului �n lei a 400 euro anual pentru o persoană;
h) prima de asigurare voluntară de sănătate, conform legii, �n limita echivalentului �n lei a 250 euro anual pentru o persoană;
i) cheltuielile efectuate pentru activitatea independentă, c�t şi �n scopul personal al contribuabilului sau asociaţilor sunt deductibile numai pentru partea de cheltuială care este aferentă activităţii independente;
j) cheltuielile reprezent�nd contribuţii sociale obligatorii pentru salariaţi şi contribuabili, inclusiv cele pentru asigurarea de accidente de muncă şi boli profesionale, potrivit legii;
k) dob�nzi aferente �mprumuturilor de la persoane fizice şi juridice, altele dec�t instituţiile care desfăşoară activitatea de creditare cu titlu profesional, utilizate �n desfăşurarea activităţii, pe baza contractului �ncheiat �ntre părţi, �n limita nivelului dob�nzii de referinţă a Băncii Naţionale a Rom�niei;
l) cheltuielile efectuate de utilizator, reprezent�nd chiria - rata de leasing - �n cazul contractelor de leasing operaţional, respectiv cheltuielile cu amortizarea şi dob�nzile pentru contractele de leasing financiar, stabilite �n conformitate cu prevederile privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing;
m) cotizaţii plătite la asociaţiile profesionale �n limita a 2% din baza de calcul determinată conform alin. (6);
n) cheltuielile reprezent�nd contribuţiile profesionale obligatorii datorate, potrivit legii, organizaţiilor profesionale din care fac parte contribuabilii, �n limita a 5% din venitul brut realizat.
(6) Baza de calcul se determină ca diferenţă �ntre venitul brut şi cheltuielile deductibile, altele dec�t cheltuielile de sponsorizare, mecenat, pentru acordarea de burse private, cheltuielile de protocol, cotizaţiile plătite la asociaţiile profesionale.
(7) Nu sunt cheltuieli deductibile:
a) sumele sau bunurile utilizate de contribuabil pentru uzul personal sau al familiei sale;
b) cheltuielile corespunzătoare veniturilor neimpozabile ale căror surse se află pe teritoriul Rom�niei sau �n străinătate;
c) impozitul pe venit datorat potrivit prezentului titlu, inclusiv impozitul pe venitul realizat �n străinătate;
d) cheltuielile cu primele de asigurare, altele dec�t cele prevăzute la alin. (4) lit. d) şi la alin. (5) lit. h);
e) donaţii de orice fel;
f) amenzile, confiscările, dob�nzile, penalităţile de �nt�rziere şi penalităţile datorate autorităţilor rom�ne şi străine, potrivit prevederilor legale, altele dec�t cele plătite conform clauzelor din contractele comerciale;
g) ratele aferente creditelor angajate;
h) *** Abrogat.
i) cheltuielile de achiziţionare sau de fabricare a bunurilor şi a drepturilor amortizabile din Registrul-inventar;
j) cheltuielile privind bunurile constatate lipsă din gestiune sau degradate şi neimputabile, dacă inventarul nu este acoperit de o poliţă de asigurare;
k) sumele sau valoarea bunurilor confiscate ca urmare a �ncălcării dispoziţiilor legale �n vigoare;
l) impozitul pe venit suportat de plătitorul venitului �n contul beneficiarilor de venit;
l^1) 50% din cheltuielile aferente vehiculelor rutiere motorizate care nu sunt utilizate exclusiv �n scopul desfăşurării activităţii şi a căror masă totală maximă autorizată nu depăşeşte 3.500 kg şi nu au mai mult de 9 scaune de pasageri, incluz�nd şi scaunul şoferului, aflate �n proprietate sau �n folosinţă. Aceste cheltuieli sunt integral deductibile pentru situațiile �n care vehiculele respective se �nscriu �n oricare dintre următoarele categorii:
1. vehiculele utilizate exclusiv pentru servicii de urgenţă, servicii de pază şi protecţie şi servicii de curierat;
2. vehiculele utilizate de agenţii de v�nzări şi de achiziţii;
3. vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plată, inclusiv pentru serviciile de taximetrie;
4. vehiculele utilizate pentru prestarea de servicii cu plată, inclusiv pentru �nchirierea către alte persoane sau pentru instruire de către şcolile de şoferi;
5. vehiculele utilizate ca mărfuri �n scop comercial.
Cheltuielile care intră sub incidenţa acestor prevederi nu includ cheltuielile privind amortizarea.
�n cazul vehiculelor rutiere motorizate, aflate �n proprietate sau �n folosinţă, care nu fac obiectul limitării deducerii cheltuielilor, se vor aplica regulile generale de deducere.
Modalitatea de aplicare a acestor prevederi se stabileşte prin norme;
m) alte sume prevăzute prin legislaţia �n vigoare.
(8) Contribuabilii care obţin venituri din activităţi independente sunt obligaţi să organizeze şi să conducă contabilitate �n partidă simplă, cu respectarea reglementărilor �n vigoare privind evidenţa contabilă, şi să completeze Registrul-jurnal de �ncasări şi plăţi, Registrul-inventar şi alte documente contabile prevăzute de legislaţia �n materie.
(9) �n Registrul-inventar se trec toate bunurile şi drepturile aferente desfăşurării activităţii.
ART. 49 Stabilirea venitului net anual pe baza normelor de venit
(1) �n cazul contribuabililor care realizează venituri comerciale definite la art. 46 alin.(2) venitul net anual se determină pe baza normelor de venit de la locul desfăşurării activităţii.
(2) Ministerul Finanțelor Publice elaborează nomenclatorul activităților pentru care venitul net se poate determina pe baza normelor anuale de venit, care se aprobă prin ordin al ministrului finanțelor publice, �n conformitate cu activitățile din Clasificarea activităților din economia națională � CAEN, aprobată prin Hotăr�rea Guvernului nr. 656/1997, cu modificările ulterioare. Direcțiile generale ale finanțelor publice județene, respectiv a municipiului București au următoarele obligații:
a) stabilirea nivelului normelor de venit;
b) publicarea acestora, anual, �n cursul trimestrului IV al anului anterior celui �n care urmează a se aplica.
(2^1) Norma de venit pentru fiecare activitate independentă desfăşurată de contribuabil care generează venit comercial nu poate fi mai mică dec�t salariul de bază minim brut pe ţară garantat �n plată, �n vigoare la momentul stabilirii acesteia, �nmulţit cu 12.
Prevederile prezentului alineat se aplică şi �n cazul �n care activitatea se desfăşoară �n cadrul unei asocieri fără personalitate juridică, norma de venit fiind stabilită pentru fiecare membru asociat.
(3) La stabilirea normelor anuale de venit, plafonul de venit determinat prin �nmulţirea cu 12 a salariului de bază minim brut pe ţară garantat �n plată, reprezintă venitul net anual �nainte de aplicarea criteriilor.
Criteriile pentru stabilirea normelor de venit de către direcţiile generale ale finanţelor publice teritoriale şi a municipiului Bucureşti sunt cele prevăzute �n normele metodologice.
(4) �n cazul �n care un contribuabil desfăşoară o activitate independentă, care generează venituri comerciale, pe perioade mai mici dec�t anul calendaristic, norma de venit aferentă acelei activităţi se corectează astfel �nc�t să reflecte perioada de an calendaristic �n care a fost desfăşurată activitatea respectivă.
(5) Dacă un contribuabil desfăşoară două sau mai multe activităţi care generează venituri comerciale, venitul net din aceste activităţi se stabileşte prin �nsumarea nivelului normelor de venit corespunzătoare fiecărei activităţi.
(6) �n cazul �n care un contribuabil desfăşoară o activitate desemnată conform alin.(2) şi o altă activitate independentă, venitul net anual se determină pe baza contabilităţii �n partidă simplă, conform art. 48.
(7) *** Abrogat.
(8) Contribuabilii care desfășoară activități pentru care venitul net se determină pe bază de norme de venit au obligația să completeze numai partea din Registrul-jurnal de �ncasări și plăți referitoare la �ncasări, potrivit reglementărilor contabile elaborate �n acest scop.
(9) Contribuabilii pentru care venitul net se determină pe bază de norme de venit și care �n anul fiscal anterior au �nregistrat un venit brut anual mai mare dec�t echivalentul �n lei al sumei de 100.000 euro, �ncep�nd cu anul fiscal următor, au obligația determinării venitului net anual �n sistem real. Această categorie de contribuabili are obligația să completeze corespunzător și să depună declarația privind venitul estimat/norma de venit p�nă la data de 31 ianuarie inclusiv. Cursul de schimb valutar utilizat pentru determinarea echivalentului �n lei al sumei de 100.000 euro este cursul de schimb mediu anual comunicat de Banca Națională a Rom�niei, la sf�rșitul anului fiscal. Norme metodologice
ART. 50 Stabilirea venitului net anual din drepturile de proprietate intelectuală
(1) Venitul net din drepturile de proprietate intelectuală se stabileşte prin scăderea din venitul brut a următoarelor cheltuieli:
a) o cheltuială deductibilă egală cu 20% din venitul brut;
b) contribuţiile sociale obligatorii plătite.
(2) �n cazul veniturilor provenind din crearea unor lucrări de artă monumentală, venitul net se stabileşte prin deducerea din venitul brut a următoarelor cheltuieli:
a) o cheltuială deductibilă egală cu 25% din venitul brut;
b) contribuţiile sociale obligatorii plătite.
(3) �n cazul exploatării de către moştenitori a drepturilor de proprietate intelectuală, precum şi �n cazul remuneraţiei reprezent�nd dreptul de suită şi al remuneraţiei compensatorii pentru copia privată, venitul net se determină prin scăderea din venitul brut a sumelor ce revin organismelor de gestiune colectivă sau altor plătitori de asemenea venituri, potrivit legii, fără aplicarea cotei forfetare de cheltuieli prevăzute la alin. (1) şi (2). . Norme metodologice
(4) Pentru determinarea venitului net din drepturi de proprietate intelectuală, contribuabilii vor completa numai partea din Registrul-jurnal de �ncasări şi plăţi referitoare la �ncasări. Această reglementare este opţională pentru cei care consideră că �şi pot �ndeplini obligaţiile declarative direct pe baza documentelor emise de plătitorul de venit. Aceşti contribuabili au obligaţia să arhiveze şi să păstreze documentele justificative cel puţin �n limita termenului de prescripţie prevăzut de lege. Norme metodologice
ART. 51 Opţiunea de a stabili venitul net anual, utiliz�ndu-se datele din contabilitatea �n partidă simplă
(1) Contribuabilii care obţin venituri din activităţi independente, impuşi pe bază de norme de venit, precum şi cei care obţin venituri din drepturi de proprietate intelectuală au dreptul să opteze pentru determinarea venitului net �n sistem real, potrivit art. 48.
(2) Opțiunea de a determina venitul net pe baza datelor din contabilitatea �n partidă simplă este obligatorie pentru contribuabil pe o perioadă de 2 ani fiscali consecutivi și se consideră re�nnoită pentru o nouă perioadă dacă contribuabilul nu solicită revenirea la sistemul anterior, prin completarea corespunzătoare a declarației privind venitul estimat/norma de venit și depunerea formularului la organul fiscal competent p�nă la data de 31 ianuarie inclusiv a anului următor expirării perioadei de 2 ani.
(3) Opțiunea pentru determinarea venitului net �n sistem real se exercită prin completarea declarației privind venitul estimat/norma de venit cu informații privind determinarea venitului net anual �n sistem real și depunerea formularului la organul fiscal competent p�nă la data de 31 ianuarie inclusiv, �n cazul contribuabililor care au desfășurat activitate �n anul precedent, respectiv �n termen de 15 zile de la �nceperea activității, �n cazul contribuabililor care �ncep activitatea �n cursul anului fiscal. Norme metodologice
ART. 52 Reţinerea la sursă a impozitului reprezent�nd plăţi anticipate pentru unele venituri din activităţi independente
(1) Pentru următoarele venituri, plătitorii persoane juridice sau alte entități care au obligația de a conduce evidență contabilă au obligația de a calcula, de a reține și de a vira impozit prin reținere la sursă, reprezent�nd plăți anticipate, din veniturile plătite:
a) venituri din drepturi de proprietate intelectuală;
b) venituri din activităţi desfăşurate �n baza contractelor/convenţiilor civile �ncheiate potrivit Codului civil, precum şi a contractelor de agent. Fac excepție veniturile din activităţi desfăşurate �n baza contractelor/convenţiilor civile �ncheiate potrivit Codului civil obţinute de contribuabilii care desfășoară activităţi economice �n mod independent sau exercită profesii libere şi sunt �nregistrați fiscal potrivit legislaţiei �n materie;
c) venituri din activitatea de expertiză contabilă și tehnică, judiciară și extrajudiciară;
d) venitul obținut de o persoană fizică dintr-o asociere cu o persoană juridică contribuabil, potrivit titlului IV^1, care nu generează o persoană juridică.
(2) Impozitul ce trebuie reținut se stabilește după cum urmează:
a) �n cazul veniturilor prevăzute la alin. (1) lit. a)�c), aplic�nd o cotă de impunere de 10% la venitul brut din care se deduc contribuțiile sociale obligatorii reținute la sursă potrivit titlului IX^2;
b) �n cazul veniturilor prevăzute la alin. (1) lit. d), aplic�nd cota de impunere prevăzută pentru impozitul pe veniturile micro�ntreprinderilor la veniturile ce revin persoanei fizice din asociere.
(3) Impozitul ce trebuie reținut se virează la bugetul de stat p�nă la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei �n care a fost plătit venitul, cu excepția impozitului aferent veniturilor prevăzute la alin. (1) lit. d), pentru care termenul de virare este reglementat potrivit titlului IV^1.
(4) Plătitorii de venituri prevăzuți la alin. (1) nu au obligaţia calculării, reținerii la sursă şi virării impozitului reprezent�nd plata anticipată din veniturile plăţite dacă efectuează plăţi către:
a) asocierile fără personalitate juridică, c�t şi persoanele juridice care conduc contabilitate �n partidă simplă şi pentru care plata impozitului pe venit se face de către fiecare asociat, pentru venitul său propriu;
b) persoanele fizice, plăţile efectuate de plătitorii de venituri de la alin. (1) reprezent�nd venituri realizate de persoanele fizice din cedarea folosinței bunurilor din patrimoniul afacerii.
ART. 52^1 Opţiunea pentru stabilirea impozitului final pentru unele venituri din activităţi independente
(1) Contribuabilii care realizează venituri din activitățile menționate la art. 52 alin. (1) lit. a) - c) pot opta pentru stabilirea impozitului pe venit ca impozit final. Opțiunea de impunere a venitului brut se exercită �n scris �n momentul �ncheierii fiecărui raport juridic/contract și este aplicabilă veniturilor realizate ca urmare a activității desfășurate pe baza acestuia.
(2) Impozitul pe venit se calculează prin reţinere la sursă la momentul plăţii veniturilor de către plătitorii de venituri, prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului brut.
(3) Impozitul calculat şi reţinut reprezintă impozit final.
(4) Impozitul astfel reţinut se virează la bugetul de stat p�nă la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei �n care a fost reţinut.
ART. 53 Plăţi anticipate ale impozitului pe veniturile din activităţi independente
(1) Contribuabilii care realizează venituri din activități independente au obligația să efectueze plăți anticipate �n contul impozitului anual datorat la bugetul de stat, potrivit art. 82, cu excepția veniturilor prevăzute la art. 52, pentru care plata anticipată se efectuează prin reținere la sursă sau pentru care impozitul este final, potrivit prevederilor art. 52^1.
(2) Impozitul reținut la sursă de către plătitori pentru veniturile obținute din valorificarea bunurilor mobile sub forma deșeurilor din patrimoniul afacerii, prevăzute la art. 78 alin. (1) lit. f) calculat prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului brut, reprezintă plată anticipată �n contul impozitului anual datorat de către contribuabilii care realizează, individual sau �ntr-o formă de asociere, venituri din activități independente determinate �n sistem real pe baza datelor din contabilitatea �n partidă simplă. Plățile anticipate vor fi luate �n calcul la definitivarea impozitului anual de către organul fiscal competent.
ART. 54 Impozitarea venitului net din activităţi independente
Venitul net din activităţi independente se impozitează potrivit prevederilor capitolul 10 din prezentul titlu.
ART. 55 Definirea veniturilor din salarii
(1) Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile �n bani şi/sau �n natură obţinute de o persoană fizică ce desfăşoară o activitate �n baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă.
(2) Regulile de impunere proprii veniturilor din salarii se aplică şi următoarelor tipuri de venituri, considerate asimilate salariilor:
a) indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii de demnitate publică, stabilite potrivit legii;
b) indemnizaţii din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii alese �n cadrul persoanelor juridice fără scop patrimonial;
c) drepturile de soldă lunară, indemnizaţiile, primele, premiile, sporurile şi alte drepturi ale personalului militar, acordate potrivit legii;
d) indemnizaţia lunară brută, precum şi suma din profitul net, cuvenite administratorilor la companii/societăţi naţionale, societăţi comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar majoritar, precum şi la regiile autonome;
d^1) remuneraţia obţinută de directori �n baza unui contract de mandat conform prevederilor legii societăţilor comerciale;
d^2) remuneraţia primită de preşedintele asociaţiei de proprietari sau de alte persoane, �n baza contractului de mandat, potrivit legii privind �nfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari;
e) sumele primite de membrii fondatori ai societăţilor comerciale constituite prin subscripţie publică;
f) sumele primite de reprezentanţii �n adunarea generală a acţionarilor, �n consiliul de administraţie, membrii directoratului şi ai consiliului de supraveghere, precum şi �n comisia de cenzori;
g) sumele primite de reprezentanţii �n organisme tripartite, potrivit legii;
h) indemnizaţia lunară a asociatului unic, la nivelul valorii �nscrise �n declaraţia de asigurări sociale;
i) indemnizaţia primită de angajaţi pe perioada delegării şi detaşării �n altă localitate, �n ţară şi �n străinătate, �n interesul serviciului, precum şi orice alte sume de aceeaşi natură, pentru partea care depăşeşte 2,5 ori nivelul legal stabilit prin hotăr�re a Guvernului pentru personalul din instituţiile publice;
j) indemnizaţia administratorilor, precum şi suma din profitul net cuvenite administratorilor societăţilor comerciale potrivit actului constitutiv sau stabilite de adunarea generală a acţionarilor;
j^1) sume reprezent�nd salarii, diferenţe de salarii, dob�nzi acordate �n legătură cu acestea, precum şi actualizarea lor cu indicele de inflaţie, stabilite �n baza unor hotăr�ri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile;
j^2) indemnizaţiile lunare plătite conform legii de angajatori pe perioada de neconcurenţă, stabilite conform contractului individual de muncă;
k) orice alte sume sau avantaje de natură salarială ori asimilate salariilor �n vederea impunerii.
(3) Avantajele, cu excepţia celor prevăzute la alin. (4), primite �n legătură cu o activitate menţionată la alin. (1) şi (2) includ, �nsă nu sunt limitate la:
a) utilizarea oricărui bun, inclusiv a unui vehicul de orice tip, din patrimoniul afacerii, �n scop personal, cu excepţia deplasării pe distanţă dus-�ntors de la domiciliu la locul de muncă;
b) cazare, hrană, �mbrăcăminte, personal pentru munci casnice, precum şi alte bunuri sau servicii oferite gratuit sau la un preţ mai mic dec�t preţul pieţei;
c) �mprumuturi nerambursabile;
d) anularea unei creanţe a angajatorului asupra angajatului;
e) abonamentele şi costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, �n scop personal;
f) permise de călătorie pe orice mijloace de transport, folosite �n scopul personal;
g) primele de asigurare plătite de către suportator pentru salariaţii proprii sau alt beneficiar de venituri din salarii, la momentul plăţii primei respective, altele dec�t cele obligatorii;
h) tichete-cadou acordate potrivit legii.
(4) Următoarele sume nu sunt incluse �n veniturile salariale şi nu sunt impozabile, �n �nţelesul impozitului pe venit:
a) ajutoarele de �nmorm�ntare, ajutoarele pentru pierderi produse �n gospodăriile proprii ca urmare a calamităţilor naturale, ajutoarele pentru bolile grave şi incurabile, ajutoarele pentru naştere, veniturile reprezent�nd cadouri pentru copiii minori ai salariaţilor, cadourile oferite salariatelor, contravaloarea transportului la şi de la locul de muncă al salariatului, costul prestaţiilor pentru tratament şi odihnă, inclusiv transportul pentru salariaţii proprii şi membrii de familie ai acestora, acordate de angajator pentru salariaţii proprii sau alte persoane, astfel cum este prevăzut �n contractul de muncă.
Cadourile oferite de angajatori �n beneficiul copiilor minori ai angajaţilor, cu ocazia Paştelui, zilei de 1 iunie, Crăciunului şi a sărbătorilor similare ale altor culte religioase, precum şi cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile, �n măsura �n care valoarea cadoului oferit fiecărei persoane, cu orice ocazie din cele de mai sus, nu depăşeşte 150 lei.
Nu sunt incluse �n veniturile salariale şi nu sunt impozabile nici veniturile de natura celor prevăzute mai sus, realizate de persoane fizice, dacă aceste venituri sunt primite �n baza unor legi speciale şi finanţate din buget; Norme metodologice
a^1) *** Abrogat;
a^2) *** Abrogat;
b) drepturile de hrană acordate de angajatori angajaţilor, �n conformitate cu legislaţia �n vigoare; Norme metodologice
c) contravaloarea folosinţei locuinţei de serviciu sau a locuinţei din incinta unităţii, potrivit repartiţiei de serviciu, numirii conform legii sau specificităţii activităţii prin cadrul normativ specific domeniului de activitate, compensarea chiriei pentru personalul din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi compensarea diferenţei de chirie, suportată de persoana fizică, conform legilor speciale; Norme metodologice
d) cazarea şi contravaloarea chiriei pentru locuinţele puse la dispoziţia oficialităţilor publice, a angajaţilor consulari şi diplomatici care lucrează �n afara ţării, �n conformitate cu legislaţia �n vigoare;
e) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecţie şi de lucru, a alimentaţiei de protecţie, a medicamentelor şi materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protecţie a muncii, precum şi a uniformelor obligatorii şi a drepturilor de echipament, ce se acordă potrivit legislaţiei �n vigoare; Norme metodologice
f) contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul �ntre localitatea �n care angajaţii �şi au domiciliul şi localitatea unde se află locul de muncă al acestora, la nivelul unui abonament lunar, pentru situaţiile �n care nu se asigură locuinţă sau nu se suportă contravaloarea chiriei, conform legii;
g) sumele primite de angajaţi �n condiţiile prevăzute de lege sau de contractul de muncă aplicabil, pe perioada delegării şi detaşării �n altă localitate, �n ţară şi �n străinătate, �n interesul serviciului, ca indemnizaţii şi orice alte sume de aceeaşi natură, �n limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit prin hotăr�re a Guvernului pentru personalul din instituţiile publice, precum şi cele primite pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare; Norme metodologice
h) sumele primite, potrivit dispoziţiilor legale, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare �n interesul serviciului; Norme metodologice
i) indemnizaţiile de instalare ce se acordă o singură dată, la �ncadrarea �ntr-o unitate situată �ntr-o altă localitate dec�t cea de domiciliu, �n primul an de activitate după absolvirea studiilor, �n limita unui salariu de bază la angajare, precum şi indemnizaţiile de instalare şi mutare acordate, potrivit legilor speciale, personalului din instituţiile publice şi celor care �şi stabilesc domiciliul �n localităţi din zone defavorizate, stabilite potrivit legii, �n care �şi au locul de muncă; Norme metodologice
j) *** Abrogat;
k) *** Abrogat;
k^1) veniturile din salarii realizate de către persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat; Norme metodologice
l) veniturile din salarii, ca urmare a activităţii de creare de programe pentru calculator; �ncadrarea �n activitatea de creaţie de programe pentru calculator se face prin ordin comun al ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei, al ministrului comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei şi al ministrului finanţelor publice;
m) sumele sau avantajele primite de persoane fizice din activităţi dependente desfăşurate �ntr-un stat străin, indiferent de tratamentul fiscal din statul respectiv. Fac excepţie veniturile salariale plătite de către sau �n numele unui angajator care este rezident �n Rom�nia ori are sediul permanent �n Rom�nia, care sunt impozabile �n Rom�nia numai �n situaţia �n care Rom�nia are drept de impunere;
n) cheltuielile efectuate de angajator pentru pregătirea profesională şi perfecţionarea angajatului legată de activitatea desfăşurată de acesta pentru angajator;
o) costul abonamentelor telefonice şi al convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, efectuate �n vederea �ndeplinirii sarcinilor de serviciu;
p) avantajele sub forma dreptului la stock options plan, la momentul acordării şi la momentul exercitării acestora;
r) diferenţa favorabilă dintre dob�nda preferenţială stabilită prin negociere şi dob�nda practicată pe piaţă, pentru credite şi depozite.
(5) Avantajele primite �n bani şi �n natură şi imputate salariatului �n cauză nu se impozitează.
(1) Persoanele fizice prevăzute la art. 40 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub formă de deducere personală, acordată pentru fiecare lună a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se află funcţia de bază.
(2) Deducerea personală se acordă pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de p�nă la 1.000 lei inclusiv, astfel:
- pentru contribuabilii care nu au persoane �n �ntreţinere - 250 lei;
- pentru contribuabilii care au o persoană �n �ntreţinere - 350 lei;
- pentru contribuabilii care au două persoane �n �ntreţinere - 450 lei;
- pentru contribuabilii care au trei persoane �n �ntreţinere - 550 lei;
- pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane �n �ntreţinere - 650 lei.
Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii cuprinse �ntre 1.000,01 lei şi 3.000 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive faţă de cele de mai sus şi se stabilesc prin ordin al ministrului finanţelor publice.
Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 3.000 lei nu se acordă deducerea personală.
(3) Persoana �n �ntreţinere poate fi soţia/soţul, copiii sau alţi membri de familie, rudele contribuabilului sau ale soţului/soţiei acestuia p�nă la gradul al doilea inclusiv, ale cărei venituri, impozabile şi neimpozabile, nu depăşesc 250 lei lunar.
(4) �n cazul �n care o persoană este �ntreţinută de mai mulţi contribuabili, suma reprezent�nd deducerea personală se atribuie unui singur contribuabil, conform �nţelegerii �ntre părţi.
(5) Copiii minori, �n v�rstă de p�nă la 18 ani �mpliniţi, ai contribuabilului sunt consideraţi �ntreţinuţi.
(6) Suma reprezent�nd deducerea personală se acordă pentru persoanele aflate �n �ntreţinerea contribuabilului, pentru acea perioadă impozabilă din anul fiscal �n care acestea au fost �ntreţinute. Perioada se rotunjeşte la luni �ntregi �n favoarea contribuabilului.
(7) Nu sunt considerate persoane aflate �n �ntreţinere:
a) persoanele fizice care deţin terenuri agricole şi silvice �n suprafaţă de peste 10.000 mp �n zonele colinare şi de şes şi de peste 20.000 mp �n zonele montane;
b) persoanele fizice care obţin venituri din cultivarea şi din valorificarea florilor, legumelor şi zarzavaturilor �n sere, �n solarii special destinate acestor scopuri şi/sau �n sistem irigat, din cultivarea şi din valorificarea arbuştilor, plantelor decorative şi ciupercilor, precum şi din exploatarea pepinierelor viticole şi pomicole, indiferent de suprafaţă.
(8) Deducerea personală determinată potrivit prezentului articol nu se acordă personalului trimis �n misiune permanentă �n străinătate, potrivit legii.
ART. 57 Determinarea impozitului pe venitul din salarii
(1) Beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit lunar, final, care se calculează şi se reţine la sursă de către plătitorii de venituri.
(2) Impozitul lunar prevăzut la alin. (1) se determină astfel:
a) la locul unde se află funcţia de bază, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenţă �ntre venitul net din salarii, calculat prin deducerea din venitul brut a contribuţiilor obligatorii aferente unei luni, şi următoarele:
- deducerea personală acordată pentru luna respectivă;
- cotizaţia sindicală plătită �n luna respectivă;
- contribuţiile la fondurile de pensii facultative, astfel �nc�t la nivelul anului să nu se depăşească echivalentul �n lei a 400 euro;
b) pentru veniturile obţinute �n celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenţă �ntre venitul brut şi contribuţiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora;
(2^1) �n cazul veniturilor din salarii şi/sau al diferenţelor de venituri din salarii stabilite pentru perioade anterioare, conform legii, impozitul se calculează şi se reţine la data efectuării plăţii, �n conformitate cu reglementările legale �n vigoare privind veniturile realizate �n afara funcţiei de bază la data plăţii, şi se virează p�nă la data de 25 a lunii următoare celei �n care s-au plătit.
(2^2) �n cazul veniturilor reprezent�nd salarii, diferenţe de salarii, dob�nzi acordate �n legătură cu acestea, precum şi actualizarea lor cu indicele de inflaţie, stabilite �n baza unor hotăr�ri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile, impozitul se calculează şi se reţine la data efectuării plăţii, �n conformitate cu reglementările legale �n vigoare la data plăţii pentru veniturile realizate �n afara funcţiei de bază, şi se virează p�nă la data de 25 a lunii următoare celei �n care au fost plătite.
(3) Plătitorul este obligat să determine valoarea totală a impozitului anual pe veniturile din salarii, pentru fiecare contribuabil.
(4) Contribuabilii pot dispune asupra destinaţiei unei sume reprezent�nd p�nă la 2% din impozitul stabilit la alin. (3), pentru susţinerea entităţilor nonprofit care se �nfiinţează şi funcţionează �n condiţiile legii, unităţilor de cult, precum şi pentru acordarea de burse private, conform legii.
(5) Obligaţia calculării, reţinerii şi virării acestei sume prevăzute la alin. (4) revine organului fiscal competent.
(6) Procedura de aplicare a prevederilor alin. (4) şi (5) se stabileşte prin ordin al ministrului finanţelor publice.
ART. 58 Termenul de plată a impozitului
(1) Plătitorii de salarii şi de venituri asimilate salariilor au obligaţia de a calcula şi de a reţine impozitul aferent veniturilor fiecărei luni la data efectuării plăţii acestor venituri, precum şi de a-l vira la bugetul de stat p�nă la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc aceste venituri.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), impozitul aferent veniturilor fiecărei luni, calculat şi reţinut la data efectuării plăţii acestor venituri, se virează, p�nă la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se datorează, de către următorii plătitori de venituri din salarii şi venituri asimilate salariilor:
a) asociaţii, fundaţii sau alte entităţi fără scop patrimonial, persoane juridice, cu excepţia instituţiilor publice, care �n anul anterior au avut un număr mediu de p�nă la 3 salariaţi exclusiv;
b) persoanele juridice plătitoare de impozit pe profit care, �n anul anterior, au �nregistrat venituri totale de p�nă la 100.000 euro şi au avut un număr mediu de p�nă la 3 salariaţi exclusiv;
c) persoanele juridice plătitoare de impozit pe veniturile micro�ntreprinderilor care, �n anul anterior, au avut un număr mediu de p�nă la 3 salariaţi exclusiv;
d) persoanele fizice autorizate şi �ntreprinderile individuale, precum şi persoanele fizice care exercită profesii libere şi asocierile fără personalitate juridică constituite �ntre persoane fizice, care au, potrivit legii, personal angajat pe bază de contract individual de muncă.
(3) Numărul mediu de salariaţi şi veniturile totale se stabilesc potrivit prevederilor art. 296^19 alin. (1^3) şi (1^4).
ART. 58^1 Deducerea sumelor economisite, potrivit legii, privind economisirea şi creditarea �n sistem colectiv pentru domeniul locativ
Deducerea sumelor pentru economisirea şi creditarea �n sistem colectiv pentru domeniul locativ, conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007. Contribuabilul poate deduce din veniturile impozabile din salarii, obţinute la funcţia de bază, cheltuielile efectuate pentru economisire �n sistem colectiv pentru domeniul locativ, potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, �n limita unei sume maxime egale cu 300 lei pe an. Obligaţia acordării acestei deduceri revine organului fiscal competent şi procedura de aplicare se stabileşte prin ordin al ministrului economiei şi finanţelor.
ART. 59 Obligaţii declarative ale plătitorilor de venituri din salarii
(1) Plătitorii de venituri cu regim de reţinere la sursă a impozitului au obligaţia să completeze şi să depună declaraţia privind calcularea şi reţinerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit �n termenul prevăzut la art. 93 alin. (2).
(2) Plătitorul de venituri este obligat să elibereze contribuabilului, la cererea acestuia, un document care să cuprindă cel puţin informaţii privind: datele de identificare ale contribuabilului, venitul realizat �n cursul anului, deducerile personale acordate, impozitul calculat şi reţinut. Documentul eliberat contribuabilului, la cererea acestuia, nu reprezintă un formular tipizat.
ART. 60 Plata impozitului pentru anumite venituri salariale
(1) Contribuabililor care �şi desfăşoară activitatea �n Rom�nia şi care obţin venituri sub formă de salarii din străinătate, precum şi persoanelor fizice rom�ne care obţin venituri din salarii, ca urmare a activităţii desfăşurate la misiunile diplomatice şi posturile consulare acreditate �n Rom�nia, le sunt aplicabile prevederile prezentului articol.
(2) Orice contribuabil prevăzut la alin. (1) are obligaţia de a declara şi de a plăti impozit lunar la bugetul de stat, p�nă la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care s-a realizat venitul, direct sau printr-un reprezentant fiscal. Impozitul aferent unei luni se stabileşte potrivit art. 57.
(3) Misiunile diplomatice şi posturile consulare acreditate �n Rom�nia, precum şi reprezentanţele organismelor internaţionale ori reprezentanţele societăţilor comerciale şi ale organizaţiilor economice străine, autorizate potrivit legii să �şi desfăşoare activitatea �n Rom�nia, pot opta ca pentru angajaţii acestora, care realizează venituri din salarii impozabile �n Rom�nia, să �ndeplinească obligaţiile privind calculul, reţinerea şi virarea impozitului pe veniturile din salarii. Prevederile alin. (2) nu se aplică contribuabililor, �n cazul �n care opţiunea de mai sus este formulată şi comunicată organului fiscal competent.
(4) Persoana fizică, juridică sau orice altă entitate la care contribuabilul �şi desfăşoară activitatea, potrivit alin. (1), este obligată să ofere informaţii organului fiscal competent referitoare la data �nceperii desfăşurării activităţii de către contribuabil şi, respectiv, a �ncetării acesteia, �n termen de 15 zile de la data producerii evenimentului, cu excepţia situaţiei �n care �ndeplineşte obligaţia privind calculul, reţinerea şi virarea impozitului pe veniturile din salarii, potrivit alin. (3).
ART. 61 Definirea veniturilor impozabile din cedarea folosinţei bunurilor
(1) Veniturile din cedarea folosinţei bunurilor sunt veniturile, �n bani şi/sau �n natură, provenind din cedarea folosinţei bunurilor mobile şi imobile, obţinute de către proprietar, uzufructuar sau alt deţinător legal, altele dec�t veniturile din activităţi independente.
(2) Persoanele fizice care realizează venituri din cedarea folosinţei bunurilor din derularea unui număr mai mare de 5 contracte de �nchiriere la sf�rşitul anului fiscal, �ncep�nd cu anul fiscal următor califică aceste venituri �n categoria venituri din activităţi independente şi le supun regulilor de stabilire a venitului net pentru această categorie. �n aplicarea acestei reglementări se va emite ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
(3) Sunt considerate venituri din cedarea folosinței bunurilor și veniturile obținute de către proprietar din �nchirierea camerelor situate �n locuințe proprietate personală, av�nd o capacitate de cazare �n scop turistic cuprinsă �ntre una și 5 camere inclusiv.
(4) �n categoria venituri din cedarea folosinței bunurilor se cuprind și cele realizate de contribuabilii prevăzuți la alin. (3) care, �n cursul anului fiscal, obțin venituri din �nchirierea �n scop turistic a unui număr mai mare de 5 camere de �nchiriat, situate �n locuințe proprietate personală. De la data producerii evenimentului, respectiv de la data depășirii numărului de 5 camere de �nchiriat, și p�nă la sf�rșitul anului fiscal, determinarea venitului net se realizează �n sistem real potrivit regulilor de stabilire prevăzute �n categoria venituri din activități independente.
(5) Veniturile obținute din �nchirierea �n scop turistic a camerelor situate �n locuințe proprietate personală, av�nd o capacitate de cazare mai mare de 5 camere de �nchiriat, sunt calificate ca venituri din activități independente pentru care venitul net anual se determină pe bază de normă de venit sau �n sistem real și se supun impunerii potrivit prevederilor cap. II din prezentul titlu.
ART. 62 Stabilirea venitului net anual din cedarea folosinţei bunurilor
(1) Venitul brut din cedarea folosinței bunurilor din patrimoniul personal, altele dec�t veniturile din arendarea bunurilor agricole, reprezintă totalitatea sumelor �n bani și/sau echivalentul �n lei al veniturilor �n natură stabilite potrivit contractului �ncheiat �ntre părți, pentru fiecare an fiscal, indiferent de momentul �ncasării acestora. Venitul brut se majorează cu valoarea cheltuielilor ce cad, conform dispozițiilor legale, �n sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui deținător legal, dacă sunt efectuate de cealaltă parte contractantă.
(1^1) �n cazul veniturilor obținute din �nchirierea bunurilor mobile și imobile din patrimoniul personal, venitul brut se stabilește pe baza chiriei prevăzute �n contractul �ncheiat �ntre părți pentru fiecare an fiscal, indiferent de momentul �ncasării chiriei.
(2) Venitul net din cedarea folosinţei bunurilor se stabileşte prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 25% asupra venitului brut.
(2^1) �n cazul veniturilor obținute din arendarea bunurilor agricole din patrimoniul personal, venitul brut se stabilește pe baza raportului juridic/contractului �ncheiat �ntre părți și reprezintă totalitatea sumelor �n bani �ncasate și/sau echivalentul �n lei al veniturilor �n natură primite.
(2^2) �n cazul �n care arenda se exprimă �n natură, evaluarea �n lei se va face pe baza prețurilor medii ale produselor agricole, stabilite prin hotăr�ri ale consiliilor județene și, respectiv, ale Consiliului General al Municipiului București, ca urmare a propunerilor direcțiilor teritoriale de specialitate ale Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, hotăr�ri ce trebuie emise �nainte de �nceperea anului fiscal. Aceste hotăr�ri se transmit �n cadrul aceluiași termen direcțiilor generale ale finanțelor publice județene și a municipiului București, pentru a fi comunicate unităților fiscale din subordine.
(2^3) Venitul net din arendă se stabilește la fiecare plată prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 25% asupra venitului brut.
(2^4) Impozitul pe veniturile din arendă se calculează prin reținere la sursă de către plătitorii de venit la momentul plății venitului, prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului net, impozitul fiind final.
(2^5) Impozitul astfel calculat și reținut pentru veniturile din arendă se virează la bugetul de stat p�nă la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei �n care a fost reținut.
(2^6) �n cazul �n care optează pentru determinarea venitului net din arendă �n sistem real, contribuabilii sunt obligați să precizeze �n scris, �n contractul/raportul juridic �ncheiat, la momentul �ncheierii acestuia. Modalitatea de impunere aleasă este aplicabilă pentru toate veniturile realizate �n baza contractului/raportului juridic respectiv.
(3) Prin excepție de la prevederile alin. (1), (2) și (2^1)�(2^5), contribuabilii pot opta pentru determinarea venitului net din cedarea folosinței bunurilor �n sistem real, pe baza datelor din contabilitatea �n partidă simplă.
(4) Dispoziţiile privind opţiunea prevăzută la art. 51 alin. (2) şi (3) se aplică şi �n cazul contribuabililor menţionaţi la alin. (3). Norme metodologice
ART. 62^1 Reguli privind stabilirea impozitului pe venitul determinat pe baza normei anuale de venit
(1) Contribuabilii care realizează venituri din �nchirierea �n scop turistic a camerelor situate �n locuințe proprietate personală, av�nd o capacitate de cazare cuprinsă �ntre una și 5 camere inclusiv, datorează un impozit pe venitul stabilit ca normă anuală de venit.
(2) Norma anuală de venit corespunzătoare unei camere de �nchiriat se determină de direcțiile generale ale finanțelor publice județene și a municipiului București, după caz, pe baza criteriilor stabilite prin ordin comun al ministrului dezvoltării regionale și turismului și al ministrului finanțelor publice și a propunerilor Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului privind nivelul normelor anuale de venit. Propunerile privind nivelul normelor anuale de venit se transmit anual de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, �n cursul trimestrului IV, dar nu mai t�rziu de data de 30 noiembrie a anului anterior celui �n care urmează a se aplica normele anuale de venit, Ministerului Finanțelor Publice.
(3) Direcțiile generale ale finanțelor publice județene și a municipiului București, după caz, au obligația publicării anuale a normelor anuale de venit, �n cursul trimestrului IV al anului anterior celui �n care urmează a se aplica.
(4) Contribuabilii prevăzuți la alin. (1) au obligația să depună la organul fiscal competent, pentru fiecare an fiscal, p�nă la data de 31 ianuarie inclusiv, declarația privind venitul estimat/norma de venit pentru anul �n curs. �n cazul �n care contribuabilii �ncep să realizeze �n cursul anului, după data de 31 ianuarie inclusiv, venituri definite potrivit art. 61 alin. (3), �n termen de 15 zile de la data producerii evenimentului aceștia au obligația completării și depunerii declarației privind venitul estimat/norma de venit pentru anul fiscal �n curs.
(5) Organul fiscal competent stabilește impozitul anual datorat pe baza declarației privind venitul estimat/norma de venit și emite decizia de impunere la termenul și potrivit procedurii stabilite prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală.
(6) Impozitul anual datorat se calculează prin aplicarea cotei de 16% asupra normei anuale de venit, impozitul fiind final.
(7) Impozitul anual datorat se virează integral la bugetul de stat.
(8) Plata impozitului se efectuează �n cursul anului către bugetul de stat, �n contul impozitului anual datorat, �n două rate egale, astfel: 50% din impozit p�nă la data de 25 iulie inclusiv și 50% din impozit p�nă la data 25 noiembrie inclusiv. Pentru declarațiile privind venitul estimat/norma de venit depuse �n luna noiembrie sau decembrie, impozitul anual datorat se stabilește prin decizie de impunere anuală, pe baza declarației privind venitul estimat/norma de venit și se plătește �n termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere.
ART. 62^2 Reguli privind stabilirea impozitului �n cazul opțiunii pentru determinarea venitului net �n sistem real
(1) Contribuabilii care realizează venituri definite la art. 61 alin. (3) au dreptul să opteze pentru determinarea venitului net anual �n sistem real pe baza datelor din contabilitatea �n partidă simplă, potrivit prevederilor art. 48.
(2) Opțiunea se exercită pentru fiecare an fiscal, prin completarea declarației privind venitul estimat/norma de venit pentru anul �n curs și depunerea formularului la organul fiscal competent p�nă la data de 31 ianuarie inclusiv. �n cazul �n care contribuabilii �ncep să realizeze �n cursul anului, după data de31 ianuarie inclusiv, venituri definite potrivit art. 61 alin. (3), opțiunea se exercită pentru anul fiscal �n curs, �n termen de 15zile de la data producerii evenimentului, prin completarea și depunerea declarației privind venitul estimat/norma de venit.
(3) �n cursul anului fiscal contribuabilii sunt obligați să efectueze plăți anticipate cu titlu de impozit către bugetul de stat, �n contul impozitului anual datorat, �n două rate egale, astfel: 50% din impozit p�nă la data de 25 iulie inclusiv și 50% din impozit p�nă la data 25 noiembrie inclusiv. �n cazul �n care decizia de impunere pentru anul fiscal �n curs nu a fost emisă p�nă la data de 1 noiembrie, precum și �n cazul contribuabililor care realizează venituri definite la art. 61 alin. (3) după data de 1 noiembrie a anului fiscal �n curs, nu se mai stabilesc plăți anticipate, venitul net anual urm�nd să fie supus impunerii potrivit deciziei de impunere emise pe baza declarației privind venitul realizat.
(4) Organul fiscal competent stabilește plățile anticipate prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului net anual estimat din declarația privind venitul estimat/norma de venit și emite decizia de impunere, care se comunică contribuabililor, potrivit procedurii stabilite prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală. Pentru declarațiile privind venitul estimat/norma de venit depuse �n luna noiembrie sau decembrie nu se mai stabilesc plăți anticipate, venitul net aferent perioadei p�nă la sf�rșitul anului urm�nd să fie supus impozitării potrivit deciziei de impunere emise pe baza declarației privind venitul realizat.
(5) Contribuabilii prevăzuți la alin. (1) au obligația de a depune declarația privind venitul realizat la organul fiscal competent pentru fiecare an fiscal, p�nă la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului.
(6) Impozitul anual datorat se calculează de organul fiscal competent, pe baza declarației privind venitul realizat, prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului net anual determinat �n sistem real pe baza datelor din contabilitatea �n partidă simplă, impozitul fiind final.
(7) Organul fiscal stabilește impozitul anual datorat și emite decizia de impunere, la termenul și �n forma stabilite prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală.
(8) Diferențele de impozit rămase de achitat conform deciziei de impunere anuale se plătesc �n termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere, perioadă pentru care nu se calculează și nu se datorează obligații fiscale accesorii conform Codului de procedură fiscală.
(9) Impozitul anual datorat se virează integral la bugetul de stat.
ART. 62^3 Reguli de stabilire a impozitului final pentru veniturile realizate din �nchirierea �n scop turistic �n cazul depășirii numărului de 5 camere �n cursul anului fiscal.
(1) �n cazul �n care, �n cursul anului fiscal, contribuabilii prevăzuți la art. 61 alin. (4) realizează venituri din �nchirierea unui număr mai mare de 5 camere, aceștia sunt obligați să notifice evenimentul, respectiv depășirea numărului de 5 camere de �nchiriat, organului fiscal competent, �n termen de 15 zile de la data producerii acestuia. Pentru perioada din anul fiscal �n care venitul a fost determinat pe baza normei de venit, conform prevederilor art. 62^1, organul fiscal va recalcula norma de venit și plățile stabilite �n contul impozitului anual datorat.
(2) Procedura de aplicare a prevederilor alin. (1) se stabilește prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală.
(3) Pentru perioada rămasă din anul fiscal, venitul net se stabilește �n sistem real, potrivit prevederilor art. 48. Contribuabilii respectivi sunt obligați să completeze și să depună declarația privind venitul estimat/ norma de venit, �n termen de 15 zile de la data producerii evenimentului, la organul fiscal competent, �n vederea stabilirii plăților anticipate pentru veniturile aferente perioadei rămase p�nă la sf�rșitul anului fiscal. Regulile de impunere aplicabile pentru venitul realizat �n perioada rămasă sunt cele prevăzute la art. 62^2 alin. (3)�(9).
ART. 63 Plăţi anticipate de impozit pe veniturile din cedarea folosinţei bunurilor
(1) Contribuabilii care realizează venituri din cedarea folosinţei bunurilor pe parcursul unui an, cu excepţia veniturilor din arendare, datorează plăţi anticipate �n contul impozitului pe venit către bugetul de stat, potrivit prevederilor art. 82.
(2) Fac excepţie contribuabilii care realizează venituri din cedarea folosinţei bunurilor pentru care chiria prevăzută �n contractul �ncheiat �ntre părţi este stabilită �n lei, nu au optat pentru determinarea venitului net �n sistem real şi la sf�rşitul anului anterior nu �ndeplinesc condiţiile pentru calificarea veniturilor �n categoria veniturilor din activităţi independente pentru care plăţile anticipate de impozit sunt egale cu impozitul anual datorat, şi impozitul este final.
(3) Prin excepție de la prevederile alin. (1), pentru contribuabilii care realizează venituri din �nchirierea camerelor, situate �n locuințe proprietate personală, av�nd o capacitate de cazare �n scop turistic cuprinsă �ntre una și 5 camere inclusiv, stabilite pe bază de normă anuală de venit sau care optează pentru determinarea venitului �n sistem real, precum și pentru cei care �nchiriază �n scop turistic, �n cursul anului, un număr mai mare de 5 camere de �nchiriat �n locuințe proprietate personală sunt aplicabile prevederile art. 62^1 alin. (8), art. 62^2 alin. (3)�(4) și art. 62^3 alin. (3).
(4) Impozitul reținut la sursă de către plătitori pentru veniturile obținute din valorificarea bunurilor mobile sub forma deșeurilor din patrimoniul afacerii, prevăzute la art. 78 alin. (1) lit. f), calculat prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului brut, reprezintă plată anticipată �n contul impozitului anual datorat de către contribuabilii care realizează venituri din cedarea folosinței bunurilor determinate �n sistem real pe baza datelor din contabilitatea �n partidă simplă. Plățile anticipate vor fi luate �n calcul la definitivarea impozitului anual de către organul fiscal competent.
ART. 64 Impozitarea venitului net din cedarea folosinţei bunurilor
(1) Venitul net din cedarea folosinței bunurilor se impune potrivit prevederilor cap. X din prezentul titlu.
(2) Pentru veniturile din cedarea folosinței bunurilor prevăzute la art. 61 alin. (3) și (4) nu sunt aplicabile reglementările cap. X �Venitul net anual impozabil� din prezentul titlu.
ART. 65 Definirea veniturilor din investiţii
(1) Veniturile din investiţii cuprind:
a) dividende;
b) venituri impozabile din dob�nzi;
c) c�ştiguri din transferul titlurilor de valoare definite potrivit prevederilor art. 7;
d) venituri din operaţiuni de v�nzare-cumpărare de valută la termen, pe bază de contract, precum şi orice alte operaţiuni similare;
e) venituri din lichidarea unei persoane juridice.
(2) Sunt neimpozabile următoarele venituri din dob�nzi:
a) *** Abrogat
b) *** Abrogat
c) *** Abrogat
c^1) venituri repartizate membrilor caselor de ajutor reciproc �n funcţie de fondul social deţinut.
(3) Nu sunt venituri impozabile veniturile realizate la prima tranzacţionare a acţiunilor emise de Fondul "Proprietatea" de către persoanele fizice cărora le-au fost emise aceste acţiuni, �n condiţiile titlurilor I şi VII din Legea nr. 247/2005 privind reforma �n domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, cu modificările şi completările ulterioare.
(4) Nu sunt venituri impozabile veniturile realizate din deţinerea şi tranzacţionarea titlurilor de stat şi/sau a obligaţiunilor emise de către unităţile administrativ-teritoriale.
NOTĂ: Conform art. 5 lit. b) din Legea nr. 247/2005:
"ART. 5
(1) Titlurile de despăgubire au următorul regim juridic şi caracteristici:
[...] b) prin derogare de la prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, veniturile aferente titlurilor de plată obţinute de persoanele �ndreptăţite potrivit legii, titularii iniţiali aflaţi �n evidenţa Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, sau moştenitorii legali ai acestora, nu sunt venituri impozabile;"
ART. 66 Stabilirea venitului din investiţii
(1) C�ştigul/pierderea din transferul titlurilor de valoare, altele dec�t titlurile de participare la fondurile deschise de investiţii şi părţile sociale, reprezintă diferenţa pozitivă/negativă dintre preţul de v�nzare şi preţul de cumpărare pe tipuri de titluri de valori, diminuată, după caz, cu costurile aferente tranzacţiei. �n cazul tranzacţiilor cu acţiuni primite de persoanele fizice cu titlu gratuit, �n cadrul Programului de privatizare �n masă, preţul de cumpărare la prima tranzacţionare va fi asimilat cu valoarea nominală a acestora. �n cazul tranzacţiilor cu acţiuni cumpărate la preţ preferenţial, �n cadrul sistemului stock options plan, c�ştigul se determină ca diferenţă �ntre preţul de v�nzare şi preţul de cumpărare preferenţial, diminuat cu costurile aferente tranzacţiei.
(2) �n cazul transferului dreptului de proprietate asupra titlurilor de participare la fondurile deschise de investiţii, c�ştigul se determină ca diferenţă pozitivă �ntre preţul de răscumpărare şi preţul de cumpărare/subscriere. Preţul de răscumpărare este preţul care i se cuvine investitorului la retragerea din fond. Preţul de cumpărare/subscriere este preţul plătit de investitorul persoană fizică pentru achiziţionarea titlului de participare. Norme metodologice
(3) �n cazul transferului dreptului de proprietate asupra părţilor sociale, c�ştigul din �nstrăinarea părţilor sociale se determină ca diferenţă pozitivă �ntre preţul de v�nzare şi valoarea nominală/preţul de cumpărare. �ncep�nd cu a doua tranzacţie, valoarea nominală va fi �nlocuită cu preţul de cumpărare, care include şi cheltuielile privind comisioanele, taxele aferente tranzacţiei şi alte cheltuieli similare justificate cu documente.
(4) Determinarea c�ştigului potrivit alin. (1) - (3) se efectuează la data �ncheierii tranzacţiei, pe baza contractului �ncheiat �ntre părţi.
(4^1) *** Abrogat
(4^2) Determinarea c�ştigului/pierderii potrivit alin. (1)�(3) revine fiecărui intermediar, societate de administrare a investiţiilor, �n cazul răscumpărării de titluri de participare la fondurile deschise de investiţii, sau plătitor de venit, după caz, la fiecare tranzacţie.
(5) *** Abrogat
5^1) C�ştigul net anual/Pierderea netă anuală din transferul titlurilor de valoare, altele dec�t părţile sociale şi valorile mobiliare �n cazul societăţilor �nchise, se determină ca diferenţă �ntre c�ştigurile şi pierderile �nregistrate �n cursul anului respectiv. C�ştigul net anual/ Pierderea netă anuală se determină de către contribuabil, pe baza declaraţiei privind venitul realizat, depusă conform prevederilor art. 83. C�ştigul net anual impozabil se determină de organul fiscal competent.
(6) Pentru tranzacţiile cu titlurile de valoare, altele dec�t părţile sociale şi valorile mobiliare �n cazul societăţilor �nchise, efectuate �n cursul anului fiscal, fiecare intermediar, societate de administrare a investiţiilor �n cazul răscumpărării de titluri de participare la fondurile deschise de investiţii sau alt plătitor de venit, după caz, are următoarele obligaţii:
a) calcularea c�ştigului/pierderii la fiecare tranzacţie, efectuată pentru contribuabil;
b) calcularea totalului c�ştigurilor/pierderilor pentru tranzacţiile efectuate �n cursul anului pentru fiecare contribuabil;
c) transmiterea �n formă scrisă către fiecare contribuabil a informaţiilor privind totalul c�ştigurilor/pierderilor, pentru tranzacţiile efectuate �n cursul anului, p�nă �n ultima zi a lunii februarie a anului curent, pentru anul expirat.
d) depunerea la organul fiscal competent a declaraţiei informative privind totalul c�ştigurilor/pierderilor, pentru fiecare contribuabil, p�nă �n ultima zi a lunii februarie a anului curent, pentru anul expirat.
(6^1) Procedura de aplicare a prevederii alin. (6) se stabileşte prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, �n conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(7) Veniturile obţinute sub forma c�ştigurilor din operaţiuni de v�nzare-cumpărare de valută la termen, pe bază de contract, precum şi orice alte operaţiuni de acest gen reprezintă diferenţele de curs favorabile rezultate din aceste operaţiuni, �n momentul �ncheierii operaţiunii şi evidenţierii �n contul clientului. C�ştigul net anual se determină ca diferenţă �ntre c�ştigurile şi pierderile �nregistrate �n cursul anului respectiv din astfel de operaţiuni. C�ştigul net anual se determină de către contribuabil pe baza declaraţiei privind venitul realizat, depusă potrivit prevederilor art. 83. Pentru tranzacţiile din anul fiscal, fiecare intermediar sau plătitor de venit, după caz, are următoarele obligaţii:
a) calcularea c�ştigului anual/pierderii anuale pentru tranzacţiile efectuate �n cursul anului pentru fiecare contribuabil;
b) transmiterea informaţiilor privind c�ştigul anual/pierderea anuală, precum şi impozitul calculat şi reţinut ca plată anticipată, �n formă scrisă către acesta, p�nă �n ultima zi a lunii februarie a anului următor celui pentru care se face calculul.
(8) Venitul impozabil realizat din lichidarea unei persoane juridice reprezintă excedentul distribuţiilor �n bani sau �n natură peste aportul la capitalul social al persoanei fizice beneficiare. Norme metodologice
ART. 67 Reţinerea impozitului din veniturile din investiţii
(1) Veniturile sub formă de dividende, inclusiv sumele primite ca urmare a deţinerii de titluri de participare la fondurile �nchise de investiţii, se impun cu o cotă de 16% din suma acestora. Obligaţia calculării şi reţinerii impozitului pe veniturile sub formă de dividende revine persoanelor juridice, odată cu plata dividendelor către acţionari sau asociaţi. Termenul de virare a impozitului este p�nă la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei �n care se face plata. �n cazul dividendelor distribuite, dar care nu au fost plătite acţionarilor sau asociaţilor p�nă la sf�rşitul anului �n care s-au aprobat situaţiile financiare anuale, impozitul pe dividende se plăteşte p�nă la data de 25 ianuarie inclusiv a anului următor.
(1^1.1) Regimul fiscal aplicabil veniturilor din dividende prevăzut la alin. (1) se aplică şi pentru veniturile considerate dividende, reprezent�nd sume plătite de o persoană juridică pentru bunurile sau serviciile furnizate �n favoarea unui participant la persoana juridică, dacă plata este făcută de către persoana juridică �n folosul personal al acestuia.
(1^1) Veniturile sub formă de dob�nzi pentru depozitele la vedere/conturi curente, precum şi cele la depozitele clienţilor, constituite �n baza legislaţiei privind economisirea şi creditarea �n sistem colectiv pentru domeniul locativ, realizate �ncep�nd cu 1 iulie 2010, se impun cu o cotă de 16% din suma acestora, impozitul fiind final, indiferent de data constituirii raportului juridic. Impozitul se calculează şi se reţine de către plătitorii de astfel de venituri la momentul �nregistrării �n contul curent sau �n contul de depozit al titularului. Virarea impozitului se face lunar, p�nă la data de 25 inclusiv a lunii următoare �nregistrării �n cont.
(2) Veniturile sub formă de dob�nzi realizate �ncep�nd cu 1 iulie 2010 pentru depozitele la termen constituite, instrumentele de economisire dob�ndite, contractele civile �ncheiate se impun cu o cotă de 16% din suma acestora, impozitul fiind final, indiferent de data constituirii raportului juridic. Pentru veniturile sub formă de dob�nzi, impozitul se calculează şi se reţine de către plătitorii de astfel de venituri la momentul �nregistrării �n contul curent sau �n contul de depozit al titularului, respectiv la momentul răscumpărării, �n cazul unor instrumente de economisire. �n situaţia sumelor primite sub formă de dob�ndă pentru �mprumuturile acordate pe baza contractelor civile, calculul impozitului datorat de către plătitorii de venit se efectuează la momentul plăţii dob�nzii. Virarea impozitului pentru veniturile din dob�nzi se face lunar, p�nă la data de 25 inclusiv a lunii următoare �nregistrării/răscumpărării, �n cazul unor instrumente de economisire, respectiv la momentul plăţii dob�nzii, pentru venituri de această natură, pe baza contractelor civile.
(2^1) *** Abrogat.
(3) Calculul, reţinerea şi virarea impozitului pe veniturile din investiţii, altele dec�t cele prevăzute la alin. (1) şi (2) se efectuează astfel:
a) impozitul anual datorat de contribuabil pentru c�ştigul net anual impozabil se stabileşte de organul fiscal competent, potrivit prevederilor art. 84, pe baza declaraţiei privind venitul realizat.
Pentru c�ştigurile/pierderile din transferul titlurilor de valoare altele dec�t părţile sociale şi valorile mobiliare �n cazul societăţilor �nchise, realizate �ncep�nd cu data de 1 ianuarie 2013 inclusiv, nu se efectuează plăţi anticipate �n cursul anului fiscal, �n contul impozitului anual datorat
a1) *** Abrogat.
b) �n cazul c�ştigurilor determinate din transferul valorilor mobiliare, �n cazul societăţilor �nchise, şi din transferul părţilor sociale, obligaţia calculării, reţinerii şi virării impozitului revine dob�nditorului. Calculul şi reţinerea impozitului de către dob�nditor se efectuează la momentul �ncheierii tranzacţiei, pe baza contractului �ncheiat �ntre părţi. Impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 16% asupra c�ştigului, la fiecare tranzacţie, impozitul fiind final. Transmiterea dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare sau a părţilor sociale trebuie �nscrisă �n registrul comerţului şi/sau �n registrul asociaţilor/acţionarilor, după caz, operaţiune care nu se poate efectua fără justificarea virării impozitului la bugetul de stat. Termenul de virare a impozitului este p�nă la data la care se depun documentele pentru transcrierea dreptului de proprietate asupra părţilor sociale sau a valorilor mobiliare la registrul comerţului ori �n registrul acţionarilor, după caz, indiferent dacă plata titlurilor respective se face sau nu eşalonat; Norme metodologice
c) c�ştigul din operaţiuni de v�nzare-cumpărare de valută la termen, pe bază de contract, precum şi din orice alte operaţiuni de acest gen, altele dec�t cele cu instrumente financiare tranzacţionate pe pieţe autorizate şi supravegheate de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, se impune cu o cotă de 16% la fiecare tranzacţie, impozitul reţinut constituind plată anticipată �n contul impozitului anual datorat.
Obligaţia calculării, reţinerii şi virării impozitului revine intermediarilor sau altor plătitori de venit, după caz. Impozitul calculat şi reţinut, reprezent�nd plată anticipată, se virează p�nă la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei �n care a fost reţinut.
d) venitul impozabil obţinut din lichidarea unei persoane juridice de către acţionari/asociaţi persoane fizice se impune cu o cotă de 16%, impozitul fiind final. Obligaţia calculării, reţinerii şi virării impozitului revine persoanei juridice. Impozitul calculat şi reţinut la sursă se virează p�nă la data depunerii situaţiei financiare finale la oficiul registrului comerţului, �ntocmită de lichidatori. Norme metodologice
(4) Pierderile rezultate din tranzacţiile cu părţi sociale şi valori mobiliare, �n cazul societăţilor �nchise, nu sunt recunoscute din punct de vedere fiscal, nu se compensează şi nu se reportează.
(5) *** Abrogat.
(6) Pierderile rezultate din operaţiuni de v�nzare/cumpărare de valută la termen, pe bază de contract, şi orice alte operaţiuni de acest gen, altele dec�t cele cu instrumente financiare tranzacţionate pe pieţe autorizate şi supravegheate de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, �nregistrate �n cursul anului fiscal, se compensează la sf�rşitul anului fiscal cu c�ştigurile de aceeaşi natură realizate �n cursul anului respectiv. Dacă �n urma acestei compensări rezultă o pierdere anuală, aceasta nu se reportează.
(7) *** Abrogat.
(8) �n aplicarea prevederilor prezentului articol se utilizează norme privind determinarea, reţinerea şi virarea impozitului pe c�ştigul de capital din transferul titlurilor de valoare obţinut de persoanele fizice, aprobate prin ordin comun al ministrului finanţelor publice şi al preşedintelui Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare.
(9) *** Abrogat.
ART. 67^2 Impozitarea c�ştigului net anual impozabil/c�ştigului net anual
C�ştigul net anual impozabil din transferul titlurilor de valoare, altele dec�t părţile sociale şi valorile mobiliare �n cazul societăţilor �nchise, şi c�ştigul net anual din operaţiuni de v�nzare-cumpărare de valută la termen, pe bază de contract, şi orice alte operaţiuni de acest gen se impozitează potrivit prevederilor capitolul X din prezentul titlu.
ART. 68 Definirea veniturilor din pensii
Veniturile din pensii reprezintă sume primite ca pensii de la fondurile �nfiinţate din contribuţiile sociale obligatorii făcute către un sistem de asigurări sociale, inclusiv cele din fonduri de pensii facultative şi cele finanţate de la bugetul de stat.
ART. 68^1 Venituri neimpozabile
Nu sunt venituri impozabile veniturile din pensii realizate de către persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat.
ART. 69 Stabilirea venitului impozabil lunar din pensii
Venitul impozabil lunar din pensii se stabileşte prin deducerea din venitul din pensie a unei sume neimpozabile lunare de 1.000 lei şi a contribuţiilor obligatorii calculate, reţinute şi suportate de persoana fizică.
ART. 70 Reţinerea impozitului din venitul din pensii
(1) Orice plătitor de venituri din pensii are obligaţia de a calcula lunar impozitul aferent acestui venit, de a-l reţine şi de a-l vira la bugetul de stat, potrivit prevederilor prezentului articol.
(2) Impozitul se calculează prin aplicarea cotei de impunere de 16% asupra venitului impozabil lunar din pensii.
(3) Impozitul calculat se reţine la data efectuării plăţii pensiei şi se virează la bugetul de stat p�nă la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se face plata pensiei.
(4) Impozitul reţinut este impozit final al contribuabilului pentru veniturile din pensii.
(5) �n cazul unei pensii care nu este plătită lunar, impozitul ce trebuie reţinut se stabileşte prin �mpărţirea pensiei plătite la fiecare din lunile cărora le este aferentă pensia.
(6) Drepturile de pensie restante se defalchează pe lunile la care se referă, �n vederea calculării impozitului datorat, reţinerii şi virării acestuia.
(7) Veniturile din pensiile de urmaş vor fi individualizate �n funcţie de numărul acestora, iar impozitarea se va face �n raport cu drepturile cuvenite fiecărui urmaş.
(8) �n cazul veniturilor din pensii şi/sau al diferenţelor de venituri din pensii stabilite pentru perioade anterioare, conform legii, impozitul se calculează asupra venitului impozabil lunar şi se reţine la data efectuării plăţii, �n conformitate cu reglementările legale �n vigoare la data plăţii şi se virează p�nă la data de 25 a lunii următoare celei �n care s-au plătit.
(9) Impozitul pe veniturile din pensii se reţine şi se virează integral la bugetul de stat.
ART. 71 Definirea veniturilor
(1) Veniturile din activităţi agricole cuprind veniturile obţinute, individual sau �ntr-o formă de asociere, din:
a) cultivarea produselor agricole vegetale;
b) exploatarea pepinierelor viticole, pomicole şi altele asemenea;
c) creşterea şi exploatarea animalelor, inclusiv din valorificarea produselor de origine animală, �n stare naturală.
(2) Veniturile din silvicultură şi piscicultură reprezintă veniturile obţinute din recoltarea şi valorificarea produselor specifice fondului forestier naţional, respectiv a produselor lemnoase şi nelemnoase, precum şi cele obţinute din exploatarea amenajărilor piscicole.
(3) Veniturile din silvicultură şi piscicultură se supun impunerii potrivit prevederilor cap. II �Venituri din activităţi independente�, venitul net anual fiind determinat �n sistem real, pe baza datelor din contabilitatea �n partidă simplă. Pentru aceste venituri sunt aplicabile regulile de impunere proprii veniturilor din activităţi independente pentru care venitul net anual se determină �n sistem real.
(4) Veniturile obţinute din valorificarea produselor prevăzute la alin. (1) �n altă modalitate dec�t �n stare naturală reprezintă venituri din activităţi independente şi se supun regulilor de impunere proprii categoriei respective.
(5) Veniturile definite la alin. (1) pentru care nu au fost stabilite norme de venit sunt venituri impozabile şi se supun impunerii potrivit prevederilor cap. II �Venituri din activităţi independente�, venitul net anual fiind determinat �n sistem real, pe baza datelor din contabilitatea �n partidă simplă. Pentru aceste venituri sunt aplicabile regulile de impunere proprii veniturilor din activităţi independente pentru care venitul net anual se determină �n sistem real.
ART. 72 Venituri neimpozabile
(1) Nu sunt venituri impozabile veniturile obţinute de persoanele fizice din valorificarea �n stare naturală a produselor culese sau capturate din flora şi fauna sălbatică.
(2) Veniturile definite la art. 71 alin. (1) sunt venituri neimpozabile �n limitele stabilite potrivit tabelului următor:
�
|
Produse vegetale |
Suprafaţă |
|
Cereale |
p�nă la 2 ha |
|
Plante oleaginoase |
p�nă la 2 ha |
|
Cartof |
p�nă la 2 ha |
|
Sfecla de zahăr |
p�nă la 2 ha |
|
Tutun |
p�nă la 1 ha |
|
Hamei pe rod |
p�nă la 2 ha |
|
Legume �n c�mp |
p�nă la 0,5 ha |
|
Legume �n spaţii protejate |
p�nă la 0,2 ha |
|
Leguminoase pentru boabe |
p�nă la 1,5 ha |
|
Pomi pe rod |
p�nă la 1,5 ha |
|
Vie pe rod |
p�nă la 0,5 ha |
|
Flori şi plante ornamentale |
p�nă la 0,3 ha |
|
|
|
|
Animale |
Nr. de capete/ Nr. de familii de albine |
|
Vaci şi bivoliţe |
p�nă la 2 |
|
Ovine şi caprine |
p�nă la 10 |
|
Porci pentru �ngrăşat |
p�nă la 6 |
|
Albine |
p�nă la 50 de familii |
|
Păsări de curte |
p�nă la 100 |
ART. 73 Stabilirea venitului anual din activităţi agricole pe bază de norme de venit
(1) Venitul dintr-o activitate agricolă se stabileşte pe bază de norme de venit.
(2) Normele de venit se stabilesc pe unitatea de suprafaţă (ha)/cap de animal/familie de albine.
(3) Normele de venit corespunzătoare veniturilor definite la art. 71 alin. (1) sunt stabilite pentru perioada impozabilă din anul fiscal 2013 cuprinsă �ntre 1 februarie 2013 şi p�nă la sf�rşitul anului fiscal, potrivit tabelului următor:
�
|
Produse vegetale |
Suprafaţa destinată producţiei vegetale/cap de animal/familie de albine |
Norma de venit - lei - |
|
Cereale |
peste 2 ha |
449 |
|
Plante oleaginoase |
peste 2 ha |
458 |
|
Cartof |
peste 2 ha |
3.488 |
|
Sfeclă de zahăr |
peste 2 ha |
697 |
|
Tutun |
peste 1 ha |
1.060 |
|
Hamei pe rod |
peste 2 ha |
1.483 |
|
Legume �n c�mp |
peste 0,5 ha |
4.001 |
|
Legume �n spaţii protejate |
peste 0,2 ha |
8.033 |
|
Leguminoase pentru boabe |
peste 1,5 ha |
801 |
|
Pomi pe rod |
peste 1,5 ha |
4.709 |
|
Vie pe rod |
peste 0,5 ha |
1.385 |
|
Flori şi plante ornamentale |
peste 0,3 ha |
11.773 |
|
Animale |
||
|
Vaci şi bivoliţe |
peste 2 capete |
453 |
|
Ovine şi caprine |
10 - 50 de capete |
23 |
|
peste 50 de capete |
65 |
|
|
Porci pentru �ngrăşat |
6 - 10 capete |
56 |
|
peste 10 capete |
177 |
|
|
Albine |
50 - 100 de familii |
70 |
|
peste 100 de familii |
98 |
|
|
Păsări de curte |
100 - 500 de capete |
3 |
|
peste 500 de capete |
2 |
|
(4) �ncep�nd cu anul fiscal 2014, normele de venit se stabilesc de către direcţiile teritoriale de specialitate ale Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, se aprobă şi se publică de către direcţiile generale ale finanţelor publice teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice, p�nă cel t�rziu la data de 15 februarie a anului pentru care se aplică aceste norme de venit.
ART. 74 Calculul şi plata impozitului aferent veniturilor din activităţi agricole
(1) Impozitul pe venitul din activităţi agricole se calculează de organul fiscal competent prin aplicarea unei cote de 16% asupra venitului anual din activităţi agricole stabilit pe baza normei anuale de venit, impozitul fiind final.
(2) Contribuabilul care desfăşoară o activitate agricolă prevăzută la art. 71 �alin. (1) pentru care venitul se determină pe bază de normă de venit are obligaţia de a depune anual o declaraţie la organul fiscal competent, p�nă la data de 25 mai inclusiv a anului fiscal, pentru anul �n curs. �n cazul �n care activitatea se desfăşoară �n cadrul unei asocieri fără personalitate juridică, obligaţia depunerii declaraţiei la organul fiscal competent revine asociatului care răspunde pentru �ndeplinirea obligaţiilor asociaţiei faţă de autorităţile publice �n cadrul aceluiaşi termen. Anexa declaraţiei depusă de asociatul desemnat va cuprinde şi cota de distribuire ce revine fiecărui membru asociat din venitul impozabil calculat la nivelul asocierii.
(3) Declaraţia prevăzută la alin. (2) nu se depune pentru veniturile prevăzute la art. 72.
(4) Organul fiscal competent stabileşte impozitul anual datorat şi emite decizia de impunere, la termenul şi �n forma stabilite prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
(5) Plata impozitului anual stabilit conform deciziei de impunere anuale se efectuează către bugetul de stat �n două rate egale, astfel:
a) 50% din impozit p�nă la data de 25 octombrie inclusiv;
b) 50% din impozit p�nă la data de 15 decembrie inclusiv.
(6) Impozitul se virează la bugetul de stat şi din acesta nu se distribuie cote defalcate către bugetele locale.
ART. 75 Definirea veniturilor din premii şi din jocuri de noroc
(1) Veniturile din premii cuprind veniturile din concursuri, altele dec�t cele prevăzute la art. 42, precum şi cele din promovarea produselor/serviciilor ca urmare a practicilor comerciale, potrivit legii.
(2) Veniturile din jocuri de noroc cuprind c�ştigurile realizate ca urmare a participării la jocuri de noroc, inclusiv cele de tip jack-pot, definite conform normelor metodologice. Norme metodologice
ART. 76 Stabilirea venitului net din premii şi din jocuri de noroc
Venitul net este diferenţa dintre venitul din premii sau din jocuri de noroc şi suma reprezent�nd venit neimpozabil.
ART. 77 Reţinerea impozitului aferent veniturilor din premii şi din jocuri de noroc
(1) Veniturile sub formă de premii se impun, prin reţinerea la sursă, cu o cotă de 16% aplicată asupra venitului net realizat din fiecare premiu.
(2) Veniturile din jocuri de noroc se impun, prin reţinerea la sursă, cu o cotă de 25% aplicată asupra venitului net. Venitul net se calculează la nivelul c�ştigurilor realizate �ntr-o zi de la acelaşi organizator sau plătitor.
(3) Obligaţia calculării, reţinerii şi virării impozitului revine plătitorilor de venituri.
(4) Nu sunt impozabile veniturile obţinute din premii şi din jocuri de noroc, �n bani şi/sau �n natură, sub valoarea sumei neimpozabile stabilită �n sumă de 600 lei, realizate de contribuabil:
a) pentru fiecare premiu;
b) pentru c�ştigurile din jocuri de noroc, de la acelaşi organizator sau plătitor �ntr-o singură zi.
(5) Impozitul calculat şi reţinut �n momentul plăţii este impozit final.
(6) Impozitul pe venit astfel calculat şi reţinut se virează la bugetul de stat p�nă la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei �n care a fost reţinut.
ART. 77^1 Definirea venitului din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal
(1) La transferul dreptului de proprietate şi al dezmembrămintelor acestuia, prin acte juridice �ntre vii asupra construcţiilor de orice fel şi a terenurilor aferente acestora, precum şi asupra terenurilor de orice fel fără construcţii, contribuabilii datorează un impozit care se calculează astfel:
a) pentru construcţiile de orice fel cu terenurile aferente acestora, precum şi pentru terenurile de orice fel fără construcţii, dob�ndite �ntr-un termen de p�nă la 3 ani inclusiv:
- 3% p�nă la valoarea de 200.000 lei inclusiv;
- peste 200.000 lei, 6.000 lei + 2% calculate la valoarea ce depăşeşte 200.000 lei inclusiv;
b) pentru imobilele descrise la lit. a), dob�ndite la o dată mai mare de 3 ani:
- 2% p�nă la valoarea de 200.000 lei inclusiv;
- peste 200.000 lei, 4.000 lei + 1% calculat la valoarea ce depăşeşte 200.000 lei inclusiv. Norme metodologice
(2) Impozitul prevăzut la alin. (1) nu se datorează �n următoarele cazuri:
a) la dob�ndirea dreptului de proprietate asupra terenurilor şi construcţiilor de orice fel, prin reconstituirea dreptului de proprietate �n temeiul legilor speciale;
b) la dob�ndirea dreptului de proprietate cu titlul de donaţie �ntre rude şi afini p�nă la gradul al III-lea inclusiv, precum şi �ntre soţi. Norme metodologice
(3) Pentru transmisiunea dreptului de proprietate şi a dezmembrămintelor acestuia cu titlul de moştenire nu se datorează impozitul prevăzut la alin. (1), dacă succesiunea este dezbătută şi finalizată �n termen de 2 ani de la data decesului autorului succesiunii. �n cazul nefinalizării procedurii succesorale �n termenul prevăzut mai sus, moştenitorii datorează un impozit de 1% calculat la valoarea masei succesorale. Norme metodologice
(4) Impozitul prevăzut la alin. (1) şi (3) se calculează la valoarea declarată de părţi �n actul prin care se transferă dreptul de proprietate sau dezmembrămintele sale. �n cazul �n care valoarea declarată este inferioară valorii orientative stabilite prin expertiza �ntocmită de camera notarilor publici, impozitul se va calcula la nivelul valorii stabilite prin expertiză, cu excepţia tranzacţiilor �ncheiate �ntre rude ori afini p�nă la gradul al II-lea inclusiv, precum şi �ntre soţi, caz �n care impozitul se calculează la valoarea declarată de părţi �n actul prin care se transferă dreptul de proprietate. Norme metodologice
(5) Camerele notarilor publici vor actualiza cel puţin o dată pe an expertizele privind valoarea de circulaţie a bunurilor imobile, care vor fi comunicate la direcţiile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice. Norme metodologice
(6) Impozitul prevăzut la alin. (1) şi (3) se va calcula şi se va �ncasa de notarul public �nainte de autentificarea actului sau, după caz, �ntocmirea �ncheierii de finalizare a succesiunii. Impozitul calculat şi �ncasat se virează p�nă la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei �n care a fost reţinut. �n cazul �n care transferul dreptului de proprietate sau al dezmembrămintelor acestuia, pentru situaţiile prevăzute la alin. (1) şi (3), se realizează prin hotăr�re judecătorească sau prin altă procedură, impozitul prevăzut la alin. (1) şi (3) se calculează şi se �ncasează de către organul fiscal competent. Instanţele judecătoreşti care pronunţă hotăr�ri judecătoreşti definitive şi irevocabile comunică organului fiscal competent hotăr�rea şi documentaţia aferentă �n termen de 30 de zile de la data răm�nerii definitive şi irevocabile a hotăr�rii. Pentru alte proceduri dec�t cea notarială sau judecătorească contribuabilul are obligaţia de a declara venitul obţinut �n maximum 10 zile de la data transferului, la organul fiscal competent, �n vederea calculării impozitului. Pentru �nscrierea drepturilor dob�ndite �n baza actelor autentificate de notarii publici ori a certificatelor de moştenitor sau, după caz, a hotăr�rilor judecătoreşti şi a altor documente �n celelalte cazuri, registratorii de la birourile de carte funciară vor verifica �ndeplinirea obligaţiei de plată a impozitului prevăzut la alin. (1) şi (3) şi, �n cazul �n care nu se va face dovada achitării acestui impozit, vor respinge cererea de �nscriere p�nă la plata impozitului.
(7) Impozitul stabilit �n condiţiile alin. (1) şi (3) se distribuie astfel:
a) o cotă de 50% se face venit la bugetul consolidat;
b) o cotă de 50% se face venit la bugetul unităţilor administrativ-teritoriale pe teritoriul cărora se află bunurile imobile ce au făcut obiectul �nstrăinării.
(8) Procedura de calculare, �ncasare şi virare a impozitului perceput �n condiţiile alin. (1) şi (3), precum şi obligaţiile declarative se vor stabili prin norme metodologice emise prin ordin comun al ministrului finanţelor publice şi ministrului justiţiei, cu consultarea Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din Rom�nia.
ART. 77^2 Rectificarea impozitului
�n cazul �n care, după autentificarea actului sau �ntocmirea �ncheierii de finalizare �n procedura succesorală de către notarul public, se constată erori sau omisiuni �n calcularea şi �ncasarea impozitului prevăzut la art. 77^1 alin. (1) şi (3), notarul public va comunica organului fiscal competent această situaţie, cu motivarea cauzelor care au determinat eroarea sau omisiunea. Organele fiscale competente vor emite decizii de impunere pentru contribuabilii desemnaţi la art. 77^1 alin. (1) şi (3), �n vederea �ncasării impozitului. Răspunderea notarului public pentru ne�ncasarea sau calcularea eronată a impozitului prevăzut la art. 77^1 alin. (1) şi (3) este angajată numai �n cazul �n care se dovedeşte că ne�ncasarea integrală sau parţială este imputabilă notarului public care, cu intenţie, nu şi-a �ndeplinit această obligaţie.
ART. 77^3 Obligaţiile declarative ale notarilor publici cu privire la transferul proprietăţilor imobiliare
Notarii publici au obligaţia să depună semestrial la organul fiscal teritorial o declaraţie informativă privind transferurile de proprietăţi imobiliare, cuprinz�nd următoarele elemente pentru fiecare tranzacţie:
a) părţile contractante;
b) valoarea �nscrisă �n documentul de transfer;
c) impozitul pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal;
d) taxele notariale aferente transferului.
ART. 78 Definirea veniturilor din alte surse
(1) �n această categorie se includ, �nsă nu sunt limitate, următoarele venituri:
a) prime de asigurări suportate de o persoană fizică independentă sau de orice altă entitate, �n cadrul unei activităţi pentru o persoană fizică �n legătură cu care suportatorul nu are o relaţie generatoare de venituri din salarii, potrivit cap. 3 din prezentul titlu;
b) c�ştiguri primite de la societăţile de asigurări, ca urmare a contractului de asigurare �ncheiat �ntre părţi cu ocazia tragerilor de amortizare;
c) venituri, sub forma diferenţelor de preţ pentru anumite bunuri, servicii şi alte drepturi, primite de persoanele fizice pensionari, foşti salariaţi, potrivit clauzelor contractului de muncă sau �n baza unor legi speciale;
d) venituri primite de persoanele fizice reprezent�nd onorarii din activitatea de arbitraj comercial;
e) *** Abrogat.
f) venituri obținute din valorificarea prin centrele de colectarea deșeurilor de metal, h�rtie, sticlă și altele asemenea. Nu sunt impozabile veniturile realizate din valorificarea bunurilor mobile prin centrele de colectare, �n vederea dezmembrării, care fac obiectul Programelor naționale finanțate din bugetul de stat sau din alte fonduri publice, �n conformitate cu prevederile art. 42 lit. a^1) și lit. g).
e) *** Abrogat.
(2) Venituri din alte surse sunt orice venituri identificate ca fiind impozabile, care nu se �ncadrează �n categoriile prevăzute la art. 41 lit. a) - h), altele dec�t veniturile neimpozabile �n conformitate cu prezentul titlu, precum şi cele enumerate prin normele metodologice elaborate �n aplicarea prezentului articol.
ART. 79 Calculul impozitului şi termenul de plată
(1) Impozitul pe venit se calculează prin reţinere la sursă la momentul plăţii veniturilor de către plătitorii de venituri, prin aplicarea unei cote de 16% asupra venitului brut.
(2) Impozitul calculat şi reţinut reprezintă impozit final.
(3) Impozitul astfel reţinut se virează la bugetul de stat p�nă la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei �n care a fost reţinut.
ART. 79^1 Definirea şi impozitarea veniturilor a căror sursă nu a fost identificată
Orice venituri constatate de organele fiscale, �n condiţiile Codului de procedură fiscală, a căror sursă nu a fost identificată se impun cu o cotă de 16% aplicată asupra bazei impozabile ajustate pe baza procedurilor şi metodelor indirecte de reconstituite a veniturilor sau cheltuielilor. Prin decizia de impunere organele fiscale vor stabili cuantumul impozitului şi al accesoriilor.
ART. 80 Stabilirea venitului net anual impozabil
(1) Venitul net anual impozabil se stabileşte pe fiecare sursă din categoriile de venituri menţionate la art. 41 lit. a), c) şi f) prin deducerea din venitul net anual a pierderilor fiscale reportate.
(2) Veniturile din categoriile prevăzute la art. 41 lit. a), c) şi f), ce se realizează �ntr-o fracţiune de an sau �n perioade diferite ce reprezintă fracţiuni ale aceluiaşi an, se consideră venit anual. Norme metodologice
(3) Pierderea fiscală anuală �nregistrată pe fiecare sursă din activităţi independente, cedarea folosinţei bunurilor şi din activităţi agricole se reportează şi se completează cu venituri obţinute din aceeaşi sursă de venit din următorii 5 ani fiscali. Norme metodologice
(3^1) Pierderile din categoriile de venituri menţionate la art. 41 lit. a), c) şi f) provenind din străinătate se reportează şi se compensează cu veniturile de aceeaşi natură şi sursă, realizate �n străinătate, pe fiecare ţară, �nregistrate �n următorii 5 ani fiscali.
(4) Regulile de reportare a pierderilor sunt următoarele:
a) reportul se efectuează cronologic, �n funcţie de vechimea pierderii, �n următorii 5 ani consecutivi;
b) dreptul la report este personal şi netransmisibil;
c) pierderea reportată, necompensată după expirarea perioadei prevăzute la lit. a), reprezintă pierdere definitivă a contribuabilului. Norme metodologice
(5) Prevederile alin. (1) - (4) nu se aplică �n cazul veniturilor din activităţi agricole definite la art. 71 alin. (1) pentru care sunt stabilite norme de venit.
ART. 80^1 Stabilirea c�ştigului net anual impozabil
(1) C�ştigul net anual impozabil din transferul titlurilor de valoare, altele dec�t părţile sociale şi valorile mobiliare �n cazul societăţilor �nchise, se determină ca diferenţă �ntre c�ştigul net anual şi pierderile reportate din anii fiscali anteriori.
(2) Pierderea netă anuală din transferul titlurilor de valoare, altele dec�t părţile sociale şi valorile mobiliare �n cazul societăţilor �nchise, stabilită prin declaraţia privind venitul realizat, se recuperează din c�ştigurile nete anuale obţinute �n următorii 7 ani fiscali consecutivi.
(3) Regulile de reportare a pierderilor sunt următoarele:
a) reportul se efectuează cronologic, �n funcţie de vechimea pierderii, �n următorii 7 ani consecutivi;
b) dreptul la report este personal şi netransmisibil;
c) pierderea reportată, necompensată după expirarea perioadei prevăzute la lit. a), reprezintă pierdere definitivă a contribuabilului.
(4) Pierderile nete anuale din transferul titlurilor de valoare, altele dec�t părţile sociale şi valorile mobiliare �n cazul societăţilor �nchise provenind din străinătate se reportează şi se compensează cu veniturile de aceeaşi natură şi sursă, realizate �n străinătate, pe fiecare ţară, �nregistrate �n următorii 7 ani fiscali.
ART. 81 Declarații privind venitul estimat/norma de venit
(1) Contribuabilii, precum şi asociaţiile fără personalitate juridică, care �ncep o activitate �n cursul anului fiscal sunt obligaţi să depună la organul fiscal competent o declaraţie referitoare la veniturile şi cheltuielile estimate a se realiza pentru anul fiscal, �n termen de 15 zile de la data producerii evenimentului. Fac excepţie de la prevederile prezentului alineat contribuabilii care realizează venituri pentru care impozitul se percepe prin reţinere la sursă.
(2) Contribuabilii care obțin venituri din cedarea folosinței bunurilor din patrimoniul personal, altele dec�t veniturile din arendare pentru care impunerea este finală, au obligația să depună o declarație privind venitul estimat/norma de venit, �n termen de 15 zile de la �ncheierea contractului �ntre părți. Declarația privind venitul estimat/norma de venit se depune odată cu �nregistrarea la organul fiscal a contractului �ncheiat �ntre părți. Contribuabilii care obțin venituri din arendarea bunurilor agricole din patrimoniul personal au obligația �nregistrării contractului �ncheiat �ntre părți, precum și a modificărilor survenite ulterior, �n termen de 15 zile de la �ncheierea/producerea modificării acestuia, la organul fiscal competent.
(3) Contribuabilii care �n anul anterior au realizat pierderi și cei care au realizat venituri pe perioade mai mici dec�t anul fiscal, precum și cei care, din motive obiective, estimează că vor realiza venituri care diferă cu cel puțin 20% față de anul fiscal anterior depun, odată cu declarația privind venitul realizat, și declarația privind venitul estimat/norma de venit.
(4) Contribuabilii care determină venitul net pe bază de norme de venit, precum și cei pentru care cheltuielile se determină �n sistem forfetar și care au optat pentru determinarea venitului net �n sistem real depun declarația privind venitul estimat/ norma de venit completată corespunzător.
ART. 82 Stabilirea plăţilor anticipate de impozit
(1) Contribuabilii care realizează venituri din activităţi independente, cedarea folosinţei bunurilor, activităţi agricole impuse �n sistem real, prevăzute la art. 71 alin. (5), precum şi din silvicultură şi piscicultură, cu excepţia veniturilor din arendare, sunt obligaţi să efectueze �n cursul anului plăţi anticipate cu titlu de impozit, except�ndu-se cazul veniturilor pentru care plăţile anticipate se stabilesc prin reţinere la sursă.
(2) Plățile anticipate se stabilesc de organul fiscal competent pe fiecare sursă de venit, lu�ndu-se ca bază de calcul venitul anual estimat sau venitul net realizat �n anul precedent, după caz, prin emiterea unei decizii care se comunică contribuabililor, potrivit legii. �n cazul impunerilor efectuate după expirarea termenelor de plată prevăzute la alin. (3), contribuabilii au obligația efectuării plăților anticipate la nivelul sumei datorate pentru ultimul termen de plată al anului precedent. Diferența dintre impozitul anual calculat asupra venitului net realizat �n anul precedent și suma reprezent�nd plăți anticipate datorate de contribuabil la nivelul trimestrului IV din anul anterior se repartizează pe termenele de plată următoare din cadrul anului fiscal. Pentru declarațiile privind venitul estimat/norma de venit depuse �n luna decembrie nu se mai stabilesc plăți anticipate, venitul net aferent perioadei p�nă la sf�rșitul anului urm�nd să fie supus impozitării potrivit deciziei de impunere emise pe baza declarației privind venitul realizat. Plățile anticipate pentru veniturile din cedarea folosinței bunurilor, cu excepția veniturilor din arendă, se stabilesc de organul fiscal astfel:
a) pe baza contractului �ncheiat �ntre părți; sau
b) pe baza veniturilor determinate potrivit datelor din contabilitatea �n partidă simplă, potrivit opțiunii.
�n cazul �n care, potrivit clauzelor contractuale, venitul din cedarea folosinței bunurilor reprezintă echivalentul �n lei al unei sume �n valută, determinarea venitului anual estimat se efectuează pe baza cursului de schimb al pieței valutare, comunicat de Banca Națională a Rom�niei, din ziua precedentă celei �n care se efectuează impunerea.
(3) Plăţile anticipate se efectuează �n 4 rate egale, p�nă la data de 25 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru. Nu se datorează plăţi anticipate �n cazul contribuabililor care realizează venituri din arendare şi care au optat pentru determinarea venitului net �n sistem real, plata impozitului anual efectu�ndu-se potrivit deciziei de impunere emise pe baza declaraţiei privind venitul realizat.
(4) Termenele şi procedura de emitere a deciziilor de plăţi anticipate vor fi stabilite prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
(5) Pentru stabilirea plăților anticipate, organul fiscal va lua ca bază de calcul venitul anual estimat, �n toate situațiile �n care a fost depusă o declarație privind venitul estimat/ norma de venit pentru anul curent, sau venitul net din declarația privind venitul realizat pentru anul fiscal precedent, după caz. La stabilirea plăților anticipate se utilizează cota de impozit de 16% prevăzută la art. 43 alin. (1).
(5^1) Impozitul reținut la sursă de către plătitori pentru veniturile prevăzute la art. 78 alin. (1) lit. f) se stabilește prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului brut și reprezintă plată anticipată �n contul impozitului anual datorat de către contribuabilii care realizează, individual sau �ntr-o formă de asociere, venituri din activități independente, venituri din cedarea folosinței bunurilor, venituri din activități agricole, determinate �n sistem real.
(6) Plăţile anticipate stabilite pe baza contractelor �ncheiate �ntre părţi �n care chiria este exprimată �n lei, potrivit prevederilor art. 63 alin. (2), precum şi pentru veniturile din activităţi independente, impuse pe baza normelor de venit, reprezintă impozit final.
(7) �n situaţia rezilierii, �n cursul anului fiscal, a contractelor �ncheiate �ntre părţi �n care chiria este exprimată �n lei, plăţile anticipate stabilite potrivit prevederilor art. 63 alin. (2) vor fi recalculate de organul fiscal competent la cererea contribuabilului, pe bază de documente justificative.
(8) Contribuabilii care realizează venituri din activităţi independente şi/sau din activităţi agricole impuse �n sistem real, silvicultură şi piscicultură şi care �n cursul anului fiscal �şi �ncetează activitatea, precum şi cei care intră �n suspendare temporară a activităţii, potrivit legislaţiei �n materie, au obligaţia de a depune la organul fiscal competent o declaraţie, �nsoţită de documente justificative, �n termen de 15 zile de la data producerii evenimentului, �n vederea recalculării plăţilor anticipate.
(9) Procedura de aplicare a prevederilor alin. (8) se stabileşte prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, �n conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 83 Declaraţia privind venitul realizat
(1) Contribuabilii care realizează, individual sau �ntr-o formă de asociere, venituri din activităţi independente, venituri din cedarea folosinţei bunurilor, venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, determinate �n sistem real, au obligaţia de a depune o declaraţie privind venitul realizat la organul fiscal competent, pentru fiecare an fiscal, p�nă la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului. Declaraţia privind venitul realizat se completează pentru fiecare sursă şi categorie de venit. Pentru veniturile realizate �ntr-o formă de asociere, venitul declarat va fi venitul net/pierderea distribuită din asociere.
(1^1) Declaraţia privind venitul realizat se completează şi pentru contribuabilii prevăzuţi la art. 63 alin. (2), caz �n care plăţile anticipate de impozit vor fi luate �n calcul la stabilirea impozitului anual datorat, pentru situaţiile �n care intervin modificări ale clauzelor contractuale, cu excepţia art. 82 alin. (7).
(2) Declaraţia privind venitul realizat se completează şi se depune la organul fiscal competent pentru fiecare an fiscal p�nă la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a c�ştigului net anual/pierderii nete anuale, generat/generată de:
a) transferuri de titluri de valoare, altele dec�t părţile sociale şi valorile mobiliare, �n cazul societăţilor �nchise;
b) operaţiuni de v�nzare-cumpărare de valută la termen, pe bază de contract, şi orice alte operaţiuni de acest gen.
(2^1) *** Abrogat.
(3) Nu se depun declaraţii privind venitul realizat pentru următoarele categorii de venituri:
a) venituri nete determinate pe bază de norme de venit, cu excepția contribuabililor care au depus declarații privind venitul estimat/ norma de venit �n luna decembrie și pentru care nu s-au stabilit plăți anticipate, conform legii;
b) venituri din activități menționate la art. 52 alin. (1) lit. a)�c), a căror impunere este finală potrivit prevederilor art. 52^1;
b^1) venituri din cedarea folosinței bunurilor sub formă de arendă, a căror impunere este finală potrivit prevederilor art. 62 alin. (2^1);
c) venituri din cedarea folosinței bunurilor prevăzute la art. 63 alin. (2), a căror impunere este finală, cu excepția contribuabililor care au depus declarații privind venitul estimat/norma de venit �n luna decembrie și pentru care nu s-au stabilit plăți anticipate, conform legii;
d) venituri sub formă de salarii şi venituri asimilate salariilor, pentru care informaţiile sunt cuprinse �n declaraţia privind calcularea şi reţinerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit sau declaraţii lunare, depuse de contribuabilii prevăzuţi la art. 60;
e) venituri din investiţii, cu excepţia celor prevăzute la alin. (2), precum şi venituri din premii şi din jocuri de noroc, a căror impunere este finală;
f) venituri din pensii;
g) veniturile din activităţi agricole a căror impunere este finală, potrivit prevederilor art. 74 alin. (1);
h) venituri din transferul proprietăţilor imobiliare;
i) venituri din alte surse.
ART. 84 Stabilirea şi plata impozitului anual datorat
(1) Impozitul anual datorat se stabileşte de organul fiscal competent pe baza declaraţiei privind venitul realizat, prin aplicarea cotei de 16% asupra fiecăruia din următoarele:
a) venitul net anual impozabil;
b) c�ştigul net anual impozabil din transferul titlurilor de valoare, altele dec�t părţile sociale şi valorile mobiliare, �n cazul societăţilor �nchise;
c) c�ştigul net anual din operaţiuni de v�nzare-cumpărare de valută la termen, pe bază de contract, şi orice alte operaţiuni de acest gen.
(1^1) *** Abrogat.
(2) Contribuabilii pot dispune asupra destinaţiei unei sume, reprezent�nd p�nă la 2% din impozitul datorat pe venitul net anual impozabil, c�ştigul net anual impozabil din transferul titlurilor de valoare, altele dec�t părţile sociale şi valorile mobiliare, �n cazul societăţilor �nchise, c�ştigul net anual din operaţiuni de v�nzare-cumpărare de valută la termen, pe bază de contract, şi orice alte operaţiuni de acest gen, pentru susţinerea entităţilor nonprofit care se �nfiinţează şi funcţionează �n condiţiile legii, unităţilor de cult, precum şi pentru acordarea de burse private, conform legii.
(3) Organul fiscal competent are obligaţia calculării, reţinerii şi virării sumei reprezent�nd p�nă la 2% din impozitul datorat pe:
a) venitul net anual impozabil;
b) c�ştigul net anual impozabil din transferul titlurilor de valoare, altele dec�t părţile sociale şi valorile mobiliare, �n cazul societăţilor �nchise;
c) c�ştigul net anual din operaţiuni de v�nzare-cumpărare de valută la termen, pe bază de contract, şi orice alte operaţiuni de acest gen.
(4) Procedura de aplicare a prevederilor alin. (1), (2) şi (3) se stabileşte prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, �n conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(5) *** Abrogat.
(6) *** Abrogat.
(7) Organul fiscal stabileşte impozitul anual datorat pe baza declaraţiei privind venitul realizat şi emite decizia de impunere, la termenul şi �n forma stabilite prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
(8) Diferenţele de impozit rămase de achitat conform deciziei de impunere anuale se plătesc �n termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere, perioadă pentru care nu se calculează şi nu se datorează sumele stabilite potrivit reglementărilor �n materie privind colectarea creanţelor bugetare.
ART. 85 Venituri din bunuri sau drepturi care sunt deţinute �n comun
Venitul net obţinut din exploatarea bunurilor şi drepturilor de orice fel, deţinute �n comun, este considerat ca fiind obţinut de proprietari, uzufructuari sau de alţi deţinători legali, �nscrişi �ntr-un document oficial, şi se atribuie proporţional cu cotele-părţi pe care aceştia le deţin �n acea proprietate sau �n mod egal, �n situaţia �n care acestea nu se cunosc.
ART. 86 Reguli privind asocierile fără personalitate juridică
(1) Prevederile prezentului articol nu se aplică:
- pentru asocierile fără personalitate juridică prevăzute la art. 28;
- fondurilor de investiţii constituite ca asociaţii fără personalitate juridică;
- asocierilor cu o persoană juridică plătitoare de impozit pe profit, caz �n care sunt aplicabile numai reglementările fiscale din titlul II;
- fondurilor de pensii administrat privat şi fondurilor de pensii facultative constituite conform prevederilor legislaţiei specifice �n materie;
- asocierilor fără personalitate juridică �n cazul �n care membrii asociaţi realizează venituri stabilite potrivit art. 49.
(2) �n cadrul fiecărei asocieri fără personalitate juridică, constituită potrivit legii, asociaţii au obligaţia să �ncheie contracte de asociere �n formă scrisă, la �nceperea activităţii, care să cuprindă inclusiv date referitoare la:
a) părţile contractante;
b) obiectul de activitate şi sediul asociaţiei;
c) contribuţia asociaţilor �n bunuri şi drepturi;
d) cota procentuală de participare a fiecărui asociat la veniturile sau pierderile din cadrul asocierii corespunzătoare contribuţiei fiecăruia;
e) desemnarea asociatului care să răspundă pentru �ndeplinirea obligaţiilor asociaţiei faţă de autorităţile publice;
f) condiţiile de �ncetare a asocierii. Contribuţiile asociaţilor conform contractului de asociere nu sunt considerate venituri pentru asociaţie. Contractul de asociere se �nregistrează la organul fiscal competent, �n termen de 15 zile de la data �ncheierii acestuia. Organul fiscal are dreptul să refuze �nregistrarea contractelor, �n cazul �n care acestea nu cuprind datele solicitate conform prezentului alineat. Norme metodologice
(3) �n cazul �n care �ntre membrii asociaţi există legături de rudenie p�nă la gradul al patrulea inclusiv, părţile sunt obligate să facă dovada că participă la realizarea venitului cu bunuri sau drepturi asupra cărora au drept de proprietate. Pot fi membri asociaţi şi persoanele fizice care au dob�ndit capacitate de exerciţiu restr�nsă. Norme metodologice
(4) Asocierile, cu excepţia celor care realizează venituri din activităţi agricole impuse pe baza normelor de venit, au obligaţia să depună la organul fiscal competent, p�nă la data de 15 martie a anului următor, declaraţii anuale de venit, conform modelului stabilit de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, care vor cuprinde şi distribuţia venitului net/pierderii pe asociaţi.
(5) Venitul/pierderea anual/anuală, realizate �n cadrul asocierii, se distribuie asociaţilor, proporţional cu cota procentuală de participare corespunzătoare contribuţiei, conform contractului de asociere. Norme metodologice
(6) Tratamentul fiscal al venitului realizat din asociere, �n alte cazuri dec�t asocierea cu o persoană juridică, va fi stabilit �n aceeaşi manieră ca şi pentru categoria de venituri �n care este �ncadrat.
(7) *** Abrogat.
(8) *** Abrogat.
(9) Venitul cuvenit unei persoane fizice, dintr-o asociere cu o persoană juridică rom�nă, micro�ntreprindere care nu generează o persoană juridică, determinat cu respectarea regulilor stabilite �n titlul IV^1, este asimilat, �n vederea impunerii la nivelul persoanei fizice, venitului din activităţi independente, din care se deduc contribuţiile obligatorii �n vederea obţinerii venitului net anual.
(10) Impozitul reţinut de persoana juridică �n contul persoanei fizice, pentru veniturile realizate dintr-o asociere cu o persoană juridică rom�nă care nu generează o persoană juridică, reprezintă plata anticipată �n contul impozitului anual pe venit. Obligaţia calculării, reţinerii şi virării impozitului, determinat conform metodologiei stabilite �n legislaţia privind impozitul pe veniturile micro�ntreprinderilor, revine persoanei juridice rom�ne.
ART. 87 Venituri ale persoanelor fizice nerezidente din activităţi independente
(1) Persoanele fizice nerezidente, care desfăşoară o activitate independentă, prin intermediul unui sediu permanent �n Rom�nia, sunt impozitate, potrivit prezentului titlu, la venitul net anual impozabil din activitatea independentă, ce este atribuibil sediului permanent.
(2) Venitul net dintr-o activitate independentă ce este atribuibil unui sediu permanent se determină conform art. 48, �n următoarele condiţii:
a) �n veniturile impozabile se includ numai veniturile ce sunt atribuibile sediului permanent;
b) �n cheltuielile deductibile se includ numai cheltuielile aferente realizării acestor venituri. Norme metodologice
ART. 88 Venituri ale persoanelor fizice nerezidente din activităţi dependente
Persoanele fizice nerezidente care desfăşoară activităţi dependente �n Rom�nia sunt impozitate potrivit prevederilor cap. III din prezentul titlu.
ART. 89 Alte venituri ale persoanelor fizice nerezidente
(1) Persoanele fizice nerezidente, care obţin alte venituri dec�t cele prevăzute la art. 87, 88 şi la titlul V, datorează impozit potrivit reglementărilor prezentului titlu.
(2) Veniturile supuse impunerii, din categoriile prevăzute la alin. (1), se determină pe fiecare sursă, potrivit regulilor specifice fiecărei categorii de venit, impozitul fiind final.
(3) Cu excepţia plăţii impozitului pe venit prin reţinere la sursă, contribuabilii persoane fizice nerezidente, care realizează venituri din Rom�nia, potrivit prezentului titlu, au obligaţia să declare şi să plătească impozitul corespunzător fiecărei surse de venit, direct sau printr-un �mputernicit, conform Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Norme metodologice
ART. 90 Venituri obţinute din străinătate
(1) Persoanele fizice prevăzute la art. 40 alin. (1) lit. a) şi cele care �ndeplinesc condiţia prevăzută la art. 40 alin. (2) datorează impozit pentru veniturile obţinute din străinătate.
(2) Veniturile realizate din străinătate se supun impozitării prin aplicarea cotelor de impozit asupra bazei de calcul determinate după regulile proprii fiecărei categorii de venit, �n funcţie de natura acestuia.
(3) Contribuabilii care obţin venituri din străinătate conform alin. (1) au obligaţia să le declare, potrivit declaraţiei specifice, p�nă la data de 25 mai a anului următor celui de realizare a venitului.
(4) *** Abrogat.
(5) *** Abrogat.
(6) Organul fiscal stabileşte impozitul anual datorat şi emite o decizie de impunere, �n intervalul şi �n forma stabilite prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
(7) Diferenţele de impozit rămase de achitat, conform deciziei de impunere anuală, se plătesc �n termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere, perioadă pentru care nu se calculează şi nu se datorează sumele stabilite potrivit reglementărilor �n materie, privind colectarea creanţelor bugetare.
ART. 91 Creditul fiscal extern
(1) Contribuabilii persoane fizice rezidente care, pentru acelaşi venit şi �n decursul aceleiaşi perioade impozabile, sunt supuşi impozitului pe venit at�t pe teritoriul Rom�niei, c�t şi �n străinătate, au dreptul la deducerea din impozitul pe venit datorat �n Rom�nia a impozitului plătit �n străinătate, denumit �n continuare credit fiscal extern, �n limitele prevăzute �n prezentul articol.
(2) Creditul fiscal extern se acordă dacă sunt �ndeplinite, cumulativ, următoarele condiţii:
a) se aplică prevederile convenţiei de evitare a dublei impuneri �ncheiate �ntre Rom�nia şi statul străin �n care s-a plătit impozitul;
b) impozitul plătit �n străinătate, pentru venitul obţinut �n străinătate, a fost efectiv plătit �n mod direct de persoana fizică sau de reprezentantul său legal ori prin reţinere la sursă de către plătitorul venitului. Plata impozitului �n străinătate se dovedeşte printr-un document justificativ, eliberat de autoritatea competentă a statului străin respectiv;
c) venitul pentru care se acordă credit fiscal face parte din una dintre categoriile de venituri prevăzute la art. 41.
(3) Creditul fiscal extern se acordă la nivelul impozitului plătit �n străinătate, aferent venitului din sursa din străinătate, dar nu poate fi mai mare dec�t partea de impozit pe venit datorat �n Rom�nia, aferentă venitului impozabil din străinătate. �n situaţia �n care contribuabilul �n cauză obţine venituri din străinătate din mai multe state, creditul fiscal extern admis a fi dedus din impozitul datorat �n Rom�nia se va calcula, potrivit procedurii de mai sus, pentru fiecare ţară şi pe fiecare natură de venit.
(3^1) După data aderării Rom�niei la Uniunea Europeană, pentru veniturile din economii, definite la art. 124^5, obţinute de persoanele fizice rezidente din acele state membre care au perioada de tranziţie specificată la art. 124^9, se aplică metoda de eliminare a dublei impuneri, prevăzută la art. 124^14 alin. (2).
(4) *** Abrogat
(5) �n vederea calculului creditului fiscal extern, sumele �n valută se transformă la cursul de schimb mediu anual al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a Rom�niei, din anul de realizare a venitului. Veniturile din străinătate realizate de persoanele fizice rezidente, precum şi impozitul aferent, exprimate �n unităţi monetare proprii statului respectiv, dar care nu sunt cotate de Banca Naţională a Rom�niei, se vor transforma astfel:
a) din moneda statului de sursă �ntr-o valută de circulaţie internaţională, cum ar fi dolari S.U.A. sau euro, folosindu-se cursul de schimb din ţara de sursă;
b) din valuta de circulaţie internaţională �n lei, folosindu-se cursul de schimb mediu anual al acesteia, comunicat de Banca Naţională a Rom�niei, din anul de realizare a venitului respectiv. Norme metodologice
ART. 93 Obligaţii declarative ale plătitorilor de venituri cu reţinere la sursă
(1) Plătitorii de venituri, cu regim de reţinere la sursă a impozitelor, sunt obligaţi să calculeze, să reţină, să vireze şi să declare impozitul reţinut la sursă, p�nă la termenul de virare a acestuia inclusiv, cu excepţiile prevăzute �n prezentul titlu.
(2) Plătitorii de venituri, cu regim de reţinere la sursă a impozitelor, au obligaţia să depună o declaraţie privind calcularea şi reţinerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit la organul fiscal competent, p�nă �n ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent pentru anul expirat.
(3) *** Abrogat.
ART. 94 Dispoziţii tranzitorii
(1) Scutirile de la plata impozitului pe venit prevăzute �n actele normative privind unele măsuri de protecţie ca urmare a concedierilor colective, pentru personalul disponibilizat, răm�n valabile p�nă la data expirării lor.
(2) Pierderile �nregistrate �n perioada de scutire de contribuabili nu se compensează cu veniturile obţinute din celelalte categorii de venituri �n anii respectivi şi nu se reportează, reprezent�nd pierderi definitive ale contribuabililor.
(3) Prevederile privind �ndeplinirea condiţiei prevăzute la art. 40 alin. (2) se aplică �ncep�nd cu data de 1 ianuarie 2004.
(4) Prevederile art. 49 alin. (2^1), art. 50 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) lit. a) se vor aplica �n mod corespunzător �ncep�nd cu 1 iulie 2010.
(5) Prevederile art. 55 alin. (3) lit. h) se aplică �ncep�nd cu drepturile aferente lunii iulie 2010. Veniturile reprezent�nd:
� tichetele de creşă, acordate potrivit legii;
� tichetele de vacanţă, acordate potrivit legii;
� sumele reprezent�nd plăţile compensatorii calculate pe baza salariilor medii nete pe unitate, primite de persoanele ale căror contracte individuale de muncă au fost desfăcute ca urmare a concedierilor colective, conform legii, precum şi sumele reprezent�nd plăţile compensatorii calculate pe baza salariului mediu net pe economie, primite de personalul civil din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională la �ncetarea raporturilor de muncă sau de serviciu, ca urmare a nevoilor de reducere şi de restructurare, acordate potrivit legii;
� sumele reprezent�nd plăţile compensatorii calculate pe baza soldelor lunare nete, acordate personalului militar trecut �n rezervă sau al cărui contract �ncetează ca urmare a nevoilor de reducere şi de restructurare, precum şi ajutoarele stabilite �n raport cu solda lunară netă, acordate acestuia la trecerea �n rezervă sau direct �n retragere cu drept de pensie sau celor care nu �ndeplinesc condiţiile de pensie, precum şi ajutoare sau plăţi compensatorii primite de poliţişti aflaţi �n situaţii similare, al căror cuantum se determină �n raport cu salariul de bază lunar net, acordate potrivit legislaţiei �n materie, devin impozabile �ncep�nd cu drepturile aferente lunii iulie 2010.
(6) Procedura de aplicare a prevederii alin. (4) se stabileşte prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, �n conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(7) Venitul net anual impozabil, c�ştigul net anual impozabil din transferul titlurilor de valoare, altele dec�t părţile sociale şi valorile mobiliare, �n cazul societăţilor �nchise, precum şi c�ştigul net anual din operaţiuni de v�nzare-cumpărare de valută la termen, pe bază de contract, şi orice alte operaţiuni de acest gen, realizate de persoanele fizice �n anul 2010, se declară �n declaraţia privind venitul realizat, iar stabilirea şi plata impozitului se efectuează pe baza deciziei de impunere.
(8) Contribuabilii care desfăşoară activitate de transport de persoane şi de bunuri �n regim de taxi şi obţin venituri din activităţi independente pentru care venitul net a fost determinat �n sistem real �n anul 2011, �n conformitate cu prevederile art. 69 din Legea nr. 38/2003 privind transportul �n regim de taxi şi �n regim de �nchiriere, cu modificările şi completările ulterioare, au dreptul să opteze �ncep�nd cu anul 2012 pentru determinarea venitului net anual pe bază de norme de venit.
(9) Opțiunea se exercită prin completarea declarației privind venitul estimat/norma de venit cu informații privind stabilirea venitului net anual pe baza normelor de venit și depunerea la organul fiscal competent p�nă la data de 31 ianuarie inclusiv, �n cazul contribuabililor care au desfășurat activitate �n anul 2011.
(10) Fişele fiscale care cuprind informaţii referitoare la calculul impozitului pe veniturile din salarii aferente anului 2011 vor fi depuse p�nă �n ultima zi a lunii februarie a anului 2012.
(11) Dispoziţiile art. 59 şi art. 93 alin. (2) se aplică �ncep�nd cu drepturile aferente lunii ianuarie 2012 pentru veniturile din salarii şi asimilate salariilor.
(12) Prevederile art. 48 alin. (4) lit. c^1) se aplică numai pentru mijloacele fixe achiziţionate �ncep�nd cu 1 ianuarie 2012.
(13) Pentru veniturile realizate �n baza contractelor aflate �n derulare la data de 1 octombrie 2011, pentru care la data respectivă erau aplicabile prevederile art. 52, obligațiile privind calculul, reținerea și virarea impozitului reprezent�nd plăți anticipate sunt cele �n vigoare la data plății veniturilor.
(14) Veniturile din arendare realizate �n anul 2011 se declară �n declarația privind venitul realizat care va fi depusă la organul fiscal competent p�nă la data de 25 mai a anului 2012, plata impozitului efectu�ndu-se pe baza deciziei de impunere anuală. �n cazul contractelor de arendare aflate �n derulare la data de 1ianuarie 2012, contribuabilii care realizează venituri din arendă sunt obligați să �și exercite �n scris opțiunea privind modalitatea de impunere aleasă, prin �ncheierea unui act adițional, �nainte de data efectuării primei plăți, care să fie �nregistrat la organul fiscal competent �n termen de 15 zile de la �ncheierea acestuia.
(15) Propunerile Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului pentru anul 2012 privind nivelul normelor anuale de venit corespunzătoare unei camere de �nchiriat �n cazul veniturilor din �nchirierea �n scop turistic a camerelor situate �n locuințe proprietate personală, av�nd o capacitate de cazare cuprinsă �ntre una și 5 camere inclusiv, se transmit Ministerului Finanțelor Publice p�nă la data de 10 ianuarie 2012. Direcțiile generale ale finanțelor publice județene și a municipiului București, după caz, au obligația determinării și publicării anuale a normelor anuale de venit p�nă la data de 15 ianuarie 2012, pe baza criteriilor stabilite prin ordin comun al ministrului dezvoltării regionale și turismului și al ministrului finanțelor publice și a propunerilor Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului.
(16) Pentru c�ştigurile/pierderile din transferul titlurilor de valoare, altele dec�t părţile sociale şi valorile mobiliare �n cazul societăţilor �nchise, realizate p�nă la data de 1 ianuarie 2013, obligaţiile fiscale sunt cele �n vigoare la data realizării acestora. Norme metodologice
(17) Pentru veniturile din activităţi agricole realizate p�nă la 1 februarie 2013, obligaţiile fiscale sunt cele �n vigoare la data realizării acestora.
(18) Pentru veniturile din activităţi agricole determinate pe bază de norme de venit obţinute �n perioada 1 ianuarie 2013 şi p�nă la 1 februarie 2013, normele de venit se stabilesc de către direcţiile teritoriale de specialitate ale Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi se aprobă de către direcţiile generale ale finanţelor publice teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice. Normele de venit se stabilesc, se avizează şi se publică p�nă cel t�rziu la data de 31 mai a anului pentru care se aplică aceste norme de venit. Norma anuală de venit se corectează astfel �nc�t să corespundă perioadei impozabile cuprinse �ntre 1 ianuarie 2013 şi 1 februarie 2013. Obligaţiile fiscale sunt cele �n vigoare la data realizării acestora.
(19) Pentru veniturile obţinute din activităţi agricole pentru care venitul net anual se determină �n sistem real �ntre 1 ianuarie 2013 şi 1 februarie 2013 nu se mai stabilesc plăţi anticipate, iar venitul net anual se declară p�nă la data de 25 mai 2014.
ART. 95 Definitivarea impunerii pe anul fiscal
(1) Pentru definitivarea impozitului aferent venitului realizat �n anul fiscal 2006 se va elabora formularistica necesară, ce va fi aprobată prin ordin al ministrului finanţelor publice.
(2) Pentru definitivarea impozitului aferent venitului realizat �ntr-un an fiscal se va elabora formularistica necesară, ce va fi aprobată prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
ART. 112^1 Definiţia micro�ntreprinderii
�n sensul prezentului titlu, o micro�ntreprindere este o persoană juridică rom�nă care �ndeplineşte cumulativ următoarele condiţii, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent:
a) realizează venituri, altele dec�t cele prevăzute la art. 112^2 alin. (6);
b) *** Abrogat;
c) a realizat venituri care nu au depăşit echivalentul �n lei a 65.000 euro;
d) capitalul social al acesteia este deţinut de persoane, altele dec�t statul şi autorităţile locale.
ART. 112^2 Reguli de aplicare a sistemului de impunere pe veniturile micro�ntreprinderii
(1) Impozitul reglementat de prezentul titlu este obligatoriu.
(2) Micro�ntreprinderile plătitoare de impozit pe profit sunt obligate la plata impozitului reglementat de prezentul titlu �ncep�nd cu anul fiscal următor, dacă �ndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 112^1.
(3) Pentru anul 2013, persoanele juridice rom�ne plătitoare de impozit pe profit care la data de 31 decembrie 2012 �ndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 112^1 sunt obligate la plata impozitului reglementat de prezentul titlu �ncep�nd cu 1 februarie 2013, urm�nd a comunica organelor fiscale teritoriale modificarea sistemului de impunere, potrivit prevederilor Codului de procedură fiscală, p�nă la data de 25 martie 2013 inclusiv. P�nă la acest termen se va depune şi declaraţia privind impozitul pe profit datorat pentru profitul impozabil obţinut �n perioada 1 ianuarie 2013 - 31 ianuarie 2013, prin excepţie de la prevederile art. 34 şi 35.
(4) O persoană juridică rom�nă care este nou-�nfiinţată este obligată să plătească impozit pe veniturile micro�ntreprinderilor �ncep�nd cu primul an fiscal, dacă condiţia prevăzută la art. 112^1 lit. d) este �ndeplinită la data �nregistrării la registrul comerţului.
(5) Micro�ntreprinderile nu mai aplică acest sistem de impunere �ncep�nd cu anul fiscal următor anului �n care nu mai �ndeplinesc una dintre condiţiile prevăzute la art. 112^1.
(6) Nu sunt obligate să aplice sistemul de impunere reglementat de prezentul titlu persoanele juridice rom�ne care:
a) desfăşoară activităţi �n domeniul bancar;
b) desfăşoară activităţi �n domeniile asigurărilor şi reasigurărilor, al pieţei de capital, cu excepţia persoanelor juridice care desfăşoară activităţi de intermediere �n aceste domenii;
c) desfăşoară activităţi �n domeniile jocurilor de noroc, consultanţei şi managementului.
(7) Persoanele juridice rom�ne care au optat pentru acest sistem de impunere potrivit reglementărilor legale �n vigoare p�nă la data de 1 februarie 2013 păstrează acest regim de impozitare pentru anul 2013.
ART. 112^3 Aria de cuprindere a impozitului
Impozitul stabilit prin prezentul titlu, denumit impozit pe veniturile micro�ntreprinderilor, se aplică asupra veniturilor din orice sursă, cu excepţia celor prevăzute la art. 112^7.
(1) Anul fiscal al unei micro�ntreprinderi este anul calendaristic.
(2) �n cazul unei micro�ntreprinderi care se �nfiinţează sau �şi �ncetează existenţa, anul fiscal este perioada din anul calendaristic �n care persoana juridică a existat.
Cota de impozitare pe veniturile micro�ntreprinderilor este 3%.
ART. 112^6 Impunerea micro�ntreprinderilor care realizează venituri mai mari de 65.000 euro
Prin excepţie de la prevederile art. 112^2 alin. (5) şi (7), dacă �n cursul unui an fiscal o micro�ntreprindere realizează venituri mai mari de 65.000 euro, aceasta va plăti impozit pe profit lu�nd �n calcul veniturile şi cheltuielile realizate de la �nceputul anului fiscal. Calculul şi plata impozitului pe profit se efectuează �ncep�nd cu trimestrul �n care s-a depăşit limita prevăzută �n prezentul articol. Impozitul pe profit datorat reprezintă diferenţa dintre impozitul pe profit calculat de la �nceputul anului fiscal p�nă la sf�rşitul perioadei de raportare şi impozitul pe veniturile micro�ntreprinderilor datorat �n cursul anului respectiv. �n cazul contribuabililor prevăzuţi la art. 112^2 alin. (3), limita de 65.000 euro şi impozitul pe profit datorat se calculează �n mod corespunzător de la 1 februarie 2013.
(1) Baza impozabilă a impozitului pe veniturile micro�ntreprinderilor o constituie veniturile din orice sursă, din care se scad:
a) veniturile aferente costurilor stocurilor de produse;
b) veniturile aferente costurilor serviciilor �n curs de execuţie;
c) veniturile din producţia de imobilizări corporale şi necorporale;
d) veniturile din subvenţii de exploatare;
e) veniturile din provizioane şi ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare;
f) veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dob�nzi şi/sau penalităţi de �nt�rziere, care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil ;
g) veniturile realizate din despăgubiri, de la societăţile de asigurare/reasigurare, pentru pagubele produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii.
(2) �n cazul �n care o micro�ntreprindere achiziţionează case de marcat, valoarea de achiziţie a acestora se deduce din baza impozabilă, �n conformitate cu documentul justificativ, �n trimestrul �n care au fost puse �n funcţiune, potrivit legii.
ART. 112^8 Termenele de declarare a menţiunilor
(1) Persoanele juridice rom�ne plătitoare de impozit pe profit comunică organelor fiscale teritoriale aplicarea sistemului de impunere pe veniturile micro�ntreprinderilor, potrivit prevederilor Codului de procedură fiscală, p�nă la data de 31 ianuarie inclusiv a anului pentru care se plăteşte impozitul pe veniturile micro�ntreprinderilor.
(2) Persoanele juridice care se �nfiinţează �n cursul unui an fiscal �nscriu menţiunea �n cererea de �nregistrare la registrul comerţului.
(3) �n cazul �n care, �n cursul anului fiscal, una dintre condiţiile impuse nu mai este �ndeplinită, micro�ntreprinderea comunică organelor fiscale teritoriale ieşirea din sistemul de impunere pe veniturile micro�ntreprinderilor, potrivit prevederilor Codului de procedură fiscală, p�nă la data de 31 ianuarie inclusiv a anului fiscal respectiv.
(4) Micro�ntreprinderile care intră sub incidenţa prevederilor art. 112^6 comunică organelor fiscale teritoriale ieşirea din sistemul de impunere pe veniturile micro�ntreprinderilor, �n cursul anului respectiv, potrivit prevederilor Codului de procedură fiscală.
ART. 112^9 Plata impozitului şi depunerea declaraţiilor fiscale
(1) Calculul şi plata impozitului pe veniturile micro�ntreprinderilor se efectuează trimestrial, p�nă la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se calculează impozitul.
(2) Micro�ntreprinderile au obligaţia de a depune, p�nă la termenul de plată a impozitului, declaraţia de impozit pe veniturile micro�ntreprinderilor.
(3) Obligaţia fiscală reglementată de prezentul titlu reprezintă venit al bugetului de stat.
ART. 112^10 Impozitarea persoanelor fizice asociate cu o micro�ntreprindere
�n cazul unei asocieri fără personalitate juridică �ntre o micro�ntreprindere şi o persoană fizică, rezidentă sau nerezidentă, micro�ntreprinderea are obligaţia de a calcula, reţine, declara şi plăti la bugetul de stat impozitul stabilit prin aplicarea cotei de 3% la veniturile ce revin acesteia din asociere, p�nă la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se calculează impozitul.
ART. 112^11 Prevederi fiscale referitoare la amortizare
Micro�ntreprinderile sunt obligate să ţină evidenţa amortizării fiscale, conform art. 24 al Titlului II.
TITLUL V
Nerezidenţii care obţin venituri impozabile din Rom�nia au obligaţia de a plăti impozit conform prezentului capitol şi sunt denumiţi �n continuare contribuabili.
ART. 114 Sfera de cuprindere a impozitului
Impozitul stabilit prin prezentul capitol, denumit �n continuare impozit pe veniturile obţinute din Rom�nia de nerezidenţi, se aplică asupra veniturilor brute impozabile obţinute din Rom�nia.
ART. 115 Venituri impozabile obţinute din Rom�nia
(1) Veniturile impozabile obţinute din Rom�nia, indiferent dacă veniturile sunt primite �n Rom�nia sau �n străinătate, sunt:
a) dividende de la un rezident;
b) dob�nzi de la un rezident;
c) dob�nzi de la un nerezident care are un sediu permanent �n Rom�nia, dacă dob�nda este o cheltuială a sediului permanent; Norme metodologice
d) redevenţe de la un rezident; Norme metodologice
e) redevenţe de la un nerezident care are un sediu permanent �n Rom�nia, dacă redevenţa este o cheltuială a sediului permanent; Norme metodologice
f) comisioane de la un rezident;
g) comisioane de la un nerezident care are un sediu permanent �n Rom�nia, dacă comisionul este o cheltuială a sediului permanent;
h) venituri din activităţi sportive şi de divertisment desfăşurate �n Rom�nia, indiferent dacă veniturile sunt primite de către persoanele care participă efectiv la asemenea activităţi sau de către alte persoane;
i) *** Abrogat;
j) venituri reprezent�nd remuneraţii primite de nerezidenţi ce au calitatea de administrator, fondator sau membru al consiliului de administraţie al unei persoane juridice rom�ne;
k) venituri din servicii prestate �n Rom�nia şi �n afara Rom�niei, exclusiv transportul internaţional şi prestările de servicii accesorii acestui transport;
l) venituri din profesii independente desfăşurate �n Rom�nia - doctor, avocat, inginer, dentist, arhitect, auditor şi alte profesii similare -, �n cazul c�nd sunt obţinute �n alte condiţii dec�t prin intermediul unui sediu permanent sau �ntr-o perioadă sau �n mai multe perioade care nu depăşesc �n total 183 de zile pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive care se �ncheie �n anul calendaristic vizat;
m) veniturile din pensii primite de la bugetul asigurărilor sociale sau de la bugetul de stat, �n măsura �n care pensia lunară depăşeşte plafonul prevăzut la art. 69;
n) *** Abrogat
o) venituri din premii acordate la concursuri organizate �n Rom�nia; Norme metodologice
p) venituri obţinute la jocurile de noroc practicate �n Rom�nia, de la fiecare joc de noroc, obţinute de la acelaşi organizator �ntr-o singură zi de joc; Norme metodologice
q) venituri realizate de nerezidenţi din lichidarea unei persoane juridice rom�ne. Venitul brut realizat din lichidarea unei persoane juridice rom�ne reprezintă suma excedentului distribuţiilor �n bani sau �n natură care depăşeşte aportul la capitalul social al persoanei fizice/juridice beneficiare;
r) venituri realizate din transferul masei patrimoniale fiduciare de la fiduciar la beneficiarul nerezident �n cadrul operaţiunii de fiducie. (�n vigoare de la data intrării �n vigoare a L287/2009 privind Codul civil)
(2) Următoarele venituri impozabile obţinute din Rom�nia nu sunt impozitate potrivit prezentului capitol şi se impozitează conform titlului II , III sau IV^1, după caz:
a) veniturile unui nerezident, care sunt atribuibile unui sediu permanent �n Rom�nia;
b) veniturile unei persoane juridice străine obţinute din proprietăţi imobiliare situate �n Rom�nia sau din transferul titlurilor de participare, aşa cum sunt definite la art. 7 alin. (1) pct. 31, deţinute �ntr-o persoană juridică rom�nă;
c) venituri ale unei persoane fizice nerezidente, obţinute dintr-o activitate dependentă desfăşurată �n Rom�nia;
d) veniturile unei persoane fizice nerezidente obţinute din �nchirierea sau din altă formă de cedare a dreptului de folosinţă a unei proprietăţi imobiliare situate �n Rom�nia, din transferul proprietăţilor imobiliare situate �n Rom�nia, din transferul titlurilor de participare, aşa cum sunt definite la art. 7 alin. (1) pct. 31, deţinute la o persoana juridică rom�nă, şi din transferul titlurilor de valoare, aşa cum sunt definite la art. 65 alin. (1) lit. c);
e) veniturile obţinute de nerezidenţi dintr-o asociere constituită �n Rom�nia, inclusiv dintr-o asociere a unei persoane fizice nerezidente cu o micro�ntreprindere.
(2^1) Tratamentul fiscal al veniturilor realizate din administrarea masei patrimoniale de către fiduciar, altele dec�t remuneraţia acestuia, este stabilit �n funcţie de natura venitului respectiv şi supus impunerii conform prezentului titlu, respectiv titlului II şi III, după caz. Obligaţiile fiscale ale constituitorului nerezident vor fi �ndeplinite de fiduciar. (�n vigoare de la data intrării �n vigoare a L287/2009 privind Codul civil) Norme metodologice
(3) Veniturile obţinute de organismele nerezidente de plasament colectiv fără personalitate juridică din transferul titlurilor de valoare, aşa cum sunt definite la art. 65 alin. (1) lit. c), respectiv al titlurilor de participare, aşa cum sunt definite la art. 7 alin. (1) pct. 31, deţinute direct sau indirect �ntr-o persoană juridică rom�nă, nu reprezintă venituri impozabile �n Rom�nia.
(4) *** Abrogat.
(5) Veniturile obţinute de nerezidenţi pe pieţe de capital străine din transferul titlurilor de participare, aşa cum sunt definite la art. 7 alin. (1) pct. 31, deţinute la o persoană juridică rom�nă, precum şi din transferul titlurilor de valoare, aşa cum sunt definite la art. 65 alin. (1) lit. c), emise de rezidenţi rom�ni, nu reprezintă venituri impozabile �n Rom�nia.
(6) Venitul obţinut de la un fiduciar rezident de către un beneficiar nerezident atunci c�nd acesta este constituitor nerezident, din transferul masei patrimoniale fiduciare �n cadrul operaţiunii de fiducie, reprezintă venit neimpozabil. (�n vigoare de la data intrării �n vigoare a L287/2009 privind Codul civil)
ART. 116 Reţinerea impozitului din veniturile impozabile obţinute din Rom�nia de nerezidenţi
(1) Impozitul datorat de nerezidenţi pentru veniturile impozabile obţinute din Rom�nia se calculează, se reţine şi se plăteşte la bugetul de stat de către plătitorii de venituri.
(2) Impozitul datorat se calculează prin aplicarea următoarelor cote asupra veniturilor brute:
a) *** Abrogat.
b) *** Abrogat.
c) 25% pentru veniturile obţinute din jocuri de noroc, prevăzute la art. 115 alin. (1) lit. p);
c^1) 50% pentru veniturile prevăzute la art. 115 alin. (1) lit. a) - g), k) şi l), dacă veniturile sunt plătite �ntr-un stat cu care Rom�nia nu are �ncheiat un instrument juridic �n baza căruia să se realizeze schimbul de informaţii;
d) 16% �n cazul oricăror altor venituri impozabile obţinute din Rom�nia, aşa cum sunt enumerate la art. 115.
(3) Prin derogare de la alin. (2), impozitul ce trebuie reţinut se calculează după cum urmează:
a) pentru veniturile ce reprezintă remuneraţii primite de nerezidenţi care au calitatea de administrator, fondator sau membru al consiliului de administraţie al unei persoane juridice rom�ne, potrivit art. 57; Norme metodologice
b) pentru veniturile din pensii primite de la bugetul asigurărilor sociale sau de la bugetul de stat, potrivit art. 70.
(4) Impozitul se calculează, respectiv se reţine �n momentul plăţii venitului şi se plăteşte la bugetul de stat p�nă la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei �n care s-a plătit venitul. Impozitul se calculează, se reţine şi se plăteşte, �n lei, la bugetul de stat, la cursul de schimb al pieţei valutare comunicat de Banca Naţională a Rom�niei, valabil �n ziua reţinerii impozitului pentru nerezidenţi. �n cazul dividendelor distribuite, dar care nu au fost plătite acţionarilor sau asociaţilor p�nă la sf�rşitul anului �n care s-au aprobat situaţiile financiare anuale, impozitul pe dividende se declară şi se plăteşte p�nă la data de 25 ianuarie a anului următor. Norme metodologice
(5) Pentru veniturile sub formă de dob�nzi la depozitele la vedere/conturi curente, la depozitele la termen, certificate de depozit şi alte instrumente de economisire la bănci şi la alte instituţii de credit autorizate şi situate �n Rom�nia, impozitul se calculează şi se reţine de către plătitorii de astfel de venituri la momentul �nregistrării �n contul curent sau �n contul de depozit al titularului, respectiv la momentul răscumpărării, �n cazul certificatelor de depozit şi al instrumentelor de economisire. Virarea impozitului pentru veniturile din dob�nzi se face lunar, p�nă la data de 25 inclusiv a lunii următoare �nregistrării/răscumpărării.
(6) Re�nnoirea depozitelor/instrumentelor de economisire va fi asimilată cu constituirea unui nou depozit/achiziţionarea unui nou instrument de economisire.
(7) Impozitul asupra dob�nzilor capitalizate se calculează de plătitorul acestor venituri �n momentul �nregistrării �n contul curent sau �n contul de depozit al titularului, respectiv �n momentul răscumpărării �n cazul unor instrumente de economisire sau �n momentul �n care dob�nda se transformă �n �mprumut ori �n capital, după caz.
(8) Modul de determinare şi/sau de declarare a veniturilor obţinute din transferul titlurilor de participare la o persoană juridică rom�nă va fi stabilit prin norme.
(9) Pentru orice venit impozitul ce trebuie reţinut, �n conformitate cu prezentul capitol, este impozit final.
ART. 117 Scutiri de la impozitul prevăzut �n prezentul capitol
Sunt scutite de impozitul pe veniturile obţinute din Rom�nia de nerezidenţi următoarele venituri:
a) *** Abrogat;
b) dob�nda aferentă instrumentelor de datorie publică �n lei și �n valută, veniturile obținute din tranzacțiile cu instrumente financiare derivate utilizate pentru realizarea operațiunilor de administrare a riscurilor asociate obligațiilor de natura datoriei publice guvernamentale și veniturile obținute din tranzacționarea titlurilor de stat și a obligațiunilor emise de către unitățile administrativ-teritoriale, �n lei și �n valută, pe piața internă și/sau pe piețele financiare internaționale, precum și dob�nda aferentă instrumentelor emise de către Banca Națională a Rom�niei �n scopul atingerii obiectivelor de politică monetară și veniturile obținute din tranzacționarea valorilor mobiliare emise de către Banca Națională a Rom�niei;
c) *** Abrogat
d) premiile unei persoane fizice nerezidente obţinute din Rom�nia, ca urmare a participării la festivalurile naţionale şi internaţionale artistice, culturale şi sportive finanţate din fonduri publice;
e) premiile acordate elevilor şi studenţilor nerezidenţi la concursurile finanţate din fonduri publice; Norme metodologice
f) *** Abrogat;
g) veniturile persoanelor juridice străine care desfăşoară �n Rom�nia activităţi de consultanţă �n cadrul unor acorduri de finanţare gratuită, �ncheiate de Guvernul Rom�niei/autorităţi publice cu alte guverne/autorităţi publice sau organizaţii internaţionale guvernamentale sau neguvernamentale;
h) dividendele plătite de o �ntreprindere, care este persoană juridică rom�nă sau persoană juridică cu sediul social �n Rom�nia, �nfiinţată potrivit legislaţiei europene, unei persoane juridice rezidente �ntr-un alt stat membru al Uniunii Europene sau �n unul dintre statele Asociaţiei Europene a Liberului Schimb, respectiv Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei, ori unui sediu permanent al unei �ntreprinderi dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau dintr-un stat al Asociaţiei Europene a Liberului Schimb, respectiv Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei, situat �ntr-un alt stat membru al Uniunii Europene sau al Asociaţiei Europene a Liberului Schimb, sunt scutite de impozit, dacă persoana juridică străină beneficiară a dividendelor �ntruneşte cumulativ următoarele condiţii:
1. are una dintre formele de organizare prevăzute la art. 20^1 alin. (4);
2. �n conformitate cu legislaţia fiscală a statului membru al Uniunii Europene sau a unuia dintre statele Asociaţiei Europene a Liberului Schimb, respectiv Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei, este considerată a fi rezidentă a statului respectiv şi, �n temeiul unei convenţii privind evitarea dublei impuneri �ncheiate cu un stat terţ, nu se consideră că este rezident �n scopul impunerii �n afara Uniunii Europene sau Asociaţiei Europene a Liberului Schimb, respectiv Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei;
3. plăteşte, �n conformitate cu legislaţia fiscală a unui stat membru al Uniunii Europene sau a unuia dintre statele Asociaţiei Europene a Liberului Schimb, respectiv Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei, impozit pe profit sau un impozit similar acestuia, fără posibilitatea unei opţiuni sau exceptări;
4. deţine minimum 10% din capitalul social al �ntreprinderii persoană juridică rom�nă pe o perioadă ne�ntreruptă de cel puţin 2 ani, care se �ncheie la data plăţii dividendului.
Dacă beneficiarul dividendelor este un sediu permanent al unei persoane juridice rezidente �ntr-un stat membru al Uniunii Europene sau �ntr-un stat al Asociaţiei Europene a Liberului Schimb, respectiv Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei, situat �ntr-un alt stat membru al Uniunii Europene sau al Asociaţiei Europene a Liberului Schimb, pentru acordarea acestei scutiri persoana juridică străină pentru care sediul permanent �şi desfăşoară activitatea trebuie să �ntrunească cumulativ condiţiile prevăzute la pct. 1 - 4.
Pentru acordarea acestei scutiri, persoana juridică rom�nă care plăteşte dividendul trebuie să �ndeplinească cumulativ următoarele condiţii:
1. este o societate �nfiinţată �n baza legii rom�ne şi are una dintre următoarele forme de organizare: �societate pe acţiuni�, �societate �n comandită pe acţiuni�, �societate cu răspundere limitată�;
2. plăteşte impozit pe profit, potrivit prevederilor titlului II, fără posibilitatea unei opţiuni sau exceptări.
Pentru acordarea acestei scutiri, persoana juridică cu sediul social �n Rom�nia, �nfiinţată potrivit legislaţiei europene, care plăteşte dividendul, trebuie să plătească impozit pe profit, potrivit prevederilor titlului II, fără posibilitatea unei opţiuni sau exceptări.
i) *** Abrogat.
j) �ncep�nd cu data de 1 ianuarie 2011, veniturile din dob�nzi sau redevenţe, aşa cum sunt definite la art. 124^19, obţinute din Rom�nia de persoane juridice rezidente �n statele membre ale Uniunii Europene sau ale Asociaţiei Europene a Liberului Schimb, respectiv Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei, sau de un sediu permanent al unei �ntreprinderi dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau dintr-un stat al Asociaţiei Europene a Liberului Schimb, respectiv Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei, situat �ntr-un alt stat membru al Uniunii Europene sau al Asociaţiei Europene a Liberului Schimb, sunt scutite de impozit, dacă beneficiarul efectiv al dob�nzilor sau redevenţelor deţine minimum 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare la persoana juridică rom�nă, pe o perioadă ne�ntreruptă de cel puţin 2 ani, care se �ncheie la data plăţii dob�nzii sau redevenţelor; Norme metodologice
k) *** Abrogat.
l) dob�nzile şi/sau dividendele plătite către fonduri de pensii, astfel cum sunt ele definite �n legislaţia statului membru al Uniunii Europene sau �n unul dintre statele Asociaţiei Europene a Liberului Schimb.
m) veniturile obţinute de persoane fizice nerezidente ca urmare a participării �n alt stat la un joc de noroc, ale cărui fonduri de c�ştiguri provin şi din Rom�nia.
ART. 118 Coroborarea prevederilor Codului fiscal cu cele ale convenţiilor de evitare a dublei impuneri şi a legislaţiei Uniunii Europene
(1) �n �nţelesul art. 116, dacă un contribuabil este rezident al unei ţări cu care Rom�nia a �ncheiat o convenţie pentru evitarea dublei impuneri, cota de impozit care se aplică venitului impozabil obţinut de către acel contribuabil din Rom�nia nu poate depăşi cota de impozit prevăzută �n convenţie care se aplică asupra acelui venit. �n situaţia �n care sunt cote diferite de impozitare �n legislaţia internă sau �n convenţiile de evitare a dublei impuneri, se aplică cotele de impozitare mai favorabile. Dacă un contribuabil este rezident al unei ţări din Uniunea Europeană, cota de impozit care se aplică venitului impozabil obţinut de acel contribuabil din Rom�nia este cota mai favorabilă prevăzută �n legislaţia internă, legislaţia Uniunii Europene sau �n convenţiile de evitare a dublei impuneri. Legislaţia Uniunii Europene se aplică �n relaţia Rom�niei cu statele membre ale Uniunii Europene sau ale Asociaţiei Europene a Liberului Schimb. Norme metodologice
(2) Pentru aplicarea prevederilor convenţiei de evitare a dublei impuneri şi a legislaţiei Uniunii Europene, nerezidentul are obligaţia de a prezenta plătitorului de venit, �n momentul realizării venitului, certificatul de rezidenţă fiscală eliberat de către autoritatea competentă din statul său de rezidenţă, precum şi, după caz, o declaraţie pe propria răspundere �n care se indică �ndeplinirea condiţiei de beneficiar �n situaţia aplicării legislaţiei Uniunii Europene. Dacă certificatul de rezidenţă fiscală, respectiv declaraţia ce va indica calitatea de beneficiar nu se prezintă �n acest termen, se aplică prevederile titlului V. �n momentul prezentării certificatului de rezidenţă fiscală şi, după caz, a declaraţiei prin care se indică calitatea de beneficiar se aplică prevederile convenţiei de evitare a dublei impuneri sau ale legislaţiei Uniunii Europene şi se face regularizarea impozitului �n cadrul termenului legal de prescripţie. �n acest sens, certificatul de rezidenţă fiscală trebuie să menţioneze că beneficiarul venitului a avut, �n termenul de prescripţie, rezidenţa fiscală �n statul contractant cu care este �ncheiată convenţia de evitare a dublei impuneri, �ntr-un stat al Uniunii Europene sau al Asociaţiei Europene a Liberului Schimb pentru toată perioada �n care s-au realizat veniturile din Rom�nia. Calitatea de beneficiar �n scopul aplicării legislaţiei Uniunii Europene va fi dovedită prin certificatul de rezidenţă fiscală şi, după caz, declaraţia pe propria răspundere a acestuia de �ndeplinire cumulativă a condiţiilor referitoare la: perioada minimă de deţinere, condiţia de participare minimă �n capitalul persoanei juridice rom�ne, �ncadrarea �n una dintre formele de organizare prevăzute �n titlul II sau titlul V, după caz, calitatea de contribuabil plătitor de impozit pe profit sau un impozit similar acestuia, fără posibilitatea unei opţiuni sau exceptări. Certificatul de rezidenţă fiscală prezentat �n cursul anului pentru care se fac plăţile este valabil şi �n primele 60 de zile calendaristice din anul următor, cu excepţia situaţiei �n care se schimbă condiţiile de rezidenţă. Norme metodologice
(3) �n cazul �n care s-au făcut reţineri de impozit ce depăşesc cotele din convenţiile de evitare a dublei impuneri, respectiv din legislaţia Uniunii Europene, suma impozitului reţinut �n plus poate fi restituită la cererea beneficiarului de venit, respectiv a persoanei nerezidente.
Pentru restituirea impozitului reţinut �n plus din veniturile plătite de un rezident rom�n persoanelor nerezidente, acestea depun o cerere de restituire a impozitului plătit �n plus la plătitorul de venit rezident rom�n.
Cererea de restituire a impozitului va fi depusă de persoana nerezidentă �n termenul legal de prescripţie, stabilit prin legislaţia statului rom�n.
Restituirea impozitului reţinut �n plus faţă de sarcina fiscală rezultată din aplicarea prevederilor convenţiilor de evitare a dublei impuneri, respectiv a legislaţiei Uniunii Europene coroborat cu legislaţia internă, după caz, se efectuează independent de situaţia obligaţiilor fiscale ale contribuabilului rezident rom�n, plătitor al venitului către nerezident, obligat potrivit legii să facă stopajul la sursă. Norme metodologice
(4) Macheta certificatului de rezidenţă fiscală pentru persoane rezidente �n Rom�nia, precum şi termenul de depunere de către nerezidenţi a documentelor de rezidenţă fiscală, emise de autoritatea din statul de rezidenţă al acestora, se stabilesc prin norme.
(5) Machetele �Chestionar pentru stabilirea rezidenței fiscale a persoanei fizice la sosirea �n Rom�nia� și �Chestionar pentru stabilirea rezidenței fiscale a persoanei fizice la plecarea din Rom�nia� se stabilesc prin norme.
ART. 119 Declaraţii anuale privind reţinerea la sursă
(1) Plătitorii de venituri cu regim de reţinere la sursă a impozitelor, cu excepţia plătitorilor de venituri din salarii, conform prezentului titlu, au obligaţia să depună o declaraţie privind calcularea şi reţinerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit la organul fiscal competent, p�nă �n ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent pentru anul expirat.
(1^1) După data aderării Rom�niei la Uniunea Europeană, plătitorii de venituri sub forma dob�nzilor au obligaţia să depună o declaraţie informativă referitoare la plăţile de astfel de venituri făcute către persoane fizice rezidente �n statele membre ale Uniunii Europene. Declaraţia se depune p�nă la data de 28, respectiv 29 februarie inclusiv a anului curent, pentru informaţii referitoare la plăţile de dob�nzi făcute �n cursul anului precedent. Modelul şi conţinutul declaraţiei informative, precum şi procedura de declarare a veniturilor din dob�nzile realizate din Rom�nia de către persoane fizice rezidente �n statele membre ale Uniunii Europene se aprobă prin ordin al ministrului finanţelor publice, de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Norme metodologice
(2) *** Abrogat
ART. 120 Certificatele de atestare a impozitului plătit de nerezidenţi
(1) Orice nerezident poate depune, personal sau printr-un �mputernicit, o cerere la autoritatea fiscală competentă, prin care va solicita eliberarea certificatului de atestare a impozitului plătit către bugetul de stat de el �nsuşi sau de o altă persoană, �n numele său. Norme metodologice
(2) Autoritatea fiscală competentă are obligaţia de a elibera certificatul de atestare a impozitului plătit de nerezidenţi.
(3) Forma cererii şi a certificatului de atestare a impozitului plătit de nerezident, precum şi condiţiile de depunere, respectiv de eliberare se stabilesc prin norme. Norme metodologice
ART. 121 Dispoziţii tranzitorii
Veniturile obţinute de partenerii contractuali externi, persoane fizice şi juridice nerezidente şi de contractorii independenţi ai acestora, din activităţi desfăşurate de aceştia pentru realizarea obiectivului de investiţii "Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă - Unitatea 2", sunt scutite de impozitul prevăzut �n prezentul capitol p�nă la punerea �n funcţiune a obiectivului de mai sus.
Orice persoană juridică străină, care are o reprezentanţă autorizată să funcţioneze �n Rom�nia, potrivit legii, are obligaţia de a plăti un impozit anual, conform prezentului capitol. Norme metodologice
ART. 123 Stabilirea impozitului
(1) Impozitul pe reprezentanţă pentru un an fiscal este egal cu echivalentul �n lei al sumei de 4.000 euro, stabilită pentru un an fiscal, la cursul de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a Rom�niei, valabil �n ziua �n care se efectuează plata impozitului către bugetul de stat.
(2) �n cazul unei persoane juridice străine, care �n cursul unui an fiscal �nfiinţează sau desfiinţează o reprezentanţă �n Rom�nia, impozitul datorat pentru acest an se calculează proporţional cu numărul de luni de existenţă a reprezentanţei �n anul fiscal respectiv. Norme metodologice
ART. 124 Plata impozitului şi depunerea declaraţiei fiscale
(1) Orice persoană juridică străină are obligaţia de a plăti impozitul pe reprezentanţă la bugetul de stat, �n două tranşe egale, p�nă la datele de 25 iunie şi 25 decembrie inclusiv. Norme metodologice
(2) Orice persoană juridică străină care datorează impozitul pe reprezentanţă are obligaţia de a depune o declaraţie anuală la autoritatea fiscală competentă, p�nă la data de 28, respectiv 29 februarie a anului de impunere. Norme metodologice
(3) Orice persoană juridică străină, care �nfiinţează sau desfiinţează o reprezentanţă �n cursul anului fiscal, are obligaţia de a depune o declaraţie fiscală la autoritatea fiscală competentă, �n termen de 30 de zile de la data la care reprezentanţa a fost �nfiinţată sau desfiinţată. Norme metodologice
(4) Reprezentanţele sunt obligate să conducă evidenţa contabilă prevăzută de legislaţia �n vigoare din Rom�nia. Norme metodologice
ART. 124^1 Definiţia beneficiarului efectiv
(1) �n sensul prezentului capitol, prin beneficiar efectiv se �nţelege orice persoană fizică ce primeşte o plată de dob�ndă sau orice persoană fizică pentru care o plată de dob�ndă este garantată, cu excepţia cazului c�nd această persoană dovedeşte că plata nu a fost primită sau garantată pentru beneficiul său propriu, respectiv atunci c�nd:
a) acţionează ca un agent plătitor, �n �nţelesul art. 124^3 alin. (1); sau
b) acţionează �n numele unei persoane juridice, al unei entităţi care este impozitată pe profit, conform regimului general pentru impozitarea profiturilor, al unui organism de plasament colectiv �n valori mobiliare, autorizat conform Directivei Consiliului nr. 85/611/CEE, din 20 decembrie 1985, privind coordonarea dispoziţiilor legale, de reglementare şi administrare privind organismele de plasament colectiv �n valori mobiliare (OPCVM), sau �n numele unei entităţi la care se face referire la art. 124^3 alin. (2), iar �n acest din urmă caz, dezvăluie numele şi adresa acelei entităţi operatorului economic care efectuează plata dob�nzii şi operatorul transmite aceste informaţii autorităţii competente a statului membru �n care este stabilită entitatea; sau
c) acţionează �n numele altei persoane fizice care este beneficiarul efectiv şi dezvăluie agentului plătitor identitatea acelui beneficiar efectiv, �n conformitate cu art. 124^2 alin. (2).
(2) Atunci c�nd un agent plătitor are informaţii care arată că persoana fizică ce primeşte o plată de dob�ndă sau pentru care o plată de dob�ndă este garantată, poate să nu fie beneficiarul efectiv, iar atunci c�nd nici prevederile alin. (1) lit. a), nici cele ale alin. (1) lit. b) nu se aplică acelei persoane fizice, se vor lua măsuri rezonabile pentru stabilirea identităţii beneficiarului efectiv, conform prevederilor art. 124^2 alin. (2). Dacă agentul plătitor nu poate identifica beneficiarul efectiv, va considera persoana fizică �n discuţie drept beneficiar efectiv.
ART. 124^2 Identitatea şi determinarea locului de rezidenţă a beneficiarilor efectivi
(1) Rom�nia va adopta şi va asigura aplicarea pe teritoriul său a procedurilor necesare, care să permită agentului plătitor să identifice beneficiarii efectivi şi locul lor de rezidenţă, �n scopul aplicării prevederilor art. 124^7 - 124^11. Aceste proceduri trebuie să fie �n conformitate cu cerinţele minime prevăzute la alin. (2) şi (3).
(2) Agentul plătitor va stabili identitatea beneficiarului efectiv �n funcţie de cerinţele minime care sunt conforme cu relaţiile dintre agentul plătitor şi primitorul dob�nzii, la data �nceperii relaţiei, astfel:
a) pentru relaţiile contractuale �ncheiate �nainte de data de 1 ianuarie 2004, agentul plătitor va stabili identitatea beneficiarului efectiv, respectiv numele şi adresa sa, prin utilizarea informaţiilor de care dispune, �n special conform reglementărilor �n vigoare din statul său de stabilire şi dispoziţiilor Directivei 91/308/CEE, din 10 iunie 1991, privind prevenirea utilizării sistemului financiar �n scopul spălării banilor;
b) �n cazul relaţiilor contractuale �ncheiate sau al tranzacţiilor efectuate �n absenţa relaţiilor contractuale, �ncep�nd cu data de 1 ianuarie 2004, agentul plătitor va stabili identitatea beneficiarului efectiv, const�nd �n nume, adresă şi, dacă există, numărul fiscal de identificare, atribuit de către statul membru de rezidenţă pentru scopurile fiscale. Aceste detalii vor fi stabilite pe baza paşaportului sau a cardului de identitate oficial, prezentat de beneficiarul efectiv. Dacă adresa nu apare nici �n paşaport, nici �n cardul de identitate oficial, atunci va fi stabilită pe baza oricărui alt document doveditor de identitate prezentat de beneficiarul efectiv. Dacă numărul fiscal de identificare nu este menţionat �n paşaport, �n cardul de identitate oficial sau �n oricare alt document doveditor de identitate, incluz�nd, posibil, certificatul de rezidenţă fiscală eliberat pentru scopuri fiscale, prezentate de beneficiarul efectiv, identitatea sa se va completa prin menţionarea datei şi a locului naşterii, stabilite pe baza paşaportului sau a cardului de identitate oficial.
(3) Agentul plătitor stabileşte rezidenţa beneficiarului efectiv, pe baza cerinţelor minime care sunt conforme cu relaţiile dintre agentul plătitor şi primitorul dob�nzii la data �nceperii relaţiei. Sub rezerva prevederilor de mai jos, se consideră că rezidenţa se află �n ţara �n care beneficiarul efectiv �şi are adresa permanentă:
a) �n cazul relaţiilor contractuale �ncheiate �nainte de data de 1 ianuarie 2004, agentul plătitor va stabili rezidenţa beneficiarului efectiv pe baza informaţiilor de care dispune, �n special ca urmare a reglementărilor �n vigoare �n statul său de stabilire şi a prevederilor Directivei nr. 91/308/CEE;
b) �n cazul relaţiilor contractuale �ncheiate sau al tranzacţiilor efectuate �n absenţa relaţiilor contractuale, �ncep�nd cu data de 1 ianuarie 2004, agentul plătitor va stabili rezidenţa beneficiarului efectiv pe baza adresei menţionate �n paşaport, �n cardul de identitate oficial sau, dacă este necesar, pe baza oricărui alt document doveditor de identitate, prezentat de beneficiarul efectiv, şi �n concordanţă cu următoarea procedură: pentru persoanele fizice care prezintă paşaportul sau cardul de identitate oficial emis de către un stat membru şi care declară ele �nsele că sunt rezidente �ntr-o ţară terţă, rezidenţa lor va fi stabilită prin intermediul unui certificat de rezidenţă fiscală, emis de o autoritate competentă a ţării terţe �n care persoana fizică a declarat că este rezident. �n lipsa prezentării acestui certificat, se consideră că rezidenţa este situată �n statul membru care a emis paşaportul sau un alt document de identitate oficial.
ART. 124^3 Definiţia agentului plătitor
(1) �n sensul prezentului capitol, se �nţelege prin agent plătitor orice operator economic care plăteşte dob�nda sau garantează plata dob�nzii pentru beneficiul imediat al beneficiarului efectiv, indiferent dacă operatorul este debitorul creanţei care produce dob�ndă sau operatorul �nsărcinat de către debitor sau de către beneficiarul efectiv cu plata dob�nzii sau cu garantarea plăţii de dob�ndă.
(2) Orice entitate stabilită �ntr-un stat membru către care se plăteşte dob�ndă sau pentru care plata este garantată �n beneficiul beneficiarului efectiv va fi, de asemenea, considerată agent plătitor, la momentul plăţii sau garantării unei astfel de plăţi. Prezenta prevedere nu se va aplica dacă operatorul economic are motive să creadă, pe baza dovezilor oficiale prezentate de acea entitate, că:
a) este o persoană juridică, cu excepţia celor prevăzute la alin. (5); sau
b) profitul său este impozitat prin aplicarea regimului general referitor la impozitarea profiturilor; sau
c) este un organism de plasament colectiv �n valori mobiliare, autorizat conform Directivei nr. 85/611/CEE. Un operator economic care plăteşte dob�ndă sau garantează plata dob�nzii pentru o astfel de entitate stabilită �n alt stat membru şi care este considerată agent plătitor, �n temeiul prezentului alineat, va comunica numele şi adresa entităţii şi suma totală a dob�nzii plătite sau garantate entităţii autorităţii competente a statului membru unde este stabilit, care va transmite mai departe aceste informaţii autorităţii competente din statul membru unde este stabilită entitatea.
(3) Entitatea prevăzută la alin. (2) poate totuşi să aleagă să fie tratată, �n scopul aplicării prezentului capitol, ca un organism de plasament colectiv �n valori mobiliare, aşa cum acesta este prevăzut la alin. (2) lit. c). Exercitarea acestei posibilităţi face obiectul unui certificat emis de statul membru �n care entitatea este stabilită, certificat care este prezentat operatorului economic de către entitate. Rom�nia va elabora norme �n ceea ce priveşte această opţiune ce poate fi exercitată de entităţile stabilite pe teritoriul său.
(4) Atunci c�nd operatorul economic şi entitatea vizate la alin. (2) sunt stabiliţi �n Rom�nia, Rom�nia va lua măsurile necesare pentru a da asigurări că acea entitate �ndeplineşte prevederile prezentului capitol atunci c�nd acţionează ca agent plătitor.
(5) Persoanele juridice exceptate de la prevederile alin. (2) lit. a) sunt:
a) �n Finlanda: avoinyhtio (y) şi kommandiittiyhtio (ky)/oppet bolag şi kommanditbolag;
b) �n Suedia: handelsbolag (HB) şi kommanditbolag (KB).
ART. 124^4 Definiţia autorităţii competente
�n sensul prezentului capitol, se �nţelege prin autoritate competentă:
a) pentru Rom�nia - Agenţia Naţională de Administrare Fiscală;
b) pentru ţările terţe - autoritatea competentă definită pentru scopul convenţiilor bilaterale sau multilaterale de evitare a dublei impuneri sau, �n lipsa acestora, oricare altă autoritate competentă pentru emiterea certificatelor de rezidenţă fiscală.
ART. 124^5 Definiţia plăţii dob�nzilor
(1) �n sensul prezentului capitol, prin plata dob�nzii se �nţelege:
a) dob�nda plătită sau �nregistrată �n cont, referitoare la creanţele de orice natură, fie că este garantată sau nu de o ipotecă ori de o clauză de participare la beneficiile debitorului, şi, �n special, veniturile din obligaţiuni guvernamentale şi veniturile din obligaţiuni de stat, inclusiv primele şi premiile legate de astfel de titluri de valoare, obligaţiuni sau titluri de creanţă; penalităţile pentru plata cu �nt�rziere nu sunt considerate plăţi de dob�nzi;
b) dob�nzile capitalizate sau capitalizarea prin cesiunea, rambursarea sau răscumpărarea creanţelor, prevăzute la lit. a);
c) venitul provenit din plăţile dob�nzilor fie direct, fie prin intermediul unei entităţi prevăzute la art. 124^3 alin. (2), distribuit prin:
- organisme de plasament colectiv �n valori mobiliare, autorizate �n conformitate cu Directiva nr. 85/611/CEE;
- entităţi care beneficiază de opţiunea prevăzută la art. 124^3 alin. (3);
- organisme de plasament colectiv stabilite �n afara sferei teritoriale prevăzute la art. 124^6;
d) venitul realizat din cesiunea, rambursarea sau răscumpărarea acţiunilor ori unităţilor �n următoarele organisme şi entităţi, dacă aceste organisme şi entităţi investesc direct sau indirect, prin intermediul altor organisme de plasament colectiv sau entităţi la care se face referire mai jos, mai mult de 40% din activele lor �n creanţe de natura celor prevăzute la lit. a), cu condiţia ca acest venit să corespundă c�ştigurilor care, direct sau indirect, provin din plăţile dob�nzilor care sunt definite la lit. a) şi b). Entităţile la care se face referire sunt:
- organisme de plasament colectiv �n valori mobiliare, autorizate �n conformitate cu Directiva nr. 85/611/CEE;
- entităţi care beneficiază de opţiunea prevăzută la art. 124^3 alin. (3);
- organisme de plasament colectiv stabilite �n afara sferei teritoriale prevăzute la art. 124^6.
(2) �n ceea ce priveşte alin. (1) lit. c) şi d), atunci c�nd un agent plătitor nu dispune de nicio informaţie cu privire la proporţia veniturilor care provin din plăţi de dob�nzi, suma totală a venitului va fi considerată plată de dob�ndă.
(3) �n ceea ce priveşte alin. (1) lit. d), atunci c�nd un agent plătitor nu dispune de nicio informaţie privind procentul activelor investite �n creanţe, �n acţiuni sau �n unităţi, acest procent este considerat a fi superior celui de 40% . Atunci c�nd nu se poate determina suma venitului realizat de beneficiarul efectiv, venitul este considerat ca fiind rezultatul cesiunii, rambursării sau răscumpărării acţiunii ori unităţilor.
(4) Atunci c�nd dob�nda, aşa cum este prevăzută la alin. (1), este plătită sau creditată �ntr-un cont deţinut de o entitate prevăzută la art. 124^3 alin. (2), această entitate nefiind beneficiara opţiunii prevăzute la art. 124^3 alin. (3), dob�nda respectivă va fi considerată ca plată de dob�ndă de către această entitate.
(5) �n ceea ce priveşte alin. (1) lit. b) şi d), Rom�nia cere agenţilor plătitori situaţi pe teritoriul ei să anualizeze dob�nda peste o anumită perioadă de timp, care nu poate depăşi un an, şi să trateze aceste dob�nzi anualizate ca plăţi de dob�ndă, chiar dacă nicio cesiune, răscumpărare sau rambursare nu intervine �n decursul acestei perioade.
(6) Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. c) şi d), Rom�nia va exclude din definiţia plăţii dob�nzii orice venit menţionat �n prevederile legate de organisme sau entităţi stabilite pe teritoriul lor, unde investiţia acestor entităţi �n creanţele prevăzute la alin. (1) lit. a) nu depăşeşte 15% din activele lor. �n acelaşi fel, prin derogare de la alin. (4), Rom�nia va exclude din definiţia plăţii dob�nzii prevăzute la alin. (1) plata dob�nzii sau creditarea �ntr-un cont al unei entităţi prevăzute la art. 124^3 alin. (2), care nu beneficiază de opţiunea prevăzută la art. 124^3 alin. (3) şi este stabilită pe teritoriul Rom�niei, �n cazul �n care investiţia acestei entităţi �n creanţele prevăzute la alin. (1) lit. a) nu depăşeşte 15% din activele sale. Exercitarea acestei opţiuni de către Rom�nia implică legătura cu alte state membre.
(7) �ncep�nd cu data de 1 ianuarie 2011, procentul prevăzut la alin. (1) lit. d) şi la alin. (3) va fi de 25% .
(8) Procentele prevăzute la alin. (1) lit. d) şi la alin. (6) sunt determinate �n funcţie de politica de investiţii, aşa cum este definită �n regulile de finanţare sau �n documentele constitutive ale organismelor ori entităţilor, iar �n lipsa acestora, �n funcţie de componenta reală a activelor acestor organisme sau entităţi.
Prevederile acestui capitol se aplică dob�nzilor plătite de către un agent plătitor stabilit �n teritoriul �n care Tratatul de instituire a Comunităţii Europene se aplică pe baza art. 299.
ART. 124^7 Informaţiile comunicate de un agent plătitor
(1) Atunci c�nd beneficiarul efectiv este rezident �ntr-un stat membru, altul dec�t Rom�nia, unde este agentul plătitor, informaţiile minime pe care agentul plătitor trebuie să le comunice autorităţii competente din Rom�nia sunt următoarele:
a) identitatea şi rezidenţa beneficiarului efectiv, stabilite conform art. 124^2;
b) numele şi adresa agentului plătitor;
c) numărul de cont al beneficiarului efectiv sau, �n lipsa acestuia, identificarea creanţei generatoare de dob�ndă;
d) informaţii referitoare la plata dob�nzii, �n conformitate cu alin. (2).
(2) Conţinutul minim de informaţii referitoare la plata dob�nzii, pe care agentul plătitor trebuie să le comunice, va face distincţia dintre următoarele categorii de dob�ndă şi va indica:
a) �n cazul unei plăţi de dob�ndă, �n �nţelesul art. 124^5 alin. (1) lit. a): suma dob�nzii plătite sau creditate;
b) �n cazul unei plăţi de dob�ndă, �n �nţelesul art. 124^5 alin. (1) lit. b) şi d): fie suma dob�nzii sau a venitului prevăzut la respectivul alineat, fie suma totală a venitului din cesiune, răscumpărare sau rambursare;
c) �n cazul unei plăţi de dob�ndă, �n �nţelesul art. 124^5 alin. (1) lit. c): fie suma venitului prevăzut la respectivul alineat, fie suma totală a distribuţiei;
d) �n cazul unei plăţi de dob�ndă, �n �nţelesul art. 124^5 alin. (4): suma dob�nzii care revine fiecărui membru din entitatea prevăzută la art. 124^3 alin. (2), care �ndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 124^1 alin. (1);
e) �n cazul unei plăţi de dob�ndă, �n �nţelesul art. 124^5 alin. (5): suma dob�nzii anualizate.
(3) Rom�nia va limita informaţiile care privesc plăţile de dob�nzi ce urmează a fi raportate de către agentul plătitor la informaţia referitoare la suma totală a dob�nzii sau a venitului şi la suma totală a veniturilor obţinute din cesiune, răscumpărare sau rambursare.
ART. 124^8 Schimbul automat de informaţii
(1) Autoritatea competentă din Rom�nia va comunica autorităţii competente din statul membru de rezidenţă al beneficiarului efectiv informaţiile prevăzute la art. 124^7.
(2) Comunicarea de informaţii are un caracter automat şi trebuie să aibă loc cel puţin o dată pe an, �n decursul a 6 luni următoare sf�rşitului anului fiscal, pentru toate plăţile de dob�ndă efectuate �n cursul acestui an.
(3) Dispoziţiile prezentului capitol se completează cu cele ale cap. 5 din prezentul titlu, cu excepţia prevederilor art. 124^35.
ART. 124^9 Perioada de tranziţie pentru trei state membre
(1) �n cursul unei perioade de tranziţie, �ncep�nd cu data la care se face referire la alin. (2) şi (3), Belgia, Luxemburg şi Austria nu sunt obligate să aplice prevederile privind schimbul automat de informaţii �n ceea ce priveşte veniturile din economii. Totuşi, aceste ţări au dreptul să primească informaţii de la celelalte state membre. �n cursul perioadei de tranziţie, scopul prezentului capitol este de a garanta un minimum de impozitare efectivă a veniturilor din economii sub forma plăţilor de dob�ndă efectuate �ntr-un stat membru �n favoarea beneficiarilor efectivi, care sunt persoane fizice rezidente fiscal �n alt stat membru.
(2) Perioada de tranziţie se va termina la sf�rşitul primului an fiscal �ncheiat care urmează după definitivarea ultimului dintre următoarele evenimente:
a) data de intrare �n vigoare a acordului dintre Comunitatea Europeană, după decizia �n unanimitate a Consiliului, şi Confederaţia Elveţiană, Principatul Liechtenstein, Republica San Marino, Principatul Monaco şi Principatul Andorra, care prevede schimbul de informaţii la cerere, aşa cum este definit �n Modelul Acordului OECD privind schimbul de informaţii �n materie fiscală, publicat la data de 18 aprilie 2002, denumit �n continuare Modelul Acordului OECD, �n ceea ce priveşte plăţile de dob�ndă, aşa cum sunt definite �n prezentul capitol, efectuate de agenţii plătitori stabiliţi pe teritoriul acestor ţări către beneficiarii efectivi rezidenţi pe teritoriul pentru care se aplică prezentul capitol, �n plus faţă de aplicarea simultană de către aceste ţări a unei reţineri la sursă cu o cotă definită pentru perioadele corespunzătoare prevăzute la art. 124^10;
b) data la care Consiliul se �nvoieşte, �n unanimitate, ca Statele Unite ale Americii să schimbe informaţii, la cerere, �n conformitate cu Modelul Acordului OECD, �n ceea ce priveşte plăţile de dob�nzi efectuate de agenţii plătitori stabiliţi pe teritoriul lor către beneficiarii efectivi rezidenţi pe teritoriul �n care se aplică prevederile referitoare la efectuarea schimbului automat de informaţii privind veniturile din economii.
(3) La sf�rşitul perioadei de tranziţie, Belgia, Luxemburg şi Austria sunt obligate să aplice prevederile privind efectuarea schimbului automat de informaţii privind veniturile din economii, prevăzute la art. 124^7 şi 124^8, şi să �nceteze aplicarea perceperii unei reţineri la sursă şi a venitului distribuit, reglementate la art. 124^10 şi 124^11. Dacă, �n decursul perioadei de tranziţie, Belgia, Luxemburg şi Austria aleg aplicarea prevederilor privind efectuarea schimbului automat de informaţii privind veniturile din economii, prevăzut la art. 124^7 şi 124^8, atunci nu se vor mai aplica nici reţinerea la sursă, nici partajarea venitului, prevăzute la art. 124^10 şi 124^11.
ART. 124^10 Reţinerea la sursă
(1) �n decursul perioadei de tranziţie prevăzute la art. 124^9, atunci c�nd beneficiarul efectiv al dob�nzii este rezident �ntr-un stat membru, altul dec�t cel �n care agentul plătitor este stabilit, Belgia, Luxemburg şi Austria vor percepe o reţinere la sursă de 15% �n primii 3 ani ai perioadei de tranziţie (1 iulie 2005 - 30 iunie 2008), de 20% �n timpul următorilor 3 ani (1 iulie 2008 - 30 iunie 2011) şi de 35% pentru următorii ani (�ncep�nd cu 1 iulie 2011).
(2) Agentul plătitor va percepe o reţinere la sursă după cum urmează:
a) �n cazul unei plăţi de dob�ndă, �n �nţelesul art. 124^5 alin. (1) lit. a): la suma dob�nzii plătite sau creditate;
b) �n cazul unei plăţi de dob�ndă, �n �nţelesul art. 124^5 alin. (1) lit. b) sau d): la suma dob�nzii sau venitului prevăzute/prevăzut la aceste litere sau prin perceperea unui efect echivalent care să fie suportat de primitor pe suma totală a venitului din cesiune, răscumpărare şi rambursare;
c) �n cazul plăţii de dob�ndă, �n �nţelesul art. 124^5 alin. (1) lit. c): pe suma venitului prevăzut la respectivul alineat;
d) �n cazul plăţii de dob�ndă, �n �nţelesul art. 124^5 alin. (4): pe suma dob�nzii care revine fiecărui membru al entităţii la care s-a făcut referire la art. 124^3 alin. (2), care �ndeplineşte condiţiile art. 124^1 alin. (1);
e) atunci c�nd un stat membru exercită opţiunea prevăzută la art. 124^5 alin. (5): pe suma dob�nzii anualizate.
(3) �n scopul aplicării prevederilor alin. (2) lit. a) şi b), reţinerea la sursă este percepută la pro-rata pentru perioada de deţinere a creanţei de către beneficiarul efectiv. Dacă agentul plătitor nu este �n măsură să determine perioada de deţinere pe baza informaţiilor de care dispune, se consideră că beneficiarul efectiv a deţinut creanţa pe toată perioada de existenţă, dacă beneficiarul nu furnizează o dovadă a datei de achiziţie.
(4) Perceperea unei reţineri la sursă de statul membru al agentului plătitor nu �mpiedică statul membru de rezidenţă fiscală a beneficiarului efectiv să impoziteze venitul, conform legii sale naţionale, prin respectarea prevederilor Tratatului de instituire a Comunităţii Europene.
(5) �n decursul perioadei de tranziţie, statele membre care percep reţinerea la sursă pot prevedea ca un agent operator care plăteşte dob�ndă sau garantează dob�nda pentru o entitate prevăzută la art. 124^3 alin. (2) lit. c) stabilită �n alt stat membru să fie considerat ca fiind agent plătitor �n locul entităţii şi va percepe reţinerea la sursă pentru această dob�ndă, dacă entitatea nu a acceptat formal numele şi adresa sa şi suma totală a dob�nzii care �i este plătită sau garantată, care să fie comunicată conform ultimului paragraf al art. 124^3 alin. (2) lit. c).
ART. 124^11 Distribuirea venitului
(1) Statele membre care aplică o reţinere la sursă, conform art. 124^10 alin. (1), vor reţine 25% din venitul lor şi vor transfera 75% din venit statului membru de rezidenţă al beneficiarului efectiv al dob�nzii.
(2) Statele membre care aplică o reţinere la sursă, conform art. 124^10 alin. (5), vor reţine 25% din venitul lor şi vor transfera 75% altor state membre, proporţional cu transferurile efectuate ca urmare a aplicării prevederilor alin. (1).
(3) Aceste transferuri vor avea loc nu mai t�rziu de 6 luni de la sf�rşitul anului fiscal al statului membru al agentului plătitor, �n cazul alin. (1), sau al statului membru al operatorului economic, �n cazul alin. (2).
ART. 124^12 Excepţii de la sistemul de reţinere la sursă
(1) Statele membre care percep o reţinere la sursă, conform art. 124^10, prevăd una sau două dintre următoarele proceduri, permiţ�nd beneficiarului efectiv să ceară ca o asemenea reţinere să nu fie aplicată:
a) o procedură care permite beneficiarului efectiv să autorizeze �n mod expres agentul plătitor să comunice informaţiile, �n conformitate cu art. 124^7 şi 124^8. Această autorizaţie acoperă toate dob�nzile plătite beneficiarului efectiv de către respectivul agent plătitor. �n acest caz se aplică prevederile art. 124^8;
b) o procedură care garantează că reţinerea la sursă nu va fi percepută atunci c�nd beneficiarul efectiv prezintă agentului său plătitor un certificat emis �n numele sau de autoritatea competentă a statului său de rezidenţă fiscală, �n concordanţă cu prevederile alin. (2).
(2) La cererea beneficiarului efectiv, autoritatea competentă a statului membru de rezidenţă fiscală va emite un certificat care indică:
a) numele, adresa şi numărul de identificare fiscală sau alt număr ori, �n lipsa acestuia, data şi locul naşterii beneficiarului efectiv;
b) numele şi adresa agentului plătitor;
c) numărul de cont al beneficiarului efectiv sau, �n lipsa acestuia, identificarea garanţiei.
(3) Acest certificat este valabil pentru o perioadă care nu depăşeşte 3 ani. Certificatul va fi emis fiecărui beneficiar efectiv care �l solicită, �n termen de două luni de la solicitare.
ART. 124^13 Măsuri luate de Rom�nia pentru efectuarea schimbului de informaţii cu statele care au perioadă de tranziţie la impunerea economiilor
Procedura administrării acestui capitol �n relaţia cu cele 3 state care au perioadă de tranziţie �n aplicarea prevederilor acestui capitol se va stabili prin hotăr�re a Guvernului, elaborată �n comun de Ministerul Finanţelor Publice şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, cu avizul Ministerului Integrării Europene şi al Ministerului Afacerilor Externe.
ART. 124^14 Eliminarea dublei impuneri
(1) Rom�nia asigură pentru beneficiarii efectivi rezidenţi eliminarea oricărei duble impuneri care ar putea rezulta din perceperea reţinerii la sursă �n ţările care au perioadă de tranziţie, prevăzute la art. 124^9, �n concordanţă cu prevederile alin. (2).
(2) Rom�nia restituie beneficiarului efectiv rezident �n Rom�nia impozitul reţinut conform art. 124^10.
ART. 124^15 Titluri de creanţe negociabile
(1) Pe parcursul perioadei de tranziţie, prevăzută la art. 124^9, dar nu mai t�rziu de data de 31 decembrie 2010, obligaţiunile naţionale şi internaţionale şi alte titluri de creanţe negociabile, a căror primă emisiune este anterioară datei de 1 martie 2001 sau pentru care prospectele emisiunii de origine au fost aprobate �nainte de această dată de autorităţile competente, �n �nţelesul Directivei nr. 80/390/CEE privind cerinţele de redactare, verificare şi distribuire a informaţiilor necesare listării ce trebuie publicate pentru admiterea valorilor mobiliare la cota oficială a bursei, sau de către autorităţile competente ale ţărilor terţe, nu sunt considerate creanţe, �n �nţelesul art. 124^5 alin. (1) lit. a), cu condiţia ca niciun fel de emisiuni noi ale acestor titluri de creanţe negociabile să nu fi fost realizate �ncep�nd cu data de 1 martie 2002. Totuşi, dacă perioada de tranziţie se prelungeşte după data de 31 decembrie 2010, prevederile prezentului alineat vor continua să se aplice doar �n ceea ce priveşte aceste titluri de creanţe negociabile:
a) care conţin clauzele de sumă brută şi de restituire anticipată; şi
b) atunci c�nd agentul plătitor, aşa cum este definit la art. 124^3 alin. (1) şi (2), este stabilit �n unul dintre cele trei state membre care aplică reţinerea la sursă şi atunci c�nd agentul plătitor plăteşte dob�nda sau garantează dob�nda pentru beneficiul imediat al beneficiarului efectiv rezident �n Rom�nia. Dacă o nouă emisiune pentru titlurile de creanţe negociabile menţionate mai sus, emise de un guvern sau de o entitate asimilată, care acţionează ca autoritate publică sau al cărei rol este recunoscut de un tratat internaţional, �n �nţelesul art. 124^16, este realizată �ncep�nd cu data de 1 martie 2002, ansamblul acestor titluri emise, const�nd �n emisiunea de origine şi �n oricare alta ulterioară, este considerat ca fiind o creanţă, �n �nţelesul art. 124^5 alin. (1) lit. a).
(2) Prevederile alin. (1) nu �mpiedică �n niciun fel Rom�nia de a impozita veniturile obţinute din titlurile de creanţe negociabile la care se face referire �n alin. (1), �n conformitate cu legislaţia fiscală naţională.
ART. 124^16 Anexa referitoare la lista entităţilor asimilate la care se face referire la art. 124^15
Pentru scopurile art. 124^15, următoarele entităţi sunt considerate ca fiind entităţi care acţionează ca autoritate publică sau al căror rol este recunoscut de un tratat internaţional:
1. entităţi din Uniunea Europeană:
Belgia
- Vlaams Gewest (Regiunea Flamandă);
- Region wallonne (Regiunea Valonă);
- Region bruxelloise/Brussels Gewest (Regiunea Bruxelles);
- Communaut� fran�aise (Comunitatea Franceză);
- Vlaamse Gemeenschap (Comunitatea Flamandă);
- Deutschsprachige Gemeinschaft (Comunitatea vorbitoare de limbă germană);
Bulgaria
- municipalităţi;
Spania
- Xunta de Galicia (Executivul Regional al Galiciei);
- Junta de Andalucia (Executivul Regional al Andaluziei);
- Junta de Extremadura (Executivul Regional Extremadura);
- Junta de Castilla - La Mancha (Executivul Regional Castilla - La Mancha);
- Junta de Castilla - Leon (Executivul Regional Castilla - Leon);
- Gobierno Foral de Navarra (Guvernul Regional al Navarrei);
- Govern de les Illes Balears (Guvernul Insulelor Baleare);
- Generalitat de Catalunya (Guvernul Autonom al Cataloniei);
- Generalitat de Valencia (Guvernul Autonom al Valenciei);
- Diputacion General de Aragon (Consiliul Regional al Aragonului);
- Gobierno de las Islas Canarias (Guvernul Insulelor Canare);
- Gobierno de Murcia (Guvernul Murciei);
- Gobierno de Madrid (Guvernul Madridului);
- Gobierno de la Comunidad Autonoma del Pais Vasco/Euzkadi (Guvernul Comunităţii Autonome a Ţărilor Bascilor);
- Diputacion Foral de Guipuzcoa (Consiliul Regional Guipuzcoa);
- Diputacion Foral de Vizcaya/Bizkaia (Consiliul Regional Vizcaya);
- Diputacion Foral de Alava (Consiliul Regional Alava);
- Ayuntamiento de Madrid (Consiliul Orăşenesc al Madridului);
- Ayuntamiento de Barcelona (Consiliul Orăşenesc al Barcelonei);
- Cabildo Insular de Gran Canaria (Consiliul Insulei Gran Canaria);
- Cabildo Insular de Tenerife (Consiliul Insulei Tenerife);
- Instituto de Credito Oficial (Instituţia Creditului Public);
- Instituto Catalan de Finanzas (Instituţia Financiară a Cataloniei);
- Instituto Valenciano de Finanzas (Instituţia Financiară a Valenciei);
Grecia
- Organismos Tegepikoinonion Ellados (Organizaţia Naţională de Telecomunicaţii);
- Organismos Siderodromon Ellados (Organizaţia Naţională a Căilor Ferate);
- Demosia Epikeirese Elektrismou (Compania Publică de Electricitate);
Franţa
- La Caisse d'amortissement de la dette sociale (CADES) (Fondul de Răscumpărare a Datoriei Publice);
- L'Agence fran�aise de d�veloppement (AFD) (Agenţia Franceză de Dezvoltare);
- R�seau Ferr� de France (RFF) (Reţeaua Franceză de Căi Ferate);
- Caisse Nationale des Autoroutes (CAN) (Fondul Naţional al Autostrăzilor);
- Assistance publique H�pitaux de Paris (APHP) (Asistenţa Publică a Spitalelor din Paris);
- Charbonnages de France (CDF) (Consiliul Francez al Cărbunelui);
- Entreprise mini�re et chimique (EMC) (Compania Minieră şi Chimică);
Italia
- regiuni;
- provincii;
- municipalităţi;
- Cassa Depositi e Prestiti (Fondul de Depozite şi �mprumuturi);
Letonia
- Pasvaldibas (guvernele locale);
Polonia
- gminy (comune);
- powiaty (districte);
- wojewodztwa (provincii);
- zwiazki gm�n (asociaţii de comune);
- powiatow (asociaţii de districte);
- wojewodztw (asociaţii de provincii);
- miasto stoleczne Warszawa (capitala Varşovia);
- Agencja Restrukturyzacji i Modernizacji Rolnictwa (Agenţia pentru Restructurare şi Modernizare a Agriculturii);
- Agencja Nieruchomosci Rolnych (Agenţia Proprietăţilor Agricole);
Portugalia
- Regiao Autonoma da Madeira (Regiunea Autonomă a Madeirei);
- Regiao Autonoma dos Acores (Regiunea Autonomă a Azorelor);
- municipalităţi;
Rom�nia
- autorităţile administraţiei publice locale;
Slovacia
- mesta a obce (municipalităţi);
- Zeleznice Slovenskej Republiky (Compania Slovacă de Căi Ferate);
- Statny fond cestneho hospodarstva (Fondul de Stat pentru Gestionarea Drumurilor);
- Slovenske elektrarne (Companiile Slovace de Energie);
- Vodohospodarska vystavba (Compania de Economie a Apei).
2. entităţi internaţionale;
- Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare;
- Banca Europeană de Investiţii;
- Banca Asiatică de Dezvoltare;
- Banca Africană de Dezvoltare;
- Banca Mondială - Banca Internaţională de Reconstrucţie şi Dezvoltare - Fondul Monetar Internaţional;
- Corporaţia Financiară Internaţională;
- Banca InterAmericană de Dezvoltare;
- Fondul Social de Dezvoltare al Consiliului Europei;
- Euratom;
- Comunitatea Europeană;
- Corporaţia Andină de Dezvoltare (CAF);
- Eurofima;
- Comunitatea Economică a Cărbunelui şi Oţelului;
- Banca Nordică de Investiţii;
- Banca Caraibiană de Dezvoltare.
Prevederile art. 124^15 nu aduc atingere nici uneia dintre obligaţiile internaţionale pe care Rom�nia şi le-a asumat �n relaţiile cu entităţile internaţionale menţionate mai sus.
3. entităţi din state terţe:
- acele entităţi care �ndeplinesc următoarele criterii:
a) entitatea care este considerată �n mod cert ca fiind o entitate publică, conform criteriilor naţionale;
b) o astfel de entitate publică este un producător din afara Comunităţii, care administrează şi finanţează un grup de activităţi, furniz�nd �n principal bunuri şi servicii din afara Comunităţii, destinate beneficiului Comunităţii şi care sunt efectiv controlate de guvernul central;
c) respectiva entitate publică este un emitent de datorii de mari dimensiuni şi cu regularitate;
d) statul vizat poate să garanteze că o asemenea entitate publică nu va exercita o răscumpărare �nainte de termen, �n cazul clauzelor de re�ntregire a sumei brute.
Prevederile prezentului capitol, reprezent�nd transpunerea Directivei nr. 2003/48/CE a Consiliului, din 3 iunie 2003, privind impunerea veniturilor din economii sub forma plăţilor de dob�nzi, cu amendamentele ulterioare, se aplică �ncep�nd cu data aderării Rom�niei la Uniunea Europeană.
ART. 124^18 Sfera de aplicare şi procedura
(1) Plăţile de dob�nzi şi redevenţe ce provin din Rom�nia sunt exceptate de la orice impozite aplicate asupra acelor plăţi �n Rom�nia, fie prin reţinere la sursă, fie prin declarare, cu condiţia ca beneficiarul efectiv al dob�nzilor sau redevenţelor să fie o �ntreprindere din alt stat membru sau un sediu permanent al unei �ntreprinderi dintr-un stat membru situat �n alt stat membru.
(2) O plată făcută de o �ntreprindere rezidentă �n Rom�nia sau de către un sediu permanent situat �n Rom�nia trebuie să fie considerată ca provenind din Rom�nia, denumită �n continuare stat sursă.
(3) Un sediu permanent este tratat ca plătitor al dob�nzilor sau redevenţelor doar �n măsura �n care acele plăţi reprezintă cheltuieli deductibile fiscal pentru sediul permanent din Rom�nia.
(4) O �ntreprindere a unui stat membru va fi tratată ca beneficiar efectiv al dob�nzilor şi redevenţelor doar dacă primeşte acele plăţi pentru beneficiul său propriu, şi nu ca un intermediar pentru o altă persoană, cum ar fi un agent, un mandatar sau semnatar autorizat.
(5) Un sediu permanent trebuie să fie tratat ca beneficiar efectiv al dob�nzilor sau redevenţelor:
a) dacă creanţa sau dreptul de utilizare a informaţiei, �n privinţa căreia plăţile de dob�nzi sau redevenţe iau naştere, este efectiv legată de acel sediu permanent; şi
b) dacă plăţile de dob�nzi sau redevenţe reprezintă venituri cu privire la care acel sediu permanent este supus, �n statul membru �n care este situat, unuia dintre impozitele menţionate la art. 124^20 lit. a) pct. (iii) sau, �n cazul Belgiei, "impozitului nerezidenţilor/belasting der niet-verblijfhouders" ori, �n cazul Spaniei, "impozitului asupra venitului nerezidenţilor" sau unui impozit care este identic sau �n mod substanţial similar şi care este aplicat după data de intrare �n vigoare a prezentului capitol, suplimentar sau �n locul acelor impozite existente.
(6) Dacă un sediu permanent al unei �ntreprinderi a unui stat membru este considerat ca plătitor sau ca beneficiar efectiv al dob�nzilor ori redevenţelor, nicio altă parte a �ntreprinderii nu va fi tratată ca plătitor sau ca beneficiar efectiv al acelor dob�nzi ori redevenţe, �n sensul prezentului articol.
(7) Prezentul articol trebuie să se aplice numai �n cazul �n care �ntreprinderea care este plătitor sau �ntreprinderea al cărei sediu permanent este considerat plătitor al dob�nzilor ori redevenţelor este o �ntreprindere asociată a �ntreprinderii care este beneficiarul efectiv sau al cărei sediu permanent este tratat ca beneficiarul efectiv al acelor dob�nzi ori al acelor redevenţe.
(8) Prevederile prezentului articol nu se aplică dacă dob�nzile sau redevenţele sunt plătite de către ori către un sediu permanent situat �ntr-un stat terţ al unei �ntreprinderi dintr-un stat membru şi activitatea �ntreprinderii este, �n �ntregime sau parţial, desfăşurată prin acel sediu permanent.
(9) Prevederile prezentului articol nu �mpiedică Rom�nia să ia �n considerare, la determinarea impozitului pe profit, atunci c�nd aplică legislaţia sa fiscală, dob�nzile sau redevenţele primite de către �ntreprinderile rezidente, de sediile permanente ale �ntreprinderilor rezidente �n Rom�nia sau de către sediile permanente situate �n Rom�nia.
(10) Prevederile prezentului capitol nu se vor aplica unei �ntreprinderi a altui stat membru sau unui sediu permanent al unei �ntreprinderi a altui stat membru, atunci c�nd condiţiile stabilite la art. 124^20 lit. b) nu au fost menţinute pentru o perioadă ne�ntreruptă de cel puţin 2 ani.
(11) �ndeplinirea cerinţelor stabilite de prezentul articol şi de art. 124^20 va fi dovedită la data plăţii dob�nzilor sau redevenţelor printr-o atestare. Dacă �ndeplinirea cerinţelor stabilite �n prezentul articol nu a fost atestată la data plăţii, se va aplica reţinerea impozitului la sursă.
(12) *** Abrogat.
(13) �n sensul alin. (11), atestarea care va fi prezentată �n legătură cu fiecare contract de plată trebuie să fie valabilă pentru un an de la data emiterii acestei atestări şi va conţine următoarele informaţii:
a) dovada rezidenţei, �n scopul impozitării, pentru �ntreprinderea care primeşte dob�nzi sau redevenţe din Rom�nia şi, c�nd este necesar, dovada existenţei unui sediu permanent atestat de autoritatea fiscală a statului membru �n care �ntreprinderea care primeşte dob�nzi sau redevenţe este rezidentă pentru scopuri fiscale sau �n care este situat sediul permanent;
b) deţinerea dreptului de beneficiar efectiv al dob�nzilor sau redevenţelor de către �ntreprinderea care primeşte astfel de plăţi, �n conformitate cu prevederile alin. (4), sau existenţa condiţiilor �n conformitate cu prevederile alin. (5), c�nd un sediu permanent este beneficiarul plăţii;
c) �ndeplinirea cerinţelor, �n conformitate cu prevederile art. 124^20 lit. a) pct. (iii), �n cazul �ntreprinderii primitoare;
d) o deţinere minimă, �n conformitate cu prevederile art. 124^20 lit. b);
e) perioada pentru care deţinerea la care se face referire la lit. d) a existat.
Se poate solicita �n plus justificarea legală pentru plăţile din cadrul contractului, de exemplu se poate solicita contractul de �mprumut sau contractul de licenţă.
(14) Dacă cerinţele pentru acordarea scutirii �ncetează să fie �ndeplinite, �ntreprinderea primitoare sau sediul permanent va informa imediat �ntreprinderea plătitoare sau sediul permanent plătitor.
(15) Dacă respectiva �ntreprindere plătitoare sau sediul permanent a reţinut impozitul la sursă asupra venitului ce urma să fie scutit de impozit, conform prezentului articol, aceasta poate face o cerere pentru restituirea acestui impozit reţinut la sursă. �n acest sens se va solicita informaţia specificată la alin. (13). Cererea pentru restituirea impozitului trebuie să fie transmisă �n cadrul termenului legal de prescripţie.
(16) Impozitul reţinut la sursă �n plus va fi restituit �ntr-un interval de un an de la primirea cererii de restituire a impozitului şi a informaţiilor doveditoare pe care le poate solicita �n mod rezonabil. Dacă impozitul reţinut la sursă nu a fost restituit �n perioada menţionată, �ntreprinderea primitoare sau sediul permanent va fi �ndreptăţit, la expirarea anului �n cauză, să solicite dob�nda asupra sumei reprezent�nd impozitul care trebuie restituit. Dob�nda solicitată se va calcula corespunzător prevederilor Codului de procedură fiscală.
ART. 124^19 Definiţia dob�nzii şi a redevenţelor
�n sensul prezentului capitol:
a) termenul dob�ndă �nseamnă venitul din creanţe de orice fel, �nsoţite sau nu de garanţii ipotecare ori de o clauză de participare la profiturile debitorului şi, �n special, venitul din efecte publice, titluri de creanţă sau obligaţiuni, inclusiv primele şi premiile legate de asemenea efecte, titluri de creanţă sau obligaţiuni; penalităţile pentru plata cu �nt�rziere nu vor fi considerate dob�nzi;
b) termenul redevenţe �nseamnă plăţile de orice fel primite pentru folosirea sau concesionarea oricărui drept de autor asupra unei opere literare, artistice sau ştiinţifice, inclusiv asupra filmelor de cinematograf şi software, orice patent, marcă de comerţ, desen ori model, plan, formulă secretă sau procedeu de fabricaţie, ori pentru informaţii referitoare la experienţa �n domeniul industrial, comercial ori ştiinţific; plăţile pentru folosirea sau dreptul de folosire a echipamentului industrial, comercial ori ştiinţific vor fi considerate redevenţe.
ART. 124^20 Definiţia �ntreprinderii, �ntreprinderii asociate şi a sediului permanent
�n sensul prezentului capitol:
a) termenul �ntreprindere a unui stat membru �nseamnă orice �ntreprindere:
(i) care �mbracă una dintre formele enumerate �n această privinţă �n lista prevăzută la art. 124^26; şi
(ii) care, �n conformitate cu legislaţia fiscală a unui stat membru, este considerată ca fiind rezidentă �n acel stat membru şi nu este considerată, �n �nţelesul unei convenţii de evitare a dublei impuneri pe venit şi pe capital �ncheiată cu un stat terţ, ca fiind rezident �n scopul impozitării �n afara Comunităţii; şi
(iii) care este supusă unuia dintre următoarele impozite, fără a fi scutită de impozit, sau unui impozit care este identic ori, �n esenţă, similar şi care este stabilit după data de intrare �n vigoare a prezentului articol, �n plus sau �n locul acelor impozite existente:
- impozitul societăţilor/vennootschapsbelasting, �n Belgia;
- korporativen danăk �n Bulgaria
- selskabsskat, �n Danemarca;
- Korperschaftsteuer, �n Germania;
- phdros eisodematos uomikou prosopon, �n Grecia;
- impuesto sobre sociedades, �n Spania;
- imp�t sur les soci�t�s, �n Franţa;
- corporation tax, �n Irlanda;
- imposta sul reddito delle persone giuridiche, �n Italia;
- imp�t sur le r�venu des collectivit�s, �n Luxemburg;
- vennootschapsbelasting, �n Olanda;
- Korperschaftsteuer, �n Austria;
- imposto sobre o rendimento da pessoas colectivas, �n Portugalia;
- vhteisoien tulovero/in komstskatten, �n Finlanda;
- statling in komstskatt, �n Suedia;
- Corporation tax, �n Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord;
- dan z prijmu pravnickych osob, �n Republica Cehă;
- tulumaks, �n Estonia;
- phdros eisodematos, �n Cipru;
- uznemumu ienakuma nodoklis, �n Letonia;
- pelno mokestis, �n Lituania;
- tarsasagi ado, �n Ungaria;
- taxxa fuq l-income, �n Malta;
- todatek dochodowy od osob prawnych, �n Polonia;
- davek od dobicka praznih oseb, �n Slovenia;
- dan z prijmov pravnickych osob, �n Slovacia;
- impozitul pe profit, �n Rom�nia;
- korporativen danăk) �n Bulgaria;
b) o �ntreprindere este o �ntreprindere asociată a unei alte �ntreprinderi dacă, cel puţin:
(i) prima �ntreprindere are o participare minimă directă de 25% �n capitalul celei de-a doua �ntreprinderi; sau
(ii) cea de-a doua �ntreprindere are o participare minimă directă de 25% �n capitalul primei �ntreprinderi; sau
(iii) o �ntreprindere terţă are o participare minimă directă de 25% at�t �n capitalul primei companii, c�t şi �n al celei de-a doua.
Participările �n capitalul social trebuie să fie deţinute numai la �ntreprinderile rezidente pe teritoriul Comunităţii Europene;
c) termenul sediu permanent �nseamnă un loc fix de afaceri situat �ntr-un stat membru, prin care se desfăşoară �n �ntregime sau �n parte activitatea unei �ntreprinderi rezidente �ntr-un alt stat membru.
ART. 124^21 Exceptarea plăţilor de dob�nzi sau de redevenţe
(1) Nu se vor acorda beneficiile prezentului capitol �n următoarele cazuri:
a) atunci c�nd plăţile sunt tratate ca o distribuire de beneficii sau ca o restituire de capital, conform legislaţiei rom�ne;
b) pentru plăţile rezultate din creanţe care dau dreptul de participare la profiturile debitorului;
c) pentru plăţile rezultate din creanţe care dau dreptul creditorului să �şi schimbe dreptul de a primi dob�nda contra unui drept de participare �n profiturile debitorului;
d) pentru plăţile rezultate din creanţe care nu conţin niciun fel de prevederi referitoare la restituirea datoriei principale sau dacă restituirea este datorată pentru o perioadă mai mare de 50 de ani după data emisiunii.
(2) C�nd datorită relaţiilor speciale existente �ntre debitor şi beneficiarul efectiv al dob�nzii sau redevenţelor ori �ntre unul dintre ei şi o altă persoană, suma dob�nzilor sau redevenţelor depăşeşte suma care s-ar fi convenit �ntre debitor şi beneficiarul efectiv, �n lipsa unor astfel de relaţii, prevederile prezentului articol se aplică numai �n această ultimă sumă menţionată, dacă există o astfel de sumă.
(1) Prevederile prezentului capitol nu exclud aplicarea prevederilor legislaţiei naţionale sau a celor bazate pe tratate, la care Rom�nia este parte, care sunt necesare pentru prevenirea fraudei sau abuzului.
(2) Rom�nia poate, �n cazul tranzacţiilor pentru care motivul principal sau unul dintre motivele principale este frauda, evaziunea fiscală sau abuzul, să retragă beneficiile stabilite prin prezentul capitol sau poate să refuze aplicarea lui.
ART. 124^23 Reguli tranzitorii pentru Republica Cehă, Grecia, Spania, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia şi Slovacia
(1) Grecia, Letonia, Polonia şi Portugalia sunt autorizate să nu aplice prevederile privind scutirea plăţilor de dob�nzi şi redevenţe �ntre �ntreprinderi asociate p�nă la data de 1 iulie 2005, iar pe durata perioadei de tranziţie de 8 ani, �ncep�nd cu data de 1 iulie 2005, cota impozitului aplicată �n aceste ţări plăţilor de dob�ndă sau redevenţe, care se fac către o �ntreprindere asociată rezidentă �n alt stat membru sau către un sediu permanent al unei �ntreprinderi asociate a unui stat membru, situat �n alt stat membru, nu trebuie să depăşească 10% �n timpul primilor 4 ani şi 5% �n timpul următorilor 4 ani.
Lituania este autorizată să nu aplice prevederile privind scutirea plăţilor de dob�nzi şi redevenţe �ntre �ntreprinderi asociate, p�nă la data de 1 iulie 2005. Pe durata unei perioade de tranziţie de 6 ani, �ncep�nd de la 1 iulie 2005, cota de impozit aplicată �n această ţară asupra plăţilor de redevenţe făcute către o �ntreprindere asociată rezidentă �n alt stat membru sau către un sediu permanent al unei �ntreprinderi asociate a unui stat membru, situat �n alt stat membru, nu trebuie să depăşească 10% . �n timpul primilor 4 ani din perioada de tranziţie de 6 ani, cota de impozit aplicată asupra plăţilor de dob�nzi făcute unei �ntreprinderi asociate din alt stat membru sau unui sediu permanent situat �n alt stat membru nu va depăşi 10%; pentru următorii 2 ani, cota de impozit aplicată asupra unor astfel de plăţi de dob�nzi nu va depăşi 5% .
Spania şi Republica Cehă sunt autorizate, doar pentru plăţile de redevenţe, să nu aplice prevederile privind scutirea plăţilor de redevenţe �ntre �ntreprinderi asociate, p�nă la data de 1 iulie 2005. �n timpul unei perioade de tranziţie de 6 ani, �ncep�nd cu data de 1 iulie 2005, cota impozitului aplicată �n aceste ţări plăţilor de redevenţă făcute către o �ntreprindere asociată din alt stat membru sau către un sediu permanent al unei �ntreprinderi asociate a unui stat membru, situat �n alt stat membru, nu va depăşi 10% . Slovacia este autorizată, numai pentru plăţile de redevenţe, să nu aplice prevederile privind scutirea de impozit pentru o perioadă de tranziţie de doi ani, �ncep�nd cu data de 1 mai 2004.
Totuşi, aceste reguli tranzitorii sunt supuse aplicării permanente a oricăror cote de impozit, mai scăzute dec�t cele la care se face referire mai sus, �n condiţiile unor acorduri bilaterale �ncheiate �ntre Republica Cehă, Grecia, Spania, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia sau Slovacia şi alte state membre.
(2) C�nd o �ntreprindere rezidentă �n Rom�nia sau un sediu permanent al unei �ntreprinderi a unui stat membru, situat �n Rom�nia:
a) primeşte dob�nzi sau redevenţe din partea unei �ntreprinderi asociate din Grecia, Letonia, Lituania, Polonia sau Portugalia;
b) primeşte redevenţe din partea unei �ntreprinderi asociate din Republica Cehă, Spania sau Slovacia;
c) primeşte dob�nzi sau redevenţe din partea unui sediu permanent situat �n Grecia, Letonia, Lituania, Polonia sau Portugalia, al unei �ntreprinderi asociate a unui stat membru; sau
d) primeşte redevenţe de la un sediu permanent situat �n Republica Cehă, Spania sau Slovacia al unei �ntreprinderi asociate a unui stat membru.
Rom�nia acordă la calculul impozitului pe profit o sumă egală cu impozitul plătit �n Republica Cehă, Grecia, Spania, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia sau Slovacia, �n conformitate cu alin. (1), stabilită asupra acelui venit. Suma se acordă ca o deducere din impozitul pe profitul obţinut de �ntreprinderea sau de sediul permanent care a primit acel venit.
(3) Deducerea prevăzută la alin. (2) nu poate să depăşească acea sumă mai mică:
a) faţă de impozitul de plată din Republica Cehă, Grecia, Spania, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia sau Slovacia, pentru un astfel de venit, pe baza alin. (1); sau
b) a părţii de impozit pe profitul �ntreprinderii sau al sediului permanent care primeşte dob�nda sau redevenţele, astfel cum este calculată �nainte ca deducerea să fie acordată, care este atribuibilă acelor plăţi, conform legislaţiei naţionale a Rom�niei.
ART. 124^24 Clauza de delimitare
Prevederile prezentului capitol nu exclud aplicarea prevederilor naţionale sau celor bazate pe tratatele la care Rom�nia este parte şi ale căror prevederi au �n vedere eliminarea sau evitarea dublei impozitări a dob�nzilor şi a redevenţelor.
ART. 124^25 Măsuri luate de Rom�nia
Procedura administrării acestui capitol se va stabili prin hotăr�re a Guvernului, elaborată �n comun de Ministerul Finanţelor Publice şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, cu avizul Ministerului Integrării Europene şi al Ministerului Afacerilor Externe.
ART. 124^26 Lista societăţilor acoperite de prevederile art. 124^20 lit. a) pct. (iii)
Societăţile acoperite de prevederile art. 124^20 lit. a) pct. (iii) sunt următoarele:
a) societăţi cunoscute �n legislaţia belgiană ca: "naamloze vennootschap/soci�t� anonyme, commanditaire vennootschap op aandelen/soci�t� en commandite par actions, besloten vennootschap met beperkte aansprakelijkheid/soci�t� priv�e a responsabilite limitee" şi acele entităţi publice legislative care desfăşoară activitate conform dreptului privat;
b) societăţi cunoscute �n legislaţia daneză ca: "aktieselskab" şi "anpartsselskab";
c) societăţi cunoscute �n legislaţia germană ca: "Aktiengesellschaft, Kommanditgesellschaft auf Aktien, Gesellschaft mit beschrankter Haftung" şi "bergrechtliche Gewerkschaft";
d) societăţi cunoscute �n legislaţia grecească ca: "anonume etairia";
e) societăţi cunoscute �n legislaţia spaniolă ca: "sociedad anonima, sociedad comanditaria por acciones, sociedad de responsabilidad limitada" şi acele entităţi publice legale care desfăşoară activitate conform dreptului privat;
f) societăţi cunoscute �n legislaţia franceză ca: "soci�t� anonyme, soci�t� en commandite par actions, soci�t� � responsabilit� limit�e" şi entităţi publice şi �ntreprinderi industriale şi comerciale;
g) societăţi cunoscute �n legislaţia irlandeză ca societăţi pe acţiuni sau pe garanţii, societăţi private pe acţiuni sau pe garanţii, entităţi �nregistrate conform legislaţiei societăţilor industriale şi prudenţiale sau societăţi de construcţii �nregistrate conform legii societăţilor de construcţii;
h) societăţi cunoscute �n legislaţia italiană ca: "societa per azioni, societa �n accomandita per azioni, societa a responsabilita limitata" şi entităţi publice şi private care desfăşoară activităţi industriale şi comerciale;
i) societăţi cunoscute �n legislaţia luxemburgheză ca: "soci�t� anonyme, soci�t� en commandite par actions şi soci�t� a responsabilite limitee";
j) societăţi cunoscute �n legislaţia olandeză ca: "noomloze vennootschap" şi "besloten vennootschap met beperkte aansprakelijkheid";
k) societăţi cunoscute �n legislaţia austriacă ca: "Aktiengesellschaft" şi "Gesellschaft mit beschrankter Haftung";
l) societăţi comerciale sau societăţi �nfiinţate conform legii civile, av�nd formă comercială, şi cooperative şi entităţi publice �nregistrate conform legii portugheze;
m) societăţi cunoscute �n legislaţia finlandeză ca: "osakeyhtio/aktiebolag, osuuskunta/andelslag, saastopankki/sparbank" şi "vakuutusyhtio/forsakr�n gsbolag";
n) societăţi cunoscute �n legislaţia suedeză ca: "aktiebolag" şi "forsakrin gsaktiebolag";
o) societăţi �nregistrate conform legislaţiei Marii Britanii;
p) societăţi cunoscute �n legislaţia cehă ca: "akciova spolecnost", "spolecnost s rucenim omezenym", "verejna obchodni spolecnnost", "komanditni spolecnost", "druzstvo";
q) societăţi cunoscute �n legislaţia estoniană ca: "taisuhin g", "usaldusuhin g", "osauhin g", "aktsiaselts", "tulundusuhistu";
r) societăţi cunoscute �n legislaţia cipriotă ca societăţi �nregistrate �n conformitate cu legea companiilor, entităţi publice corporatiste, precum şi alte entităţi care sunt considerate societăţi, conform legii impozitului pe venit;
s) societăţi cunoscute �n legislaţia letonă ca: "akciju sabiedriba", "sabiedriba ar ierobezotu atbildibu";
ş) societăţi �nregistrate conform legislaţiei lituaniene;
t) societăţi cunoscute �n legislaţia ungară ca: "kozkereseti tarsasag", "beteti tarsasag", "kozos vallalat", "korlatolt felelossegu tarsasag", "reszvenytarsasag", "egyesules", "kozhasznu tarsasag", "szovetkezet";
ţ) societăţi cunoscute �n legislaţia malteză ca: "Kumpaniji ta' Responsabilita'Limitata", "Socjetajiet �n akkomandita li l-kapital taghhom maqsum f'azzjonitjiet";
u) societăţi cunoscute �n legislaţia poloneză ca: "spolka akcyjna", "spolka z ofraniczona odpowiedzialnoscia";
v) societăţi cunoscute �n legislaţia slovenă ca: "delniska druzba", "komanditna delniska druzba", "komanditna druzba", "druzba z omejeno odgovornostjo", "druzba z neomejeno odgovomostjo";
w) societăţi cunoscute �n legislaţia slovacă ca: "akciova spolocnos", "spolocnost's rucenim obmedzenym", "komanditna spolocnos", "verejna obchodna spolocnos", "druzstvo". �
x) societăţi cunoscute �n legislaţia rom�nă ca: �societăţi �n nume colectiv�, �societăţi �n comandită simplă�, �societăţi pe acţiuni�, �societăţi �n comandită pe acţiuni�, �societăţi cu răspundere limitată�;
y) societăţi cunoscute �n legislaţia bulgară ca: �Akţionerno drujestvo�, �Komanditno drujestvo s akţii�, �Drujestvo s ogranicena otgovornost�."
Prevederile prezentului capitol, reprezent�nd transpunerea Directivei 2003/49/CE a Consiliului, din 3 iunie 2003, privind un sistem comun de impozitare aplicabil plăţilor de dob�nzi şi redevenţe efectuate �ntre societăţi asociate din state membre diferite, cu amendamentele ulterioare, se aplică �ncep�nd cu data de 1 ianuarie 2011.
*** Abrogate
ART. 125 Definiţia taxei pe valoarea adăugată
Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect datorat la bugetul statului şi care este colectat conform prevederilor prezentului titlu.
ART. 125^1 Semnificaţia unor termeni şi expresii
(1) �n sensul prezentului titlu, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
1. achiziţie reprezintă bunurile şi serviciile obţinute sau care urmează a fi obţinute de o persoană impozabilă, prin următoarele operaţiuni: livrări de bunuri şi/sau prestări de servicii, efectuate sau care urmează a fi efectuate de altă persoană către această persoană impozabilă, achiziţii intracomunitare şi importuri de bunuri;
2. achiziţie intracomunitară are �nţelesul art. 130^1;
3. active corporale fixe reprezintă orice activ deţinut pentru a fi utilizat �n producţia sau livrarea de bunuri ori �n prestarea de servicii, pentru a fi �nchiriat terţilor sau pentru scopuri administrative, dacă acest activ are durata normală de utilizare mai mare de un an şi valoare mai mare dec�t limita prevăzută prin hotăr�re a Guvernului sau prin prezentul titlu;
4. activitate economică are �nţelesul prevăzut la art. 127 alin. (2). Atunci c�nd o persoană desfăşoară mai multe activităţi economice, prin activitate economică se �nţelege toate activităţile economice desfăşurate de aceasta;
5. baza de impozitare reprezintă contravaloarea unei livrări de bunuri sau prestări de servicii impozabile, a unui import impozabil sau a unei achiziţii intracomunitare impozabile, stabilită conform cap. 7;
6. bunuri reprezintă bunuri corporale mobile şi imobile, prin natura lor sau prin destinaţie. Energia electrică, energia termică, gazele naturale, agentul frigorific şi altele de această natură se consideră bunuri corporale mobile;
7. produse accizabile sunt produsele energetice, alcoolul şi băuturile alcoolice, precum şi tutunul prelucrat, astfel cum sunt definite la titlul VII din prezenta lege, cu excepţia gazului livrat prin intermediul unui sistem de gaze naturale situat pe teritoriul Comunităţii sau prin orice reţea conectată la un astfel de sistem;
8. codul de �nregistrare �n scopuri de TVA reprezintă codul prevăzut la art. 154 alin. (1), atribuit de către autorităţile competente din Rom�nia persoanelor care au obligaţia să se �nregistreze conform art. 153 sau 153^1, sau un cod de �nregistrare similar, atribuit de autorităţile competente dintr-un alt stat membru;
9. data aderării este data la care Rom�nia aderă la Uniunea Europeană;
10. decont de taxă reprezintă decontul care se �ntocmeşte şi se depune conform art. 156^2;
11. Directiva 112 este Directiva 2006/112/CE a Consiliului Uniunii Europene din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată, publicată �n Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 347 din 11 decembrie 2006, cu modificările şi completările ulterioare. Referirile din facturile transmise de furnizori/prestatori din alte state membre la articolele din Directiva a 6-a, respectiv Directiva 77/388/CE a Consiliului din 17 mai 1977 privind armonizarea legislaţiilor statelor membre referitoare la impozitul pe cifra de afaceri - sistemul comun privind taxa pe valoarea adăugată: baza unitară de stabilire, publicată �n Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 145 din 3 iunie 1977, vor fi considerate referiri la articolele corespunzătoare din Directiva 112, conform tabelului de corelări din anexa XII la această directivă;
12. factura reprezintă documentul prevăzut la art. 155;
13. importator reprezintă persoana pe numele căreia sunt declarate bunurile, �n momentul �n care taxa la import devine exigibilă, conform art. 136, şi care �n cazul importurilor taxabile este obligată la plata taxei conform art. 151^1;
14. �ntreprindere mică reprezintă o persoană impozabilă care aplică regimul special de scutire prevăzut la art. 152 sau, după caz, un regim de scutire echivalent, �n conformitate cu prevederile legale ale statului membru �n care persoana este stabilită, potrivit art. 281 - 292 din Directiva 112;
15. livrare intracomunitară are �nţelesul prevăzut la art. 128 alin. (9);
16. livrare către sine are �nţelesul prevăzut la art. 128 alin. (4);
17. perioada fiscală este perioada prevăzută la art. 156^1;
18. persoană impozabilă are �nţelesul art. 127 alin. (1) şi reprezintă persoana fizică, grupul de persoane, instituţia publică, persoana juridică, precum şi orice entitate capabilă să desfăşoare o activitate economică;
19. persoană juridică neimpozabilă reprezintă persoana, alta dec�t persoana fizică, care nu este persoană impozabilă, �n sensul art. 127 alin. (1);
20. persoană neimpozabilă reprezintă persoana care nu �ndeplineşte condiţiile art. 127 alin. (1) pentru a fi considerată persoană impozabilă;
21. persoană reprezintă o persoană impozabilă sau o persoană juridică neimpozabilă sau o persoană neimpozabilă;
22. plafon pentru achiziţii intracomunitare reprezintă plafonul stabilit conform art. 126 alin. (4) lit. b);
23. plafon pentru v�nzări la distanţă reprezintă plafonul stabilit conform art. 132 alin. (2) lit. a);
24. prestarea către sine are �nţelesul prevăzut la art. 129 alin. (4);
25. regim vamal suspensiv reprezintă, din punctul de vedere al taxei pe valoarea adăugată, regimurile şi destinaţiile vamale prevăzute la art. 144 alin. (1) lit. a) pct. 1 - 7;
26. servicii furnizate pe cale electronică sunt: furnizarea şi conceperea de site-uri informatice, mentenanţa la distanţă a programelor şi echipamentelor, furnizarea de programe informatice - software - şi actualizarea acestora, furnizarea de imagini, de texte şi de informaţii şi punerea la dispoziţie de baze de date, furnizarea de muzică, de filme şi de jocuri, inclusiv jocuri de noroc, transmiterea şi difuzarea de emisiuni şi evenimente politice, culturale, artistice, sportive, ştiinţifice, de divertisment şi furnizarea de servicii de �nvăţăm�nt la distanţă. Atunci c�nd furnizorul de servicii şi clientul său comunică prin curier electronic, aceasta nu �nseamnă �n sine că serviciul furnizat este un serviciu electronic;
27. taxă �nseamnă taxa pe valoarea adăugată, aplicabilă conform prezentului titlu;
28. taxă colectată reprezintă taxa aferentă livrărilor de bunuri şi/sau prestărilor de servicii taxabile, efectuate de persoana impozabilă, precum şi taxa aferentă operaţiunilor pentru care beneficiarul este obligat la plata taxei, conform art. 150 - 151^1;
29. taxă deductibilă reprezintă suma totală a taxei datorate sau achitate de către o persoană impozabilă pentru achiziţiile efectuate;
30. taxă de dedus reprezintă taxa aferentă achiziţiilor, care poate fi dedusă conform art. 145 alin. (2) - (4);
31. taxă dedusă reprezintă taxa deductibilă, care a fost efectiv dedusă;
32. v�nzarea la distanţă reprezintă o livrare de bunuri care sunt expediate sau transportate dintr-un stat membru �n alt stat membru de către furnizor sau de altă persoană �n numele acestuia către un cumpărător persoană impozabilă sau persoană juridică neimpozabilă, care beneficiază de derogarea prevăzută la art. 126 alin. (4), sau către orice altă persoană neimpozabilă, �n condiţiile prevăzute la art. 132 alin. (2) - (7).
(2) �n �nţelesul prezentului titlu:
a) o persoană impozabilă care are sediul activităţii economice �n Rom�nia este considerată a fi stabilită �n Rom�nia;
b) o persoană impozabilă care are sediul activităţii economice �n afara Rom�niei se consideră că este stabilită �n Rom�nia dacă are un sediu fix �n Rom�nia, respectiv dacă dispune �n Rom�nia de suficiente resurse tehnice şi umane pentru a efectua regulat livrări de bunuri şi/sau prestări de servicii impozabile;
c) o persoană impozabilă care are sediul activităţii economice �n afara Rom�niei şi care are un sediu fix �n Rom�nia conform lit. b) este considerată persoană impozabilă care nu este stabilită �n Rom�nia pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii realizate la care sediul fix de pe teritoriul Rom�niei nu participă.
(3) Mijloacele de transport noi la care se face referire la art. 126 alin. (3) lit. b) şi la art. 143 alin. (2) lit. b) sunt cele prevăzute la lit. a) şi care �ndeplinesc condiţiile de la lit. b), respectiv:
a) mijloacele de transport reprezintă o navă care depăşeşte 7,5 m lungime, o aeronavă a cărei greutate la decolare depăşeşte 1.550 kg sau un vehicul terestru cu motor a cărui capacitate depăşeşte 48 cmc sau a cărui putere depăşeşte 7,2 kW, destinate transportului de pasageri sau bunuri, cu excepţia:
1. navelor destinate navigaţiei maritime, utilizate pentru transportul internaţional de persoane şi/sau de bunuri, pentru pescuit ori altă activitate economică sau pentru salvare ori asistenţă pe mare; şi
2. aeronavelor utilizate de companiile aeriene care realizează �n principal transport internaţional de persoane şi/sau de bunuri cu plată;
b) condiţiile care trebuie �ndeplinite sunt:
1. �n cazul unui vehicul terestru, acesta să nu fi fost livrat cu mai mult de 6 luni de la data intrării �n funcţiune sau să nu fi efectuat deplasări care depăşesc 6.000 km;
2. �n cazul unei nave, aceasta să nu fi fost livrată cu mai mult de 3 luni de la data intrării �n funcţiune sau să nu fi efectuat deplasări a căror durată totală depăşeşte 100 de ore;
3. �n cazul unei aeronave, aceasta să nu fi fost livrată cu mai mult de 3 luni de la data intrării �n funcţiune sau să nu fi efectuat zboruri a căror durată totală depăşeşte 40 de ore.
ART. 125^2 Aplicare teritorială
(1) �n sensul prezentului titlu:
a) Comunitate şi teritoriu comunitar �nseamnă teritoriile statelor membre, astfel cum sunt definite �n prezentul articol;
b) stat membru şi teritoriul statului membru �nseamnă teritoriul fiecărui stat membru al Comunităţii pentru care se aplică Tratatul de �nfiinţare a Comunităţii Europene, �n conformitate cu art. 299 din acesta, cu excepţia teritoriilor prevăzute la alin. (2) şi (3);
c) teritorii terţe sunt teritoriile prevăzute la alin. (2) şi (3);
d) ţară terţă �nseamnă orice stat sau teritoriu pentru care nu se aplică prevederile Tratatului de �nfiinţare a Comunităţii Europene.
(2) Următoarele teritorii care nu fac parte din teritoriul vamal al Comunităţii se exclud din teritoriul comunitar din punct de vedere al taxei:
a) Republica Federală Germania:
1. Insula Heligoland;
2. teritoriul Busingen;
b) Regatul Spaniei:
1. Ceuta;
2. Melilla;
c) Republica Italiană:
1. Livigno;
2. Campione d'Italia;
3. apele italiene ale Lacului Lugano.
(3) Următoarele teritorii care fac parte din teritoriul vamal al Comunităţii se exclud din teritoriul comunitar din punct de vedere al taxei:
a) Insulele Canare;
b) Republica Franceză: teritoriile din străinătate;
c) Muntele Athos;
d) Insulele Aland;
e) Insulele Channel.
(4) Se consideră ca fiind incluse �n teritoriile următoarelor state membre teritoriile menţionate mai jos:
a) Republica Franceză: Principatul Monaco;
b) Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord: Insula Man;
c) Republica Cipru: zonele Akrotiri şi Dhekelia aflate sub suveranitatea Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord.
CAP. 2
ART. 126 Operaţiuni impozabile
(1) Din punct de vedere al taxei sunt operaţiuni impozabile �n Rom�nia cele care �ndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) operaţiunile care, �n sensul art. 128 - 130, constituie sau sunt asimilate cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, �n sfera taxei, efectuate cu plată;
b) locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi �n Rom�nia, �n conformitate cu prevederile art. 132 şi 133;
c) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizată de o persoană impozabilă, astfel cum este definită la art. 127 alin. (1), acţion�nd ca atare;
d) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor să rezulte din una dintre activităţile economice prevăzute la art. 127 alin. (2).
(2) Este, de asemenea, operaţiune impozabilă şi importul de bunuri efectuat �n Rom�nia de orice persoană, dacă locul importului este �n Rom�nia, potrivit art. 132^2.
(3) Sunt, de asemenea, operaţiuni impozabile şi următoarele operaţiuni efectuate cu plată, pentru care locul este considerat a fi �n Rom�nia, potrivit art. 132^1:
a) o achiziţie intracomunitară de bunuri, altele dec�t mijloace de transport noi sau produse accizabile, efectuată de o persoană impozabilă ce acţionează ca atare sau de o persoană juridică neimpozabilă, care nu beneficiază de derogarea prevăzută la alin. (4), care urmează unei livrări intracomunitare efectuate �n afara Rom�niei de către o persoană impozabilă ce acţionează ca atare şi care nu este considerată �ntreprindere mică �n statul său membru, şi căreia nu i se aplică prevederile art. 132 alin. (1) lit. b) cu privire la livrările de bunuri care fac obiectul unei instalări sau unui montaj sau ale art. 132 alin. 2) cu privire la v�nzările la distanţă;
b) o achiziţie intracomunitară de mijloace de transport noi, efectuată de orice persoană;
c) o achiziţie intracomunitară de produse accizabile, efectuată de o persoană impozabilă, care acţionează ca atare, sau de o persoană juridică neimpozabilă.
(4) Prin derogare de la prevederile alin. (3) lit. a), nu sunt considerate operaţiuni impozabile �n Rom�nia achiziţiile intracomunitare de bunuri care �ndeplinesc următoarele condiţii:
a) sunt efectuate de o persoană impozabilă care efectuează numai livrări de bunuri sau prestări de servicii pentru care taxa nu este deductibilă sau de o persoană juridică neimpozabilă;
b) valoarea totală a acestor achiziţii intracomunitare nu depăşeşte pe parcursul anului calendaristic curent sau nu a depăşit pe parcursul anului calendaristic anterior plafonul de 10.000 euro, al cărui echivalent �n lei este stabilit prin norme.
(5) Plafonul pentru achiziţii intracomunitare prevăzut la alin. (4) lit. b) este constituit din valoarea totală, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, datorată sau achitată �n statul membru din care se expediază sau se transportă bunurile, a achiziţiilor intracomunitare de bunuri, altele dec�t mijloace de transport noi sau bunuri supuse accizelor.
(6) Persoanele impozabile şi persoanele juridice neimpozabile, eligibile pentru derogarea prevăzută la alin. (4), au dreptul să opteze pentru regimul general prevăzut la alin. (3) lit. a). Opţiunea se aplică pentru cel puţin doi ani calendaristici.
(7) Regulile aplicabile �n cazul depăşirii plafonului pentru achiziţii intracomunitare, prevăzut la alin. (4) lit. b), sau al exercitării opţiunii sunt stabilite prin norme.
(8) Nu sunt considerate operaţiuni impozabile �n Rom�nia:
a) achiziţiile intracomunitare de bunuri a căror livrare �n Rom�nia ar fi scutită conform art. 143 alin. (1) lit. h) - m);
b) achiziţia intracomunitară de bunuri, efectuată �n cadrul unei operaţiuni triunghiulare, pentru care locul este �n Rom�nia �n conformitate cu prevederile art. 132^1 alin. (1), atunci c�nd sunt �ndeplinite următoarele condiţii:
1. achiziţia de bunuri este efectuată de către o persoană impozabilă, denumită cumpărător rev�nzător, care nu este stabilită �n Rom�nia, dar este �nregistrată �n scopuri de TVA �n alt stat membru;
2. achiziţia de bunuri este efectuată �n scopul unei livrări ulterioare a bunurilor respective, �n Rom�nia, de către cumpărătorul rev�nzător prevăzut la pct. 1;
3. bunurile astfel achiziţionate de către cumpărătorul rev�nzător prevăzut la pct. 1 sunt expediate sau transportate direct �n Rom�nia, dintr-un alt stat membru dec�t cel �n care cumpărătorul rev�nzător este �nregistrat �n scopuri de TVA, către persoana căreia urmează să �i efectueze livrarea ulterioară, denumită beneficiarul livrării ulterioare;
4. beneficiarul livrării ulterioare este o altă persoană impozabilă sau o persoană juridică neimpozabilă, �nregistrată �n scopuri de TVA �n Rom�nia;
5. beneficiarul livrării ulterioare a fost desemnat �n conformitate cu art. 150 alin. (4) ca persoană obligată la plata taxei pentru livrarea efectuată de cumpărătorul rev�nzător prevăzut la pct. 1;
c) achiziţiile intracomunitare de bunuri second-hand, opere de artă, obiecte de colecţie şi de antichităţi, �n sensul prevederilor art. 152^2, atunci c�nd v�nzătorul este o persoană impozabilă rev�nzătoare, care acţionează �n această calitate, iar bunurile au fost taxate �n statul membru de unde sunt furnizate, conform regimului special pentru intermediarii persoane impozabile, �n sensul art. 313 şi 326 din Directiva 112, sau v�nzătorul este organizator de v�nzări prin licitaţie publică, care acţionează �n această calitate, iar bunurile au fost taxate �n statul membru furnizor, conform regimului special, �n sensul art. 333 din Directiva 112;
d) achiziţia intracomunitară de bunuri care urmează unei livrări de bunuri aflate �n regim vamal suspensiv sau sub o procedură de tranzit intern, dacă pe teritoriul Rom�niei se �ncheie aceste regimuri sau această procedură pentru respectivele bunuri.
(9) Operaţiunile impozabile pot fi:
a) operaţiuni taxabile, pentru care se aplică cotele prevăzute la art. 140;
b) operaţiuni scutite de taxă cu drept de deducere, pentru care nu se datorează taxa, dar este permisă deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziţii. �n prezentul titlu aceste operaţiuni sunt prevăzute la art. 143 - 144^1;
c) operaţiuni scutite de taxă fără drept de deducere, pentru care nu se datorează taxa şi nu este permisă deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziţii. �n prezentul titlu aceste operaţiuni sunt prevăzute la art. 141;
d) importuri şi achiziţii intracomunitare, scutite de taxă, conform art. 142;
e) operaţiuni prevăzute la lit. a) - c), care sunt scutite fără drept de deducere, fiind efectuate de �ntreprinderile mici care aplică regimul special de scutire prevăzut la art. 152, pentru care nu se datorează taxa şi nu este permisă deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziţii.
ART. 127 Persoane impozabile şi activitatea economică
(1) Este considerată persoană impozabilă orice persoană care desfăşoară, de o manieră independentă şi indiferent de loc, activităţi economice de natura celor prevăzute la alin. (2), oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei activităţi.
(2) �n sensul prezentului titlu, activităţile economice cuprind activităţile producătorilor, comercianţilor sau prestatorilor de servicii, inclusiv activităţile extractive, agricole şi activităţile profesiilor libere sau asimilate acestora. De asemenea, constituie activitate economică exploatarea bunurilor corporale sau necorporale �n scopul obţinerii de venituri cu caracter de continuitate. Norme metodologice
(2^1) Situaţiile �n care persoanele fizice care efectuează livrări de bunuri imobile devin persoane impozabile sunt explicitate prin norme.
(3) Nu acţionează de o manieră independentă angajaţii sau oricare alte persoane legate de angajator printr-un contract individual de muncă sau prin orice alte instrumente juridice care creează un raport angajator/angajat �n ceea ce priveşte condiţiile de muncă, remunerarea sau alte obligaţii ale angajatorului. Norme metodologice
(4) Instituţiile publice nu sunt persoane impozabile pentru activităţile care sunt desfăşurate �n calitate de autorităţi publice, chiar dacă pentru desfăşurarea acestor activităţi se percep cotizaţii, onorarii, redevenţe, taxe sau alte plăţi, cu excepţia acelor activităţi care ar produce distorsiuni concurenţiale dacă instituţiile publice ar fi tratate ca persoane neimpozabile, precum şi a celor prevăzute la alin. (5) şi (6).
(5) Instituţiile publice sunt persoane impozabile pentru activităţile desfăşurate �n calitate de autorităţi publice, dar care sunt scutite de taxă, conform art. 141.
(6) Instituţiile publice sunt, de asemenea, persoane impozabile pentru următoarele activităţi:
a) telecomunicaţii;
b) furnizarea de apă, gaze, energie electrică, energie termică, agent frigorific şi altele de aceeaşi natură;
c) transport de bunuri şi de persoane;
d) servicii prestate �n porturi şi aeroporturi;
e) livrarea de bunuri noi, produse pentru v�nzare;
f) activitatea t�rgurilor şi expoziţiilor comerciale;
g) depozitarea;
h) activităţile organismelor de publicitate comercială;
i) activităţile agenţiilor de călătorie;
j) activităţile magazinelor pentru personal, cantine, restaurante şi alte localuri asemănătoare;
k) operaţiunile posturilor publice de radio şi televiziune.
(7) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), orice persoană care efectuează ocazional o livrare intracomunitară de mijloace de transport noi va fi considerată persoană impozabilă pentru orice astfel de livrare.
(8) �n condiţiile şi �n limitele prevăzute �n norme, este considerat drept grup fiscal unic un grup de persoane impozabile stabilite �n Rom�nia care, independente fiind din punct de vedere juridic, sunt �n relaţii str�nse una cu alta din punct de vedere organizatoric, financiar şi economic .
(9) Orice asociat sau partener al unei asocieri sau organizaţii fără personalitate juridică este considerat persoană impozabilă separată pentru acele activităţi economice care nu sunt desfăşurate �n numele asocierii sau organizaţiei respective.
(10) Asocierile �n participaţiune nu dau naştere unei persoane impozabile separate. Asocierile de tip joint venture, consortium sau alte forme de asociere �n scopuri comerciale, care nu au personalitate juridică şi sunt constituite �n temeiul legii, sunt tratate drept asocieri �n participaţiune.
(1) Este considerată livrare de bunuri transferul dreptului de a dispune de bunuri ca şi un proprietar.
(2) Se consideră că o persoană impozabilă, care acţionează �n nume propriu, dar �n contul altei persoane, �n calitate de intermediar, �ntr-o livrare de bunuri, a achiziţionat şi livrat bunurile respective ea �nsăşi, �n condiţiile stabilite prin norme.
(3) Următoarele operaţiuni sunt considerate, de asemenea, livrări de bunuri, �n sensul alin. (1):
a) predarea efectivă a bunurilor către o altă persoană, ca urmare a unui contract care prevede că plata se efectuează �n rate sau a oricărui alt tip de contract care prevede că proprietatea este atribuită cel mai t�rziu �n momentul plăţii ultimei sume scadente, cu excepţia contractelor de leasing;
b) transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor, �n urma executării silite;
c) trecerea �n domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor impozabile, �n condiţiile prevăzute de legislaţia referitoare la proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, �n schimbul unei despăgubiri.
(4) Sunt asimilate livrărilor de bunuri efectuate cu plată următoarele operaţiuni:
a) preluarea de către o persoană impozabilă a bunurilor mobile achiziţionate sau produse de către aceasta pentru a fi utilizate �n scopuri care nu au legătură cu activitatea economică desfăşurată, dacă taxa aferentă bunurilor respective sau părţilor lor componente a fost dedusă total sau parţial;
b) preluarea de către o persoană impozabilă a bunurilor mobile achiziţionate sau produse de către aceasta pentru a fi puse la dispoziţie altor persoane �n mod gratuit, dacă taxa aferentă bunurilor respective sau părţilor lor componente a fost dedusă total sau parţial;
c) preluarea de către o persoană impozabilă de bunuri mobile corporale achiziţionate sau produse de către aceasta, altele dec�t bunurile de capital prevăzute la art. 149 alin. (1) lit. a), pentru a fi utilizate �n scopul unor operaţiuni care nu dau drept integral de deducere, dacă taxa aferentă bunurilor respective a fost dedusă total sau parţial la data achiziţiei;
d) *** Abrogat
(5) Orice distribuire de bunuri din activele unei persoane impozabile către asociaţii sau acţionarii săi, inclusiv o distribuire de bunuri legată de lichidarea sau de dizolvarea fără lichidare a persoanei impozabile, cu excepţia transferului prevăzut la alin. (7), constituie livrare de bunuri efectuată cu plată, dacă taxa aferentă bunurilor respective sau părţilor lor componente a fost dedusă total sau parţial.
(6) �n cazul a două sau mai multe transferuri succesive ale dreptului de proprietate asupra unui bun, fiecare transfer este considerat o livrare separată a bunului, chiar dacă bunul este transportat direct beneficiarului final.
(7) Transferul tuturor activelor sau al unei părţi a acestora, efectuat cu ocazia transferului de active sau, după caz, şi de pasive, indiferent dacă este realizat ca urmare a v�nzării sau ca urmare a unor operaţiuni precum divizarea, fuziunea ori ca aport �n natură la capitalul unei societăţi, nu constituie livrare de bunuri dacă primitorul activelor este o persoană impozabilă. Primitorul activelor este considerat a fi succesorul cedentului �n ceea ce priveşte ajustarea dreptului de deducere prevăzută de lege.
(8) Nu constituie livrare de bunuri, �n sensul alin. (1):
a) *** Abrogat
b) *** Abrogat
c) *** Abrogat
d) bunurile acordate gratuit din rezerva de stat ca ajutoare umanitare externe sau interne;
e) acordarea �n mod gratuit de bunuri �n scop de reclamă sau �n scopul stimulării v�nzărilor sau, mai general, �n scopuri legate de desfăşurarea activităţii economice, �n condiţiile stabilite prin norme;
f) acordarea de bunuri de mică valoare, �n mod gratuit, �n cadrul acţiunilor de sponsorizare, de mecenat, de protocol/reprezentare, �n condiţiile stabilite prin norme.
(9) Livrarea intracomunitară reprezintă o livrare de bunuri, �n �nţelesul alin. (1), care sunt expediate sau transportate dintr-un stat membru �n alt stat membru de către furnizor sau de persoana către care se efectuează livrarea ori de altă persoană �n contul acestora.
(10) Este asimilat cu livrarea intracomunitară cu plată transferul de către o persoană impozabilă de bunuri aparţin�nd activităţii sale economice din Rom�nia �ntr-un alt stat membru, cu excepţia nontransferurilor prevăzute la alin. (12).
(11) Transferul prevăzut la alin. (10) reprezintă expedierea sau transportul oricăror bunuri mobile corporale din Rom�nia către alt stat membru, de persoana impozabilă sau de altă persoană �n contul său, pentru a fi utilizate �n scopul desfăşurării activităţii sale economice.
(12) �n sensul prezentului titlu, nontransferul reprezintă expedierea sau transportul unui bun din Rom�nia �n alt stat membru, de persoana impozabilă sau de altă persoană �n contul său, pentru a fi utilizat �n scopul uneia din următoarele operaţiuni:
a) livrarea bunului respectiv realizată de persoana impozabilă pe teritoriul statului membru de destinaţie a bunului expediat sau transportat �n condiţiile prevăzute la art. 132 alin. (5) şi (6) privind v�nzarea la distanţă;
b) livrarea bunului respectiv, realizată de persoana impozabilă pe teritoriul statului membru de destinaţie a bunului expediat sau transportat, �n condiţiile prevăzute la art. 132 alin. (1) lit. b) privind livrările cu instalare sau asamblare, efectuate de către furnizor sau �n numele acestuia;
c) livrarea bunului respectiv, realizată de persoana impozabilă la bordul navelor, aeronavelor sau trenurilor, pe parcursul transportului de persoane efectuat �n teritoriul Comunităţii, �n condiţiile prevăzute la art. 132 alin. (1) lit. d);
d) livrarea bunului respectiv, realizată de persoana impozabilă, �n condiţiile prevăzute la art. 143 alin. (2) cu privire la livrările intracomunitare scutite, la art. 143 alin. (1) lit. a) şi b) cu privire la scutirile pentru livrările la export şi la art. 143 alin. (1) lit. h), i), j), k) şi m) cu privire la scutirile pentru livrările destinate navelor, aeronavelor, misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, precum şi organizaţiilor internaţionale şi forţelor NATO;
e) livrarea de gaz printr-un sistem de gaze naturale situat pe teritoriul Comunităţii sau prin orice reţea conectată la un astfel de sistem, livrarea de electricitate, livrarea de energie termică sau agent frigorific prin intermediul reţelelor de �ncălzire ori de răcire, �n conformitate cu condiţiile prevăzute la art. 132 alin. (1) lit. e) şi f) privind locul livrării acestor bunuri;
f) prestarea de servicii �n beneficiul persoanei impozabile, care implică evaluarea bunurilor mobile corporale sau lucrări asupra bunurilor mobile corporale efectuate �n statul membru �n care se termină expedierea ori transportul bunului, cu condiția ca bunurile, după prelucrare, să fie reexpediate persoanei impozabile din Rom�nia de la care fuseseră expediate sau transportate inițial
g) utilizarea temporară a bunului respectiv pe teritoriul statului membru de destinaţie a bunului expediat sau transportat, �n scopul prestării de servicii �n statul membru de destinaţie, de către persoana impozabilă stabilită �n Rom�nia;
h) utilizarea temporară a bunului respectiv, pentru o perioadă care nu depăşeşte 24 de luni, pe teritoriul unui alt stat membru, �n condiţiile �n care importul aceluiaşi bun dintr-un stat terţ, �n vederea utilizării temporare, ar beneficia de regimul vamal de admitere temporară cu scutire integrală de drepturi de import.
(13) �n cazul �n care nu mai este �ndeplinită una din condiţiile prevăzute la alin. (12), expedierea sau transportul bunului respectiv este considerat ca un transfer din Rom�nia �n alt stat membru. �n acest caz, transferul se consideră efectuat �n momentul �n care condiţia nu mai este �ndeplinită.
(14) Prin ordin al ministrului finanţelor publice, se pot introduce măsuri de simplificare cu privire la aplicarea alin. (10) - (13).
ART. 129 Prestarea de servicii
(1) Se consideră prestare de servicii orice operaţiune care nu constituie livrare de bunuri, aşa cum este definită la art. 128.
(2) Atunci c�nd o persoană impozabilă care acţionează �n nume propriu, dar �n contul altei persoane, ia parte la o prestare de servicii, se consideră că a primit şi a prestat ea �nsăşi serviciile respective.
(3) Prestările de servicii cuprind operaţiuni cum sunt:
a) �nchirierea de bunuri sau transmiterea folosinţei bunurilor �n cadrul unui contract de leasing;
b) cesiunea bunurilor necorporale, indiferent dacă acestea fac sau nu obiectul unui drept de proprietate, cum sunt: transferul şi/sau cesiunea drepturilor de autor, brevetelor, licenţelor, mărcilor comerciale şi a altor drepturi similare;
c) angajamentul de a nu desfăşura o activitate economică, de a nu concura cu altă persoană sau de a tolera o acţiune ori o situaţie;
d) prestările de servicii efectuate pe baza unui ordin emis de/sau �n numele unei autorităţi publice sau potrivit legii;
e) servicii de intermediere efectuate de persoane care acţionează �n numele şi �n contul altei persoane, atunci c�nd intervin �ntr-o livrare de bunuri sau o prestare de servicii.
(4) Sunt asimilate prestării de servicii efectuate cu plată următoarele:
a) utilizarea bunurilor, altele dec�t bunurile de capital, care fac parte din activele folosite �n cadrul activității economice a persoanei impozabile �n folosul propriu sau de către personalul acesteia ori pentru a fi puse la dispoziție �n vederea utilizării �n mod gratuit altor persoane, pentru alte scopuri dec�t desfășurarea activității sale economice, dacă taxa pentru bunurile respective a fost dedusă total sau parțial, cu excepția bunurilor a căror achiziție face obiectul limitării la 50% a dreptului de deducere potrivit prevederilor art. 145^1;
b) serviciile prestate �n mod gratuit de către o persoană impozabilă pentru uzul propriu ori al personalului acesteia, sau pentru uzul altor persoane, pentru alte scopuri dec�t desfăşurarea activităţii sale economice.
(5) Nu constituie prestare de servicii efectuată cu plată �n sensul alin (4), fără a se limita la acestea, operaţiuni precum:
a) utilizarea bunurilor care fac parte din activele folosite �n cadrul activităţii economice a persoanei impozabile sau prestarea de servicii �n mod gratuit, �n cadrul acţiunilor de sponsorizare, mecenat sau protocol, �n condiţiile stabilite prin norme;
b) serviciile care fac parte din activitatea economică a persoanei impozabile, prestate �n mod gratuit �n scop de reclamă sau �n scopul stimulării v�nzărilor;
c) serviciile prestate �n mod gratuit �n cadrul perioadei de garanţie de către persoana care a efectuat iniţial livrarea de bunuri sau prestarea de servicii.
(6) *** Abrogat.
(7) Prevederile art. 128 alin. (5) şi (7) se aplică �n mod corespunzător şi prestărilor de servicii.
ART. 130 Schimbul de bunuri sau servicii
�n cazul unei operaţiuni care implică o livrare de bunuri şi/sau o prestare de servicii �n schimbul unei livrări de bunuri şi/sau prestări de servicii, fiecare persoană impozabilă se consideră că a efectuat o livrare de bunuri şi/sau o prestare de servicii cu plată. Norme metodologice
ART. 130^1 Achiziţiile intracomunitare de bunuri
(1) Se consideră achiziţie intracomunitară de bunuri obţinerea dreptului de a dispune, ca şi un proprietar, de bunuri mobile corporale expediate sau transportate la destinaţia indicată de cumpărător, de către furnizor, de către cumpărător sau de către altă persoană, �n contul furnizorului sau al cumpărătorului, către un stat membru, altul dec�t cel de plecare a transportului sau de expediere a bunurilor.
(2) Sunt asimilate unei achiziţii intracomunitare cu plată următoarele:
a) utilizarea �n Rom�nia, de către o persoană impozabilă, �n scopul desfăşurării activităţii economice proprii, a unor bunuri transportate sau expediate de aceasta sau de altă persoană, �n numele acesteia, din statul membru pe teritoriul căruia aceste bunuri au fost produse, extrase, achiziţionate, dob�ndite ori importate de către aceasta, �n scopul desfăşurării activităţii economice proprii, dacă transportul sau expedierea acestor bunuri, �n cazul �n care ar fi fost efectuat din Rom�nia �n alt stat membru, ar fi fost tratat ca transfer de bunuri �n alt stat membru, �n conformitate cu prevederile art. 128 alin. (10) şi (11);
b) preluarea de către forţele armatei rom�ne, pentru uzul acestora sau pentru personalul civil din cadrul forţelor armate, de bunuri pe care le-au dob�ndit �n alt stat membru, care este parte a Tratatului Atlanticului de Nord, semnat la Washington la 4 aprilie 1949, şi la a căror achiziţie nu s-au aplicat regulile generale de impozitare din acel alt stat membru, �n situaţia �n care importul bunurilor respective nu a putut beneficia de scutirea prevăzută la art. 142 alin. (1) lit. g).
(3) Se consideră, de asemenea, că este efectuată cu plată achiziţia intracomunitară de bunuri a căror livrare, dacă ar fi fost realizată �n Rom�nia, ar fi fost tratată drept o livrare de bunuri efectuată cu plată.
(4) Este asimilată unei achiziţii intracomunitare şi achiziţionarea de către o persoană juridică neimpozabilă a unor bunuri importate de acea persoană �n Comunitate şi transportate sau expediate �ntr-un alt stat membru dec�t cel �n care s-a efectuat importul. Persoana juridică neimpozabilă va beneficia de rambursarea taxei plătite �n Rom�nia pentru importul bunurilor, dacă dovedeşte că achiziţia sa intracomunitară a fost supusă taxei �n statul membru de destinaţie a bunurilor expediate sau transportate.
(5) Prin ordin al ministrului finanţelor publice se pot reglementa măsuri de simplificare cu privire la aplicarea alin. (2) lit. a). Norme metodologice
Importul de bunuri reprezintă:
a) intrarea pe teritoriul Comunităţii de bunuri care nu se află �n liberă circulaţie �n �nţelesul art. 24 din Tratatul de �nfiinţare a Comunităţii Europene;
b) pe l�ngă operaţiunile prevăzute la lit. a), intrarea �n Comunitate a bunurilor care se află �n liberă circulaţie, provenite dintr-un teritoriu terţ, care face parte din teritoriul vamal al Comunităţii .
ART. 132 Locul livrării de bunuri
(1) Se consideră a fi locul livrării de bunuri:
a) locul unde se găsesc bunurile �n momentul c�nd �ncepe expedierea sau transportul, �n cazul bunurilor care sunt expediate sau transportate de furnizor, de cumpărător sau de un terţ. Dacă locul livrării, stabilit conform prezentei prevederi, se situează �n afara teritoriului comunitar, locul livrării realizate de către importator şi locul oricărei livrări ulterioare se consideră �n statul membru de import al bunurilor, iar bunurile se consideră a fi transportate sau expediate din statul membru de import;
b) locul unde se efectuează instalarea sau montajul, de către furnizor sau de către altă persoană �n numele furnizorului, �n cazul bunurilor care fac obiectul unei instalări sau unui montaj;
c) locul unde se găsesc bunurile atunci c�nd sunt puse la dispoziţia cumpărătorului, �n cazul bunurilor care nu sunt expediate sau transportate;
d) locul de plecare a transportului de pasageri, �n cazul �n care livrările de bunuri sunt efectuate la bordul unui vapor, avion sau tren, pentru partea din transportul de pasageri efectuată �n interiorul Comunităţii, dacă:
1. partea transportului de pasageri efectuată �n interiorul Comunităţii reprezintă partea transportului, efectuată fără nici o oprire �n afara Comunităţii, �ntre locul de plecare şi locul de sosire ale transportului de pasageri;
2. locul de plecare a transportului de pasageri reprezintă primul punct de �mbarcare a pasagerilor �n interiorul Comunităţii, eventual după o oprire �n afara Comunităţii;
3. locul de sosire a transportului de pasageri reprezintă ultimul punct de debarcare prevăzut �n interiorul Comunităţii pentru pasagerii care s-au �mbarcat �n interiorul Comunităţii, eventual �nainte de o oprire �n afara Comunităţii;
e) �n cazul livrării de gaz prin intermediul unui sistem de gaze naturale situat pe teritoriul Comunităţii sau prin orice reţea conectată la un astfel de sistem, al livrării de energie electrică ori al livrării de energie termică sau agent frigorific prin intermediul reţelelor de �ncălzire ori de răcire, către un comerciant persoană impozabilă, locul livrării se consideră a fi locul �n care acel comerciant persoană impozabilă �şi are sediul activităţii economice sau un sediu fix pentru care se livrează bunurile ori, �n absenţa unui astfel de sediu, locul �n care acesta are domiciliul stabil sau reşedinţa sa obişnuită. Comerciantul persoană impozabilă reprezintă persoana impozabilă a cărei activitate principală, �n ceea ce priveşte cumpărările de gaz, de energie electrică şi de energie termică sau agent frigorific, o reprezintă rev�nzarea de astfel de produse şi al cărei consum propriu de astfel de produse este neglijabil;
f) �n cazul livrării de gaz printr-un sistem de gaze naturale situat pe teritoriul Comunităţii sau prin orice reţea conectată la un astfel de sistem, al livrării de energie electrică ori al livrării de energie termică sau agent frigorific prin intermediul reţelelor de �ncălzire ori de răcire, �n situaţia �n care unei astfel de livrări nu i se aplică lit. e), locul livrării reprezintă locul �n care cumpărătorul utilizează şi consumă efectiv bunurile. Atunci c�nd cumpărătorul nu consumă efectiv gazul, energia electrică, energia termică sau agentul frigorific ori le consumă doar parţial, se consideră că bunurile �n cauză neconsumate au fost utilizate şi consumate �n locul �n care cumpărătorul �şi are sediul activităţii economice ori un sediu fix pentru care se livrează bunurile. �n absenţa unui astfel de sediu, se consideră că acesta a utilizat şi a consumat bunurile �n locul �n care �şi are domiciliul sau reşedinţa obişnuită.
(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. a), �n cazul unei v�nzări la distanţă care se efectuează dintr-un stat membru spre Rom�nia, locul livrării se consideră �n Rom�nia dacă livrarea este efectuată către un cumpărător persoană impozabilă sau persoană juridică neimpozabilă, care beneficiază de derogarea de la art. 126 alin. (4), sau către orice altă persoană neimpozabilă şi dacă sunt �ndeplinite următoarele condiţii:
a) valoarea totală a v�nzărilor la distanţă al căror transport sau expediere �n Rom�nia se realizează de către un furnizor, �n anul calendaristic �n care are loc o anumită v�nzare la distanţă, inclusiv valoarea respectivei v�nzări la distanţă, sau �n anul calendaristic precedent, depăşeşte plafonul pentru v�nzări la distanţă de 35.000 euro, al cărui echivalent �n lei se stabileşte prin norme; sau
b) furnizorul a optat �n statul membru din care se transportă bunurile pentru considerarea v�nzărilor sale la distanţă, care presupun transportul bunurilor din acel stat membru �n Rom�nia, ca av�nd loc �n Rom�nia.
(3) Locul livrării este �ntotdeauna �n Rom�nia, �n cazul v�nzărilor la distanţă de produse accizabile, efectuate dintr-un stat membru către persoane neimpozabile din Rom�nia, altele dec�t persoanele juridice neimpozabile, fără să se aplice plafonul prevăzut la alin. (2) lit. a).
(4) Derogarea prevăzută la alin. (2) nu se aplică v�nzărilor la distanţă efectuate din alt stat membru �n Rom�nia:
a) de mijloace de transport noi;
b) de bunuri instalate sau asamblate de furnizor sau �n numele acestuia;
c) de bunuri taxate �n statul membru de plecare, conform regimului special prevăzut la art. 313, 326 sau 333 din Directiva 112, privind bunurile second-hand, operele de artă, obiectele de colecţie şi antichităţile, astfel cum sunt definite la art. 152^2 alin. (1);
d) de gaz printr-un sistem de gaze naturale situat pe teritoriul Comunităţii sau prin orice reţea conectată la un astfel de sistem, de energie electrică, de energie termică sau agent frigorific prin intermediul reţelelor de �ncălzire ori de răcire;
e) de produse accizabile, livrate către persoane impozabile şi persoane juridice neimpozabile.
(5) Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. a), locul livrării pentru v�nzările la distanţă efectuate din Rom�nia către alt stat membru se consideră �n acest alt stat membru, �n cazul �n care livrarea este efectuată către o persoană care nu �i comunică furnizorului un cod de �nregistrare �n scopuri de TVA, atribuit de statul membru �n care se �ncheie transportul sau expedierea, dacă sunt �ndeplinite următoarele condiţii:
a) valoarea totală a v�nzărilor la distanţă, efectuate de furnizor şi care presupun transportul sau expedierea bunurilor din Rom�nia către un anumit stat membru, �n anul calendaristic �n care are loc o anumită v�nzare la distanţă, inclusiv valoarea respectivei v�nzări la distanţă, sau �n anul calendaristic precedent, depăşeşte plafonul pentru v�nzări la distanţă, stabilit conform legislaţiei privind taxa pe valoarea adăugată din statul membru respectiv, astfel de v�nzări av�nd locul livrării �n statul respectiv; sau
b) furnizorul a optat �n Rom�nia pentru considerarea tuturor v�nzărilor sale la distanţă, care presupun transportul bunurilor din Rom�nia �ntr-un anumit stat membru, ca av�nd loc �n respectivul stat membru. Opţiunea se exercită �n condiţiile stabilite prin norme şi se aplică tuturor v�nzărilor la distanţă, efectuate către respectivul stat membru, �n anul calendaristic �n care se exercită opţiunea şi �n următorii doi ani calendaristici.
(6) �n cazul v�nzărilor la distanţă de produse accizabile efectuate din Rom�nia către persoane neimpozabile din alt stat membru, altele dec�t persoanele juridice neimpozabile, locul livrării este �ntotdeauna �n celălalt stat membru.
(7) Derogarea prevăzută la alin. (5) nu se aplică v�nzărilor la distanţă efectuate din Rom�nia către un alt stat membru:
a) de mijloace de transport noi;
b) de bunuri instalate sau asamblate de furnizor sau de altă persoană �n numele acestuia;
c) de bunuri taxate �n Rom�nia, conform regimului special pentru bunuri second-hand, opere de artă, obiecte de colecţie şi antichităţi, prevăzut la art. 152^2;
d) de gaz printr-un sistem de gaze naturale situat pe teritoriul Comunităţii sau prin orice reţea conectată la un astfel de sistem, de energie electrică, de energie termică sau agent frigorific prin intermediul reţelelor de �ncălzire sau de răcire;
e) de produse accizabile, livrate către persoane juridice neimpozabile şi persoane impozabile.
(8) �n aplicarea alin. (2) - (7), atunci c�nd o v�nzare la distanţă presupune expedierea sau transportul bunurilor v�ndute dintr-un teritoriu terţ şi importul de către furnizor �ntr-un stat membru, altul dec�t statul membru �n care se expediază sau se transportă �n vederea livrării acestora către client, se va considera că bunurile au fost expediate sau transportate din statul membru �n care se efectuează importul.
ART. 132^1 Locul achiziţiei intracomunitare de bunuri
(1) Locul achiziţiei intracomunitare de bunuri se consideră a fi locul unde se găsesc bunurile �n momentul �n care se �ncheie expedierea sau transportul bunurilor.
(2) �n cazul achiziţiei intracomunitare de bunuri, prevăzută la art. 126 alin. (3) lit. a), dacă cumpărătorul �i comunică furnizorului un cod de �nregistrare �n scopuri de TVA valabil, emis de autorităţile unui stat membru, altul dec�t cel �n care are loc achiziţia intracomunitară, conform alin. (1), locul respectivei achiziţii intracomunitare se consideră �n statul membru care a emis codul de �nregistrare �n scopuri de TVA.
(3) Dacă o achiziţie intracomunitară a fost supusă la plata taxei �n alt stat membru, conform alin. (1), şi �n Rom�nia, conform alin. (2), baza de impozitare se reduce �n mod corespunzător �n Rom�nia.
(4) Prevederile alin. (2) nu se aplică dacă cumpărătorul face dovada că achiziţia intracomunitară a fost supusă la plata taxei pe valoarea adăugată �n statul membru �n care are loc achiziţia intracomunitară, conform alin. (1).
(5) Prevederile alin. (2) nu se vor aplica �n cazul operaţiunilor triunghiulare, atunci c�nd cumpărătorul rev�nzător �nregistrat �n scopuri de TVA �n Rom�nia �n conformitate cu art. 153 face dovada că a efectuat o achiziţie intracomunitară neimpozabilă pe teritoriul altui stat membru, �n condiţii similare celor prevăzute la art. 126 alin. (8) lit. b), �n vederea efectuării unei livrări ulterioare �n acel alt stat membru. Obligaţiile persoanelor implicate �n operaţiuni triunghiulare sunt prevăzute �n norme.
ART. 132^2 Locul importului de bunuri
(1) Locul importului de bunuri se consideră pe teritoriul statului membru �n care se află bunurile c�nd intră pe teritoriul comunitar.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), atunci c�nd bunurile la care se face referire la art. 131 lit. a), care nu se află �n liberă circulaţie, sunt plasate, la intrarea �n Comunitate, �n unul dintre regimurile sau situaţiile la care se face referire la art. 144 alin. (1) lit. a) pct. 1 - 7, locul importului pentru aceste bunuri se consideră a fi pe teritoriul statului membru �n care bunurile �ncetează să mai fie plasate �n astfel de regimuri sau situaţii.
(3) Atunci c�nd bunurile la care se face referire �n art. 131 lit. b), care se află �n liberă circulaţie la intrarea �n Comunitate, sunt �n una dintre situaţiile care le-ar permite, dacă ar fi fost importate �n Comunitate, �n sensul art. 131 lit. a), să beneficieze de unul dintre regimurile prevăzute la art. 144 alin. (1) lit. a) pct. 1 - 7 sau sunt sub o procedură de tranzit intern, locul importului este considerat a fi statul membru pe teritoriul căruia se �ncheie aceste regimuri sau această procedură.
ART. 133 Locul prestării de servicii
(1) �n vederea aplicării regulilor referitoare la locul de prestare a serviciilor:
a) o persoană impozabilă care desfăşoară şi activităţi sau operaţiuni care nu sunt considerate impozabile �n conformitate cu art. 126 alin. (1) - (4) este considerată persoană impozabilă pentru toate serviciile care i-au fost prestate;
b) o persoană juridică neimpozabilă care este �nregistrată �n scopuri de TVA este considerată persoană impozabilă.
(2) Locul de prestare a serviciilor către o persoană impozabilă care acţionează ca atare este locul unde respectiva persoană care primeşte serviciile �şi are stabilit sediul activităţii sale economice. Dacă serviciile sunt furnizate către un sediu fix al persoanei impozabile, aflat �n alt loc dec�t cel �n care persoana �şi are sediul activităţii sale economice, locul de prestare a serviciilor este locul unde se află respectivul sediu fix al persoanei care primeşte serviciile. �n absenţa unui astfel de loc sau sediu fix, locul de prestare a serviciilor este locul unde persoana impozabilă care primeşte aceste servicii �şi are domiciliul stabil sau reşedinţa obişnuită.
(3) Locul de prestare a serviciilor către o persoană neimpozabilă este locul unde prestatorul �şi are stabilit sediul activităţii sale economice. Dacă serviciile sunt prestate de la un sediu fix al prestatorului, aflat �n alt loc dec�t locul �n care persoana impozabilă şi-a stabilit sediul activităţii economice, locul de prestare a serviciilor este locul unde se află respectivul sediu fix. �n absenţa unui astfel de loc sau sediu fix, locul de prestare a serviciilor este locul unde prestatorul �şi are domiciliul stabil sau reşedinţa obişnuită.
(4) Prin excepţie de la prevederile alin. (2) şi (3), pentru următoarele prestări de servicii, locul prestării este considerat a fi:
a) locul unde sunt situate bunurile imobile, pentru prestările de servicii efectuate �n legătură cu bunurile imobile, inclusiv serviciile prestate de experţi şi agenţi imobiliari, de cazare �n sectorul hotelier sau �n sectoare cu funcţie similară, precum tabere de vacanţă sau locuri amenajate pentru camping, de acordare de drepturi de utilizare a bunurilor imobile, pentru servicii de pregătire şi coordonare a lucrărilor de construcţii, precum serviciile prestate de arhitecţi şi de societăţile care asigură supravegherea pe şantier;
b) locul unde se efectuează transportul, �n funcţie de distanţele parcurse, �n cazul serviciilor de transport de călători;
c) *** Abrogat;
d) locul prestării efective, pentru serviciile de restaurant şi catering, cu excepţia celor prestate efectiv la bordul navelor, al aeronavelor sau al trenurilor pe parcursul unei părţi a unei operaţiuni de transport de călători efectuate �n cadrul Comunităţii;
e) locul unde mijlocul de transport este pus efectiv la dispoziţia clientului, �n cazul �nchirierii pe termen scurt a unui mijloc de transport. Prin termen scurt se �nţelege posesia sau utilizarea continuă a mijlocului de transport pe o perioadă de maximum 30 de zile şi, �n cazul ambarcaţiunilor maritime, pe o perioadă de maximum 90 de zile;
f) locul de plecare a transportului de călători, pentru serviciile de restaurant şi catering furnizate efectiv la bordul navelor, al aeronavelor sau al trenurilor �n timpul unei părţi a unei operaţiuni de transport de călători efectuată �n Comunitate. Parte a unei operaţiuni de transport de călători efectuată �n Comunitate �nseamnă acea parte a operaţiunii efectuate, fără escală �n afara Comunităţii, �ntre punctul de plecare şi punctul de sosire a transportului de călători. Punctul de plecare a unui transport de călători �nseamnă primul punct stabilit pentru �mbarcarea călătorilor �n interiorul Comunităţii, dacă este cazul, după o oprire �n afara Comunităţii. Punctul de sosire a unui transport de călători �nseamnă ultimul punct stabilit pentru debarcarea �n interiorul Comunităţii a călătorilor care s-au �mbarcat �n Comunitate, dacă este cazul �naintea unei opriri �n afara Comunităţii. �n cazul unei călătorii dus-�ntors, traseul de retur este considerat o operaţiune de transport separată.
(5) Prin excepţie de la prevederile alin. (3), locul următoarelor servicii este considerat a fi:
a) locul �n care este efectuată operaţiunea principală �n conformitate cu prevederile prezentului titlu, �n cazul serviciilor prestate de un intermediar care acţionează �n numele şi �n contul altei persoane şi beneficiarul este o persoană neimpozabilă;
b) locul unde are loc transportul, proporţional cu distanţele parcurse, �n cazul serviciilor de transport de bunuri, altul dec�t transportul intracomunitar de bunuri, către persoane neimpozabile;
c) locul de plecare a unui transport intracomunitar de bunuri, pentru serviciile de transport intracomunitar de bunuri prestate către persoane neimpozabile. Prin transport intracomunitar de bunuri se �nţelege orice transport de bunuri ale cărui loc de plecare şi loc de sosire sunt situate pe teritoriile a două state membre diferite. Loc de plecare �nseamnă locul unde �ncepe efectiv transportul de bunuri, indiferent de distanţele parcurse pentru a ajunge la locul unde se găsesc bunurile, iar loc de sosire �nseamnă locul unde se �ncheie efectiv transportul de bunuri;
d) locul �n care se prestează efectiv serviciile către persoane neimpozabile, �n cazul următoarelor:
1. servicii const�nd �n activităţi accesorii transportului, precum �ncărcarea, descărcarea, manipularea şi servicii similare acestora;
2. servicii const�nd �n lucrări asupra bunurilor mobile corporale;
3. evaluări ale bunurilor mobile corporale;
e) locul unde beneficiarul este stabilit sau �şi are domiciliul stabil sau reşedinţa obişnuită, dacă respectivul beneficiar este o persoană neimpozabilă care este stabilită sau �şi are domiciliul stabil sau reşedinţa obişnuită �n afara Comunităţii, �n cazul următoarelor servicii:
1. �nchirierea bunurilor mobile corporale, cu excepţia tuturor mijloacelor de transport;
2. operaţiunile de leasing av�nd ca obiect utilizarea bunurilor mobile corporale, cu excepţia tuturor mijloacelor de transport;
3. transferul şi/sau cesiunea drepturilor de autor, brevetelor, licenţelor, mărcilor comerciale şi a altor drepturi similare;
4. serviciile de publicitate;
5. serviciile consultanţilor, inginerilor, juriştilor şi avocaţilor, contabililor şi experţilor contabili, ale birourilor de studii şi alte servicii similare, precum şi prelucrarea de date şi furnizarea de informaţii;
6. operaţiunile de natură financiar-bancară şi de asigurări, inclusiv reasigurări, cu excepţia �nchirierii de seifuri;
7. punerea la dispoziţie de personal;
8. acordarea accesului la un sistem de gaze naturale situat pe teritoriul Comunităţii sau la o reţea conectată la un astfel de sistem, la reţeaua de energie electrică ori la reţelele de �ncălzire sau de răcire, transportul şi distribuţia prin intermediul acestor sisteme ori reţele, precum şi alte prestări de servicii legate direct de acestea;
9. serviciile de telecomunicaţii. Sunt considerate servicii de telecomunicaţii serviciile av�nd ca obiect transmiterea, emiterea şi recepţia de semnale, �nscrisuri, imagini şi sunete sau informaţii de orice natură, prin cablu, radio, mijloace optice sau alte mijloace electromagnetice, inclusiv cedarea dreptului de utilizare a mijloacelor pentru astfel de transmisii, emiteri sau recepţii. Serviciile de telecomunicaţii cuprind, de asemenea, şi furnizarea accesului la reţeaua mondială de informaţii. �n cazul �n care serviciile de telecomunicaţii sunt prestate de către o persoană care �şi are stabilit sediul activităţii economice �n afara Comunităţii sau care are un sediu fix �n afara Comunităţii de la care serviciile sunt prestate sau care, �n absenţa unui sediu al activităţii economice sau a unui sediu fix, �şi are domiciliul stabil sau reşedinţa obişnuită �n afara Comunităţii, către o persoană neimpozabilă care este stabilită, are domiciliul stabil sau reşedinţa obişnuită �n Comunitate, se consideră că locul prestării este �n Rom�nia, dacă serviciile au fost efectiv utilizate �n Rom�nia;
10. serviciile de radiodifuziune şi televiziune. �n cazul �n care serviciile de radiodifuziune şi de televiziune sunt prestate de către o persoană care �şi are stabilit sediul activităţii sale economice �n afara Comunităţii sau care are un sediu fix �n afara Comunităţii de la care serviciile sunt prestate sau care, �n absenţa unui sediu al activităţii economice sau a unui sediu fix, �şi are domiciliul stabil sau reşedinţa obişnuită �n afara Comunităţii, către o persoană neimpozabilă care este stabilită, are domiciliul stabil sau reşedinţa obişnuită �n Comunitate, se consideră că locul prestării este �n Rom�nia, dacă serviciile au fost efectiv utilizate �n Rom�nia;
11. serviciile furnizate pe cale electronică. �n cazul serviciilor furnizate pe cale electronică, prestate de o persoană care �şi are sediul activităţii economice �n afara Comunităţii sau care deţine un sediu fix �n afara Comunităţii de la care serviciile sunt prestate sau care, �n absenţa unui sediu al activităţii economice sau a unui sediu fix, �şi are domiciliul stabil sau reşedinţa obişnuită �n afara Comunităţii, către o persoană neimpozabilă care este stabilită, are domiciliul stabil sau reşedinţa obişnuită �n Rom�nia, se consideră că locul prestării este �n Rom�nia;
12. obligaţia de a se abţine de la realizarea sau exercitarea, total sau parţial, a unei activităţi economice sau a unui drept prevăzut la prezenta literă;
f) locul �n care activităţile se desfăşoară efectiv, �n cazul serviciilor principale şi auxiliare legate de activităţi culturale, artistice, sportive, ştiinţifice, educaţionale, de divertisment sau de activităţi similare, cum ar fi t�rgurile şi expoziţiile, inclusiv �n cazul serviciilor prestate de organizatorii acestor activităţi, prestate către persoane neimpozabile.
g) locul de �nchiriere, cu excepția �nchirierii pe termen scurt, a unui mijloc de transport unei persoane neimpozabile este locul �n care clientul este stabilit, �şi are domiciliul stabil sau reședința obișnuită. Prin �nchiriere se �nțeleg inclusiv serviciile de leasing de mijloace de transport. Prin excepție, locul de �nchiriere a unei ambarcațiuni de agrement unei persoane neimpozabile, cu excepția �nchirierii pe termen scurt, este locul unde ambarcaţiunea de agrement este pusa efectiv la dispoziția clientului, �n cazul �n care serviciul respectiv este prestat efectiv de către prestator din locul �n care este situat sediul activităţii sale economice sau sediul sau fix. Prin termen scurt se �nțelege deținerea sau utilizarea continuă a mijlocului de transport pe o perioadă de maximum 30 de zile şi, �n cazul ambarcațiunilor maritime, pe o perioadă de maximum 90 de zile)
(6) *** Abrogat
(7) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), locul următoarelor servicii este considerat a fi:
a) �n Rom�nia, pentru serviciile const�nd �n activităţi accesorii transportului, precum �ncărcarea, descărcarea, manipularea şi servicii similare acestora, servicii const�nd �n lucrări asupra bunurilor mobile corporale şi evaluări ale bunurilor mobile corporale, servicii de transport de bunuri efectuate �n Rom�nia, c�nd aceste servicii sunt prestate către o persoană impozabilă nestabilită pe teritoriul Comunităţii, dacă utilizarea şi exploatarea efectivă a serviciilor au loc �n Rom�nia;
b) locul �n care evenimentele se desfăşoară efectiv, pentru serviciile legate de acordarea accesului la evenimente culturale, artistice, sportive, ştiinţifice, educaţionale, de divertisment sau alte evenimente similare, cum ar fi t�rgurile şi expoziţiile, precum şi pentru serviciile auxiliare legate de acordarea acestui acces, prestate unei persoane impozabile.
(8) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), pentru serviciile de transport de bunuri efectuate �n afara Comunităţii, c�nd aceste servicii sunt prestate către o persoană impozabilă stabilită �n Rom�nia, locul prestării se consideră a fi �n afara Comunităţi, dacă utilizarea şi exploatarea efectivă a serviciilor au loc �n afara Comunităţii. �n aplicarea prezentului alineat serviciile de transport de bunuri efectuate �n afara Comunităţii sunt serviciile de transport al cărui punct de plecare şi punct de sosire se află �n afara Comunităţii, acestea fiind considerate efectiv utilizate şi exploatate �n afara Comunităţii.
(1) Prin excepţie de la prevederile art. 132 - 133, pentru operaţiunile legate de podul de frontieră peste fluviul Dunărea �ntre Calafat şi Vidin, se aplică prevederile alin. (2) şi (3).
(2) Pentru a determina locul operaţiunilor impozabile �n ceea ce priveşte �ntreţinerea sau repararea podului de frontieră, frontiera teritorială este considerată ca fiind la mijlocul podului, pentru livrările de bunuri, prestările de servicii, achiziţiile intracomunitare şi importurile de bunuri, destinate �ntreţinerii sau reparării podului.
(3) Pentru a determina locul operaţiunii impozabile �n ceea ce priveşte perceperea taxei de trecere a podului, se consideră toată lungimea podului ca fiind:
a) parte a teritoriului Rom�niei, pentru călătoriile dinspre Rom�nia spre Bulgaria;
b) parte a teritoriului Bulgariei, pentru călătoriile dinspre Bulgaria spre Rom�nia.
ART. 134 Faptul generator şi exigibilitatea - definiţii
(1) Faptul generator reprezintă faptul prin care sunt realizate condiţiile legale necesare pentru exigibilitatea taxei.
(2) Exigibilitatea taxei reprezintă data la care autoritatea fiscală devine �ndreptăţită, �n baza legii, să solicite plata de către persoanele obligate la plata taxei, chiar dacă plata acestei taxe poate fi am�nată.
(3) Exigibilitatea plăţii taxei reprezintă data la care o persoană are obligaţia de a plăti taxa la bugetul statului, conform prevederilor art. 157 alin. (1). Această dată determină şi momentul de la care se datorează majorări de �nt�rziere pentru neplata taxei.
(4) Regimul de impozitare aplicabil pentru operaţiunile impozabile este regimul �n vigoare la data la care intervine faptul generator, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 134^2 alin. (2), pentru care se aplică regimul de impozitare �n vigoare la data exigibilităţii taxei.
(4^1) �n cazul operațiunilor pentru care se aplică sistemul de TVA la �ncasare prevăzut la art. 134^2 alin. (3), regimul de impozitare aplicabil este regimul �n vigoare la data la care intervine faptul generator, cu excepția situaţiilor �n care se emite o factură sau se �ncasează un avans, �nainte de data la care intervine faptul generator. �n aceste situații se aplică regimul de impozitare �n vigoare la data emiterii facturii sau la data �ncasării avansului, după caz.
(5) �n cazul schimbării regimului de impozitare se va proceda la regularizare pentru a se aplica regimul de impozitare �n vigoare la data livrării de bunuri sau prestării de servicii pentru cazurile prevăzute la art. 134^2 alin. (2) lit. a), numai dacă factura este emisă pentru contravaloarea parţială a livrării de bunuri ori a prestării de servicii, şi la art. 134^2 alin. (2) lit. b), dacă a fost �ncasat un avans pentru valoarea parţială a livrării de bunuri sau a prestării de servicii, mai puţin �n cazul operațiunilor pentru care se aplică sistemul TVA la �ncasare pentru care se aplică regulile stabilite la art. 134^2 alin. (7). Prevederile acestui alineat nu se aplică pentru micile �ntreprinderi prevăzute la art. 152, care se �nregistrează �n scopuri de TVA conform art. 153, pentru facturile emise �nainte de trecerea la regimul de taxare.)
(6) Prin excepție de la prevederile alin. (4) - (5), �n cazul modificărilor de cote se aplică prevederile art. 140 alin. (3) şi (4), iar pentru operațiunile prevăzute la art. 160 regimul aplicabil este cel de la data la care intervine exigibilitatea taxei conform art. 134^2 alin. (1) şi (2).)
(7) �n cazul prestărilor de servicii pentru care au fost �ncasate avansuri pentru valoarea parţială a prestării de servicii şi/sau au fost emise facturi pentru valoarea parţială a prestării de servicii p�nă la data de 31 decembrie 2009 inclusiv, dar faptul generator de taxă intervine după această dată, se aplică prevederile alin. (4) şi (5).
ART. 134^1 Faptul generator pentru livrări de bunuri şi prestări de servicii
(1) Faptul generator intervine la data livrării bunurilor sau la data prestării serviciilor, cu excepţiile prevăzute �n prezentul capitol.
(2) Pentru bunurile livrate �n baza unui contract de consignaţie, se consideră că livrarea bunurilor de la consignant la consignatar are loc la data la care bunurile sunt livrate de consignatar clienţilor săi.
(3) Pentru bunurile transmise �n vederea testării sau a verificării conformităţii, se consideră că livrarea bunurilor are loc la data acceptării bunurilor de către beneficiar.
(4) Pentru stocurile la dispoziţia clientului, se consideră că livrarea bunurilor are loc la data la care clientul retrage bunurile din stoc �n vederea utilizării, �n principal pentru activitatea de producţie.
(5) Prin norme sunt definite contractele de consignaţie, stocurile la dispoziţia clientului, bunurile livrate �n vederea testării sau a verificării conformităţii.
(6) Pentru livrările de bunuri corporale, inclusiv de bunuri imobile, data livrării este data la care intervine transferul dreptului de a dispune de bunuri ca şi un proprietar. Prin excepţie, �n cazul contractelor care prevăd că plata se efectuează �n rate sau al oricărui alt tip de contract care prevede că proprietatea este atribuită cel mai t�rziu �n momentul plăţii ultimei sume scadente, cu excepţia contractelor de leasing, data livrării este data la care bunul este predat beneficiarului.
(7) Prestările de servicii care determină decontări sau plăţi succesive, cum sunt serviciile de construcţii-montaj, consultanţă, cercetare, expertiză şi alte servicii similare, sunt considerate efectuate la data la care sunt emise situaţii de lucrări, rapoarte de lucru, alte documente similare pe baza cărora se stabilesc serviciile efectuate sau, după caz, �n funcţie de prevederile contractuale, la data acceptării acestora de către beneficiari.
(8) �n cazul livrărilor de bunuri şi al prestărilor de servicii care se efectuează continuu, altele dec�t cele prevăzute la alin. (7), cum sunt: livrările de gaze naturale, de apă, serviciile de telefonie, livrările de energie electrică şi altele asemenea, se consideră că livrarea/prestarea este efectuată la datele specificate �n contract pentru plata bunurilor livrate sau a serviciilor prestate sau la data emiterii unei facturi, dar perioada de decontare nu poate depăşi un an.
(9) �n cazul operaţiunilor de �nchiriere, leasing, concesionare, arendare de bunuri, acordare cu plată pe o anumită perioadă a unor drepturi reale, precum dreptul de uzufruct şi superficia, asupra unui bun imobil, serviciul se consideră efectuat la fiecare dată specificată �n contract pentru efectuarea plăţii.
(10) Pentru prestările de servicii pentru care taxa este datorată de către beneficiarul serviciilor �n conformitate cu art. 150 alin. (2), care sunt prestate continuu pe o perioadă mai mare de un an şi care nu determină decontări sau plăţi �n cursul acestei perioade, se consideră efectuate la expirarea fiecărui an calendaristic, at�t timp c�t prestarea de servicii nu a �ncetat.
(11) Prin excepție de la prevederile alin. (8), livrarea continua de bunuri, altele dec�t cele prevăzute la art. 132 alin. (1) lit. e) şi f), pe o perioadă care depăşeşte o lună calendaristică, care sunt expediate sau transportate �ntr-un alt stat membru dec�t cel �n care �ncepe expedierea ori transportul bunurilor şi care sunt livrate �n regim de scutire de TVA sau care sunt transferate �n regim de scutire de TVA �ntr-un alt stat membru de către o persoană impozabilă �n scopul desfășurării activităţii sale economice, �n conformitate cu condițiile stabilite la art. 143 alin (2), se consideră ca fiind efectuată �n momentul �ncheierii fiecărei luni calendaristice, at�t timp c�t livrarea de bunuri nu a �ncetat.
(12) Prestările de servicii care nu se regăsesc la alin. (7) - (10) se consideră efectuate la data finalizării prestării serviciului respectiv.
ART. 134^2 Exigibilitatea pentru livrări de bunuri şi prestări de servicii
(1) Exigibilitatea taxei intervine la data la care are loc faptul generator.
(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), exigibilitatea taxei intervine:
a) la data emiterii unei facturi, �nainte de data la care intervine faptul generator;
b) la data la care se �ncasează avansul, pentru plăţile �n avans efectuate �nainte de data la care intervine faptul generator. Avansurile reprezintă plata parţială sau integrală a contravalorii bunurilor şi serviciilor, efectuată �nainte de data livrării ori prestării acestora;
c) la data extragerii numerarului, pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii realizate prin mașini automate de v�nzare, de jocuri sau alte mașini similare.
(3) Prin excepție de la prevederile alin. (1) şi alin. (2) lit. a) se aplică sistemul TVA la �ncasare, respectiv exigibilitatea taxei intervine la data �ncasării contravalorii integrale sau parțiale a livrării de bunuri ori a prestării de servicii, astfel:
a) �n cazul persoanelor impozabile �nregistrate �n scopuri de TVA conform art. 153, care au sediul activităţii economice �n Rom�nia conform art. 125^1alin. (2) lit. a), a căror cifră de afaceri �n anul calendaristic precedent nu depăşeşte plafonul de 2.250.000 lei. Persoana impozabilă care �n anul precedent nu a aplicat sistemul TVA la �ncasare, dar a cărei cifra de afaceri pentru anul respectiv este inferioară plafonului de 2.250.000 lei, aplica sistemul TVA la �ncasare �ncep�nd cu prima zi a celei de-a doua perioade fiscale din anul următor celui �n care nu a depăşit plafonul. Cifra de afaceri pentru calculul plafonului de 2.250.000 lei este constituită din valoarea totală a livrărilor de bunuri şi a prestărilor de servicii taxabile şi/sau scutite cu drept de deducere, precum şi a operaţiunilor rezultate din activităţi economice pentru care locul livrării/prestării se consideră ca fiind �n străinătate, conform art. 132 şi 133, realizate �n cursul unui an calendaristic;
b) �n cazul persoanelor impozabile, care au sediul activităţii economice �n Rom�nia conform art. 125^1 alin. (2) lit. a), care se �nregistrează �n scopuri de TVA conform art. 153 �n cursul anului calendaristic curent, �ncep�nd cu data �nregistrării �n scopuri de TVA.
(4) Dacă �n cursul anului calendaristic curent cifra de afaceri a persoanelor impozabile prevăzute la alin. (3) depăşeşte plafonul de 2.250.000 lei, sistemul TVA la �ncasare se aplică p�nă la sf�rșitul perioadei fiscale următoare celei �n care plafonul a fost depășit.
(5) �n cazul �n care persoanele impozabile obligate la aplicarea sistemului TVA la �ncasare nu au �ncasat contravaloarea integrală sau parţială a livrării de bunuri ori a prestării de servicii �n termen de 90 de zile calendaristice de la data emiterii facturii, calculate conform dispoziţiilor Codului de procedură civila, exigibilitatea taxei aferente contravalorii ne�ncasate intervine �n cea de-a 90-a zi calendaristică, de la data emiterii facturii. �n situaţia �n care factura nu a fost emisă �n termenul prevăzut de lege, exigibilitatea taxei aferente contravalorii ne�ncasate intervine �n cea de-a 90-a zi calendaristică de la termenul-limită prevăzut de lege pentru emiterea facturii, calculată conform dispoziţiilor Codului de procedură civilă.
(6) Aplicarea prevederilor sistemului de TVA la �ncasare este obligatorie pentru persoanele impozabile prevăzute la alin. (3), dar nu se aplică de persoanele impozabile care fac parte dintr-un grup fiscal unic conform prevederilor art. 127 alin. (8). Sistemul TVA la �ncasare se aplică numai pentru operațiuni pentru care locul livrării, conform prevederilor art. 132, sau locul prestării, conform prevederilor art. 133, se consideră a fi �n Rom�nia. Persoanele impozabile care au obligaţia aplicării sistemului TVA la �ncasare nu aplică sistemul pentru următoarele operațiuni care intră sub incidenţa regulilor generale privind exigibilitatea TVA:
a) �n cazul livrărilor de bunuri/prestărilor de servicii pentru care beneficiarul este persoana obligată la plata taxei conform art. 150 alin. (2) - (6), art. 152^3 alin. (10) sau art. 160;
b) �n cazul livrărilor de bunuri/prestărilor de servicii care sunt scutite de TVA;
c) �n cazul operațiunilor supuse regimurilor speciale prevăzute la art. 152^1 - 152^3;
d) ) �n cazul livrărilor de bunuri/prestărilor de servicii a căror contravaloare este �ncasată, parţial sau total, cu numerar de către persoana impozabilă eligibilă pentru aplicarea sistemului TVA la �ncasare de la beneficiari persoane juridice, persoane fizice �nregistrate �n scopuri de TVA, persoane fizice autorizate, liber-profesionişti şi asocieri fără personalitate juridică. �n cazul �n care, ulterior emiterii facturii, se �ncasează �n numerar o parte sau contravaloarea integrală a acesteia, pentru taxa aferentă acestor sume nu se aplica regulile de exigibilitate prevăzute la alin. (1) şi alin. (2) lit. a);
e) �n cazul livrărilor de bunuri/prestărilor de servicii pentru care beneficiarul este o persoană afiliată furnizorului/prestatorului potrivit art. 7 alin. (1) pct. 21.
(7) �n cazul facturilor emise de persoanele impozabile �nainte de intrarea sau ieșirea �n/din sistemul de TVA la �ncasare se aplică următoarele reguli:
a) �n cazul facturilor pentru contravaloarea totală a livrării de bunuri ori a prestării de servicii emise �nainte de data intrării �n sistemul de TVA la �ncasare, indiferent dacă acestea sunt sau nu �ncasate, pentru care faptul generator de taxă intervine după intrarea �n sistemul TVA la �ncasare, nu se aplică prevederile alin. (3) şi (5). �n cazul facturilor pentru contravaloarea parţială a livrării de bunuri sau a prestării de servicii emise �nainte de data intrării �n sistemul de TVA la �ncasare, care au fost ori nu �ncasate, pentru care faptul generator de taxă intervine după data intrării persoanei impozabile �n sistem, se vor aplica prevederile alin. (3) şi (5) pentru diferențele care vor fi facturate după data intrării �n sistemul de TVA la �ncasare al persoanei impozabile;
b) �n cazul facturilor pentru contravaloarea totală a livrării de bunuri sau a prestării de servicii emise �nainte de data ieșirii din sistemul de TVA la �ncasare, indiferent dacă acestea sunt ori nu �ncasate, pentru care faptul generator de taxă intervine după ieșirea din sistemul TVA la �ncasare, se continuă aplicarea sistemului, respectiv exigibilitatea taxei intervine conform alin. (3) şi (5). �n cazul facturilor pentru contravaloarea parţială a livrării de bunuri sau a prestării de servicii emise �nainte de data ieșirii din sistemul de TVA la �ncasare, pentru care faptul generator de taxă intervine după data ieșirii persoanei impozabile din sistemul TVA la �ncasare, se vor aplica prevederile alin. (3) şi (5) numai pentru taxa aferentă contravalorii parțiale a livrărilor/prestărilor facturate �nainte de ieșirea din sistem a persoanei impozabile.
(8) Pentru determinarea taxei aferente �ncasării contravalorii integrale sau parțiale a livrării de bunuri ori a prestării de servicii, care devine exigibilă potrivit prevederilor alin. (3), fiecare �ncasare totală sau parţială se consideră că include şi taxa aferentă aplic�ndu-se următorul mecanism de calcul pentru determinarea sumei taxei, respectiv 24 x 100/124, �n cazul cotei standard, şi 9 x 100/109 ori 5 x 100/105, �n cazul cotelor reduse. Aceleași prevederi se aplică corespunzător şi pentru situațiile prevăzute la alin. (5).
(9) �n cazul evenimentelor menţionate la art. 138, taxa este exigibilă la data la care intervine oricare dintre evenimente, iar regimul de impozitare, cotele aplicabile şi cursul de schimb valutar sunt aceleași ca şi ale operațiunii de bază care a generat aceste evenimente.
(10) �n situaţia livrărilor de bunuri/prestărilor de servicii pentru se aplică sistemul TVA la �ncasare, �n cazul evenimentelor menţionate la art. 138, regimul de impozitare, cotele aplicabile şi cursul de schimb valutar sunt aceleași ca şi ale operațiunii de bază care a generat aceste evenimente, dar pentru stabilirea exigibilităţii taxei se aplică următoarele prevederi:
a) pentru situaţia prevăzută la art. 138 lit. a):
1. �n cazul �n care operaţiunea este anulată total �nainte de livrare/prestare, exigibilitatea taxei intervine la data anulării operațiunii, pentru contravaloarea pentru care a intervenit exigibilitatea taxei. Pentru contravaloarea pentru care nu a intervenit exigibilitatea taxei se operează anularea taxei neexigibile aferente;
2. �n cazul �n care operaţiunea este anulată parțial �nainte de livrare/prestare, se operează reducerea taxei neexigibile aferente contravalorii pentru care nu a intervenit exigibilitatea taxei, iar �n situaţia �n care cuantumul taxei aferente anulării depăşeşte taxa neexigibilă, pentru diferență exigibilitatea taxei intervine la data anulării operațiunii;
b) pentru situaţia prevăzută la art. 138 lit. b) se aplică corespunzător prevederile lit. a);
c) pentru situaţia prevăzută la art. 138 lit. c) se aplică corespunzător prevederile lit. a) pct. 2;
d) pentru situaţia prevăzută la art. 138 lit. d) se operează anularea taxei neexigibile aferente;
e) pentru situaţia prevăzută la art. 138 lit. e) se aplică corespunzător prevederile lit. a).
(11) �n situaţia livrărilor de bunuri/prestărilor de servicii pentru se aplică sistemul TVA la �ncasare, dacă evenimentele menţionate la art. 138 intervin după cea de-a 90-a zi de la data emiterii facturii sau, după caz, de la data termenului-limită pentru emiterea acesteia, taxa este exigibilă la data la care intervine evenimentul.
ART. 134^3 Exigibilitatea pentru livrări intracomunitare de bunuri, scutite de taxă
(1) Prin excepție de la prevederile art. 134^2, �n cazul unei livrări intracomunitare de bunuri, scutite de taxă conform art. 143 alin. (2), exigibilitatea taxei intervine la data emiterii facturii prevăzute la art. 155 alin. (14) sau, după caz, la emiterea autofacturii prevăzute la art. 155 alin. (8) ori �n cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei �n care a intervenit faptul generator, dacă nu a fost emisă nicio factură/autofactură p�nă la data respectivă.
(2) Prevederile art. 134^2 alin. (2) lit. b) nu se aplică �n ceea ce privește livrările şi transferurile de bunuri prevăzute la alin. (1).
ART. 135 Faptul generator şi exigibilitatea pentru achiziţii intracomunitare de bunuri
(1) �n cazul unei achiziții intracomunitare de bunuri, faptul generator intervine la data la care ar interveni faptul generator pentru livrări de bunuri similare, �n statul membru �n care se face achiziția.
(2) �n cazul unei achiziții intracomunitare de bunuri, exigibilitatea taxei intervine la data emiterii facturii prevăzute �n legislaţia altui stat membru la articolul echivalent art. 155 alin. (14) sau, după caz, la data emiterii autofacturii prevăzute la art. 155 alin. (8) ori �n cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei �n care a intervenit faptul generator, dacă nu a fost emisă nicio factură/autofactură p�nă la data respectivă. Norme metodologice
ART. 136 Faptul generator şi exigibilitatea pentru importul de bunuri
(1) �n cazul �n care, la import, bunurile sunt supuse taxelor vamale, taxelor agricole sau altor taxe comunitare similare, stabilite ca urmare a unei politici comune, faptul generator şi exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată intervin la data la care intervin faptul generator şi exigibilitatea respectivelor taxe comunitare.
(2) �n cazul �n care, la import, bunurile nu sunt supuse taxelor comunitare prevăzute la alin. (1), faptul generator şi exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată intervin la data la care ar interveni faptul generator şi exigibilitatea acelor taxe comunitare dacă bunurile importate ar fi fost supuse unor astfel de taxe.
(3) �n cazul �n care, la import, bunurile sunt plasate �ntr-un regim vamal special, prevăzut la art. 144 alin. (1) lit. a) şi d), faptul generator şi exigibilitatea taxei intervin la data la care acestea �ncetează a mai fi plasate �ntr-un astfel de regim.
ART. 137 Baza de impozitare pentru livrări de bunuri şi prestări de servicii efectuate �n interiorul ţării
(1) Baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată este constituită din:
a) pentru livrări de bunuri şi prestări de servicii, altele dec�t cele prevăzute la lit. b) şi c), din tot ceea ce constituie contrapartida obţinută sau care urmează a fi obţinută de furnizor ori prestator din partea cumpărătorului, beneficiarului sau a unui terţ, inclusiv subvenţiile direct legate de preţul acestor operaţiuni;
b) pentru operaţiunile prevăzute la art. 128 alin. (3) lit. c), compensaţia aferentă;
c) pentru operaţiunile prevăzute la art. 128 alin. (4) şi (5), pentru transferul prevăzut la art. 128 alin. (10) şi pentru achiziţiile intracomunitare considerate ca fiind cu plată şi prevăzute la art. 130^1 alin. (2) şi (3), preţul de cumpărare al bunurilor respective sau al unor bunuri similare ori, �n absenţa unor astfel de preţuri de cumpărare, preţul de cost, stabilit la data livrării. �n cazul �n care bunurile reprezintă active corporale fixe, baza de impozitare se stabileşte conform procedurii stabilite prin norme;
d) pentru operaţiunile prevăzute la art. 129 alin. (4), suma cheltuielilor efectuate de persoana impozabilă pentru realizarea prestării de servicii;
e) pentru livrarea de bunuri sau prestarea de servicii pentru care beneficiarul este o persoană afiliată furnizorului/prestatorului potrivit prevederilor art. 7 alin. (1) pct. 21, baza de impozitare este considerată valoarea de piaţă �n următoarele situaţii:
1. atunci c�nd contrapartida este mai mică dec�t valoarea de piaţă, iar beneficiarul livrării sau al prestării nu are drept complet de deducere �n conformitate cu prevederile art. 145, 145^1 şi 147;
2. atunci c�nd contrapartida este mai mică dec�t valoarea de piaţă, iar furnizorul sau prestatorul nu are un drept complet de deducere �n conformitate cu prevederile art. 145 şi 147 şi livrarea sau prestarea este scutită conform art. 141;
3. atunci c�nd contrapartida este mai mare dec�t valoarea de piaţă, iar furnizorul sau prestatorul nu are drept complet de deducere �n conformitate cu prevederile art. 145 şi 147.
(1^1) �n sensul alin. (1) lit. e), valoare de piaţă �nseamnă suma totală pe care, pentru obţinerea bunurilor ori serviciilor �n cauză la momentul respectiv, un client aflat �n aceeaşi etapă de comercializare la care are loc livrarea de bunuri sau prestarea de servicii ar trebui să o plătească �n condiţii de concurenţă loială unui furnizor ori prestator independent de pe teritoriul statului membru �n care livrarea sau prestarea este supusă taxei. Atunci c�nd nu poate fi stabilită o livrare de bunuri sau o prestare de servicii comparabilă, valoare de piaţă �nseamnă:
1. pentru bunuri, o sumă care nu este mai mică dec�t preţul de cumpărare al bunurilor sau al unor bunuri similare ori, �n absenţa unui preţ de cumpărare, preţul de cost, stabilit la momentul livrării;
2. pentru servicii, o sumă care nu este mai mică dec�t costurile complete ale persoanei impozabile pentru prestarea serviciului.
�(2) Baza de impozitare cuprinde următoarele:
a) impozitele şi taxele, dacă prin lege nu se prevede altfel, cu excepţia taxei pe valoarea adăugată;
b) cheltuielile accesorii, cum sunt: comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport şi asigurare, solicitate de către furnizor/prestator cumpărătorului sau beneficiarului. Cheltuielile facturate de furnizorul de bunuri sau de prestatorul de servicii cumpărătorului, care fac obiectul unui contract separat şi care sunt legate de livrările de bunuri sau de prestările de servicii �n cauză, se consideră cheltuieli accesorii. Norme metodologice
(3) Baza de impozitare nu cuprinde următoarele:
a) rabaturile, remizele, risturnele, sconturile şi alte reduceri de preţ, acordate de furnizori direct clienţilor la data exigibilităţii taxei;
b) sumele reprezent�nd daune-interese, stabilite prin hotăr�re judecătorească definitivă şi irevocabilă, penalizările şi orice alte sume solicitate pentru ne�ndeplinirea totală sau parţială a obligaţiilor contractuale, dacă sunt percepute peste preţurile şi/sau tarifele negociate;
c) dob�nzile, percepute după data livrării sau prestării, pentru plăţi cu �nt�rziere;
d) valoarea ambalajelor care circulă �ntre furnizorii de marfă şi clienţi, prin schimb, fără facturare;
e) sumele achitate de o persoană impozabilă �n numele şi �n contul altei persoane şi care apoi se decontează acesteia, precum şi sumele �ncasate de o persoană impozabilă �n numele şi �n contul unei alte persoane.
ART. 138 Ajustarea bazei de impozitare
Baza de impozitare se reduce �n următoarele situaţii:
a) dacă a fost emisă o factură şi, ulterior, operaţiunea este anulată total sau parţial, �nainte de livrarea bunurilor sau de prestarea serviciilor;
b) �n cazul refuzurilor totale sau parţiale privind cantitatea, calitatea ori preţurile bunurilor livrate sau ale serviciilor prestate, precum şi �n cazul anulării totale ori parţiale a contractului pentru livrarea sau prestarea �n cauză ca urmare a unui acord scris �ntre părţi sau ca urmare a unei hotăr�ri judecătoreşti definitive şi irevocabile sau �n urma unui arbitraj;
c) �n cazul �n care rabaturile, remizele, risturnele şi celelalte reduceri de preţ prevăzute la art. 137 alin. (3) lit. a) sunt acordate după livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor;
d) �n cazul �n care contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate �ncasa din cauza falimentului beneficiarului. Ajustarea este permisă �ncep�nd cu data pronunţării hotăr�rii judecătoreşti de �nchidere a procedurii prevăzute de Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, hotăr�re rămasă definitivă şi irevocabilă;
e) �n cazul �n care cumpărătorii returnează ambalajele �n care s-a expediat marfa, pentru ambalajele care circulă prin facturare.
ART. 138^1 Baza de impozitare pentru achiziţiile intracomunitare
(1) Pentru achiziţiile intracomunitare de bunuri baza de impozitare se stabileşte pe baza aceloraşi elemente utilizate conform art. 137 pentru determinarea bazei de impozitare �n cazul livrării aceloraşi bunuri �n interiorul ţării. �n cazul unei achiziţii intracomunitare de bunuri, conform art. 130^1 alin. (2) lit. a), baza de impozitare se determină �n conformitate cu prevederile art. 137 alin. (1) lit. c) şi ale art. 137 alin. (2).
(2) Baza de impozitare cuprinde şi accizele datorate sau achitate �n Rom�nia de persoana care efectuează achiziţia intracomunitară a unui produs supus accizelor. Atunci c�nd după efectuarea achiziţiei intracomunitare de bunuri, persoana care a achiziţionat bunurile obţine o rambursare a accizelor achitate �n statul membru �n care a �nceput expedierea sau transportul bunurilor, baza de impozitare a achiziţiei intracomunitare efectuate �n Rom�nia se reduce corespunzător.
ART. 139 Baza de impozitare pentru import
(1) Baza de impozitare pentru importul de bunuri este valoarea �n vamă a bunurilor, stabilită conform legislaţiei vamale �n vigoare, la care se adaugă orice taxe, impozite, comisioane şi alte taxe datorate �n afara Rom�niei, precum şi cele datorate ca urmare a importului bunurilor �n Rom�nia, cu excepţia taxei pe valoarea adăugată care urmează a fi percepută.
(2) Baza de impozitare cuprinde cheltuielile accesorii, precum comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport şi asigurare, care intervin p�nă la primul loc de destinaţie a bunurilor �n Rom�nia, �n măsura �n care aceste cheltuieli nu au fost cuprinse �n baza de impozitare stabilită conform alin. (1), precum şi cele care decurg din transportul către alt loc de destinaţie din Comunitate, �n cazul �n care locul respectiv este cunoscut la momentul la care intervine faptul generator. Primul loc de destinaţie a bunurilor �l reprezintă destinaţia indicată �n documentul de transport sau �n orice alt document �n baza căruia bunurile sunt importate �n Rom�nia ori, �n absenţa unei astfel de menţiuni, primul loc de descărcare a bunurilor �n Rom�nia.
(3) Baza de impozitare nu cuprinde elementele prevăzute la art. 137 alin. (3) lit. a) - d).
ART. 139^1 Cursul de schimb valutar
(1) Dacă elementele folosite la stabilirea bazei de impozitare a unui import de bunuri se exprimă �n valută, cursul de schimb valutar se stabileşte conform prevederilor comunitare care reglementează calculul valorii �n vamă.
(2)
Dacă elementele folosite pentru stabilirea bazei de impozitare a unei operațiuni, alta dec�t importul de bunuri, se exprimă �n valută, cursul de schimb care se aplică este ultimul curs de schimb comunicat de Banca Naţională a Rom�niei sau ultimul curs de schimb publicat de Banca Centrală Europeană ori cursul de schimb utilizat de banca prin care se efectuează decontările, valabil la data la care intervine exigibilitatea taxei pentru operaţiunea �n cauză, iar, �n cazul operațiunilor suspuse sistemului TVA la �ncasare prevăzut la art. 134^2 alin. (3) - (8), la data la care ar fi intervenit exigibilitatea taxei pentru operaţiunea �n cauză dacă nu ar fi fost supusă sistemului TVA la �ncasare. �n situaţia �n care se utilizează cursul de schimb publicat de Banca Centrală Europeană, conversia �ntre monede, altele dec�t moneda euro, se realizează prin intermediul cursului de schimb al monedei euro pentru fiecare dintre monede. �n contractele �ncheiate �ntre părți trebuie menţionat dacă pentru decontări va fi utilizat cursul de schimb al unei bănci comerciale, �n caz contrar aplic�ndu-se cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a Rom�niei sau cursul de schimb publicat de Banca Centrală Europeană.) Norme metodologice
CAP. 8
(1) Cota standard este de 24% şi se aplică asupra bazei de impozitare pentru operaţiunile impozabile care nu sunt scutite de taxă sau care nu sunt supuse cotelor reduse.
(2) Cota redusă de 9% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele prestări de servicii şi/sau livrări de bunuri:
a) serviciile const�nd �n permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură şi arheologice, grădini zoologice şi botanice, t�rguri, expoziţii şi evenimente culturale, cinematografe, altele dec�t cele scutite conform art. 141 alin. (1) lit. m);
b) livrarea de manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, cu excepţia celor destinate exclusiv sau �n principal publicităţii;
c) livrarea de proteze şi accesorii ale acestora, cu excepţia protezelor dentare;
d) livrarea de produse ortopedice;
e) livrarea de medicamente de uz uman şi veterinar;
f) cazarea �n cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară, inclusiv �nchirierea terenurilor amenajate pentru camping.
(2^1) Cota redusă de 5% se aplică asupra bazei de impozitare pentru livrarea locuinţelor ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite. Terenul pe care este construită locuinţa include şi amprenta la sol a locuinţei. �n sensul prezentului titlu, prin locuinţă livrată ca parte a politicii sociale se �nţelege:
a) livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept cămine de bătr�ni şi de pensionari;
b) livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept case de copii şi centre de recuperare şi reabilitare pentru minori cu handicap;
c) livrarea de locuinţe care au o suprafaţă utilă de maximum 120 mp, exclusiv anexele gospodăreşti, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depăşeşte suma de 380.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, achiziţionate de orice persoană necăsătorită sau familie. Suprafaţa utilă a locuinţei este cea definită prin Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Anexele gospodăreşti sunt cele definite prin Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Cota redusă se aplică numai �n cazul locuinţelor care �n momentul v�nzării pot fi locuite ca atare şi dacă terenul pe care este construită locuinţa nu depăşeşte suprafaţa de 250 mp, inclusiv amprenta la sol a locuinţei, �n cazul caselor de locuit individuale. �n cazul imobilelor care au mai mult de două locuinţe, cota indiviză a terenului aferent fiecărei locuinţe nu poate depăşi suprafaţa de 250 mp, inclusiv amprenta la sol aferentă fiecărei locuinţe. Orice persoană necăsătorită sau familie poate achiziţiona o singură locuinţă cu cota redusă de 5%, respectiv:
1. �n cazul persoanelor necăsătorite, să nu fi deţinut şi să nu deţină nicio locuinţă �n proprietate pe care au achiziţionat-o cu cota de 5%;
2. �n cazul familiilor, soţul sau soţia să nu fi deţinut şi să nu deţină, fiecare sau �mpreună, nicio locuinţă �n proprietate pe care a/au achiziţionat-o cu cota de 5%;
d) livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, către primării �n vederea atribuirii de către acestea cu chirie subvenţionată unor persoane sau familii a căror situaţie economică nu le permite accesul la o locuinţă �n proprietate sau �nchirierea unei locuinţe �n condiţiile pieţei.
(3) Cota aplicabilă este cea �n vigoare la data la care intervine faptul generator, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 134^2 alin. (2), pentru care se aplică cota �n vigoare la data exigibilităţii taxei.
(3^1) �n cazul operațiunilor supuse sistemului TVA la �ncasare, cota aplicabilă este cea �n vigoare la data la care intervine faptul generator, cu excepția situaţiilor �n care este emisă o factură sau este �ncasat un avans, �nainte de data livrării/prestării, pentru care se aplică cota �n vigoare la data la care a fost emisă factura ori la data la care a fost �ncasat avansul.
(4) �n cazul schimbării cotei se va proceda la regularizare pentru a se aplica cota �n vigoare la data livrării de bunuri sau prestării de servicii, pentru cazurile prevăzute la art. 134^2 alin. (2), precum şi �n situaţia prevăzută la alin. (3^1).
(5) Cota aplicabilă pentru importul de bunuri este cota aplicabilă pe teritoriul Rom�niei pentru livrarea aceluiaşi bun.
(6) Cota aplicabilă pentru achiziţii intracomunitare de bunuri este cota aplicată pe teritoriul Rom�niei pentru livrarea aceluiaşi bun şi care este �n vigoare la data la care intervine exigibilitatea taxei.
ART. 141 Scutiri pentru operaţiuni din interiorul ţării
(1) Următoarele operaţiuni de interes general sunt scutite de taxă:
a) spitalizarea, �ngrijirile medicale şi operaţiunile str�ns legate de acestea, desfăşurate de unităţi autorizate pentru astfel de activităţi, indiferent de forma de organizare, precum: spitale, sanatorii, centre de sănătate rurale sau urbane, dispensare, cabinete şi laboratoare medicale, centre de �ngrijire medicală şi de diagnostic, baze de tratament şi recuperare, staţii de salvare şi alte unităţi autorizate să desfăşoare astfel de activităţi; Norme metodologice
b) prestările de servicii efectuate �n cadrul profesiunii lor de către stomatologi şi tehnicieni dentari, precum şi livrarea de proteze dentare efectuată de stomatologi şi de tehnicieni dentari;
c) prestările de �ngrijire şi supraveghere efectuate de personal medical şi paramedical, conform prevederilor legale aplicabile �n materie;
d) transportul bolnavilor şi al persoanelor accidentate, �n vehicule special amenajate �n acest scop, de către entităţi autorizate �n acest sens; Norme metodologice
e) livrările de organe, s�nge şi lapte, de provenienţă umană;
f) activitatea de �nvăţăm�nt prevăzută �n Legea �nvăţăm�ntului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, formarea profesională a adulţilor, precum şi prestările de servicii şi livrările de bunuri str�ns legate de aceste activităţi, efectuate de instituţiile publice sau de alte entităţi autorizate;
g) livrările de bunuri sau prestările de servicii realizate de căminele şi cantinele organizate pe l�ngă instituţiile publice şi entităţile autorizate prevăzute la lit. f), �n folosul exclusiv al persoanelor direct implicate �n activităţile scutite conform lit. f);
h) meditaţiile acordate �n particular de cadre didactice din domeniul �nvăţăm�ntului şcolar, preuniversitar şi universitar;
i) prestările de servicii şi/sau livrările de bunuri str�ns legate de asistenţa şi/sau protecţia socială, efectuate de instituţiile publice sau de alte entităţi recunoscute ca av�nd caracter social, inclusiv cele livrate de căminele de bătr�ni; Norme metodologice
j) prestările de servicii şi/sau livrările de bunuri str�ns legate de protecţia copiilor şi a tinerilor, efectuate de instituţiile publice sau de alte entităţi recunoscute ca av�nd caracter social; Norme metodologice
k) prestările de servicii şi/sau livrările de bunuri furnizate membrilor �n interesul lor colectiv, �n schimbul unei cotizaţii fixate conform statutului, de organizaţii fără scop patrimonial care au obiective de natură politică, sindicală, religioasă, patriotică, filozofică, filantropică, patronală, profesională sau civică, precum şi obiective de reprezentare a intereselor membrilor lor, �n condiţiile �n care această scutire nu provoacă distorsiuni de concurenţă; Norme metodologice
l) prestările de servicii str�ns legate de practicarea sportului sau a educaţiei fizice, efectuate de organizaţii fără scop patrimonial pentru persoanele care practică sportul sau educaţia fizică; Norme metodologice
m) prestările de servicii culturale şi/sau livrările de bunuri str�ns legate de acestea, efectuate de instituţiile publice sau de alte organisme culturale fără scop patrimonial, recunoscute ca atare de către Ministerul Culturii şi Cultelor; Norme metodologice
n) prestările de servicii şi/sau livrările de bunuri efectuate de persoane ale căror operaţiuni sunt scutite, potrivit lit. a), f) şi i) - m), cu ocazia manifestărilor destinate să le aducă sprijin financiar şi organizate �n profitul lor exclusiv, cu condiţia ca aceste scutiri să nu producă distorsiuni concurenţiale; Norme metodologice
o) activităţile specifice posturilor publice de radio şi televiziune, altele dec�t activităţile de natură comercială; Norme metodologice
p) serviciile publice poştale, precum şi livrarea de bunuri aferentă acestora; Norme metodologice
q) prestările de servicii efectuate de către grupuri independente de persoane, ale căror operaţiuni sunt scutite sau nu intră �n sfera de aplicare a taxei, grupuri create �n scopul prestării către membrii lor de servicii direct legate de exercitarea activităţilor acestora, �n cazul �n care aceste grupuri solicită membrilor lor numai rambursarea cotei-părţi de cheltuieli comune, �n limitele şi �n condiţiile stabilite prin norme şi �n condiţiile �n care această scutire nu este de natură a produce distorsiuni concurenţiale; Norme metodologice
r) furnizarea de personal de către instituţiile religioase sau filozofice �n scopul activităţilor prevăzute la lit. a), f), i) şi j).
(2) Următoarele operaţiuni sunt, de asemenea, scutite de taxă:
a) prestările următoarelor servicii de natură financiar-bancară:
1. acordarea şi negocierea de credite, precum şi administrarea creditelor de către persoana care le acordă;
2. negocierea garanţiilor de credit ori a altor garanţii sau orice operaţiuni cu astfel de garanţii, precum şi administrarea garanţiilor de credit de către persoana care acordă creditul;
3. tranzacţii, inclusiv negocierea, privind conturile de depozit sau conturile curente, plăţi, viramente, creanţe, cecuri şi alte instrumente negociabile, except�nd recuperarea creanţelor;
4. tranzacţii, inclusiv negocierea, privind valuta, bancnotele şi monedele utilizate ca mijloc legal de plată, cu excepţia obiectelor de colecţie, şi anume monede de aur, argint sau din alt metal ori bancnote care nu sunt utilizate �n mod normal ca mijloc legal de plată sau monede de interes numismatic;
5. tranzacţii, inclusiv negocierea, dar except�nd administrarea sau păstrarea �n siguranţă, cu acţiuni, părţi sociale �n societăţi comerciale sau asociaţii, obligaţiuni garantate şi alte instrumente financiare, cu excepţia documentelor care stabilesc drepturi asupra bunurilor;
6. administrarea de fonduri speciale de investiţii;
b) operaţiunile de asigurare şi/sau de reasigurare, precum şi prestările de servicii �n legătură cu operaţiunile de asigurare şi/sau de reasigurare efectuate de persoanele impozabile care intermediază astfel de operaţiuni; Norme metodologice
c) pariuri, loterii şi alte forme de jocuri de noroc efectuate de persoanele autorizate, conform legii, să desfăşoare astfel de activităţi;
d) livrarea la valoarea nominală de timbre poştale utilizabile pentru serviciile poştale, de timbre fiscale şi alte timbre similare;
e) arendarea, concesionarea, �nchirierea şi leasingul de bunuri imobile, acordarea unor drepturi reale asupra unui bun imobil, precum dreptul de uzufruct şi superficia, cu plată, pe o anumită perioadă. Fac excepţie următoarele operaţiuni:
1. operaţiunile de cazare care sunt efectuate �n cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară, inclusiv �nchirierea terenurilor amenajate pentru camping;
2. �nchirierea de spaţii sau locaţii pentru parcarea autovehiculelor;
3. �nchirierea utilajelor şi a maşinilor fixate definitiv �n bunuri imobile;
4. �nchirierea seifurilor;
f) livrarea de construcţii/părţi de construcţii şi a terenurilor pe care sunt construite, precum şi a oricăror altor terenuri. Prin excepţie, scutirea nu se aplică pentru livrarea de construcţii noi, de părţi de construcţii noi sau de terenuri construibile. �n sensul prezentului articol, se definesc următoarele:
1. teren construibil reprezintă orice teren amenajat sau neamenajat, pe care se pot executa construcţii, conform legislaţiei �n vigoare;
2. construcţie �nseamnă orice structură fixată �n sau pe păm�nt;
3. livrarea unei construcţii noi sau a unei părţi din aceasta �nseamnă livrarea efectuată cel t�rziu p�nă la data de 31 decembrie a anului următor anului primei ocupări ori utilizări a construcţiei sau a unei părţi a acesteia, după caz, �n urma transformării;
4. o construcție nouă cuprinde și orice construcție transformată sau parte transformată a unei construcții, dacă costul transformării, exclusiv taxa, se ridică la minimum 50% din valoarea de piață a construcției sau a părții din construcție, astfel cum aceasta este stabilită printr-un raport de expertiză, exclusiv valoarea terenului, ulterior transformării; Norme metodologice
g) livrările de bunuri care au fost afectate unei activități scutite, �n temeiul prezentului articol, dacă taxa aferentă bunurilor respective nu a fost dedusă, precum și livrările de bunuri a căror achiziție a făcut obiectul excluderii dreptului de deducere conform art. 145 alin. (5) lit. b) sau al limitării totale a dreptului de deducere conform art. 145^1.
(3) Orice persoană impozabilă poate opta pentru taxarea operaţiunilor prevăzute la alin. (2) lit. e) şi f), �n condiţiile stabilite prin norme. Norme metodologice
ART. 142 Scutiri pentru importuri de bunuri şi pentru achiziţii intracomunitare
(1) Sunt scutite de taxă:
a) importul şi achiziţia intracomunitară de bunuri a căror livrare �n Rom�nia este �n orice situaţie scutită de taxă �n interiorul ţării;
b) achiziţia intracomunitară de bunuri al căror import �n Rom�nia este �n orice situaţie scutit de taxă, conform prezentului articol;
c) achiziţia intracomunitară de bunuri pentru care, �n conformitate cu art. 145 alin. (2) lit. b) - d), persoana care cumpără bunurile �n orice situaţie ar avea dreptul la rambursarea integrală a taxei care s-ar datora, dacă respectiva achiziţie nu ar fi scutită;
d) importul definitiv de bunuri care �ndeplinesc condiţiile pentru scutire prevăzute de: Directiva 83/181/CEE a Consiliului din 28 martie 1983 ce determină domeniul art. 14 (1) (d) al Directivei 77/388/CEE privind scutirea de plată a taxei pe valoarea adăugată la importul final al anumitor mărfuri, publicată �n Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 105 din 23 aprilie 1983, cu modificările şi completările ulterioare, Directiva 2007/74/CE a Consiliului din 20 decembrie 2007 privind scutirea de taxă pe valoarea adăugată şi de accize pentru bunurile importate de către persoanele care călătoresc din ţări terţe, publicată �n Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 346 din 29 decembrie 2007, şi Directiva 79/2006/CE a Consiliului din 5 octombrie 2006 privind exceptarea de la taxele de import a micului trafic de bunuri cu caracter necomercial din ţările terţe, publicată �n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 286 din 17 octombrie 2006;
e) importul, �n regim diplomatic sau consular, al bunurilor scutite de taxe vamale;
e^1) importul de bunuri de către Comunitatea Europeană, Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, Banca Centrală Europeană, Banca Europeană de Investiţii sau de către organismele instituite de Comunităţi cărora li se aplică Protocolul din 8 aprilie 1965 privind privilegiile şi imunităţile Comunităţilor Europene, �n limitele şi �n condiţiile stabilite de protocolul respectiv şi de acordurile de punere �n aplicare a respectivului protocol sau de acordurile de sediu, �n măsura �n care nu conduc la denaturarea concurenţei; Norme metodologice
f) importul de bunuri efectuat �n Rom�nia de organismele internaţionale, altele dec�t cele menţionate la lit. e^1), recunoscute ca atare de autorităţile publice din Rom�nia, precum şi de către membrii acestora, �n limitele şi �n condiţiile stabilite de convenţiile internaţionale de instituire a acestor organisme sau de acordurile de sediu; Norme metodologice
g) importul de bunuri efectuat �n Rom�nia de către forţele armate ale statelor străine membre NATO, pentru uzul acestora sau al personalului civil �nsoţitor ori pentru aprovizionarea popotelor sau cantinelor, �n cazul �n care aceste forţe iau parte la efortul comun de apărare. Acesta include importul realizat de forţele Marii Britanii şi ale Irlandei de Nord stabilite �n insula Cipru, conform Tratatului de �nfiinţare a Republicii Cipru din 16 august 1960, pentru uzul forţelor armate sau al personalului civil care �nsoţeşte forţele armate ori pentru aprovizionarea cantinelor lor;
h) reimportul de bunuri �n Rom�nia, efectuat de persoana care a exportat bunurile �n afara Comunităţii, dacă bunurile se află �n aceeaşi stare �n care se aflau la momentul exportului şi dacă importul respectiv beneficiază de scutire de taxe vamale; Norme metodologice
i) reimportul de bunuri �n Rom�nia, efectuat de persoana care a exportat bunurile �n afara Comunităţii, pentru a fi supuse unor reparaţii, transformări, adaptări, asamblări sau altor lucrări asupra bunurilor mobile corporale, cu condiţia ca această scutire să fie limitată la valoarea bunurilor �n momentul exportului acestora �n afara Comunităţii; Norme metodologice
j) importul, efectuat �n porturi de către �ntreprinderi de pescuit maritim, de produse piscicole pescuite, neprelucrate sau după ce au fost conservate �n vederea comercializării, dar �nainte de livrare ;
k) importul de gaz prin intermediul unui sistem de gaze naturale sau prin orice reţea conectată la un astfel de sistem ori importul de gaz introdus de pe o navă care transportă gaz �ntr-un sistem de gaze naturale sau �ntr-o reţea de conducte cu alimentare din amonte, importul de energie electrică, importul de energie termică ori agent frigorific prin intermediul reţelelor de �ncălzire sau de răcire;
l) importul �n Rom�nia de bunuri care au fost transportate dintr-un teritoriu terţ sau o ţară terţă, atunci c�nd livrarea acestor bunuri de către importator constituie o livrare scutită conform art. 143 alin. (2); Norme metodologice
m) importul de aur efectuat de Banca Naţională a Rom�niei.
(2) Prin norme se stabilesc, acolo unde este cazul, documentele necesare pentru a justifica scutirea de taxă pentru operaţiunile prevăzute la alin. (1) şi, după caz, procedura şi condiţiile care trebuie �ndeplinite pentru aplicarea scutirii de taxă.
ART. 143 Scutiri pentru exporturi sau alte operaţiuni similare, pentru livrări intracomunitare şi pentru transportul internaţional şi intracomunitar
(1) Sunt scutite de taxă:
a) livrările de bunuri expediate sau transportate �n afara Comunităţii de către furnizor sau de altă persoană �n contul său;
b) livrările de bunuri expediate sau transportate �n afara Comunităţii de către cumpărătorul care nu este stabilit �n Rom�nia sau de altă persoană �n contul său, cu excepţia bunurilor transportate de cumpărătorul �nsuşi şi care sunt folosite la echiparea ori alimentarea ambarcaţiunilor şi a avioanelor de agrement sau a oricărui alt mijloc de transport de uz privat. Este scutită, de asemenea, şi livrarea de bunuri care sunt transportate �n bagajul personal al călătorilor care nu sunt stabiliţi �n Comunitate, dacă sunt �ndeplinite următoarele condiţii:
- călătorul nu este stabilit �n Comunitate, respectiv adresa sau domiciliul permanent nu este �n interiorul Comunităţii. Adresa sau domiciliul permanent �nseamnă locul specificat astfel �n paşaport, carte de identitate sau �n alt document recunoscut ca document de identitate de către Ministerul Internelor şi Reformei Administrative;
- bunurile sunt transportate �n afara Comunităţii �nainte de sf�rşitul celei de-a treia luni ce urmează lunii �n care are loc livrarea;
- valoarea totală a livrării, plus TVA, este mai mare dec�t echivalentul �n lei a 175 euro, stabilit anual prin aplicarea cursului de schimb obţinut �n prima zi lucrătoare din luna octombrie şi valabil de la data de 1 ianuarie a anului următor;
- dovada exportului se va face prin factură sau alt document care ţine locul acesteia, purt�nd avizul biroului vamal la ieşirea din Comunitate;
c) prestările de servicii, inclusiv transportul şi serviciile accesorii transportului, altele dec�t cele prevăzute la art. 141, legate direct de exportul de bunuri;
d) prestările de servicii, inclusiv transportul şi serviciile accesorii transportului, altele dec�t cele prevăzute la art. 141, dacă acestea sunt direct legate de importul de bunuri şi valoarea acestora este inclusă �n baza de impozitare a bunurilor importate potrivit art. 139;
e) prestările de servicii efectuate �n Rom�nia asupra bunurilor mobile achiziţionate sau importate �n vederea prelucrării �n Rom�nia şi care ulterior sunt transportate �n afara Comunităţii de către prestatorul serviciilor sau de către client, dacă acesta nu este stabilit �n Rom�nia, ori de altă persoană �n numele oricăruia dintre aceştia;
f) transportul intracomunitar de bunuri, efectuat din şi �n insulele care formează regiunile autonome Azore şi Madeira, precum şi serviciile accesorii acestuia;
g) transportul internaţional de persoane;
h) �n cazul navelor destinate navigaţiei maritime, utilizate pentru transportul internaţional de persoane şi/sau de bunuri, pentru pescuit ori altă activitate economică sau pentru salvare ori asistenţă pe mare, următoarele operaţiuni:
1. livrarea, modificarea, repararea, �ntreţinerea, navlosirea, leasingul şi �nchirierea de nave, precum şi livrarea, leasingul, �nchirierea, repararea şi �ntreţinerea de echipamente �ncorporate sau utilizate pe nave, inclusiv echipamente de pescuit;
2. livrarea de carburanţi şi provizii destinate a fi utilizate pe nave, inclusiv pentru navele de război �ncadrate �n Nomenclatura Combinată (NC) cod 8906 10 00, care părăsesc ţara şi se �ndreaptă spre porturi străine unde vor fi ancorate, cu excepţia proviziilor �n cazul navelor folosite pentru pescuitul de coastă;
3. prestările de servicii, altele dec�t cele prevăzute la pct. 1, efectuate pentru nevoile directe ale navelor şi/sau pentru �ncărcătura acestora;
i) �n cazul aeronavelor utilizate de companiile aeriene care realizează �n principal transport internaţional de persoane şi/sau de bunuri cu plată, următoarele operaţiuni:
1. livrarea, modificarea, repararea, �ntreţinerea, leasingul şi �nchirierea aeronavelor, precum şi livrarea, leasingul, �nchirierea, repararea şi �ntreţinerea echipamentelor �ncorporate sau utilizate pe aeronave;
2. livrarea de carburanţi şi provizii destinate utilizării pe aeronave;
3. prestarea de servicii, altele dec�t cele prevăzute la pct. 1 sau la art. 144^1, efectuate pentru nevoile directe ale aeronavelor şi/sau pentru �ncărcătura acestora;
j) livrările de bunuri şi prestările de servicii �n favoarea misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, a personalului acestora, precum şi a cetăţenilor străini cu statut diplomatic sau consular �n Rom�nia ori �ntr-un alt stat membru, �n condiţii de reciprocitate;
j^1) livrările de bunuri şi prestările de servicii către Comunitatea Europeană, Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, Banca Centrală Europeană, Banca Europeană de Investiţii sau către organismele cărora li se aplică Protocolul din 8 aprilie 1965 privind privilegiile şi imunităţile Comunităţilor Europene, �n limitele şi �n condiţiile stabilite de protocolul respectiv şi de acordurile de punere �n aplicare ale respectivului protocol sau de acordurile de sediu, �n măsura �n care nu conduc la denaturarea concurenţei;
k) livrările de bunuri şi prestările de servicii �n favoarea organismelor internaţionale, altele dec�t cele menţionate la lit. j^1), recunoscute ca atare de autorităţile publice din Rom�nia, precum şi a membrilor acestora, �n limitele şi condiţiile stabilite de convenţiile internaţionale de instituire a acestor organisme sau de acordurile de sediu;
l) livrările de bunuri netransportate �n afara Rom�niei şi/sau prestările de servicii efectuate �n Rom�nia, destinate fie forţelor armate ale celorlalte state membre NATO pentru utilizarea de către forţele �n cauză ori de către personalul civil care le �nsoţeşte, fie pentru aprovizionarea popotelor sau cantinelor acestora atunci c�nd forţele respective participă la o acţiune comună de apărare;
m) livrările de bunuri şi/sau prestările de servicii către un alt stat membru dec�t Rom�nia, destinate forţelor armate ale unui stat membru NATO, altul dec�t statul membru de destinaţie, pentru utilizarea de către forţele �n cauză ori de către personalul civil care le �nsoţeşte sau pentru aprovizionarea popotelor ori cantinelor lor atunci c�nd forţele respective participă la o acţiune comună de apărare; livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor către forţele armate ale Regatului Unit staţionate �n insula Cipru ca urmare a Tratatului de �nfiinţare a Republicii Cipru, datat 16 august 1960, care sunt destinate utilizării de către aceste forţe sau personalului civil care le �nsoţeşte ori pentru aprovizionarea popotelor sau cantinelor;
n) livrările de aur către Banca Naţională a Rom�niei;
o) livrările de bunuri către organismele recunoscute care transportă sau expediază aceste bunuri �n afara Comunităţii, ca parte a activităţilor umanitare, caritabile sau de instruire; scutirea se acordă prin restituirea taxei potrivit unei proceduri stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice.
(2) Sunt, de asemenea, scutite de taxă următoarele:
a) livrările intracomunitare de bunuri către o persoană care �i comunică furnizorului un cod valabil de �nregistrare �n scopuri de TVA, atribuit de autorităţile fiscale din alt stat membru, cu excepţia:
1. livrărilor intracomunitare efectuate de o �ntreprindere mică, altele dec�t livrările intracomunitare de mijloace de transport noi;
2. livrărilor intracomunitare care au fost supuse regimului special pentru bunurile second-hand, opere de artă, obiecte de colecţie şi antichităţi, conform prevederilor art. 152^2;
b) livrările intracomunitare de mijloace de transport noi către un cumpărător care nu �i comunică furnizorului un cod valabil de �nregistrare �n scopuri de TVA;
c) livrările intracomunitare de produse accizabile către o persoană impozabilă sau către o persoană juridică neimpozabilă care nu �i comunică furnizorului un cod valabil de �nregistrare �n scopuri de TVA, �n cazul �n care transportul de bunuri este efectuat conform art. 7 alin. (4) şi (5) sau art. 16 din Directiva 92/12/CEE a Consiliului, din 25 februarie 1992, privind regimul general, depozitarea, circulaţia şi controlul produselor supuse accizelor, publicată �n Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 76 din 23 martie 1992, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia:
1. livrărilor intracomunitare efectuate de o �ntreprindere mică;
2. livrărilor intracomunitare supuse regimului special privind bunurile second-hand, opere de artă, obiecte de colecţie şi antichităţi, conform prevederilor art. 152^2;
d) livrările intracomunitare de bunuri, prevăzute la art. 128 alin. (10), care ar beneficia de scutirea prevăzută la lit. a) dacă ar fi efectuate către altă persoană impozabilă, cu excepţia livrărilor intracomunitare supuse regimului special privind bunurile second-hand, opere de artă, obiecte de colecţie şi antichităţi, conform prevederilor art. 152^2.
(3) Prin ordin al ministrului finanţelor publice se stabilesc, acolo unde este cazul, documentele necesare pentru a justifica scutirea de taxă pentru operaţiunile prevăzute la alin. (1) şi (2) şi, după caz, procedura şi condiţiile care trebuie �ndeplinite pentru aplicarea scutirii de taxă.
ART. 144 Scutiri speciale legate de traficul internaţional de bunuri
(1) Sunt scutite de taxă următoarele:
a) livrarea de bunuri care urmează:
1. să fie plasate �n regim vamal de admitere temporară, cu exonerare totală de la plata drepturilor de import;
2. să fie prezentate autorităţilor vamale �n vederea vămuirii şi, după caz, plasate �n depozit necesar cu caracter temporar;
3. să fie introduse �ntr-o zonă liberă sau �ntr-un antrepozit liber;
4. să fie plasate �n regim de antrepozit vamal;
5. să fie plasate �n regim de perfecţionare activă, cu suspendare de la plata drepturilor de import;
6. să fie plasate �n regim de tranzit vamal extern;
7. să fie admise �n apele teritoriale:
- pentru a fi �ncorporate pe platforme de forare sau de producţie, �n scopul construirii, reparării, �ntreţinerii, modificării sau reutilării acestor platforme ori pentru conectarea acestor platforme de forare sau de producţie la continent;
- pentru alimentarea cu carburanţi şi aprovizionarea platformelor de forare sau de producţie;
8. să fie plasate �n regim de antrepozit de TVA, definit după cum urmează:
- pentru produse accizabile, orice locaţie situată �n Rom�nia, care este definită ca antrepozit fiscal, �n sensul art. 4 lit. (b) din Directiva 92/12/CEE, cu modificările şi completările ulterioare;
- pentru bunuri, altele dec�t produsele accizabile, o locaţie situată �n Rom�nia şi definită prin norme; Norme metodologice
b) livrarea de bunuri efectuată �n locaţiile prevăzute la lit. a), precum şi livrarea de bunuri care se află �n unul dintre regimurile sau situaţiile precizate la lit. a);
c) prestările de servicii aferente livrărilor prevăzute la lit. a) sau efectuate �n locaţiile prevăzute la lit. a), pentru bunurile aflate �n regimurile sau situaţiile prevăzute la lit. a);
d) livrările de bunuri care �ncă se află �n regim vamal de tranzit intern, precum şi prestările de servicii aferente acestor livrări, altele dec�t cele prevăzute la art. 144^1;
e) importul de bunuri care urmează să fie plasate �n regim de antrepozit de TVA.
(2) Prin ordin al ministrului finanţelor publice se stabilesc documentele necesare pentru a justifica scutirea de taxă pentru operaţiunile prevăzute la alin. (1) şi, după caz, procedura şi condiţiile care trebuie respectate pentru aplicarea scutirii de taxă.
ART. 144^1 Scutiri pentru intermediari
Sunt scutite de taxă serviciile prestate de intermediarii care acţionează �n numele şi �n contul altei persoane, �n cazul �n care aceste servicii sunt prestate �n legătură cu operaţiunile scutite prevăzute la art. 143 şi art. 144, cu excepţia operaţiunilor prevăzute la art. 143 alin. (1) lit. f) şi alin. (2), sau �n legătură cu operaţiunile desfăşurate �n afara Comunităţii.
ART. 145 Sfera de aplicare a dreptului de deducere
(1) Dreptul de deducere ia naştere la momentul exigibilităţii taxei.
(1^1) Dreptul de deducere a TVA aferente achiziţiilor efectuate de o persoană impozabilă de la o persoană impozabilă care aplică sistemul TVA la �ncasare conform prevederilor art. 134^2 alin. (3) - (8) este am�nat p�nă �n momentul �n care taxa aferentă bunurilor şi serviciilor care i-au fost livrate/prestate a fost plătită furnizorului/prestatorului său.
(1^2) Dreptul de deducere a TVA aferente achiziţiilor efectuate de o persoană impozabilă care aplică sistemul TVA la �ncasare conform prevederilor art. 134^2 alin. (3) - (8) este am�nat p�nă �n momentul �n care taxa aferentă bunurilor şi serviciilor care i-au fost livrate/prestate a fost plătită furnizorului/prestatorului sau, chiar dacă o parte din operațiunile realizate de persoana impozabilă sunt excluse de la aplicarea sistemului TVA la �ncasare conform art. 134^2 alin. (6). Aceste prevederi nu se aplică pentru achizițiile intracomunitare de bunuri, pentru importuri, pentru achizițiile de bunuri/servicii pentru care se aplică taxare inversă potrivit prevederilor art. 150 alin. (2) - (6), art. 152^3 alin. (10) sau art. 160.
(2) Orice persoană impozabilă are dreptul să deducă taxa aferentă achiziţiilor, dacă acestea sunt destinate utilizării �n folosul următoarelor operaţiuni:
a) operaţiuni taxabile;
b) operaţiuni rezultate din activităţi economice pentru care locul livrării/prestării se consideră ca fiind �n străinătate, dacă taxa ar fi deductibilă, �n cazul �n care aceste operaţiuni ar fi fost realizate �n Rom�nia;
c) operaţiuni scutite de taxă, conform art. 143, art. 144 şi art. 144^1;
d) operaţiuni scutite de taxă, conform art. 141 alin. (2) lit. a) pct. 1 - 5 şi lit. b), �n cazul �n care cumpărătorul ori clientul este stabilit �n afara Comunităţii sau �n cazul �n care aceste operaţiuni sunt �n legătură directă cu bunuri care vor fi exportate �ntr-un stat din afara Comunităţii, precum şi �n cazul operaţiunilor efectuate de intermediari care acţionează �n numele şi �n contul altei persoane, atunci c�nd aceştia intervin �n derularea unor astfel de operaţiuni;
e) operaţiunile prevăzute la art. 128 alin. (7) şi la art. 129 alin. (7), dacă taxa s-ar fi aplicat transferului respectiv.
(3) Dacă nu contravine prevederilor alin. (2), persoana impozabilă are dreptul de deducere a taxei şi pentru cazurile prevăzute la art. 128 alin. (8) şi la art. 129 alin. (5).
(4) �n condiţiile stabilite prin norme se acordă dreptul de deducere a taxei pentru achiziţiile efectuate de o persoană impozabilă �nainte de �nregistrarea acesteia �n scopuri de TVA, conform art. 153. �Norme metodologice
(4^1) �n condiţiile stabilite prin norme se acordă dreptul de deducere a taxei pentru achiziţiile efectuate �n cadrul procedurii de executare silită de către o persoană impozabilă de la un contribuabil declarat inactiv, potrivit art. 11, sau de la o persoană impozabilă �n inactivitate temporară, �nscrisă �n registrul comerţului, potrivit legii. (�n vigoare la 15 zile de la publicarea OG 30/2011)
(5) Nu sunt deductibile:
a) taxa aferentă sumelor achitate �n numele şi �n contul altei persoane şi care apoi se decontează acesteia, precum şi taxa aferentă sumelor �ncasate �n numele şi �n contul altei persoane, care nu sunt incluse �n baza de impozitare a livrărilor/prestărilor efectuate conform art. 137 alin. (3) lit. e);
b) taxa datorată sau achitată pentru achiziţiile de băuturi alcoolice şi produse din tutun, cu excepţia cazurilor �n care aceste bunuri sunt destinate rev�nzării sau pentru a fi utilizate pentru prestări de servicii.
ART. 145^1 Limitări speciale ale dreptului de deducere
(1) Prin excepţie de la prevederile art. 145 se limitează la 50% dreptul de deducere a taxei aferente cumpărării, achiziţiei intracomunitare, importului, �nchirierii sau leasingului de vehicule rutiere motorizate şi a taxei aferente cheltuielilor legate de vehiculele aflate �n proprietatea sau �n folosinţa persoanei impozabile, �n cazul �n care vehiculele nu sunt utilizate exclusiv �n scopul activităţii economice.
(2) Restricţia prevăzută la alin. (1) nu se aplică vehiculelor rutiere motorizate av�nd o masă totală maximă autorizată care depăşeşte 3.500 kg sau mai mult de 9 scaune, inclusiv scaunul şoferului.
(3) Prevederile alin. (1) nu se aplică următoarelor categorii de vehicule rutiere motorizate:
a) vehiculele utilizate exclusiv pentru servicii de urgenţă, servicii de pază şi protecţie şi servicii de curierat;
b) vehiculele utilizate de agenţii de v�nzări şi de achiziţii;
c) vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plată, inclusiv pentru serviciile de taximetrie;
d) vehiculele utilizate pentru prestarea de servicii cu plată, inclusiv pentru instruire de către şcolile de şoferi;
e) vehiculele utilizate pentru �nchiriere sau a căror folosinţă este transmisă �n cadrul unui contract de leasing financiar ori operaţional;
f) vehiculele utilizate ca mărfuri �n scop comercial.
(4) Prevederile alin. (1) - (3) se aplică inclusiv �n situaţia �n care au fost emise facturi şi/sau au fost plătite avansuri, pentru contravaloarea parţială a bunurilor şi/sau serviciilor, �nainte de data de 1 iulie 2012, dacă livrarea/prestarea intervine după această dată.
(5) �n cazul vehiculelor care nu fac obiectul limitării dreptului de deducere conform alin.(1) fiind utilizate exclusiv �n scopul activităţii economice, precum şi a celor exceptate de la limitarea deducerii potrivit alin. (3), se vor aplica regulile generale de deducere stabilite la art. 145 şi art. 146 � 147^1.
(6) Modalitatea de aplicare a prevederilor prezentului articol se stabileşte prin norme.
ART. 146 Condiţii de exercitare a dreptului de deducere
(1) Pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei, persoana impozabilă trebuie să �ndeplinească următoarele condiţii:
a) pentru taxa datorată sau achitată, aferentă bunurilor care i-au fost ori urmează să �i fie livrate ori serviciilor care i-au fost ori urmează să �i fie prestate �n beneficiul său de către o persoană impozabilă, să deţină o factură emisă �n conformitate cu prevederile art. 155, precum şi dovada plăţii �n cazul achiziţiilor efectuate de către persoanele impozabile obligate la aplicarea sistemului TVA la �ncasare, respectiv de către persoanele impozabile care achiziționează bunuri/servicii de la persoane impozabile care au aplicat sistemul TVA la �ncasare;)
b) pentru taxa aferentă bunurilor care i-au fost ori urmează să �i fie livrate sau serviciilor care i-au fost ori urmează să �i fie prestate �n beneficiul său, dar pentru care persoana impozabilă este obligată la plata taxei, conform art. 150 alin. (2) - (6), să deţină o factură emisă �n conformitate cu prevederile art. 155 sau documentele prevăzute la art. 155^1 alin. (1);
c) pentru taxa achitată pentru importul de bunuri, altele dec�t cele prevăzute la lit. d), să deţină declaraţia vamală de import sau actul constatator emis de organele vamale, care să menţioneze persoana impozabilă ca importator al bunurilor din punctul de vedere al taxei, precum şi documente care să ateste plata taxei de către importator sau de către altă persoană �n contul său. Importatorii care deţin o autorizaţie unică pentru proceduri vamale simplificate eliberată de alt stat membru sau care efectuează importuri de bunuri �n Rom�nia din punct de vedere al TVA, pentru care nu au obligaţia de a depune declaraţii vamale de import, trebuie să deţină o declaraţie de import pentru TVA şi accize;
d) pentru taxa datorată pentru importul de bunuri efectuat conform art. 157 alin. (4) şi (5), să deţină declaraţia vamală de import sau actul constatator emis de organele vamale, care să menţioneze persoana impozabilă ca importator al bunurilor �n scopuri de taxă, precum şi suma taxei datorate. De asemenea, persoana impozabilă trebuie să �nscrie taxa pe valoarea adăugată ca taxă colectată �n decontul aferent perioadei fiscale �n care ia naştere exigibilitatea;
e) pentru taxa aferentă unei achiziţii intracomunitare de bunuri, să deţină o factură sau documentul prevăzut la art. 155^1 alin. (1);
f) pentru taxa aferentă unei operațiuni asimilate cu o achiziție intracomunitară de bunuri, prevăzută la art. 130^1 alin. (2) lit. a), să deţină documentul prevăzut la art. 155 alin. (8), emis �n statul membru din care bunurile au fost transportate ori expediate, sau documentul prevăzut la art. 155^1 alin. (1).)
(2) Prin norme se vor preciza cazurile �n care documentele sau obligaţiile, altele dec�t cele prevăzute la alin. (1), se vor prezenta sau �ndeplini pentru a justifica dreptul de deducere a taxei. Norme metodologice
ART. 147 Deducerea taxei pentru persoana impozabilă cu regim mixt şi persoana parţial impozabilă
(1) Persoana impozabilă care realizează sau urmează să realizeze at�t operaţiuni care dau drept de deducere, c�t şi operaţiuni care nu dau drept de deducere este denumită �n continuare persoană impozabilă cu regim mixt. Persoana care realizează at�t operaţiuni pentru care nu are calitatea de persoană impozabilă, �n conformitate cu prevederile art. 127, c�t şi operaţiuni pentru care are calitatea de persoană impozabilă este denumită persoană parţial impozabilă.
(2) Dreptul de deducere a taxei deductibile aferente achiziţiilor efectuate de către o persoană impozabilă cu regim mixt se determină conform prezentului articol. Persoana parţial impozabilă nu are drept de deducere pentru achiziţiile destinate activităţii pentru care nu are calitatea de persoană impozabilă. Dacă persoana parţial impozabilă desfăşoară activităţi �n calitate de persoană impozabilă, din care rezultă at�t operaţiuni cu drept de deducere, c�t şi operaţiuni fără drept de deducere, este considerată persoană impozabilă mixtă pentru respectivele activităţi şi aplică prevederile prezentului articol. �n condiţiile stabilite prin norme, persoana parţial impozabilă poate solicita aplicarea unei pro-rata speciale �n situaţia �n care nu poate ţine evidenţe separate pentru activitatea desfăşurată �n calitate de persoană impozabilă şi pentru activitatea pentru care nu are calitatea de persoană impozabilă.
(3) Achiziţiile destinate exclusiv realizării de operaţiuni care permit exercitarea dreptului de deducere, inclusiv de investiţii destinate realizării de astfel de operaţiuni, se �nscriu �ntr-o coloană distinctă din jurnalul pentru cumpărări, iar taxa deductibilă aferentă acestora se deduce integral.
(4) Achiziţiile destinate exclusiv realizării de operaţiuni care nu dau drept de deducere, precum şi de investiţii care sunt destinate realizării de astfel de operaţiuni se �nscriu �ntr-o coloană distinctă din jurnalul pentru cumpărări pentru aceste operaţiuni, iar taxa deductibilă aferentă acestora nu se deduce. Norme metodologice
(5) Achiziţiile pentru care nu se cunoaşte destinaţia, respectiv dacă vor fi utilizate pentru realizarea de operaţiuni care dau drept de deducere sau pentru operaţiuni care nu dau drept de deducere, ori pentru care nu se poate determina proporţia �n care sunt sau vor fi utilizate pentru operaţiuni care dau drept de deducere şi operaţiuni care nu dau drept de deducere se evidenţiază �ntr-o coloană distinctă din jurnalul pentru cumpărări, iar taxa deductibilă aferentă acestor achiziţii se deduce pe bază de pro-rata.
(6) Pro-rata prevăzută la alin. (5) se determină ca raport �ntre:
a) suma totală, fără taxă, dar cuprinz�nd subvenţiile legate direct de preţ, a operaţiunilor const�nd �n livrări de bunuri şi prestări de servicii care permit exercitarea dreptului de deducere, la numărător; şi
b) suma totală, fără taxă, a operaţiunilor prevăzute la lit. a) şi a operaţiunilor const�nd �n livrări de bunuri şi prestări de servicii care nu permit exercitarea dreptului de deducere, la numitor. Se includ sumele primite de la bugetul statului sau bugetele locale, acordate �n scopul finanţării operaţiunilor scutite fără drept de deducere sau operaţiunilor care nu se află �n sfera de aplicare a taxei.
(7) Se exclud din calculul pro-rata următoarele:
a) valoarea oricărei livrări de bunuri de capital care au fost utilizate de persoana impozabilă �n activitatea sa economică;
b) valoarea oricăror livrări de bunuri sau prestări de servicii către sine efectuate de persoana impozabilă şi prevăzute la art. 128 alin. (4) şi la art. 129 alin. (4), precum şi a transferului prevăzut la art. 128 alin. (10);
c) valoarea operaţiunilor prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. a) şi b), precum şi a operaţiunilor imobiliare, altele dec�t cele prevăzute la lit. a), �n măsura �n care acestea sunt accesorii activităţii principale.
(8) Pro-rata definitivă se determină anual, iar calculul acesteia include toate operaţiunile prevăzute la alin. (6), pentru care exigibilitatea taxei ia naştere �n timpul anului calendaristic respectiv. Pro-rata definitivă se determină procentual şi se rotunjeşte p�nă la cifra unităţilor imediat următoare. La decontul de taxă prevăzut la art. 156^2, �n care s-a efectuat ajustarea prevăzută la alin. (12), se anexează un document care prezintă metoda de calcul al pro-rata definitivă.
(9) Pro-rata aplicabilă provizoriu pentru un an este pro-rata definitivă, prevăzută la alin. (8), determinată pentru anul precedent, sau pro-rata estimată pe baza operaţiunilor prevăzute a fi realizate �n anul calendaristic curent, �n cazul persoanelor impozabile pentru care ponderea operaţiunilor cu drept de deducere �n totalul operaţiunilor se modifică �n anul curent faţă de anul precedent. Persoanele impozabile trebuie să comunice organului fiscal competent, la �nceputul fiecărui an fiscal, cel mai t�rziu p�nă la data de 25 ianuarie inclusiv, pro-rata provizorie care va fi aplicată �n anul respectiv, precum şi modul de determinare a acesteia. �n cazul unei persoane impozabile nou-�nregistrate, pro-rata aplicabilă provizoriu este pro-rata estimată pe baza operaţiunilor preconizate a fi realizate �n timpul anului calendaristic curent, care trebuie comunicată cel mai t�rziu p�nă la data la care persoana impozabilă trebuie să depună primul său decont de taxă, prevăzut la art. 156^2.
(10) Taxa de dedus �ntr-un an calendaristic se determină provizoriu prin �nmulţirea valorii taxei deductibile prevăzute la alin. (5) pentru fiecare perioadă fiscală din acel an calendaristic cu pro-rata provizorie prevăzută la alin. (9), determinată pentru anul respectiv.
(11) Taxa de dedus pentru un an calendaristic se calculează definitiv prin �nmulţirea sumei totale a taxei deductibile din anul calendaristic respectiv, prevăzută la alin. (5), cu pro-rata definitivă prevăzută la alin. (8), determinată pentru anul respectiv.
(12) La sf�rşitul anului, persoanele impozabile cu regim mixt trebuie să ajusteze taxa dedusă provizoriu astfel:
a) din taxa de dedus determinată definitiv, conform alin. (11), se scade taxa dedusă �ntr-un an determinată provizoriu, conform alin. (10);
b) rezultatul diferenţei de la lit. a), �n plus sau �n minus după caz, se �nscrie �n r�ndul de regularizări din decontul de taxă, prevăzut la art. 156^2, aferent ultimei perioade fiscale a anului, sau �n decontul de taxă aferent ultimei perioade fiscale a persoanei impozabile, �n cazul anulării �nregistrării acesteia.
(13) �n ceea ce priveşte taxa de dedus aferentă bunurilor de capital, definite conform art. 149 alin. (1), utilizate pentru operaţiunile prevăzute la alin. (5):
a) prima deducere se determină �n baza pro-rata provizorie prevăzută la alin. (9), pentru anul �n care ia naştere dreptul de deducere. La finele anului, deducerea se ajustează, conform alin. (12), �n baza pro-rata definitivă prevăzută la alin. (8). Această primă ajustare se efectuează asupra valorii totale a taxei deduse iniţial;
b) ajustările ulterioare iau �n considerare o cincime, pentru bunurile mobile, sau o douăzecime, pentru bunurile imobile, după cum urmează:
1. taxa deductibilă iniţială se �mparte la 5 sau la 20;
2. rezultatul calculului efectuat conform pct. 1 se �nmulţeşte cu pro-rata definitivă prevăzută la alin. (8), aferentă fiecăruia dintre următorii 4 sau 19 ani;
3. taxa dedusă iniţial �n primul an, conform pro-rata definitivă, se �mparte la 5 sau la 20;
4. rezultatele calculelor efectuate conform pct. 2 şi 3 se compară, iar diferenţa �n plus sau �n minus reprezintă ajustarea de efectuat, care se �nscrie �n r�ndul de regularizări din decontul de taxă prevăzut la art. 156^2, aferent ultimei perioade fiscale a anului.
(14) �n situaţii speciale, c�nd pro-rata calculată potrivit prevederilor prezentului articol nu asigură determinarea corectă a taxei de dedus, Ministerul Finanţelor Publice, prin direcţia de specialitate, poate, la solicitarea justificată a persoanelor impozabile:
a) să aprobe aplicarea unei pro-rata speciale. Dacă aprobarea a fost acordată �n timpul anului, persoanele impozabile au obligaţia să recalculeze taxa dedusă de la �nceputul anului pe bază de pro-rata specială aprobată. Persoana impozabilă cu regim mixt poate renunţa la aplicarea pro-rata specială numai la �nceputul unui an calendaristic şi este obligată să anunţe organul fiscal competent p�nă la data de 25 ianuarie inclusiv a anului respectiv;
b) să autorizeze persoana impozabilă să stabilească o pro-rata specială pentru fiecare sector al activităţii sale economice, cu condiţia ţinerii de evidenţe contabile distincte pentru fiecare sector.
(15) �n baza propunerilor făcute de către organul fiscal competent, Ministerul Finanţelor Publice, prin direcţia sa de specialitate, poate să impună persoanei impozabile anumite criterii de exercitare a dreptului de deducere pentru operaţiunile viitoare ale acesteia, respectiv:
a) să aplice o pro-rata specială;
b) să aplice o pro-rata specială pentru fiecare sector al activităţii sale economice;
c) să-şi exercite dreptul de deducere numai pe baza atribuirii directe, �n conformitate cu prevederile alin. (3) şi (4), pentru toate operaţiunile sau numai pentru o parte din operaţiuni;
d) să ţină evidenţe distincte pentru fiecare sector al activităţii sale economice.
(16) Prevederile alin. (6) - (13) se aplică şi pentru pro-rata specială prevăzută la alin. (14) şi (15). Prin excepţie de la prevederile alin. (6), pentru calculul pro-rata specială se vor lua �n considerare:
a) operaţiunile specificate �n decizia Ministerului Finanţelor Publice, pentru cazurile prevăzute la alin. (14) lit. a) sau la alin. (15) lit. b);
b) operaţiunile realizate pentru fiecare sector de activitate, pentru cazurile prevăzute la alin. (14) lit. b) sau la alin. (15) lit. b).
(17) Prevederile prezentului articol se aplică şi de persoanele impozabile care aplică sistemul TVA la �ncasare. Pentru determinarea pro-rata sumele de la numitor şi de la numărător se determină �n funcție de data la care ar fi intervenit exigibilitatea taxei conform regulilor generale.
ART. 147^1 Dreptul de deducere exercitat prin decontul de taxă
(1) Orice persoană impozabilă �nregistrată �n scopuri de TVA, conform art. 153, are dreptul să scadă din valoarea totală a taxei colectate, pentru o perioadă fiscală, valoarea totală a taxei pentru care, �n aceeaşi perioadă, a luat naştere şi poate fi exercitat dreptul de deducere, conform art. 145 - 147.
(2) �n situaţia �n care nu sunt �ndeplinite condiţiile şi formalităţile de exercitare a dreptului de deducere �n perioada fiscală de declarare sau �n cazul �n care nu s-au primit documentele de justificare a taxei prevăzute la art. 146, persoana impozabilă �şi poate exercita dreptul de deducere prin decontul perioadei fiscale �n care sunt �ndeplinite aceste condiţii şi formalităţi sau printr-un decont ulterior, dar nu pentru mai mult de 5 ani consecutivi, �ncep�nd cu data de 1 ianuarie a anului care urmează celui �n care a luat naştere dreptul de deducere.
(3) Prin norme se vor preciza condiţiile necesare aplicării prevederilor alin. (2), pentru situaţia �n care dreptul de deducere este exercitat după mai mult de 3 ani consecutivi după anul �n care acest drept ia naştere. Norme metodologice
(4) Dreptul de deducere se exercită chiar dacă nu există o taxă colectată sau taxa de dedus este mai mare dec�t cea colectată pentru perioada fiscală prevăzută la alin. (1) şi (2).
ART. 147^2 Rambursarea taxei către persoane impozabile ne�nregistrate �n scopuri de TVA �n Rom�nia şi rambursarea TVA de către alte state membre către persoane impozabile stabilite �n Rom�nia
(1) �n condiţiile stabilite prin norme:
a) persoana impozabilă nestabilită �n Rom�nia, care este stabilită �n alt stat membru, ne�nregistrată şi care nu este obligată să se �nregistreze �n scopuri de TVA �n Rom�nia, poate beneficia de rambursarea taxei pe valoarea adăugată achitate pentru importuri şi achiziţii de bunuri/servicii, efectuate �n Rom�nia;
b) persoana impozabilă ne�nregistrată şi care nu este obligată să se �nregistreze �n scopuri de TVA �n Rom�nia, nestabilită �n Comunitate, poate solicita rambursarea taxei achitate pentru importuri şi achiziţii de bunuri/servicii efectuate �n Rom�nia, dacă, �n conformitate cu legile ţării unde este stabilită, o persoană impozabilă stabilită �n Rom�nia ar avea acelaşi drept de rambursare �n ceea ce priveşte TVA sau alte impozite/taxe similare aplicate �n ţara respectivă; Norme metodologice
c) persoana impozabilă ne�nregistrată şi care nu este obligată să se �nregistreze �n scopuri de TVA �n Rom�nia, dar care efectuează �n Rom�nia o livrare intracomunitară de mijloace de transport noi scutită, poate solicita rambursarea taxei achitate pentru achiziţia efectuată de aceasta �n Rom�nia a respectivului mijloc de transport nou. Rambursarea nu poate să depăşească taxa care s-ar aplica dacă livrarea de către această persoană a mijloacelor de transport noi respective ar fi livrare taxabilă. Dreptul de deducere ia naştere şi poate fi exercitat doar �n momentul livrării intracomunitare a mijlocului de transport nou; Norme metodologice
d) persoana impozabilă stabilită �n Rom�nia, ne�nregistrată şi care nu este obligată să se �nregistreze �n scopuri de TVA �n Rom�nia, poate solicita rambursarea taxei achitate aferente operaţiunilor prevăzute la art. 145 alin. (2) lit. d) sau �n alte situaţii prevăzute prin norme. Norme metodologice
(2) Persoana impozabilă stabilită �n Rom�nia poate beneficia de rambursarea TVA achitate pentru importuri şi achiziţii de bunuri/servicii efectuate �n alt stat membru, �n condiţiile prevăzute �n norme.
(3) �n cazul �n care rambursarea prevăzută la alin. (1) lit. a) a fost obţinută prin fraudă sau printr-o altă metodă incorectă, organele fiscale competente vor recupera sumele plătite �n mod eronat şi orice penalităţi şi dob�nzi aferente, fără să contravină dispoziţiilor privind asistenţa reciprocă pentru recuperarea TVA.
(4) �n cazul �n care o dob�ndă sau o penalitate administrativă a fost impusă, dar nu a fost plătită, organele fiscale competente vor suspenda orice altă rambursare suplimentară către persoana impozabilă �n cauză p�nă la concurenţa sumei neplătite. Norme metodologice
ART. 147^3 Rambursările de taxă către persoanele impozabile �nregistrate �n scopuri de TVA, conform art. 153
(1) �n situaţia �n care taxa aferentă achiziţiilor efectuate de o persoană impozabilă �nregistrată �n scopuri de TVA, conform art. 153, care este deductibilă �ntr-o perioadă fiscală, este mai mare dec�t taxa colectată pentru operaţiuni taxabile, rezultă un excedent �n perioada de raportare, denumit �n continuare sumă negativă a taxei.
(2) După determinarea taxei de plată sau a sumei negative a taxei pentru operaţiunile din perioada fiscală de raportare, persoanele impozabile trebuie să efectueze regularizările prevăzute �n prezentul articol, prin decontul de taxă prevăzut la art. 156^2.
(3) Suma negativă a taxei, cumulată, se determină prin adăugarea la suma negativă a taxei, rezultată �n perioada fiscală de raportare, a soldului sumei negative a taxei, reportat din decontul perioadei fiscale precedente, dacă nu s-a solicitat a fi rambursat şi a diferenţelor negative de TVA stabilite de organele de inspecţie fiscală prin decizii comunicate p�nă la data depunerii decontului
(4) Taxa de plată cumulată se determină �n perioada fiscală de raportare prin adăugarea la taxa de plată din perioada fiscală de raportare a sumelor neachitate la bugetul de stat, p�nă la data depunerii decontului de taxă prevăzut la art. 156^2, din soldul taxei de plată al perioadei fiscale anterioare şi a sumelor neachitate la bugetul de stat p�nă la data depunerii decontului din diferenţele de TVA de plată stabilite de organele de inspecţie fiscală prin decizii comunicate p�nă la data depunerii decontului
(5) Prin decontul de taxă prevăzut la art. 156^2, persoanele impozabile trebuie să determine diferenţele dintre sumele prevăzute la alin. (3) şi (4), care reprezintă regularizările de taxă şi stabilirea soldului taxei de plată sau a soldului sumei negative a taxei. Dacă taxa de plată cumulată este mai mare dec�t suma negativă a taxei cumulată, rezultă un sold de taxă de plată �n perioada fiscală de raportare. Dacă suma negativă a taxei cumulată este mai mare dec�t taxa de plată cumulată, rezultă un sold al sumei negative a taxei �n perioada fiscală de raportare.
(6) Persoanele impozabile, �nregistrate conform art. 153, pot solicita rambursarea soldului sumei negative a taxei din perioada fiscală de raportare, prin bifarea casetei corespunzătoare din decontul de taxă din perioada fiscală de raportare, decontul fiind şi cerere de rambursare, sau pot reporta soldul sumei negative �n decontul perioadei fiscale următoare. Dacă persoana impozabilă solicită rambursarea soldului sumei negative, acesta nu se reportează �n perioada fiscală următoare. Nu poate fi solicitată rambursarea soldului sumei negative a taxei din perioada fiscală de raportare, mai mic de 5.000 lei inclusiv, acesta fiind reportat obligatoriu �n decontul perioadei fiscale următoare.
(7) �n cazul persoanelor impozabile care sunt absorbite de altă persoană impozabilă, soldul sumei negative a taxei pe valoarea adăugată pentru care nu s-a solicitat rambursarea este preluat �n decontul de taxă al persoanei care a preluat activitatea.
(8) �n situaţia �n care două sau mai multe persoane impozabile fuzionează, persoana impozabilă care preia activitatea celorlalte preia şi soldul taxei de plată către bugetul de stat, precum şi soldul sumei negative a taxei, pentru care nu s-a solicitat rambursarea din deconturile persoanelor care s-au lichidat cu ocazia fuziunii.
(9) Rambursarea soldului sumei negative a taxei se efectuează de organele fiscale, �n condiţiile şi potrivit procedurilor stabilite prin normele �n vigoare.
(10) Pentru operaţiuni scutite de taxă cu drept de deducere, prevăzute la art. 143 alin. (1) lit. b), j), k), l) şi o), persoanele care nu sunt �nregistrate �n scopuri de TVA, conform art. 153, pot beneficia de rambursarea taxei, potrivit procedurii prevăzute prin ordin al ministrului finanţelor publice.
ART. 148 Ajustarea taxei deductibile �n cazul achiziţiilor de servicii şi bunuri, altele dec�t bunurile de capital
(1) �n condiţiile �n care regulile privind livrarea către sine sau prestarea către sine nu se aplică, deducerea iniţială se ajustează �n următoarele cazuri:
a) deducerea este mai mare sau mai mică dec�t cea pe care persoana impozabilă avea dreptul să o opereze;
b) dacă există modificări ale elementelor luate �n considerare pentru determinarea sumei deductibile, intervenite după depunerea decontului de taxă, inclusiv �n cazurile prevăzute la art. 138;
c) persoana impozabilă �şi pierde dreptul de deducere a taxei pentru bunurile mobile nelivrate şi serviciile neutilizate �n cazul unor evenimente precum modificări legislative, modificări ale obiectului de activitate, alocarea de bunuri/servicii pentru operaţiuni care dau drept de deducere şi, ulterior, alocarea acestora pentru realizarea de operaţiuni care nu dau drept de deducere, bunuri lipsă din gestiune, inclusiv bunuri furate.
(2) Nu se ajustează deducerea iniţială a taxei �n cazul:
a) bunurilor distruse sau pierdute ca urmare a unor calamităţi naturale ori a unor cauze de forţă majoră, �n condiţiile �n care aceste situaţii sunt demonstrate sau confirmate �n mod corespunzător;
b) bunurilor de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate, precum şi activelor corporale fixe casate, altele dec�t bunurile de capital, �n condiții stabilite prin norme;
c) perisabilităţilor, �n limitele prevăzute prin lege, precum şi a pierderilor tehnologice sau, după caz, al altor consumuri proprii, �n condiții stabilite prin norme;
d) situaţiilor prevăzute la art. 128 alin. (8).
(3) �n cazul bunurilor furate, persoana impozabilă poate anula ajustarea efectuată conform alin. (1) la data la care furtul este dovedit legal prin hotăr�re judecătorească definitivă.
ART. 149 Ajustarea taxei deductibile �n cazul bunurilor de capital
(1) �n sensul prezentului articol:
a) bunurile de capital reprezintă toate activele corporale fixe, definite la art. 125^1 alin. (1) pct. 3, precum și operațiunile de construcție, transformare sau modernizare a bunurilor imobile, exclusiv reparațiile ori lucrările de �ntreținere a acestor active, chiar �n condițiile �n care astfel de operațiuni sunt realizate de beneficiarul unui contract de �nchiriere, leasing sau al oricărui alt contract prin care activele fixe corporale se pun la dispoziția unei alte persoane; nu sunt considerate bunuri de capital activele corporale fixe amortizabile a căror durată normală de utilizare stabilită pentru amortizarea fiscală este mai mică de 5 ani; activele corporale fixe de natura mijloacelor fixe amortizabile care fac obiectul leasingului sunt considerate bunuri de capital la locator/finanțator dacă limita minimă a duratei normale de utilizare este egală sau mai mare de 5 ani;
b) bunurile care fac obiectul �nchirierii, leasingului, concesionării sau oricărei alte metode de punere a acestora la dispoziţia unei persoane sunt considerate bunuri de capital aparţin�nd persoanei care le �nchiriază, le dă �n leasing sau le pune la dispoziţia altei persoane;
c) ambalajele care se pot utiliza de mai multe ori nu sunt considerate bunuri de capital;
d) taxa deductibilă aferentă bunurilor de capital reprezintă taxa achitată sau datorată, aferentă oricărei operaţiuni legate de achiziţia, fabricarea, construcţia, transformarea sau modernizarea acestor bunuri, exclusiv taxa achitată sau datorată, aferentă reparării ori �ntreţinerii acestor bunuri sau cea aferentă achiziţiei pieselor de schimb destinate reparării ori �ntreţinerii bunurilor de capital.
(2) Taxa deductibilă aferentă bunurilor de capital, �n condiţiile �n care nu se aplică regulile privind livrarea către sine sau prestarea către sine, se ajustează, �n situaţiile prevăzute la alin. (4) lit. a) - d):
a) pe o perioadă de 5 ani, pentru bunurile de capital achiziţionate sau fabricate, altele dec�t cele prevăzute la lit. b);
b) pe o perioadă de 20 de ani, pentru construcţia sau achiziţia unui bun imobil, precum şi pentru transformarea sau modernizarea unui bun imobil, dacă valoarea fiecărei transformări sau modernizări este de cel puţin 20% din valoarea totală a bunului imobil astfel transformat sau modernizat.
(3) Perioada de ajustare �ncepe:
a) de la data de 1 ianuarie a anului �n care bunurile au fost achiziţionate sau fabricate, pentru bunurile de capital menţionate la alin. (2) lit. a), dacă acestea au fost achiziţionate sau fabricate după data aderării;
b) de la data de 1 ianuarie a anului �n care bunurile sunt recepţionate, pentru bunurile de capital prevăzute la alin. (2) lit. b), care sunt construite, şi se efectuează pentru suma integrală a taxei deductibile aferente bunului de capital, inclusiv pentru taxa plătită sau datorată �nainte de data aderării, dacă anul primei utilizări este anul aderării sau un alt an ulterior anului aderării;
c) de la data de 1 ianuarie a anului �n care bunurile au fost achiziţionate, pentru bunurile de capital prevăzute la alin. (2) lit. b), care sunt achiziţionate, şi se efectuează pentru suma integrală a taxei deductibile aferente bunului de capital, inclusiv pentru taxa plătită sau datorată �nainte de data aderării, dacă formalităţile legale pentru transferul titlului de proprietate de la v�nzător la cumpărător s-au �ndeplinit �n anul aderării sau �ntr-un an ulterior anului aderării;
d) de la data de 1 ianuarie a anului �n care bunurile sunt folosite pentru prima dată după transformare sau modernizare, pentru transformările sau modernizările bunurilor de capital prevăzute la alin. (2) lit. b), a căror valoare este de cel puţin 20% din valoarea totală a bunului imobil transformat sau modernizat, şi se efectuează pentru suma taxei deductibile aferente transformării sau modernizării, inclusiv pentru suma taxei deductibile aferente respectivei transformări sau modernizări, plătită ori datorată �nainte de data aderării, dacă anul primei utilizări după transformare sau modernizare este anul aderării sau un an ulterior aderării.
(4) Ajustarea taxei deductibile prevăzute la alin. (1) lit. d) se efectuează:
a) �n situaţia �n care bunul de capital este folosit de persoana impozabilă:
1. integral sau parţial, pentru alte scopuri dec�t activităţile economice;
2. pentru realizarea de operaţiuni care nu dau drept de deducere a taxei;
3. pentru realizarea de operaţiuni care dau drept de deducere a taxei �ntr-o măsură diferită faţă de deducerea iniţială;
b) �n cazurile �n care apar modificări ale elementelor folosite la calculul taxei deduse;
c) �n situaţia �n care un bun de capital al cărui drept de deducere a fost integral sau parţial limitat face obiectul oricărei operaţiuni pentru care taxa este deductibilă. �n cazul unei livrări de bunuri, valoarea suplimentară a taxei de dedus se limitează la valoarea taxei colectate pentru livrarea bunului respectiv;
d) �n situaţia �n care bunul de capital �şi �ncetează existenţa, cu următoarele excepții:
1. bunul de capital a făcut obiectul unei livrări sau unei livrări către sine pentru care taxa este deductibilă;
2. bunul de capital este pierdut sau distrus ca urmare a unor calamităţi naturale ori a unor cauze de forță majoră, �n condițiile �n care aceste situații sunt demonstrate sau confirmate �n mod corespunzător;
3. *** Abrogat;
4. situațiile prevăzute la art. 128 alin. (8);)
e) �n cazurile prevăzute la art. 138.
(4^1) �n cazul bunurilor furate, persoana impozabilă poate anula ajustarea efectuată conform alin. (4) lit. d) la data la care furtul este dovedit legal prin hotăr�re judecătorească definitivă.
(5) Ajustarea taxei deductibile se efectuează astfel:
a) pentru cazurile prevăzute la alin. (4) lit. a), ajustarea se efectuează �n cadrul perioadei de ajustare prevăzute la alin. (2). Ajustarea deducerii se face �n perioada fiscală �n care intervine evenimentul care generează ajustarea şi se realizează pentru toată taxa aferentă perioadei rămase din perioada de ajustare, incluz�nd anul �n care apare modificarea destinaţiei de utilizare. Prin norme se stabilesc reguli tranzitorii pentru situaţia �n care pentru anul 2007 s-a efectuat ajustarea prevăzută la alin. (4) lit. a) pentru o cincime sau, după caz, o douăzecime din taxa dedusă iniţial;
b) pentru cazul prevăzut la alin. (4) lit. b), ajustarea se efectuează de persoanele impozabile care au aplicat pro rata de deducere pentru bunul de capital. Ajustarea reprezintă o cincime sau, după caz, o douăzecime din taxa dedusă iniţial şi se efectuează �n ultima perioadă fiscală a anului calendaristic, pentru fiecare an �n care apar modificări ale elementelor taxei deduse �n cadrul perioadei de ajustare prevăzute la alin. (2);
c) pentru cazurile prevăzute la alin. (4) lit. c) şi d), ajustarea se efectuează �n perioada fiscală �n care intervine evenimentul care generează ajustarea şi se realizează pentru toată taxa aferentă perioadei rămase din perioada de ajustare, incluz�nd anul �n care apare obligaţia ajustării;
d) pentru cazurile prevăzute la alin. (4) lit. e), ajustarea se efectuează atunci c�nd apar situaţiile enumerate la art. 138, conform procedurii prevăzute �n norme.
(5^1) Dacă pe parcursul perioadei de ajustare intervin evenimente care vor genera ajustarea �n favoarea persoanei impozabile sau �n favoarea statului, ajustările prevăzute la alin. (5) lit. a) şi c) se vor efectua pentru acelaşi bun de capital succesiv �n cadrul perioadei de ajustare ori de c�te ori apar respectivele evenimente.
(6) Persoana impozabilă trebuie să păstreze o situaţie a bunurilor de capital care fac obiectul ajustării taxei deductibile, care să permită controlul taxei deductibile şi al ajustărilor efectuate. Această situaţie trebuie păstrată pe o perioadă care �ncepe �n momentul la care taxa aferentă achiziţiei bunului de capital devine exigibilă şi se �ncheie la 5 ani după expirarea perioadei �n care se poate solicita ajustarea deducerii. Orice alte �nregistrări, documente şi jurnale privind bunurile de capital trebuie păstrate pentru aceeaşi perioadă.
(7) Prevederile prezentului articol nu se aplică �n cazul �n care suma care ar rezulta ca urmare a ajustărilor este neglijabilă, conform prevederilor din norme.
ART. 150 Persoana obligată la plata taxei pentru operaţiunile taxabile din Rom�nia
(1) Persoana obligată la plata taxei pe valoarea adăugată, dacă aceasta este datorată �n conformitate cu prevederile prezentului titlu, este persoana impozabilă care efectuează livrări de bunuri sau prestări de servicii, cu excepţia cazurilor pentru care beneficiarul este obligat la plata taxei conform alin. (2) - (6) şi art. 160. Norme metodologice
(2) Taxa este datorată de orice persoană impozabilă, inclusiv de către persoana juridică neimpozabilă �nregistrată �n scopuri de TVA conform art. 153 sau 153^1, care este beneficiar al serviciilor care au locul prestării �n Rom�nia conform art. 133 alin. (2) şi care sunt furnizate de către o persoană impozabilă care nu este stabilită pe teritoriul Rom�niei sau nu este considerată a fi stabilită pentru respectivele prestări de servicii pe teritoriul Rom�niei conform prevederilor art. 125^1 alin. (2), chiar dacă este �nregistrată �n Rom�nia conform art. 153 alin. (4) sau (5).
(3) Taxa este datorată de orice persoană �nregistrată conform art. 153 sau 153^1, căreia i se livrează gaze naturale sau energie electrică �n condiţiile prevăzute la art. 132 alin. (1) lit. e) sau f), dacă aceste livrări sunt realizate de o persoană impozabilă care nu este stabilită �n Rom�nia sau nu este considerată a fi stabilită pentru respectivele livrări de bunuri pe teritoriul Rom�niei conform prevederilor art. 125^1 alin. (2), chiar dacă este �nregistrată �n scopuri de TVA �n Rom�nia conform art. 153 alin. (4) sau (5).
(4) Taxa este datorată de persoana impozabilă sau persoana juridică neimpozabilă, �nregistrată �n scopuri de TVA conform art. 153 sau 153^1, care este beneficiarul unei livrări ulterioare efectuate �n cadrul unei operaţiuni triunghiulare, �n următoarele condiţii:
1. cumpărătorul rev�nzător al bunurilor să nu fie stabilit �n Rom�nia, să fie �nregistrat �n scopuri de TVA �n alt stat membru şi să fi efectuat o achiziţie intracomunitară a acestor bunuri �n Rom�nia, care nu este impozabilă conform art. 126 alin. (8) lit. b); şi
2. bunurile aferente achiziţiei intracomunitare, prevăzute la pct. 1, să fi fost transportate de furnizor sau de cumpărătorul rev�nzător ori de altă persoană, �n contul furnizorului sau al cumpărătorului rev�nzător, dintr-un stat membru, altul dec�t statul �n care cumpărătorul rev�nzător este �nregistrat �n scopuri de TVA, direct către beneficiarul livrării; şi
3. cumpărătorul rev�nzător să �l desemneze pe beneficiarul livrării ulterioare ca persoană obligată la plata taxei pentru livrarea respectivă.
(5) Taxa este datorată de persoana din cauza căreia bunurile ies din regimurile sau situaţiile prevăzute la art. 144 alin. (1) lit. a) şi d).
(6) �n alte situaţii dec�t cele prevăzute la alin. (2) - (5), �n cazul �n care livrarea de bunuri/prestarea de servicii este realizată de o persoană impozabilă care nu este stabilită �n Rom�nia sau nu este considerată a fi stabilită pentru respectivele livrări de bunuri/prestări de servicii pe teritoriul Rom�niei conform prevederilor art. 125^1 alin. (2) şi care nu este �nregistrată �n Rom�nia conform art. 153, persoana obligată la plata taxei este persoana impozabilă ori persoana juridică neimpozabilă, stabilită �n Rom�nia, indiferent dacă este sau nu �nregistrată �n scopuri de TVA conform art. 153, sau persoana nestabilită �n Rom�nia, dar �nregistrată �n Rom�nia conform art. 153, care este beneficiar al unor livrări de bunuri/prestări de servicii care au loc �n Rom�nia, conform art. 132 sau 133.
(7) Prin excepţie de la prevederile alin. (1):
a) atunci c�nd persoana obligată la plata taxei, conform alin. (1), este o persoană impozabilă stabilită �n Comunitate, dar nu �n Rom�nia, respectiva persoană poate, �n condiţiile stabilite prin norme, să desemneze un reprezentant fiscal ca persoană obligată la plata taxei;
b) atunci c�nd persoana obligată la plata taxei, conform alin. (1), este o persoană impozabilă care nu este stabilită �n Comunitate, respectiva persoană este obligată, �n condiţiile stabilite prin norme, să desemneze un reprezentant fiscal ca persoană obligată la plata taxei. Norme metodologice
ART. 151 Persoana obligată la plata taxei pentru achiziţii intracomunitare
(1) Persoana care efectuează o achiziţie intracomunitară de bunuri care este taxabilă, conform prezentului titlu, este obligată la plata taxei.
(2) Atunci c�nd persoana obligată la plata taxei pentru achiziţia intracomunitară, conform alin. (1), este:
a) o persoană impozabilă stabilită �n Comunitate, dar nu �n Rom�nia, respectiva persoană poate, �n condiţiile stabilite prin norme, să desemneze un reprezentant fiscal ca persoană obligată la plata taxei;
b) o persoană impozabilă care nu este stabilită �n Comunitate, respectiva persoană este obligată, �n condiţiile stabilite prin norme, să desemneze un reprezentant fiscal ca persoană obligată la plata taxei.
ART. 151^1 Persoana obligată la plata taxei pentru importul de bunuri
Plata taxei pentru importul de bunuri supus taxării, conform prezentului titlu, este obligaţia importatorului.
ART. 151^2 Răspunderea individuală şi �n solidar pentru plata taxei
(1) Beneficiarul este ținut răspunzător individual şi �n solidar pentru plata taxei, �n situaţia �n care persoana obligată la plata taxei este furnizorul sau prestatorul, conform art. 150 alin. (1), dacă factura prevăzută la art. 155 alin. (19):)
a) nu este emisă;
b) cuprinde date incorecte/incomplete �n ceea ce priveşte una dintre următoarele informaţii: denumirea/numele, adresa, codul de �nregistrare �n scopuri de TVA al părţilor contractante, denumirea sau cantitatea bunurilor livrate ori serviciilor prestate, elementele necesare calculării bazei de impozitare;
c) nu menţionează valoarea taxei sau o menţionează incorect.
(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1), dacă beneficiarul dovedeşte achitarea taxei către persoana obligată la plata taxei, nu mai este ţinut răspunzător individual şi �n solidar pentru plata taxei.
(3) Furnizorul sau prestatorul este ținut răspunzător individual şi �n solidar pentru plata taxei, �n situaţia �n care persoana obligată la plata taxei este beneficiarul, conform art. 150 alin. (2) - (4) şi (6), dacă factura prevăzută la art. 155 alin. (19) sau autofactura prevăzută la art. 155^1 alin. (1):))
a) nu este emisă;
b) cuprinde date incorecte/incomplete �n ceea ce priveşte una dintre următoarele informaţii: numele/denumirea, adresa, codul de �nregistrare �n scopuri de TVA al părţilor contractante, denumirea sau cantitatea bunurilor livrate/serviciilor prestate, elementele necesare calculării bazei de impozitare.
(4) Furnizorul este ținut răspunzător individual şi �n solidar pentru plata taxei, �n situaţia �n care persoana obligată la plata taxei pentru o achiziție intracomunitară de bunuri este beneficiarul, conform art. 151, dacă factura prevăzută la art. 155 alin. (19) sau autofactura prevăzută la art. 155^1 alin. (1):))
a) nu este emisă;
b) cuprinde date incorecte/incomplete �n ceea ce priveşte una dintre următoarele informaţii: denumirea/numele, adresa, codul de �nregistrare �n scopuri de TVA al părţilor contractante, denumirea sau cantitatea bunurilor livrate, elementele necesare calculării bazei de impozitare.
(5) Persoana care �l reprezintă pe importator, persoana care depune declaraţia vamală de import sau declaraţia de import pentru TVA şi accize şi proprietarul bunurilor sunt ţinuţi răspunzători individual şi �n solidar pentru plata taxei, �mpreună cu importatorul prevăzut la art. 151^1.
(6) Pentru aplicarea regimului de antrepozit de taxă pe valoarea adăugată, prevăzut la art. 144 alin. (1) lit. a) pct. 8, antrepozitarul şi transportatorul bunurilor din antrepozit sau persoana responsabilă pentru transport sunt ţinuţi răspunzători individual şi �n solidar pentru plata taxei, �mpreună cu persoana obligată la plata acesteia, conform art. 150 alin. (1), (5) şi (6) şi art. 151^1.
(7) Persoana care desemnează o altă persoană ca reprezentant fiscal, conform art. 150 alin. (7) şi/sau art. 151 alin. (2), este ţinută răspunzătoare individual şi �n solidar pentru plata taxei, �mpreună cu reprezentantul său fiscal.
ART. 152 Regimul special de scutire pentru �ntreprinderile mici
(1) Persoana impozabilă stabilită �n Rom�nia conform art. 125^1 alin. (2) lit. a), a cărei cifră de afaceri anuală, declarată sau realizată, este inferioară plafonului de 65.000 euro, al cărui echivalent �n lei se stabileşte la cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a Rom�niei la data aderării şi se rotunjeşte la următoarea mie, respectiv 220.000 lei, poate aplica scutirea de taxă, denumită �n continuare regim special de scutire, pentru operaţiunile prevăzute la art. 126 alin.(1), cu excepţia livrărilor intracomunitare de mijloace de transport noi, scutite conform art. 143 alin. (2) lit. b).
(2) Cifra de afaceri care serveşte drept referinţă pentru aplicarea alin. (1) este constituită din valoarea totală, exclusiv taxa, �n situaţia persoanelor impozabile care solicită scoaterea din evidenţa persoanelor �nregistrate �n scopuri de TVA a livrărilor de bunuri şi a prestărilor de servicii efectuate de persoana impozabilă �n cursul unui an calendaristic, taxabile, sau, după caz, care ar fi taxabile dacă nu ar fi desfăşurate de o mică �ntreprindere, a operaţiunilor rezultate din activităţi economice pentru care locul livrării/prestării se consideră ca fiind �n străinătate, dacă taxa ar fi deductibilă, �n cazul �n care aceste operaţiuni ar fi fost realizate �n Rom�nia conform art. 145 alin. (2) lit. b), a operaţiunilor scutite cu drept de deducere şi a celor scutite fără drept de deducere, prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. a), b), e) şi f), dacă acestea nu sunt accesorii activităţii principale, cu excepţia următoarelor:
a) livrările de active fixe corporale sau necorporale, astfel cum sunt definite la art. 125^1 alin. (1) pct. 3, efectuate de persoana impozabilă;
b) livrările intracomunitare de mijloace de transport noi, scutite conform art. 143 alin. (2) lit. b).
(3) Persoana impozabilă care �ndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (1) pentru aplicarea regimului special de scutire poate opta oric�nd pentru aplicarea regimului normal de taxă.
�(4) O persoană impozabilă nou-�nfiinţată poate beneficia de aplicarea regimului special de scutire, dacă la momentul �nceperii activităţii economice declară o cifră de afaceri anuală estimată, conform alin. (2), sub plafonul de scutire şi nu optează pentru aplicarea regimului normal de taxare, conform alin. (3).
(5) Pentru persoana impozabilă nou-�nfiinţată care �ncepe o activitate economică �n decursul unui an calendaristic, plafonul de scutire este plafonul prevăzut la alin. (1). �Norme metodologice
(6) Persoana impozabilă care aplică regimul special de scutire şi a cărei cifră de afaceri, prevăzută la alin. (2), este mai mare sau egală cu plafonul de scutire prevăzut la alin. (1) trebuie să solicite �nregistrarea �n scopuri de TVA, conform art. 153, �n termen de 10 zile de la data atingerii ori depăşirii plafonului. Data atingerii sau depăşirii plafonului se consideră a fi prima zi a lunii calendaristice următoare celei �n care plafonul a fost atins ori depăşit. Regimul special de scutire se aplică p�nă la data �nregistrării �n scopuri de TVA, conform art. 153. Dacă persoana impozabilă respectivă nu solicită sau solicită �nregistrarea cu �nt�rziere, organele fiscale competente au dreptul să stabilească obligaţii privind taxa de plată şi accesoriile aferente, de la data la care ar fi trebuit să fie �nregistrată �n scopuri de taxă conform art. 153. Norme metodologice
(7) Persoana impozabilă �nregistrată �n scopuri de TVA conform art. 153 care �n cursul anului calendaristic precedent nu depăşeşte plafonul de scutire prevăzut la alin. (1) poate solicita scoaterea din evidenţa persoanelor �nregistrate �n scopuri de TVA conform art. 153, �n vederea aplicării regimului special de scutire, cu condiţia ca la data solicitării să nu fi depăşit plafonul de scutire pentru anul �n curs. Solicitarea se poate depune la organele fiscale competente �ntre data de 1 şi 10 a fiecărei luni următoare perioadei fiscale aplicate de persoana impozabilă �n conformitate cu prevederile art. 156^1. Anularea va fi valabilă de la data comunicării deciziei privind anularea �nregistrării �n scopuri de TVA. Organele fiscale competente au obligaţia de a soluţiona solicitările de scoatere din evidenţa persoanelor �nregistrate �n scopuri de TVA cel t�rziu p�nă la finele lunii �n care a fost depusă solicitarea. P�nă la comunicarea deciziei de anulare a �nregistrării �n scopuri de TVA, persoanei impozabile �i revin toate drepturile şi obligaţiile persoanelor �nregistrate �n scopuri de TVA conform art. 153. Persoana impozabilă care a solicitat scoaterea din evidenţă are obligaţia să depună ultimul decont de taxă prevăzut la art. 156^2, indiferent de perioada fiscală aplicată conform art. 156^1, p�nă la data de 25 a lunii următoare celei �n care a fost comunicată decizia de anulare a �nregistrării �n scopuri de TVA. �n ultimul decont de taxă depus, persoanele impozabile au obligaţia să evidenţieze valoarea rezultată ca urmare a efectuării tuturor ajustărilor de taxă, conform prezentului titlu.
(7^1) Dacă, ulterior scoaterii din evidenţa persoanelor �nregistrate �n scopuri de TVA conform art. 153, potrivit alin.(7), persoana impozabilă realizează �n cursul unui an calendaristic o cifră de afaceri, determinată conform alin.(2), mai mare sau egală cu plafonul de scutire prevăzut la alin.(1), are obligaţia să respecte prevederile prezentului articol şi, după �nregistrarea �n scopuri de taxă conform art. 153, are dreptul să efectueze ajustările de taxă conform prezentului Titlu. Ajustările vor fi reflectate �n primul decont de taxă depus după �nregistrarea �n scopuri de TVA conform art. 153 a persoanei impozabile sau, după caz, �ntr-un decont ulterior.
(7^2) Persoana impozabilă care solicită, conform alin. (7), scoaterea din evidența persoanelor impozabile �nregistrate �n scopuri de TVA, conform art. 153, dar are obligația de a se �nregistra �n scopuri de taxă, conform art. 153^1, trebuie să solicite �nregistrarea �n scopuri de TVA, conform art. 153^1, concomitent cu solicitarea de scoatere din evidența persoanelor impozabile �nregistrate �n scopuri de TVA, conform art. 153. �nregistrarea �n scopuri de TVA, conform art. 153^1, va fi valabilă �ncep�nd cu data anulării �nregistrării �n scopuri de TVA conform art. 153. Prevederile prezentului alineat se aplică și �n cazul �n care persoana impozabilă optează pentru �nregistrarea �n scopuri de TVA, conform art. 153^1, concomitent cu solicitarea de scoatere din evidența persoanelor impozabile �nregistrate �n scopuri de TVA, conform art. 153.
(8) Persoana impozabilă care aplică regimul special de scutire:
a) nu are dreptul la deducerea taxei aferente achiziţiilor, �n condiţiile art. 145 şi art. 146;
b) nu are voie să menţioneze taxa pe factură sau alt document;
c) *** Abrogat
(9) Prin norme se stabilesc regulile de �nregistrare şi ajustările de efectuat �n cazul modificării regimului de taxă.
ART. 152^1 Regimul special pentru agenţiile de turism
(1) �n sensul aplicării prezentului articol, prin agenţie de turism se �nţelege orice persoană care �n nume propriu sau �n calitate de agent, intermediază, oferă informaţii sau se angajează să furnizeze persoanelor care călătoresc individual sau �n grup, servicii de călătorie, care includ cazarea la hotel, case de oaspeţi, cămine, locuinţe de vacanţă şi alte spaţii folosite pentru cazare, transportul aerian, terestru sau maritim, excursii organizate şi alte servicii turistice. Agenţiile de turism includ şi touroperatorii.
(2) �n cazul �n care o agenţie de turism acţionează �n nume propriu �n beneficiul direct al călătorului şi utilizează livrări de bunuri şi prestări de servicii efectuate de alte persoane, toate operaţiunile realizate de agenţia de turism �n legătură cu călătoria sunt considerate un serviciu unic prestat de agenţie �n beneficiul călătorului.
(3) Serviciul unic prevăzut la alin. (2) are locul prestării �n Rom�nia, dacă agenţia de turism este stabilită sau are un sediu fix �n Rom�nia şi serviciul este prestat prin sediul din Rom�nia.
(4) Baza de impozitare a serviciului unic prevăzut la alin. (2) este constituită din marja de profit, exclusiv taxa, care se determină ca diferenţă �ntre suma totală care va fi plătită de călător, fără taxă, şi costurile agenţiei de turism, inclusiv taxa, aferente livrărilor de bunuri şi prestărilor de servicii �n beneficiul direct al călătorului, �n cazul �n care aceste livrări şi prestări sunt realizate de alte persoane impozabile.
(5) �n cazul �n care livrările de bunuri şi prestările de servicii efectuate �n beneficiul direct al clientului sunt realizate �n afara Comunităţii, serviciul unic al agenţiei de turism este considerat serviciu prestat de un intermediar şi este scutit de taxă. �n cazul �n care livrările de bunuri şi prestările de servicii efectuate �n beneficiul direct al clientului sunt realizate at�t �n interiorul, c�t şi �n afara Comunităţii, se consideră ca fiind scutită de taxă numai partea serviciului unic prestat de agenţia de turism aferentă operaţiunilor realizate �n afara Comunităţii.
(6) Fără să contravină prevederilor art. 145 alin. (2), agenţia de turism nu are dreptul la deducerea sau rambursarea taxei facturate de persoanele impozabile pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii �n beneficiul direct al călătorului şi utilizate de agenţia de turism pentru furnizarea serviciului unic prevăzut la alin. (2).
(7) Agenţia de turism poate opta şi pentru aplicarea regimului normal de taxă pentru operaţiunile prevăzute la alin. (2), cu următoarele excepţii, pentru care este obligatorie taxarea �n regim special:
a) c�nd călătorul este o persoană fizică;
b) �n situaţia �n care serviciile de călătorie cuprind şi componente pentru care locul operaţiunii se consideră ca fiind �n afara Rom�niei.
(8) Agenţia de turism trebuie să ţină, �n plus faţă de evidenţele care trebuie ţinute conform prezentului titlu, orice alte evidenţe necesare pentru stabilirea taxei datorate conform prezentului articol.
(9) Agenţiile de turism nu au dreptul să �nscrie taxa �n mod distinct �n facturi sau �n alte documente legale care se transmit călătorului, pentru serviciile unice cărora li se aplică regimul special.
(10) Atunci c�nd agenţia de turism efectuează at�t operaţiuni supuse regimului normal de taxare, c�t şi operaţiuni supuse regimului special, aceasta trebuie să păstreze evidenţe contabile separate pentru fiecare tip de operaţiune �n parte.
(11) Regimul special prevăzut de prezentul articol nu se aplică pentru agenţiile de turism care acţionează �n calitate de intermediar şi pentru care sunt aplicabile prevederile art. 137 alin. (3) lit. e) �n ceea ce priveşte baza de impozitare.
ART. 152^2 Regimuri speciale pentru bunurile second-hand, opere de artă, obiecte de colecţie şi antichităţi
(1) �n sensul prezentului articol:
a) operele de artă reprezintă:
1. tablouri, colaje şi plachete decorative similare, picturi şi desene, executate integral de m�nă, altele dec�t planurile şi desenele de arhitectură, de inginerie şi alte planuri şi desene industriale, comerciale, topografice sau similare, originale, executate manual, texte manuscrise, reproduceri fotografice pe h�rtie sensibilizată şi copii carbon obţinute după planurile, desenele sau textele enumerate mai sus şi articolele industriale decorate manual (NC cod tarifar 9701);
2. gravuri, stampe şi litografii, originale vechi sau moderne, care au fost trase direct �n alb-negru sau color, ale uneia sau mai multor plăci/planşe executate �n �ntregime manual de către artist, indiferent de proces sau de materialul folosit de acesta, fără a include procese mecanice sau fotomecanice (NC cod tarifar 9702 00 00);
3. producţii originale de artă statuară sau de sculptură, �n orice material, numai dacă sunt executate �n �ntregime de către artist; copiile executate de către un alt artist dec�t autorul originalului (NC cod tarifar 9703 00 00);
4. tapiserii (NC cod tarifar 5805 00 00) şi carpete de perete (NC cod tarifar 6304 00 00), executate manual după modele originale asigurate de artist, cu condiţia să existe cel mult 8 copii din fiecare;
5. piese individuale de ceramică executate integral de către artist şi semnate de acesta;
6. emailuri pe cupru, executate integral manual, �n cel mult 8 copii numerotate care poartă semnătura artistului sau denumirea/numele atelierului, cu excepţia bijuteriilor din aur sau argint;
7. fotografiile executate de către artist, scoase pe suport h�rtie doar de el sau sub supravegherea sa, semnate, numerotate şi limitate la 30 de copii, incluz�ndu-se toate dimensiunile şi monturile;
b) obiectele de colecţie reprezintă:
1. timbre poştale, timbre fiscale, mărci poştale, plicuri "prima zi", serii poştale complete şi similare, obliterate sau neobliterate, dar care nu au curs, nici destinate să aibă curs (NC cod tarifar 9704 00 00);
2. colecţii şi piese de colecţie de zoologie, botanică, mineralogie, anatomie sau care prezintă un interes istoric, arheologic, paleontologic, etnografic sau numismatic (NC cod tarifar 9705 00 00);
c) antichităţile sunt obiectele, altele dec�t operele de artă şi obiectele de colecţie, cu o vechime mai mare de 100 de ani (NC cod tarifar 9706 00 00);
d) bunurile second-hand sunt bunurile mobile corporale care pot fi refolosite �n starea �n care se află sau după efectuarea unor reparaţii, altele dec�t operele de artă, obiectele de colecţie sau antichităţile, pietrele preţioase şi alte bunuri prevăzute �n norme;
e) persoana impozabilă rev�nzătoare este persoana impozabilă care, �n cursul desfăşurării activităţii economice, achiziţionează sau importă bunuri second-hand şi/sau opere de artă, obiecte de colecţie sau antichităţi �n scopul rev�nzării, indiferent dacă respectiva persoană impozabilă acţionează �n nume propriu sau �n numele altei persoane �n cadrul unui contract de comision la cumpărare sau v�nzare;
f) organizatorul unei v�nzări prin licitaţie publică este persoana impozabilă care, �n desfăşurarea activităţii sale economice, oferă bunuri spre v�nzare prin licitaţie publică, �n scopul adjudecării acestora de către ofertantul cu preţul cel mai mare;
g) marja profitului este diferenţa dintre preţul de v�nzare aplicat de persoana impozabilă rev�nzătoare şi preţul de cumpărare, �n care:
1. preţul de v�nzare constituie suma obţinută de persoana impozabilă rev�nzătoare de la cumpărător sau de la un terţ, inclusiv subvenţiile direct legate de această tranzacţie, impozitele, obligaţiile de plată, taxele şi alte cheltuieli, cum ar fi cele de comision, ambalare, transport şi asigurare, percepute de persoana impozabilă rev�nzătoare cumpărătorului, cu excepţia reducerilor de preţ;
2. preţul de cumpărare reprezintă tot ce constituie suma obţinută, conform definiţiei preţului de v�nzare, de furnizor, de la persoana impozabilă rev�nzătoare;
h) regimul special reprezintă reglementările speciale prevăzute de prezentul articol pentru taxarea livrărilor de bunuri second-hand, opere de artă, obiecte de colecţie şi antichităţi la cota de marjă a profitului.
(2) Persoana impozabilă rev�nzătoare va aplica regimul special pentru livrările de bunuri second-hand, opere de artă, obiecte de colecţie şi antichităţi, altele dec�t operele de artă livrate de autorii sau succesorii de drept ai acestora, pentru care există obligaţia colectării taxei, bunuri pe care le-a achiziţionat din interiorul Comunităţii, de la unul dintre următorii furnizori:
a) o persoană neimpozabilă;
b) o persoană impozabilă, �n măsura �n care livrarea efectuată de respectiva persoană impozabilă este scutită de taxă, conform art. 141 alin. (2) lit. g);
c) o �ntreprindere mică, �n măsura �n care achiziţia respectivă se referă la bunuri de capital;
d) o persoană impozabilă rev�nzătoare, �n măsura �n care livrarea de către aceasta a fost supusă taxei �n regim special.
(3) �n condiţiile stabilite prin norme, persoana impozabilă rev�nzătoare poate opta pentru aplicarea regimului special pentru livrarea următoarelor bunuri:
a) opere de artă, obiecte de colecţie sau antichităţi pe care le-a importat;
b) opere de artă achiziţionate de persoana impozabilă rev�nzătoare de la autorii acestora sau de la succesorii �n drept ai acestora, pentru care există obligaţia colectării taxei.
(4) �n cazul livrărilor prevăzute la alin. (2) şi (3), pentru care se exercită opţiunea prevăzută la alin. (3), baza de impozitare este marja profitului, determinată conform alin. (1) lit. g), exclusiv valoarea taxei aferente. Prin excepţie, pentru livrările de opere de artă, obiecte de colecţie sau antichităţi importate direct de persoana impozabilă rev�nzătoare, conform alin. (3), preţul de cumpărare pentru calculul marjei de profit este constituit din baza de impozitare la import, stabilită conform art. 139, plus taxa datorată sau achitată la import.
(5) Orice livrare de bunuri second-hand, opere de artă, obiecte de colecţie sau antichităţi, efectuată �n regim special, este scutită de taxă, �n condiţiile art. 143 alin. (1) lit. a), b), h) - m) şi o).
(6) Persoana impozabilă rev�nzătoare nu are dreptul la deducerea taxei datorate sau achitate pentru bunurile prevăzute la alin. (2) şi (3), �n măsura �n care livrarea acestor bunuri se taxează �n regim special.
(7) Persoana impozabilă rev�nzătoare poate aplica regimul normal de taxare pentru orice livrare eligibilă pentru aplicarea regimului special, inclusiv pentru livrările de bunuri pentru care se poate exercita opţiunea de aplicare a regimului special prevăzut la alin. (3).
(8) �n cazul �n care persoana impozabilă rev�nzătoare aplică regimul normal de taxare pentru bunurile pentru care putea opta să aplice regimul special prevăzut la alin. (3), persoana respectivă va avea dreptul de deducere a taxei datorate sau achitate pentru:
a) importul de opere de artă, obiecte de colecţie sau antichităţi;
b) pentru opere de artă achiziţionate de la autorii acestora sau succesorii �n drept ai acestora.
(9) Dreptul de deducere prevăzut la alin. (8) ia naştere la data la care este exigibilă taxa colectată aferentă livrării pentru care persoana impozabilă rev�nzătoare optează pentru regimul normal de taxă.
(10) Persoanele impozabile nu au dreptul la deducerea taxei datorate sau achitate pentru bunuri care au fost sau urmează să fie achiziţionate de la persoana impozabilă rev�nzătoare, �n măsura �n care livrarea acestor bunuri de către persoana impozabilă rev�nzătoare este supusă regimului special.
(11) Regimul special nu se aplică pentru:
a) livrările efectuate de o persoană impozabilă rev�nzătoare pentru bunurile achiziţionate �n interiorul Comunităţii de la persoane care au beneficiat de scutire de taxă, conform art. 142 alin. (1) lit. a) şi e) - g) şi art. 143 alin. (1) lit. h) - m), la cumpărare, la achiziţia intracomunitară sau la importul de astfel de bunuri ori care au beneficiat de rambursarea taxei;
b) livrarea intracomunitară de către o persoană impozabilă rev�nzătoare de mijloace de transport noi scutite de taxă, conform art. 143 alin. (2) lit. b).
(12) Persoana impozabilă rev�nzătoare nu are dreptul să �nscrie taxa aferentă livrărilor de bunuri supuse regimului special, �n mod distinct, �n facturile emise clienţilor.
(13) �n condiţiile stabilite prin norme, persoana impozabilă rev�nzătoare care aplică regimul special trebuie să �ndeplinească următoarele obligaţii:
a) să stabilească taxa colectată �n cadrul regimului special pentru fiecare perioadă fiscală �n care trebuie să depună decontul de taxă, conform art. 156^1 şi art. 156^2;
b) să ţină evidenţa operaţiunilor pentru care se aplică regimul special.
(14) �n condiţiile stabilite prin norme, persoana impozabilă rev�nzătoare care efectuează at�t operaţiuni supuse regimului normal de taxă, c�t şi regimului special, trebuie să �ndeplinească următoarele obligaţii:
a) să ţină evidenţe separate pentru operaţiunile supuse fiecărui regim;
b) să stabilească taxa colectată �n cadrul regimului special pentru fiecare perioadă fiscală �n care trebuie să depună decontul de taxă, conform art. 156^1 şi art. 156^2.
(15) Dispoziţiile alin. (1) - (14) se aplică şi v�nzărilor prin licitaţie publică efectuate de persoanele impozabile rev�nzătoare care acţionează ca organizatori de v�nzări prin licitaţie publică �n condiţiile stabilite prin norme. Norme metodologice
ART. 152^3 Regimul special pentru aurul de investiţii
(1) Aurul de investiţii �nseamnă:
a) aurul, sub formă de lingouri sau plachete acceptate/cotate pe pieţele de metale preţioase, av�nd puritatea minimă de 995 la mie, reprezentate sau nu prin h�rtii de valoare, cu excepţia lingourilor sau plachetelor cu greutatea de cel mult 1 g;
b) monedele de aur care �ndeplinesc următoarele condiţii:
1. au titlul mai mare sau egal cu 900 la mie;
2. sunt reconfecţionate după anul 1800;
3. sunt sau au constituit moneda legală de schimb �n statul de origine; şi
4. sunt v�ndute �n mod normal la un preţ care nu depăşeşte valoarea de piaţă liberă a aurului conţinut de monede cu mai mult de 80%;
(2) �n sensul prezentului articol, monedele prevăzute la alin.(1) lit. b) nu se consideră ca fiind v�ndute �n scop numismatic.
(3) Următoarele operaţiuni sunt scutite de taxă:
a) livrările, achiziţiile intracomunitare şi importul de aur de investiţii, inclusiv investiţiile �n h�rtii de valoare, pentru aurul nominalizat sau nenominalizat ori negociat �n conturi de aur şi cuprinz�nd mai ales �mprumuturile şi schimburile cu aur care conferă un drept de proprietate sau de creanţă asupra aurului de investiţii, precum şi operaţiunile referitoare la aurul de investiţii care constau �n contracte la termen futures şi forward, care dau naştere unui transfer al dreptului de proprietate sau de creanţă asupra aurului de investiţii;
b) serviciile de intermediere �n livrarea de aur de investiţii, prestate de agenţi care acţionează �n numele şi pe seama unui mandant.
(4) Persoana impozabilă care produce aurul de investiţii sau transformă orice aur �n aur de investiţii poate opta pentru regimul normal de taxă pentru livrările de aur de investiţii către altă persoană impozabilă, care �n mod normal ar fi scutite, conform prevederilor alin. (3) lit. a).
(5) Persoana impozabilă care livrează �n mod curent aur �n scopuri industriale poate opta pentru regimul normal de taxă, pentru livrările de aur de investiţii prevăzut la alin. (1) lit. a) către altă persoană impozabilă, care �n mod normal ar fi scutite, conform prevederilor alin. (3) lit. a).
(6) Intermediarul care prestează servicii de intermediere �n livrarea de aur, �n numele şi �n contul unui mandant, poate opta pentru taxare, dacă mandantul şi-a exercitat opţiunea prevăzută la alin. (4).
(7) Opţiunile prevăzute la alin. (4) - (6) se exercită printr-o notificare transmisă organului fiscal competent. Opţiunea intră �n vigoare la data �nregistrării notificării la organele fiscale sau la data depunerii acesteia la poştă, cu confirmare de primire, după caz, şi se aplică tuturor livrărilor de aur de investiţii efectuate de la data respectivă. �n cazul opţiunii exercitate de un intermediar, opţiunea se aplică pentru toate serviciile de intermediere prestate de respectivul intermediar �n beneficiul aceluiaşi mandant care şi-a exercitat opţiunea prevăzută la alin. (5). �n cazul exercitării opţiunilor prevăzute la alin. (4) - (6), persoanele impozabile nu pot reveni la regimul special.
(8) �n cazul �n care livrarea de aur de investiţii este scutită de taxă, conform prezentului articol, persoana impozabilă are dreptul să deducă:
a) taxa datorată sau achitată, pentru achiziţiile de aur de investiţii efectuate de la o persoană care şi-a exercitat opţiunea de taxare;
b) taxa datorată sau achitată, pentru achiziţiile intracomunitare sau importul de aur, care este ulterior transformat �n aur de investiţii de persoana impozabilă sau de un terţ �n numele persoanei impozabile;
c) taxa datorată sau achitată, pentru serviciile prestate �n beneficiul său, const�nd �n schimbarea formei, greutăţii sau purităţii aurului, inclusiv aurului de investiţii.
(9) Persoana impozabilă care produce aur de investiţii sau transformă aurul �n aur de investiţii are dreptul la deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziţii legate de producţia sau transformarea aurului respectiv.
(10) Pentru livrările de aliaje sau semifabricate din aur cu titlul mai mare sau egal cu 325 la mie, precum şi pentru livrările de aur de investiţii, efectuate de persoane impozabile care şi-au exercitat opţiunea de taxare către cumpărători persoane impozabile, cumpărătorul este persoana obligată la plata taxei, conform normelor.
(11) Persoana impozabilă care comercializează aur de investiţii va ţine evidenţa tuturor tranzacţiilor cu aur de investiţii şi va păstra documentaţia care să permită identificarea clientului �n aceste tranzacţii. Aceste evidenţe se vor păstra minimum 5 ani de la sf�rşitul anului �n care operaţiunile au fost efectuate.
ART. 152^4 Regimul special pentru persoanele impozabile nestabilite care prestează servicii electronice persoanelor neimpozabile
(1) �n �nţelesul prezentului articol:
a) persoana impozabilă nestabilită �nseamnă persoana impozabilă care nu are un sediu fix şi nici nu este stabilită �n Comunitate, căreia nu i se solicită din alte motive să se �nregistreze �n Comunitate �n scopuri de TVA şi care prestează servicii electronice persoanelor neimpozabile stabilite �n Comunitate;
b) stat membru de �nregistrare �nseamnă statul membru ales de persoana impozabilă, nestabilită pentru declararea �nceperii activităţii sale ca persoană impozabilă pe teritoriul comunitar, conform prezentului articol;
c) stat membru de consum �nseamnă statul membru �n care serviciile electronice �şi au locul prestării, �n conformitate cu art. 56 alin. (1) lit. k) din Directiva 112, �n care beneficiarul, care nu acţionează �n calitate de persoană impozabilă �n cadrul unei activităţi economice, este stabilit, �şi are domiciliul sau reşedinţa obişnuită.
(2) Persoana impozabilă nestabilită care prestează servicii electronice, astfel cum sunt definite la art. 125^1 alin. (1) pct. 26, unor persoane neimpozabile stabilite �n Comunitate sau care �şi au domiciliul sau reşedinţa obişnuită �ntr-un stat membru poate utiliza un regim special pentru toate serviciile electronice prestate �n Comunitate. Regimul special permite, printre altele, �nregistrarea unei persoane impozabile nestabilite �ntr-un singur stat membru, conform prezentului articol, pentru toate serviciile electronice prestate �n Comunitate către persoane neimpozabile stabilite �n Comunitate.
(3) �n cazul �n care o persoană impozabilă nestabilită optează pentru regimul special şi alege Rom�nia ca stat membru de �nregistrare, la data �nceperii operaţiunilor taxabile, persoana respectivă trebuie să depună �n format electronic o declaraţie de �ncepere a activităţii la organul fiscal competent. Declaraţia trebuie să conţină următoarele informaţii: denumirea/numele persoanei impozabile, adresa poştală, adresele electronice, inclusiv pagina de internet proprie, codul naţional de �nregistrare fiscală, după caz, precum şi o declaraţie prin care se confirmă că persoana nu este �nregistrată �n scopuri de TVA �n Comunitate. Modificările ulterioare ale datelor din declaraţia de �nregistrare trebuie aduse la cunoştinţă organului fiscal competent, pe cale electronică.
(4) La primirea declaraţiei de �ncepere a activităţii organul fiscal competent va �nregistra persoana nestabilită cu un cod de �nregistrare special �n scopuri de TVA şi va comunica acest cod persoanei respective prin mijloace electronice. �n scopul �nregistrării nu este necesară desemnarea unui reprezentant fiscal.
(5) Persoana impozabilă nestabilită trebuie să notifice, prin mijloace electronice, organul fiscal competent, �n caz de �ncetare a activităţii sau �n caz de modificări ulterioare, care o exclud de la regimul special.
(6) Persoana impozabilă nestabilită va fi scoasă din evidenţă de către organul fiscal competent, dacă se �ndeplineşte una dintre următoarele condiţii:
a) persoana impozabilă informează organul fiscal că nu mai prestează servicii electronice;
b) organul fiscal competent constată că operaţiunile taxabile ale persoanei impozabile s-au �ncheiat;
c) persoana impozabilă nu mai �ndeplineşte cerinţele pentru a i se permite utilizarea regimului special;
d) persoana impozabilă �ncalcă �n mod repetat regulile regimului special.
(7) �n termen de 20 de zile de la sf�rşitul fiecărui trimestru calendaristic, persoana impozabilă nestabilită trebuie să depună la organul fiscal competent, prin mijloace electronice, un decont special de taxă, potrivit modelului stabilit de Ministerul Finanţelor Publice, indiferent dacă au fost sau nu furnizate servicii electronice �n perioada fiscală de raportare.
(8) Decontul special de taxă trebuie să conţină următoarele informaţii:
a) codul de �nregistrare prevăzut la alin. (4);
b) valoarea totală, exclusiv taxa, a prestărilor de servicii electronice, pentru perioada fiscală de raportare, cotele taxei aplicabile şi valoarea corespunzătoare a taxei datorate fiecărui stat membru de consum �n care taxa este exigibilă;
c) valoarea totală a taxei datorate �n Comunitate.
(9) Decontul special de taxă de �ntocmeşte �n lei. �n cazul �n care prestările de servicii s-au efectuat �n alte monede se va folosi, la completarea decontului, rata de schimb �n vigoare �n ultima zi a perioadei fiscale de raportare. Ratele de schimb utilizate sunt cele publicate de Banca Centrală Europeană pentru ziua respectivă sau cele din ziua următoare, dacă nu sunt publicate �n acea zi.
(10) Persoana impozabilă nestabilită trebuie să achite suma totală a taxei datorate Comunităţii �ntr-un cont special, �n lei, deschis la trezorerie, indicat de organul fiscal competent, p�nă la data la care are obligaţia depunerii decontului special. Prin norme se stabileşte procedura de virare a sumelor cuvenite fiecărui stat membru, pentru serviciile electronice desfăşurate pe teritoriul lor, de persoana impozabilă nestabilită, �nregistrată �n Rom�nia �n scopuri de TVA.
(11) Persoana impozabilă nestabilită trebuie să ţină o evidenţă suficient de detaliată a serviciilor pentru care se aplică acest regim special, pentru a permite organelor fiscale competente din statele membre de consum să determine dacă decontul prevăzut la alin. (7) este corect. Aceste evidenţe se pun la dispoziţie electronic, la solicitarea organului fiscal competent, precum şi a statelor membre de consum. Persoana impozabilă nestabilită va păstra aceste evidenţe pe o perioadă de 10 ani de la �ncheierea anului �n care s-au prestat serviciile.
(12) Persoana impozabilă nestabilită care utilizează regimul special nu exercită dreptul de deducere prin decontul special de taxă, conform art. 147^1, dar va putea exercita acest drept prin rambursarea taxei achitate, �n conformitate cu prevederile art. 147^2 alin. (1) lit. b), chiar dacă o persoană impozabilă stabilită �n Rom�nia nu ar avea dreptul la o compensaţie similară �n ceea ce priveşte taxa sau un alt impozit similar, �n condiţiile prevăzute de legislaţia ţării �n care �şi are sediul persoana impozabilă nestabilită.
ART. 153 �nregistrarea persoanelor impozabile �n scopuri de TVA
(1) Persoana impozabilă care are sediul activităţii economice �n Rom�nia şi realizează sau intenţionează să realizeze o activitate economică ce implică operaţiuni taxabile, scutite de taxa pe valoarea adăugată cu drept de deducere şi/sau operaţiuni rezultate din activităţi economice pentru care locul livrării/prestării se consideră ca fiind �n străinătate, dacă taxa ar fi deductibilă, �n cazul �n care aceste operaţiuni ar fi fost realizate �n Rom�nia conform art. 145 alin. (2) lit. b), trebuie să solicite �nregistrarea �n scopuri de TVA la organul fiscal competent, denumită �n continuare �nregistrare normală �n scopuri de taxă, după cum urmează:
a) �nainte de realizarea unor astfel de operaţiuni, �n următoarele cazuri:
1. dacă declară că urmează să realizeze o cifră de afaceri care atinge sau depăşeşte plafonul de scutire prevăzut la art. 152 alin. (1), cu privire la regimul special de scutire pentru �ntreprinderile mici;
2. dacă declară că urmează să realizeze o cifră de afaceri inferioară plafonului de scutire prevăzut la art. 152 alin. (1), dar optează pentru aplicarea regimului normal de taxă;
b) dacă �n cursul unui an calendaristic atinge sau depăşeşte plafonul de scutire prevăzut la art. 152 alin. (1), �n termen de 10 zile de la sf�rşitul lunii �n care a atins sau a depăşit acest plafon;
c) dacă cifra de afaceri realizată �n cursul unui an calendaristic este inferioară plafonului de scutire prevăzut la art. 152 alin. (1), dar optează pentru aplicarea regimului normal de taxă;
d) dacă efectuează operaţiuni scutite de taxă şi optează pentru taxarea acestora, conform art. 141 alin. (3).
(2) Persoana impozabilă care are sediul activităţii economice �n afara Rom�niei, dar este stabilită �n Rom�nia printr-un sediu fix, conform art. 125^1 alin. (2) lit. b), este obligată să solicite �nregistrarea �n scopuri de TVA �n Rom�nia, astfel:
a) �naintea primirii serviciilor, �n situaţia �n care urmează să primească pentru sediul fix din Rom�nia servicii pentru care este obligată la plata taxei �n Rom�nia conform art. 150 alin. (2), dacă serviciile sunt prestate de o persoană impozabilă care este stabilită �n sensul art. 125^1 alin. (2) �n alt stat membru;
b) �nainte de prestarea serviciilor, �n situaţia �n care urmează să presteze serviciile prevăzute la art. 133 alin. (2) de la sediul fix din Rom�nia pentru un beneficiar persoană impozabilă stabilită �n sensul art. 125^1 alin. (2) �n alt stat membru care are obligaţia de a plăti TVA �n alt stat membru, conform echivalentului din legislaţia statului membru respectiv al art. 150 alin. (2);
c) �nainte de realizarea unor activităţi economice de la respectivul sediu fix �n condiţiile stabilite la art. 125^1 alin. (2) lit. b) şi c) care implică:
1. livrări de bunuri taxabile şi/sau scutite cu drept de deducere, inclusiv livrări intracomunitare scutite de TVA conform art. 143 alin. (2);
2. prestări de servicii taxabile şi/sau scutite de taxa pe valoarea adăugată cu drept de deducere, altele dec�t cele prevăzute la lit. a) şi b);
3. operaţiuni scutite de taxă şi optează pentru taxarea acestora, conform art. 141 alin. (3);
4. achiziţii intracomunitare de bunuri taxabile.
(3) Prevederile alin. (1) nu sunt aplicabile persoanei tratate ca persoană impozabilă numai pentru că efectuează ocazional livrări intracomunitare de mijloace de transport noi.
(4) O persoană impozabilă care nu este stabilită �n Rom�nia conform art. 125^1 alin. (2) și nici �nregistrată �n scopuri de TVA �n Rom�nia conform art. 153 va solicita �nregistrarea �n scopuri de TVA la organele fiscale competente pentru operațiuni realizate pe teritoriul Rom�niei care dau drept de deducere a taxei, altele dec�t serviciile de transport și serviciile auxiliare acestora, scutite �n temeiul art. 143 alin. (1) lit. c)�m), art. 144 alin. (1) lit. c) și art. 144^1, �nainte de efectuarea respectivelor operațiuni, cu excepția situațiilor �n care persoana obligată la plata taxei este beneficiarul, conform art. 150 alin. (2)�(6).
Nu sunt obligate să se �nregistreze �n Rom�nia, conform prezentului articol, persoanele stabilite �n afara Comunității Europene care prestează servicii electronice către persoane neimpozabile din Rom�nia și care sunt �nregistrate �ntr-un alt stat membru, conform regimului special pentru servicii electronice, pentru toate serviciile electronice prestate �n Comunitatea Europeană.
Persoana impozabilă care nu este stabilită �n Rom�nia conform art. 125^1 alin. (2) și nici �nregistrată �n scopuri de TVA �n Rom�nia conform art. 153 poate solicita �nregistrarea �n scopuri de TVA dacă efectuează �n Rom�nia oricare dintre următoarele operațiuni:
a) importuri de bunuri;
b) operațiuni prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. e), dacă optează pentru taxarea acestora, conform art. 141alin. (3);
c) operațiuni prevăzute la art. 141alin. (2) lit. f), dacă acestea sunt taxabile prin efectul legii sau prin opțiune conform art. 141alin. (3).
(5) Va solicita �nregistrarea �n scopuri de TVA conform acestui articol, �nainte de realizarea operaţiunilor, persoana impozabilă nestabilită �n Rom�nia şi ne�nregistrată �n scopuri de TVA �n Rom�nia, care intenţionează:
a) să efectueze o achiziţie intracomunitară de bunuri pentru care este obligată la plata taxei conform art. 151; sau
b) să efectueze o livrare intracomunitară de bunuri scutită de taxă.
(6) Persoana impozabilă stabilită �n Comunitate, dar nu �n Rom�nia, care are obligaţia să se �nregistreze �n scopuri de TVA �n Rom�nia, poate, �n condiţiile stabilite prin norme, să �şi �ndeplinească această obligaţie prin desemnarea unui reprezentant fiscal. Persoana impozabilă nestabilită �n Comunitate care are obligaţia să se �nregistreze �n scopuri de TVA �n Rom�nia este obligată, �n condiţiile stabilite prin norme, să se �nregistreze prin desemnarea unui reprezentant fiscal.
(7) Organele fiscale competente vor �nregistra �n scopuri de TVA, conform prezentului articol, toate persoanele care, �n conformitate cu prevederile prezentului titlu, sunt obligate să solicite �nregistrarea, conform alin. (1), (2), (4) sau (5).
(7^1) Prin ordin al ministrului finanțelor publice se pot stabili criterii pentru condiționarea �nregistrării �n scopuri de TVA a societăților comerciale cu sediul activității economice �n Rom�nia �nființate �n baza Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care sunt supuse �nmatriculării la registrul comerțului. Organele fiscale competente stabilesc, pe baza acestor criterii, dacă persoana impozabilă justifică intenția și are capacitatea de a desfășura activitate economică, pentru a fi �nregistrată �n scopuri de TVA. Prin excepție de la prevederile alin. (7), organele fiscale competente nu vor �nregistra �n scopuri de TVA persoanele impozabile care nu �ndeplinesc criteriile stabilite prin ordin al ministrului finanțelor publice.
(8) �n cazul �n care o persoană este obligată să se �nregistreze �n scopuri de TVA, �n conformitate cu prevederile alin. (1) lit. b), alin. (2), (4) sau (5), și nu solicită �nregistrarea, organele fiscale competente vor �nregistra persoana respectivă din oficiu.
(9) Organele fiscale competente anulează �nregistrarea unei persoane �n scopuri de TVA, conform prezentului articol:
a) dacă este declarată inactivă conform prevederilor art. 78^1 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare, de la data declarării ca inactivă;
b) dacă a intrat �n inactivitate temporară, �nscrisă �n registrul comerțului, potrivit legii, de la data �nscrierii mențiunii privind inactivitatea temporară �n registrul comerțului;
c) dacă asociații/administratorii persoanei impozabile sau persoana impozabilă �nsăși au �nscrise �n cazierul fiscal infracțiuni și/sau faptele prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 75/2001 privind organizarea și funcționarea cazierului fiscal, republicată, cu modificările și completările ulterioare, de la data comunicării deciziei de anulare de către organele fiscale competente;
d) dacă nu a depus pe parcursul unui semestru calendaristic niciun decont de taxă prevăzut la art. 156^2, dar nu este �n situaţia prevăzută la lit. a) sau b), din prima zi a celei de-a doua luni următoare respectivului semestru calendaristic. Aceste prevederi se aplică numai �n cazul persoanelor pentru care perioada fiscală este luna sau trimestrul. �ncep�nd cu decontul aferent lunii iulie 2012, �n cazul persoanei impozabile care are perioada fiscală luna calendaristică, respectiv �ncep�nd cu decontul aferent trimestrului III al anului 2012, �n cazul persoanei impozabile care are perioada fiscală trimestrul calendaristic, organele fiscale competente anulează �nregistrarea unei persoane impozabile �n scopuri de TVA dacă nu a depus niciun decont de taxă prevăzut la art. 156^2 pentru 6 luni consecutive, �n cazul persoanei care are perioada fiscală luna calendaristică, şi pentru două trimestre calendaristice consecutive, �n cazul persoanei impozabile care are perioada fiscală trimestrul calendaristic, dar nu este �n situaţia prevăzută la lit. a) ori b), din prima zi a lunii următoare celei �n care a intervenit termenul de depunere al celui de-al şaselea decont de taxă �n prima situaţie şi, respectiv, din prima zi a lunii următoare celei �n care a intervenit termenul de depunere al celui de-al doilea decont de taxă �n a doua situaţie.
e) dacă �n deconturile de taxă depuse pentru 6 luni consecutive �n cursul unui semestru calendaristic, �n cazul persoanelor care au perioada fiscală luna calendaristică, şi pentru două perioade fiscale consecutive �n cursul unui semestru calendaristic, �n cazul persoanelor impozabile care au perioada fiscală trimestrul calendaristic, nu au fost evidenţiate achiziţii de bunuri/servicii şi nici livrări de bunuri/prestări de servicii, realizate �n cursul acestor perioade de raportare, din prima zi a celei de-a doua luni următoare respectivului semestru calendaristic. �ncep�nd cu decontul aferent lunii iulie 2012, �n cazul persoanei impozabile care are perioada fiscală luna calendaristică, respectiv �ncep�nd cu decontul aferent trimestrului III al anului 2012, �n cazul persoanei impozabile care are perioada fiscală trimestrul calendaristic, organele fiscale competente anulează �nregistrarea unei persoane impozabile �n scopuri de TVA dacă �n deconturile de taxă depuse pentru 6 luni consecutive, �n cazul persoanei impozabile care are perioada fiscală luna calendaristică, şi pentru două trimestre calendaristice consecutive, �n cazul persoanei impozabile care are perioada fiscală trimestrul calendaristic, nu au fost evidenţiate achiziţii de bunuri/servicii şi nici livrări de bunuri/prestări de servicii, realizate �n cursul acestor perioade de raportare, din prima zi a lunii următoare celei �n care a intervenit termenul de depunere al celui de-al şaselea decont de taxă �n prima situaţie şi respectiv, din prima zi a lunii următoare celei �n care a intervenit termenul de depunere al celui de-al doilea decont de taxă �n a doua situaţie;
f) dacă, potrivit prevederilor prezentului titlu, persoana impozabilă nu era obligată şi nici nu avea dreptul să solicite �nregistrarea �n scopuri de TVA conform prezentului articol;
g) �n situaţia persoanelor impozabile care solicită scoaterea din evidenţa persoanelor �nregistrate �n scopuri de TVA �n vederea aplicării regimului special de scutire prevăzut la art. 152.
Pentru situaţiile prevăzute la lit. a) - e), anularea �nregistrării �n scopuri de TVA a persoanei impozabile este realizată din oficiu de către organele fiscale competente. Pentru situaţia prevăzută la lit. f), anularea �nregistrării �n scopuri de TVA se realizează la solicitarea persoanei impozabile sau din oficiu de către organele fiscale competente, după caz. Pentru situaţia prevăzută la lit. g), anularea �nregistrării �n scopuri de TVA se realizează la solicitarea persoanei impozabile
(9^1) Procedura de anulare a �nregistrării �n scopuri de TVA este stabilită prin normele procedurale �n vigoare. După anularea �nregistrării �n scopuri de TVA conform alin. (9) lit. a)�e), organele fiscale competente �nregistrează persoanele impozabile �n scopuri de TVA astfel:
a) din oficiu, de la data la care a �ncetat situația care a condus la anularea �nregistrării, pentru situațiile prevăzute la alin. (9) lit. a) și b);
b) la solicitarea persoanei impozabile, �n situația prevăzută la alin. (9) lit. c), dacă �ncetează situația care a condus la anulare, de la data comunicării deciziei de �nregistrare �n scopuri de TVA;
c) la solicitarea persoanei impozabile, �n situația prevăzută la alin. (9) lit. d), de la data comunicării deciziei de �nregistrare �n scopuri de TVA, pe baza următoarelor informații/documente furnizate de persoana impozabilă:
1. prezentarea deconturilor de taxă nedepuse la termen;
2. prezentarea unei cereri motivate din care să rezulte că se angajează să depună la termenele prevăzute de lege deconturile de taxă;
După prima abatere prevăzută la alin. (9) lit. d), persoanele impozabile vor fi �nregistrate �n scopuri de TVA, dacă �ndeplinesc toate condițiile prevăzute de lege, numai după o perioadă de 3 luni de la anularea �nregistrării. �n cazul �n care abaterea se repetă după re�nregistrarea persoanei impozabile, organele fiscale vor anula codul de �nregistrare �n scopuri de TVA și nu vor aproba eventuale cereri ulterioare de re�nregistrare �n scopuri de TVA.
d) la solicitarea persoanei impozabile, �n situaţia prevăzută la alin. (9) lit. e), pe baza unei declaraţii pe propria răspundere din care să rezulte că va desfăşura activităţi economice cel mai t�rziu �n cursul lunii următoare celei �n care a solicitat �nregistrarea �n scopuri de TVA. Data �nregistrării �n scopuri de TVA a persoanei impozabile este data comunicării deciziei de �nregistrare �n scopuri de TVA. �n situaţia �n care persoana impozabilă nu depune o cerere de �nregistrare �n scopuri de TVA �n maximum 180 de zile de la data anulării, organele fiscale nu vor aproba eventuale cereri ulterioare de re�nregistrare �n scopuri de TVA. �n cazul persoanei impozabile care are sediul activităţii economice �n afara Rom�niei şi care trebuie sau optează, potrivit legii, să se �nregistreze �n scopuri de TVA �n Rom�nia, direct, printr-un reprezentant fiscal ori printr-un sediu fix, organele fiscale vor aproba eventuale cereri de re�nregistrare �n scopuri de TVA, chiar dacă acestea sunt depuse după 180 de zile de la data anulării �nregistrării.
�(9^2) Agenția Națională de Administrare Fiscală organizează Registrul persoanelor impozabile �nregistrate �n scopuri de TVA conform art. 153 și Registrul persoanelor impozabile a căror �nregistrare �n scopuri de TVA conform art. 153 a fost anulată. Registrele sunt publice și se afișează pe site-ul Agenției Naționale de Administrare Fiscală. �nscrierea �n Registrul persoanelor impozabile a căror �nregistrare �n scopuri de TVA conform art. 153 a fost anulată se face de către organul fiscal competent, după comunicarea deciziei de anulare a �nregistrării �n scopuri de TVA, �n termen de cel mult 3 zile de la data comunicării.
(10) Persoana �nregistrată conform prezentului articol va anunţa �n scris organele fiscale competente cu privire la modificările informaţiilor declarate �n cererea de �nregistrare sau furnizate prin altă metodă organului fiscal competent, �n legătură cu �nregistrarea sa, sau care apar �n certificatul de �nregistrare �n termen de 15 zile de la producerea oricăruia dintre aceste evenimente.
(11) �n cazul �ncetării desfăşurării de operaţiuni care dau drept de deducere a taxei sau �n cazul �ncetării activităţii sale economice, orice persoană �nregistrată conform prezentului articol va anunţa �n scris organele fiscale competente �n termen de 15 zile de la producerea oricăruia dintre aceste evenimente �n scopul scoaterii din evidenţa persoanelor �nregistrate �n scopuri de TVA. Prin norme procedurale se stabilesc data de la care are loc scoaterea din evidenţă şi procedura aplicabilă. Norme metodologice
ART. 153^1 �nregistrarea �n scopuri de TVA a altor persoane care efectuează achiziţii intracomunitare sau pentru servicii
(1) Are obligaţia să solicite �nregistrarea �n scopuri de TVA, conform prezentului articol:
a) persoana impozabilă care are sediul activităţii economice �n Rom�nia şi persoana juridică neimpozabilă stabilită �n Rom�nia, ne�nregistrate şi care nu au obligaţia să se �nregistreze conform art. 153 şi care nu sunt deja �nregistrate conform lit. b) sau c) sau alin. (2), care efectuează o achiziţie intracomunitară taxabilă �n Rom�nia, �nainte de efectuarea achiziţiei intracomunitare, dacă valoarea achiziţiei intracomunitare respective depăşeşte plafonul pentru achiziţii intracomunitare �n anul calendaristic �n care are loc achiziţia intracomunitară;
b) persoana impozabilă care are sediul activităţii economice �n Rom�nia, ne�nregistrată şi care nu are obligaţia să se �nregistreze conform art. 153 şi care nu este deja �nregistrată conform lit. a) sau c) sau a alin. (2), dacă prestează servicii care au locul �n alt stat membru, pentru care beneficiarul serviciului este persoana obligată la plata taxei conform echivalentului din legislaţia altui stat membru al art. 150 alin. (2), �nainte de prestarea serviciului;
c) persoana impozabilă care �şi are stabilit sediul activităţii economice �n Rom�nia, care nu este �nregistrată şi nu are obligaţia să se �nregistreze conform art. 153 şi care nu este deja �nregistrată conform lit. a) sau b) sau a alin. (2), dacă primeşte de la un prestator, persoană impozabilă stabilită �n alt stat membru, servicii pentru care este obligată la plata taxei �n Rom�nia conform art. 150 alin. (2), �naintea primirii serviciilor respective.
(2) Persoana impozabilă care are sediul activităţii economice �n Rom�nia, dacă nu este �nregistrată şi nu este obligată să se �nregistreze conform art. 153, şi persoana juridică neimpozabilă stabilită �n Rom�nia pot solicita să se �nregistreze, conform prezentului articol, �n cazul �n care realizează achiziţii intracomunitare, conform art. 126 alin. (6).
(3) Organele fiscale competente vor �nregistra �n scopuri de TVA, conform prezentului articol, orice persoană care solicită �nregistrarea, conform alin. (1) sau (2).
(4) Dacă persoana obligată să se �nregistreze �n scopuri de TVA, �n condiţiile alin. (1), nu solicită �nregistrarea, organele fiscale competente vor �nregistra persoana respectivă din oficiu.
(5) Persoana �nregistrată �n scopuri de TVA conform alin. (1) lit. a) poate solicita anularea �nregistrării sale oric�nd, după expirarea anului calendaristic următor celui �n care a fost �nregistrată, dacă valoarea achiziţiilor sale intracomunitare nu a depăşit plafonul de achiziţii �n anul �n care face solicitarea sau �n anul calendaristic anterior şi dacă nu şi-a exercitat opţiunea conform alin. (7).
(6) Persoana �nregistrată �n scopuri de TVA conform alin. (2) poate solicita anularea �nregistrării oric�nd după expirarea a 2 ani calendaristici care urmează anului �n care a optat pentru �nregistrare, dacă valoarea achiziţiilor sale intracomunitare nu a depăşit plafonul de achiziţii �n anul �n care depune această solicitare sau �n anul calendaristic anterior, dacă nu şi-a exercitat opţiunea conform alin. (7).
(7) Dacă după expirarea anului calendaristic prevăzut la alin. (5) sau a celor 2 ani calendaristici prevăzuţi la alin. (6), care urmează celui �n care s-a efectuat �nregistrarea, persoana impozabilă efectuează o achiziţie intracomunitară �n baza codului de �nregistrare �n scopuri de TVA, obţinut conform prezentului articol, se consideră că persoana a optat conform art. 126 alin. (6), cu excepţia cazului �n care a depăşit plafonul de achiziţii intracomunitare.
(8) Persoana �nregistrată conform alin. (1) lit. b) şi c) poate solicita anularea �nregistrării sale oric�nd după expirarea anului calendaristic �n care a fost �nregistrată, cu excepţia situaţiei �n care trebuie să răm�nă �nregistrată conform alin. (5) - (7).
(9) Organele fiscale competente vor anula �nregistrarea unei persoane, conform prezentului articol, din oficiu sau, după caz, la cerere, �n următoarele situații:
a) persoana respectivă este �nregistrată �n scopuri de TVA, conform art. 153; sau
b) persoana respectivă are dreptul la anularea �nregistrării �n scopuri de TVA, conform prezentului articol, și solicită anularea conform alin. (5), (6) și (8); sau
c) persoana respectivă �și �ncetează activitatea economică.
(10) �nregistrarea �n scopuri de TVA conform prezentului articol nu conferă persoanei impozabile calitatea de persoană �nregistrată normal �n scopuri de TVA, acest cod fiind utilizat numai pentru achiziţii intracomunitare sau pentru serviciile prevăzute la art. 133 alin. (2), primite de la persoane impozabile stabilite �n alt stat membru sau prestate către persoane impozabile stabilite �n alt stat membru.
(11) Prevederile art. 153 alin. (9) lit. a), b) şi f) se aplică corespunzător şi pentru persoanele �nregistrate �n scopuri de TVA conform prezentului articol.
ART. 154 Prevederi generale referitoare la �nregistrare
(1) Codul de �nregistrare �n scopuri de TVA, atribuit conform art. 153 ;şi 153^1, are prefixul �RO�, conform Standardului internaţional ISO 3166 - alpha 2.
(2) Anularea �nregistrării �n scopuri de TVA a unei persoane nu o exonerează de răspunderea care �i revine, conform prezentului titlu, pentru orice acţiune anterioară datei anulării şi de obligaţia de a solicita �nregistrarea �n condiţiile prezentului titlu.
(3) Prin norme se stabilesc cazurile �n care persoanele nestabilite �n Rom�nia care sunt obligate la plata TVA �n Rom�nia conform art. 150 alin. (1) pot fi scutite de �nregistrarea �n scopuri de TVA �n Rom�nia.
(4) Persoanele �nregistrate:
a) conform art. 153 vor comunica codul de �nregistrare �n scopuri de TVA tuturor furnizorilor/prestatorilor sau clienţilor;
b) conform art. 153^1 vor comunica codul de �nregistrare �n scopuri de TVA:
1. furnizorului/prestatorului, atunci c�nd au obligaţia plăţii taxei conform art. 150 alin. (2) - (6) şi art. 151;
2. beneficiarului, persoană impozabilă din alt stat membru, către care prestează servicii pentru care acesta este obligat la plata taxei conform echivalentului din alt stat membru al art. 150 alin. (2). Norme metodologice
(1) ��n �nţelesul prezentului titlu sunt considerate facturi documentele sau mesajele pe suport h�rtie ori �n format electronic, dacă acestea �ndeplinesc condițiile stabilite �n prezentul articol. Norme metodologice
(2) Orice document sau mesaj care modifică şi care se referă �n mod specific şi fără ambiguităţi la factura iniţială are același regim juridic ca şi o factură. Norme metodologice
(3) ��n �nţelesul prezentului titlu, prin factură electronică se �nțelege o factură care conține informațiile solicitate �n prezentul articol şi care a fost emisă şi primită �n format electronic.
(4) Fără să contravină prevederilor alin. (30) - (34) se aplică următoarele reguli de facturare:
a) pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii pentru care locul livrării, respectiv prestării se consideră a fi �n Rom�nia, conform prevederilor art. 132 şi 133, facturarea face obiectul prevederilor prezentului articol. Pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii pentru care locul livrării, respectiv prestării nu se consideră a fi �n Rom�nia, conform prevederilor art. 132 şi 133, facturarea face obiectul normelor aplicabile �n statele membre �n care are loc livrarea de bunuri/prestarea de servicii;
b) prin excepție de la prevederile lit. a):
1. pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii efectuate de o persoană impozabilă stabilită �n Rom�nia �n sensul art. 125^1 alin. (2), facturarea face obiectul prevederilor prezentului articol dacă furnizorul/prestatorul nu este stabilit �n statul membru �n care are loc livrarea bunurilor ori prestarea serviciilor, conform prevederilor art. 132 şi 133, şi persoana obligată la plata TVA este persoana căreia i se livrează bunurile sau i se prestează serviciile;
2. pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii pentru care locul livrării, respectiv prestării se consideră a fi �n Rom�nia, conform art. 132 şi 133, efectuate de un furnizor/prestator care nu este stabilit �n Rom�nia, dar este stabilit �n Comunitate, conform prevederilor art. 125^1 alin. (2), iar persoana obligată la plata taxei conform art. 150 este beneficiarul către care s-au efectuat respectivele livrări/prestări, facturarea face obiectul normelor aplicabile �n statul membru �n care este stabilit furnizorul/prestatorul.
�n situaţia �n care beneficiarul este persoana care emite factura �n numele şi �n contul furnizorului/prestatorului conform prevederilor alin. (17), se aplică prevederile lit. a);
c) prin excepție de la prevederile lit. a), pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii efectuate de o persoană impozabilă stabilită �n Rom�nia �n sensul art. 125^1 alin. (2), facturarea face obiectul prevederilor prezentului articol dacă livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor nu are loc �n Comunitate �n conformitate cu prevederile art. 132 şi 133.
(5) Persoana impozabilă trebuie să emită o factură către fiecare beneficiar, �n următoarele situații:
a) pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii efectuate;
b) pentru fiecare v�nzare la distanţă pe care a efectuat-o, �n condițiile art. 132 alin. (2) şi (3);
c) pentru livrările intracomunitare de bunuri efectuate �n condițiile art. 143 alin. (2) lit. a) - c);
d) pentru orice avans �ncasat �n legătură cu una dintre operațiunile menţionate la lit. a) şi b).
(6) Prin excepție de la alin. (5) lit. a) şi d), persoana impozabilă nu are obligaţia emiterii de facturi pentru operațiunile scutite fără drept de deducere a taxei conform art. 141 alin. (1) şi (2).
(7) Persoana �nregistrată conform art. 153 trebuie să autofactureze, �n termenul prevăzut la alin. (15), fiecare livrare de bunuri sau prestare de servicii către sine.
(8) Persoana impozabilă trebuie să emită o autofactură, �n termenul prevăzut la alin. (14), pentru fiecare transfer efectuat �n alt stat membru, �n condițiile prevăzute la art. 128 alin. (10), şi pentru fiecare operaţiune asimilată unei achiziții intracomunitare de bunuri efectuate �n Rom�nia �n condițiile prevăzute la art. 130^1 alin. (2) lit. a).
(9) Prin excepție de la prevederile alin. (5) lit. a), persoana impozabilă este scutită de obligaţia emiterii facturii pentru următoarele operațiuni, cu excepția cazului �n care beneficiarul solicită factura:
a) livrările de bunuri prin magazinele de comerț cu amănuntul şi prestările de servicii către populaţie, pentru care este obligatorie emiterea de bonuri fiscale, conform Ordonanței de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
b) livrările de bunuri şi prestările de servicii, altele dec�t cele menţionate la lit. a), furnizate către beneficiari persoane neimpozabile, altele dec�t persoanele juridice neimpozabile, pentru care este obligatorie emiterea de documente legal aprobate, fără nominalizarea cumpărătorului, cum ar fi: transportul persoanelor pe baza biletelor de călătorie sau abonamentelor, accesul pe bază de bilet la: spectacole, muzee, cinematografe, evenimente sportive, t�rguri, expoziții;
c) livrările de bunuri şi prestările de servicii, altele dec�t cele menţionate la lit. a) şi b), furnizate către beneficiari, persoane neimpozabile, altele dec�t persoanele juridice neimpozabile, care prin natura lor nu permit furnizorului/prestatorului identificarea beneficiarului, cum sunt: livrările de bunuri efectuate prin automatele comerciale, serviciile de parcări auto a căror contravaloare se �ncasează prin automate, servicii de re�ncărcare electronică a cartelelor telefonice preplătite. Prin norme se vor stabili documentele pe care furnizorii/prestatorii trebuie să le �ntocmească �n vederea determinării corecte a bazei de impozitare şi a taxei colectate pentru astfel de operațiuni.
(10) Persoana impozabilă care nu are obligaţia de a emite facturi conform prezentului articol poate opta pentru emiterea facturii.
(11) Persoana impozabilă care are obligaţia de a emite facturi conform prezentului articol, precum şi persoana impozabilă care optează pentru emiterea facturii potrivit alin. (10) pot emite facturi simplificate �n oricare dintre următoarele situații:
a) atunci c�nd valoarea facturilor, inclusiv TVA, nu este mai mare de 100 euro. Cursul de schimb utilizat pentru determinarea �n euro a valorii facturii este cursul prevăzut la art. 139^1;
b) �n cazul documentelor sau mesajelor tratate drept factură conform alin. (2).
(12) �n urma consultării Comitetului TVA instituit �n temeiul prevederilor art. 398 din Directiva 112, prin ordin al ministrului finanțelor publice se aprobă ca persoana impozabilă care are obligaţia de a emite facturi conform prezentului articol, precum şi persoana impozabilă care optează pentru emiterea facturii potrivit alin. (10) să �nscrie �n facturi doar informațiile prevăzute la alin. (20), �n următoarele cazuri, conform procedurii stabilite prin norme:
a) valoarea facturii, inclusiv TVA, este mai mare de 100 euro, dar mai mică de 400 euro. Cursul de schimb utilizat pentru determinarea �n euro a valorii facturii este cursul prevăzut la art. 139^1; sau
b) �n cazul �n care practica administrativă ori comercială din sectorul de activitate implicat sau condițiile tehnice de emitere a facturilor face/fac ca respectarea tuturor obligaţiilor menţionate la alin. (19) sau la alin. (22) să fie extrem de dificilă.
(13) Prevederile alin. (11) şi (12) nu se aplică �n cazul operațiunilor prevăzute la alin. (5) lit. b) şi c) sau atunci c�nd persoana impozabilă, care este stabilită �n Rom�nia, efectuează livrarea de bunuri ori prestarea de servicii pentru care taxa este datorată �n alt stat membru, �n care această persoană nu este stabilită, iar persoana obligată la plata TVA este persoana căreia i-au fost livrate bunurile sau i-au fost prestate serviciile �n acest alt stat membru.
(14) Pentru livrările intracomunitare de bunuri efectuate �n condițiile art. 143 alin. (2), persoana impozabilă are obligaţia de a emite o factură cel t�rziu p�nă �n cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei �n care ia naștere faptul generator al taxei.
(15) Pentru alte operațiuni dec�t cele prevăzute la alin. (14), persoana impozabilă are obligaţia de a emite o factură cel t�rziu p�nă �n cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei �n care ia naștere faptul generator al taxei, cu excepția cazului �n care factura a fost deja emisă. De asemenea, persoana impozabilă trebuie să emită o factură pentru suma avansurilor �ncasate �n legătură cu o livrare de bunuri/prestare de servicii cel t�rziu p�nă �n cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei �n care a �ncasat avansurile, cu excepția cazului �n care factura a fost deja emisă.
(16) Persoana impozabilă poate �ntocmi o factură centralizatoare pentru mai multe livrări separate de bunuri, prestări separate de servicii, către același client, �n următoarele condiții:
a) să se refere la operațiuni pentru care a luat naștere faptul generator de taxă sau pentru care au fost �ncasate avansuri �ntr-o perioadă ce nu depăşeşte o lună calendaristică;
b) toate documentele emise la data livrării de bunuri, prestării de servicii sau �ncasării de avansuri să fie obligatoriu anexate la factura centralizatoare.
(17) Pot fi emise facturi de către beneficiar �n numele şi �n contul furnizorului/prestatorului �n condițiile stabilite prin norme.
(18) Pot fi emise facturi de către un terț �n numele şi �n contul furnizorului/prestatorului �n condițiile stabilite prin norme, cu excepția situaţiei �n care partea terţă este stabilită �ntr-o ţară cu care nu exista niciun instrument juridic referitor la asistenţa reciprocă.
(19) Factura cuprinde �n mod obligatoriu următoarele informații:
a) numărul de ordine, �n baza uneia sau a mai multor serii, care identifică factura �n mod unic;
b) data emiterii facturii;
c) data la care au fost livrate bunurile/prestate serviciile sau data �ncasării unui avans, �n măsura �n care această dată este anterioară datei emiterii facturii;
d) denumirea/numele, adresa şi codul de �nregistrare �n scopuri de TVA sau, după caz, codul de identificare fiscală ale persoanei impozabile care a livrat bunurile sau a prestat serviciile;
e) denumirea/numele furnizorului/prestatorului care nu este stabilit �n Rom�nia şi care şi-a desemnat un reprezentant fiscal, precum şi denumirea/numele, adresa şi codul de �nregistrare �n scopuri de TVA, conform art. 153, ale reprezentantului fiscal;
f) denumirea/numele şi adresa beneficiarului bunurilor sau serviciilor, precum şi codul de �nregistrare �n scopuri de TVA sau codul de identificare fiscală al beneficiarului, dacă acesta este o persoană impozabilă ori o persoană juridică neimpozabilă;
g) denumirea/numele beneficiarului care nu este stabilit �n Rom�nia şi care şi-a desemnat un reprezentant fiscal, precum şi denumirea/numele, adresa şi codul de �nregistrare prevăzut la art. 153 ale reprezentantului fiscal;
h) denumirea şi cantitatea bunurilor livrate, denumirea serviciilor prestate, precum şi particularitățile prevăzute la art. 125^1 alin. (3) �n definirea bunurilor, �n cazul livrării intracomunitare de mijloace de transport noi;
i) baza de impozitare a bunurilor şi serviciilor ori, după caz, avansurile facturate, pentru fiecare cotă, scutire sau operaţiune netaxabilă, prețul unitar, exclusiv taxa, precum şi rabaturile, remizele, risturnele şi alte reduceri de preț, �n cazul �n care acestea nu sunt incluse �n prețul unitar;
j) indicarea cotei de taxă aplicate şi a sumei taxei colectate, exprimate �n lei, �n funcție de cotele taxei;
k) �n cazul �n care factura este emisă de beneficiar �n numele şi �n contul furnizorului, menţiunea �autofactură�;
l) �n cazul �n care este aplicabilă o scutire de taxă, trimiterea la dispozițiile aplicabile din prezentul titlu ori din Directiva 112 sau orice altă menţiune din care să rezulte că livrarea de bunuri ori prestarea de servicii face obiectul unei scutiri;
m) �n cazul �n care clientul este persoană obligată la plata TVA, menţiunea �taxare inversă�;
n) �n cazul �n care se aplică regimul special pentru agențiile de turism, menţiunea �regimul marjei - agenții de turism�;
o) dacă se aplică unul dintre regimurile speciale pentru bunuri second-hand, opere de artă, obiecte de colecție şi antichităţi, una dintre mențiunile �regimul marjei - bunuri second-hand�, �regimul marjei - opere de artă� sau �regimul marjei - obiecte de colecție şi antichităţi�, după caz;
p) �n cazul �n care exigibilitatea TVA intervine la data �ncasării contravalorii integrale sau parțiale a livrării de bunuri ori a prestării de servicii, menţiunea �TVA la �ncasare�;
r) o referire la alte facturi sau documente emise anterior, atunci c�nd se emit mai multe facturi ori documente pentru aceeași operațiune.
(20) Facturile emise �n sistem simplificat �n condițiile prevăzute la alin. (11) şi (12) trebuie să conţină cel puţin următoarele informații:
a) data emiterii;
b) identificarea persoanei impozabile care a livrat bunurile sau a prestat serviciile;
c) identificarea tipului de bunuri sau servicii furnizate;
d) suma taxei colectate sau informațiile necesare pentru calcularea acesteia;
e) �n cazul documentelor sau mesajelor tratate drept factură �n conformitate cu prevederile alin. (2), o referire specifică şi clară la factura iniţială şi la detaliile specifice care se modifică.
(21) �n situaţia prevăzută la alin. (4) lit. b) pct. 1, furnizorul/prestatorul stabilit �n Rom�nia poate să omită din factura informațiile prevăzute la alin. (19) lit. i) şi j) şi să indice, �n schimb, valoarea impozabilă a bunurilor livrate/serviciilor prestate, referindu-se la cantitatea sau volumul acestora şi la natura lor. �n cazul aplicării prevederilor alin. (4) lit. b) pct. 2, factura emisă de furnizorul/prestatorul care nu este stabilit �n Rom�nia poate să nu conţină informațiile prevăzute la echivalentul din Directiva 112 al alin. (19) lit. i) şi j).
(22) Sumele indicate pe factură se pot exprima �n orice monedă cu condiția ca valoarea TVA colectată să fie exprimată �n lei. �n situaţia �n care valoarea taxei colectate este exprimată �ntr-o altă monedă, aceasta va fi convertită �n lei utiliz�nd cursul de schimb prevăzut la art. 139^1.
(23) Utilizarea facturii electronice face obiectul acceptării de către destinatar.
(24) Autenticitatea originii, integritatea conținutului şi lizibilitatea unei facturi, indiferent că este pe suport h�rtie sau �n format electronic, trebuie garantate de la momentul emiterii p�nă la sf�rșitul perioadei de stocare a facturii. Fiecare persoană impozabilă stabilește modul de garantare a autenticităţii originii, a integrităţii conținutului şi a lizibilităţii facturii. Acest lucru poate fi realizat prin controale de gestiune care stabilesc o pistă fiabilă de audit �ntre o factură şi o livrare de bunuri sau prestare de servicii. �Autenticitatea originii� �nseamnă asigurarea identităţii furnizorului sau a emitentului facturii. �Integritatea conținutului� �nseamnă ca nu a fost modificat conținutul impus �n conformitate cu prezentul articol.
(25) �n afară de controalele de gestiune menţionate la alin. (24), alte exemple de tehnologii care asigură autenticitatea originii şi integrităţii conținutului facturii electronice sunt:
a) o semnătură electronică avansată �n sensul art. 2 alin. (2) din Directiva 1999/93/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 decembrie 1999 privind un cadru comunitar pentru semnăturile electronice, bazată pe un certificat calificat şi creată de un dispozitiv securizat de creare a semnăturii �n sensul art. 2 alin. (6) şi (10) din Directiva 1999/93/CE;
b) un schimb electronic de date (electronic data interchange - EDI), astfel cum a fost definit la art. 2 din anexa I la Recomandările Comisiei 1994/820/CE din 19 octombrie 1994 privind aspectele juridice ale schimbului electronic de date, �n cazul �n care acordul privind schimbul prevede utilizarea unor proceduri prin care se garantează autenticitatea originii şi integritatea datelor.
(26) �n cazul facturilor emise prin mijloace electronice de furnizori/prestatori care sunt stabiliți �n ţări cu care nu există niciun instrument juridic privind asistenţa reciprocă av�nd o sferă de aplicare similară celei prevăzute de Directiva 2010/24/UE a Consiliului Uniunii Europene din 16 martie 2010 privind asistenţa reciprocă �n materie de recuperare a creanțelor legate de impozite, taxe şi alte măsuri şi de Regulamentul (UE) 904/2010 al Consiliului din 7 octombrie 2010 privind cooperarea administrativă şi combaterea fraudei �n domeniul taxei pe valoarea adăugată, pentru livrări de bunuri sau prestări de servicii care au locul �n Rom�nia, asigurarea autenticităţii originii şi integrităţii conținutului facturii trebuie realizată exclusiv prin una din tehnologiile prevăzute la alin. (25).
(27) �n situaţia �n care pachete care conțin mai multe facturi emise prin mijloace electronice sunt transmise sau puse la dispoziția aceluiași destinatar, informațiile care sunt comune facturilor individuale pot fi menţionate o singură dată, cu condiția ca acestea să fie accesibile pentru fiecare factură.
(28) Semnarea şi ştampilarea facturilor nu constituie elemente obligatorii pe care trebuie să le conţină factura.
(29) Stocarea prin mijloace electronice a facturilor reprezintă stocarea datelor prin echipamente electronice de procesare, inclusiv compresia digitală, şi de stocare şi utiliz�nd mijloace prin cablu, unde radio, sisteme optice sau alte mijloace electromagnetice.
(30) Persoana impozabilă trebuie să asigure stocarea copiilor facturilor pe care le-a emis sau care au fost emise de client ori de un terț �n numele şi �n contul sau, precum şi a tuturor facturilor primite.
(31) Persoana impozabilă poate decide locul de stocare a facturilor, cu condiția ca acestea sau informațiile stocate conform alin. (30) să fie puse la dispoziția autorităţilor competente fără nicio �nt�rziere ori de c�te ori se solicită acest lucru. Cu toate acestea, locul de stocare a facturilor ales de persoana impozabilă nu poate fi situat pe teritoriul unei ţări cu care nu există niciun instrument juridic referitor la asistenţa reciprocă av�nd o sferă de aplicare similară celei prevăzute de Directiva 2010/24/UE şi de Regulamentul (UE) 904/2010 sau la dreptul menţionat la alin. (35) de a accesa prin mijloace electronice, de a descărca şi de a utiliza facturile respective.
(32) Prin excepție de la prevederile alin. (31), persoana impozabilă care are sediul activităţii economice �n Rom�nia are obligaţia de a stoca pe teritoriul Rom�niei facturile emise şi primite, precum şi facturile emise de client sau de un terț �n numele şi �n contul sau, altele dec�t cele electronice pentru care persoana impozabilă garantează accesul on-line organelor fiscale competente şi pentru care persoana impozabilă poate aplică prevederile alin. (31). Aceeași obligaţie �i revine şi persoanei impozabile stabilite �n Rom�nia printr-un sediu fix cel puţin pe perioada existenţei pe teritoriul Rom�niei a sediului fix.
(33) �n situaţia �n care locul de stocare prevăzut la alin. (31) nu se află pe teritoriul Rom�niei persoanele impozabile stabilite �n Rom�nia �n sensul art. 125^1 alin. (2) trebuie să comunice organelor fiscale competente locul de stocare a facturilor sau a informaţiilor stocate conform alin. (30).
(34) Facturile pot fi stocate pe suport h�rtie sau �n format electronic, indiferent de forma originală �n care au fost trimise ori puse la dispoziţie. �n cazul facturilor stocate prin mijloace electronice, persoanele impozabile vor stoca prin mijloace electronice şi datele ce garantează autenticitatea originii şi integritatea conţinutului facturilor, �n conformitate cu alin. (24) şi (25). �n cazul stocării electronice a facturilor, inclusiv a celor care au fost convertite din format h�rtie �n format electronic, nu este obligatorie aplicarea prevederilor Legii nr. 135/2007 privind arhivarea documentelor �n formă electronică, cu modificările ulterioare.
(35) �n scopuri de control, organele fiscale competente pot solicita traducerea �n limba rom�nă, �n anumite situații sau pentru anumite persoane impozabile, a facturilor emise pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii pentru care locul livrării, respectiv prestării se consideră a fi �n Rom�nia, conform prevederilor art. 132 şi 133, precum şi a facturilor primite de persoane impozabile stabilite �n Rom�nia �n sensul art. 125^1 alin. (2).
(36) �n scopuri de control, �n cazul stocării prin mijloace electronice a facturilor emise sau primite �n alt stat, garant�nd accesul online la date, persoana impozabilă stabilită �n Rom�nia �n sensul art. 125^1 alin. (2) are obligaţia de a permite organelor fiscale competente din Rom�nia accesarea, descărcarea şi utilizarea respectivelor facturi. De asemenea, persoana impozabilă nestabilită �n Rom�nia care stochează prin mijloace electronice facturi emise sau primite pentru livrările de bunuri şi/sau prestările de servicii impozabile �n Rom�nia are obligaţia de a permite organelor fiscale din Rom�nia accesarea, descărcarea şi utilizarea respectivelor facturi, indiferent de statul �n care se afla locul de stocare pentru care a optat.
(1) Persoana impozabilă sau persoana juridică neimpozabilă, obligată la plata taxei �n condiţiile art. 150 alin. (2) - (4) şi (6) şi ale art. 151, trebuie să autofactureze operaţiunile respective p�nă cel mai t�rziu �n a 15-a zi a lunii următoare celei �n care ia naştere faptul generator al taxei, �n cazul �n care persoana respectivă nu se află �n posesia facturii emise de furnizor/prestator.
(2) Persoana impozabilă sau persoana juridică neimpozabilă, obligată la plata taxei �n condiţiile art. 150 alin. (2) - (4) şi (6), trebuie să autofactureze suma avansurilor plătite �n legătură cu operaţiunile respective cel t�rziu p�nă �n cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei �n care a plătit avansurile, �n cazul �n care persoana respectivă nu se află �n posesia facturii emise de furnizor/prestator, cu excepţia situaţiei �n care faptul generator de taxă a intervenit �n aceeaşi lună, caz �n care sunt aplicabile prevederile alin. (1).
(3) La primirea facturii privind operaţiunile prevăzute la alin. (1) şi (2), persoana impozabilă sau persoana juridică neimpozabilă va �nscrie pe factură o referire la autofacturare, iar pe autofactură, o referire la factură.
(4) �n cazul livrărilor �n vederea testării sau pentru verificarea conformităţii, a stocurilor �n regim de consignaţie sau a stocurilor puse la dispoziţie clientului, la data punerii la dispoziţie sau a expedierii bunurilor, persoana impozabilă va emite către destinatarul bunurilor un document care cuprinde următoarele informaţii:
a) un număr de ordine secvenţial şi data emiterii documentului;
b) denumirea/numele şi adresa părţilor;
c) data punerii la dispoziţie sau a expedierii bunurilor;
d) denumirea şi cantitatea bunurilor.
(5) �n cazurile prevăzute la alin. (4), persoana impozabilă trebuie să emită un document către destinatarul bunurilor, �n momentul returnării parţiale sau integrale a bunurilor de către acesta din urmă. Acest document trebuie să cuprindă informaţiile prevăzute la alin. (4), cu excepţia datei punerii la dispoziţie sau a expedierii bunurilor, care este �nlocuită de data primirii bunurilor.
(6) Pentru operaţiunile menţionate la alin. (4), factura se emite �n momentul �n care destinatarul devine proprietarul bunurilor şi cuprinde o referire la documentele emise conform alin. (4) şi (5).
(7) Documentele prevăzute la alin. (4) şi (5) nu trebuie emise �n situaţia �n care persoana impozabilă efectuează livrări de bunuri �n regim de consignaţie sau livrează bunuri pentru stocuri puse la dispoziție clientului, din Rom�nia �n alt stat membru care nu aplică masuri de simplificare, situaţie �n care trebuie să autofactureze transferul de bunuri, conform art. 155 alin. (8).)
(8) �n cazul �n care persoana impozabilă care pune la dispoziţie bunurile sau le expediază destinatarului nu este stabilită �n Rom�nia, nu are obligaţia să emită documentele prevăzute la alin. (4) şi (5). �n acest caz, persoana impozabilă care este destinatarul bunurilor �n Rom�nia va fi cea care va emite un document care cuprinde informaţiile prevăzute la alin. (4), cu excepţia datei punerii la dispoziţie sau expedierii, care este �nlocuită de data primirii bunurilor.
(9) Persoana impozabilă care primeşte bunurile �n Rom�nia, �n cazurile prevăzute la alin. (8), va emite, de asemenea, un document, �n momentul returnării parţiale sau integrale a bunurilor. Acest document cuprinde informaţiile prevăzute la alin. (4), cu excepţia datei punerii la dispoziţie sau expedierii, care este �nlocuită de data la care bunurile sunt returnate. �n plus, se va face o referinţă la acest document �n factura primită, la momentul la care persoana impozabilă devine proprietara bunurilor sau la momentul la care se consideră că bunurile i-au fost livrate.
(9^1) �n situaţia bunurilor livrate �n regim de consignaţie sau pentru stocuri puse la dispoziţia clientului, de către o persoană impozabilă care nu este stabilită �n Rom�nia, persoana impozabilă care este destinatarul bunurilor �n Rom�nia va emite documentele prevăzute la alin.(8) şi (9) numai dacă se aplică măsuri de simplificare.
(10) Transferul parţial sau integral de active, prevăzut la art. 128 alin. (7) şi la art. 129 alin. (7), se va evidenţia �ntr-un document �ntocmit de părţile implicate �n operaţiune, fiecare parte primind un exemplar al acestuia. Acest document trebuie să conţină următoarele informaţii:
a) un număr de ordine secvenţial şi data emiterii documentului;
b) data transferului;
c) denumirea/numele, adresa şi codul de �nregistrare �n scopuri de TVA, prevăzut la art. 153, al ambelor părţi, după caz;
d) o descriere exactă a operaţiunii;
e) valoarea transferului.
ART. 156 Evidenţa operaţiunilor
(1) Persoanele impozabile stabilite �n Rom�nia trebuie să ţină evidenţe corecte şi complete ale tuturor operaţiunilor efectuate �n desfăşurarea activităţii lor economice.
(2) Persoanele obligate la plata taxei pentru orice operaţiune sau care se identifică drept persoane �nregistrate �n scopuri de TVA, conform prezentului titlu, �n scopul desfăşurării oricărei operaţiuni, trebuie să ţină evidenţe pentru orice operaţiune reglementată de prezentul titlu.
(3) Persoanele impozabile şi persoanele juridice neimpozabile trebuie să ţină evidenţe corecte şi complete ale tuturor achiziţiilor intracomunitare.
(4) Evidenţele prevăzute la alin. (1) - (3) trebuie �ntocmite şi păstrate astfel �nc�t să cuprindă informaţiile, documentele şi conturile, inclusiv registrul nontransferurilor şi registrul bunurilor primite din alt stat membru, �n conformitate cu prevederile din norme. Norme metodologice
(5) �n cazul asociaţiilor �n participaţiune care nu constituie o persoană impozabilă, drepturile şi obligaţiile legale privind taxa revin asociatului care contabilizează veniturile şi cheltuielile, potrivit contractului �ncheiat �ntre părţi.
(1) Perioada fiscală este luna calendaristică.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), perioada fiscală este trimestrul calendaristic pentru persoana impozabilă care �n cursul anului calendaristic precedent a realizat o cifră de afaceri din operaţiuni taxabile şi/sau scutite cu drept de deducere şi/sau neimpozabile �n Rom�nia conform art. 132 şi 133, dar care dau drept de deducere conform art. 145 alin. (2) lit. b), care nu a depăşit plafonul de 100.000 euro al cărui echivalent �n lei se calculează conform normelor, cu excepţia situaţiei �n care persoana impozabilă a efectuat �n cursul anului calendaristic precedent una sau mai multe achiziţii intracomunitare de bunuri.
(3) Persoana impozabilă care se �nregistrează �n cursul anului trebuie să declare, cu ocazia �nregistrării conform art. 153, cifra de afaceri pe care preconizează să o realizeze �n perioada rămasă p�nă la sf�rşitul anului calendaristic. Dacă cifra de afaceri estimată nu depăşeşte plafonul prevăzut la alin. (2), recalculat corespunzător numărului de luni rămase p�nă la sf�rşitul anului calendaristic, persoana impozabilă va depune deconturi trimestriale �n anul �nregistrării.
(4) �ntreprinderile mici care se �nregistrează �n scopuri de TVA, conform art. 153, �n cursul anului, trebuie să declare cu ocazia �nregistrării cifra de afaceri obţinută, recalculată �n baza activităţii corespunzătoare unui an calendaristic �ntreg. Dacă această cifră de afaceri recalculată depăşeşte plafonul prevăzut la alin. (2), �n anul respectiv perioada fiscală va fi luna calendaristică, conform alin. (1). Dacă această cifră de afaceri recalculată nu depăşeşte plafonul prevăzut la alin. (2), persoana impozabilă va utiliza trimestrul calendaristic ca perioadă fiscală, cu excepţia situaţiei �n care a efectuat �n cursul anului calendaristic respectiv una sau mai multe achiziţii intracomunitare de bunuri �nainte de �nregistrarea �n scopuri de TVA conform art. 153.
(5) Dacă cifra de afaceri efectiv obţinută �n anul �nregistrării, recalculată �n baza activităţii corespunzătoare unui an calendaristic �ntreg, depăşeşte plafonul prevăzut la alin. (2), �n anul următor perioada fiscală va fi luna calendaristică, conform alin. (1). Dacă această cifră de afaceri efectivă nu depăşeşte plafonul prevăzut la alin. (2), persoana impozabilă va utiliza trimestrul calendaristic ca perioadă fiscală cu excepţia situaţiei �n care persoana impozabilă a efectuat �n cursul anului calendaristic precedent una sau mai multe achiziţii intracomunitare de bunuri.
(6) Persoana impozabilă care, potrivit alin. (2) şi (5), are obligaţia depunerii deconturilor trimestriale trebuie să depună la organele fiscale competente, p�nă la data de 25 ianuarie inclusiv, o declaraţie de menţiuni �n care să �nscrie cifra de afaceri din anul precedent şi o menţiune referitoare la faptul că nu a efectuat achiziţii intracomunitare de bunuri �n anul precedent. Fac excepţie de la prevederile prezentului alineat persoanele impozabile care solicită scoaterea din evidenţa persoanelor �nregistrate �n scopuri de TVA, conform art. 153, �n vederea aplicării regimului special de scutire prevăzut la art. 152.
(6^1) Prin excepţie de la prevederile alin. (2)�(6), pentru persoana impozabilă care utilizează trimestrul calendaristic ca perioadă fiscală şi care efectuează o achiziţie intracomunitară de bunuri taxabilă �n Rom�nia, perioada fiscală devine luna calendaristică �ncep�nd cu:
a) prima lună a unui trimestru calendaristic, dacă exigibilitatea taxei aferente achiziţiei intracomunitare de bunuri intervine �n această primă lună a respectivului trimestru;
b) a treia lună a trimestrului calendaristic, dacă exigibilitatea taxei aferente achiziţiei intracomunitare de bunuri intervine �n a doua lună a respectivului trimestru. Primele două luni ale trimestrului respectiv vor constitui o perioadă fiscală distinctă, pentru care persoana impozabilă va avea obligaţia depunerii unui decont de taxă conform art. 156^2 alin. (1);
c) prima lună a trimestrului calendaristic următor, dacă exigibilitatea taxei aferente achiziţiei intracomunitare de bunuri intervine �n a treia lună a unui trimestru calendaristic.
(6^2) Persoana impozabilă care potrivit alin. (6^1) este obligată să �şi schimbe perioada fiscală trebuie să depună o declaraţie de menţiuni la organul fiscal competent, �n termen de maximum 5 zile lucrătoare de la finele lunii �n care intervine exigibilitatea achiziţiei intracomunitare care generează această obligaţie, şi va utiliza ca perioadă fiscală luna calendaristică pentru anul curent şi pentru anul următor. Dacă �n cursul anului următor nu efectuează nicio achiziţie intracomunitară de bunuri, persoana respectivă va reveni conform alin. (1) la trimestrul calendaristic drept perioadă fiscală. �n acest sens va trebui să depună declaraţia de menţiuni prevăzută la alin. (6).
(7) Prin norme se stabilesc situaţiile şi condiţiile �n care se poate folosi o altă perioadă fiscală dec�t luna sau trimestrul calendaristic, cu condiţia ca această perioadă să nu depăşească un an calendaristic. Norme metodologice
(1) Persoanele �nregistrate conform art. 153 trebuie să depună la organele fiscale competente, pentru fiecare perioadă fiscală, un decont de taxă, p�nă la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei �n care se �ncheie perioada fiscală respectivă.
(2) Decontul de taxă �ntocmit de persoanele �nregistrate conform art. 153 va cuprinde suma taxei deductibile pentru care ia naştere dreptul de deducere �n perioada fiscală de raportare şi, după caz, suma taxei pentru care se exercită dreptul de deducere, �n condiţiile prevăzute la art. 147^1 alin. (2), suma taxei colectate a cărei exigibilitate ia naştere �n perioada fiscală de raportare şi, după caz, suma taxei colectate care nu a fost �nscrisă �n decontul perioadei fiscale �n care a luat naştere exigibilitatea taxei, precum şi alte informaţii prevăzute �n modelul stabilit de Ministerul Finanţelor Publice.
(3) Datele �nscrise incorect �ntr-un decont de taxă se pot corecta prin decontul unei perioade fiscale ulterioare şi se vor �nscrie la r�ndurile de regularizări.
ART. 156^3 Decontul special de taxă şi alte declaraţii
(1) Decontul special de taxă se depune la organele fiscale competente de către persoanele care nu sunt �nregistrate şi care nu trebuie să se �nregistreze conform art. 153, astfel:
a) pentru achiziţii intracomunitare de bunuri taxabile, altele dec�t cele prevăzute la lit. b) şi c), de către persoanele impozabile �nregistrate conform art. 153^1;
b) pentru achiziţii intracomunitare de mijloace de transport noi, de către orice persoană, indiferent dacă este sau nu �nregistrată conform art. 153^1;
c) pentru achiziţii intracomunitare de produse accizabile, de către persoanele impozabile şi persoanele juridice neimpozabile, indiferent dacă sunt sau nu �nregistrate conform art. 153^1;
d) pentru operaţiunile şi de către persoanele obligate la plata taxei, conform art. 150 alin. (2) - (4) şi (6);
e) pentru operaţiunile şi de către persoanele obligate la plata taxei conform art. 150 alin. (5), cu excepţia situaţiei �n care are loc un import de bunuri sau o achiziţie intracomunitară de bunuri.
(2) Decontul special de taxă trebuie �ntocmit potrivit modelului stabilit prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi se depune p�nă la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei �n care ia naştere exigibilitatea operaţiunilor menţionate la alin. (1). Decontul special de taxă trebuie depus numai pentru perioadele �n care ia naştere exigibilitatea taxei. Prin excepţie, persoanele care nu sunt �nregistrate �n scopuri de TVA conform art. 153, indiferent dacă sunt sau nu �nregistrate conform art. 153^1, sunt obligate să depună decontul special de taxă pentru achiziţiile intracomunitare de mijloace de transport noi, �nainte de �nmatricularea acestora �n Rom�nia, dar nu mai t�rziu de data de 25 a lunii următoare celei �n care ia naştere exigibilitatea taxei aferente respectivei achiziţii intracomunitare. De asemenea, persoanele care sunt �nregistrate �n scopuri de TVA conform art. 153^1 şi care au obligaţia plăţii taxei pentru achiziţiile intracomunitare de mijloace de transport care nu sunt considerate noi conform art. 125^1 alin.(3), au obligaţia să depună decontul special de taxă pentru respectivele achiziţii intracomunitare �nainte de �nmatricularea mijloacelor de transport �n Rom�nia, dar nu mai t�rziu de data de 25 a lunii următoare celei �n care ia naştere exigibilitatea taxei aferente achiziţiei intracomunitare.
(3) �n aplicarea alin. (2), organele fiscale competente �n administrarea persoanelor prevăzute la alin. (1) lit. b), respectiv a persoanelor care nu sunt �nregistrate şi care nu trebuie să se �nregistreze conform art. 153, indiferent dacă sunt sau nu sunt �nregistrate conform art. 153^1, vor elibera, �n scopul �nmatriculării mijlocului de transport nou, un certificat care să ateste plata taxei, ale cărui model şi conţinut vor fi stabilite prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. �n cazul achiziţiilor intracomunitare de mijloace de transport care nu sunt noi �n sensul art. 125^1 alin. (3), efectuate de persoanele �nregistrate �n scopuri de TVA conform art. 153^1, �n vederea �nmatriculării, organele fiscale competente vor elibera un certificat care să ateste plata taxei �n Rom�nia sau din care să rezulte că nu se datorează taxa �n Rom�nia, �n conformitate cu prevederile legale.
(4) Persoanele impozabile �nregistrate �n scopuri de TVA, conform art. 153, a căror cifră de afaceri, astfel cum este prevăzută la art. 152 alin. (2), realizată la finele unui an calendaristic, este inferioară sumei de 220.000 de lei, trebuie să comunice printr-o notificare scrisă organelor fiscale de care aparţin, p�nă la data de 25 februarie inclusiv a anului următor, următoarele informaţii:
a) suma totală a livrărilor de bunuri şi a prestărilor de servicii către persoane �nregistrate �n scopuri de TVA, conform art. 153, precum şi suma taxei aferente;
b) suma totală a livrărilor de bunuri şi a prestărilor de servicii către persoane care nu sunt �nregistrate �n scopuri de TVA, conform art. 153, precum şi suma taxei aferente.
(5) Persoanele impozabile ne�nregistrate �n scopuri de TVA, conform art. 153, a căror cifră de afaceri, astfel cum este prevăzută la art. 152 alin. (2), dar excluz�nd veniturile obţinute din v�nzarea de bilete de transport internaţional rutier de persoane, realizată la finele unui an calendaristic, este inferioară sumei de 220.000 de lei, trebuie să comunice printr-o notificare scrisă organelor fiscale competente, p�nă la data de 25 februarie inclusiv a anului următor, următoarele informaţii:
a) suma totală a livrărilor de bunuri şi a prestărilor de servicii către persoane �nregistrate �n scopuri de TVA, conform art. 153;
b) suma totală a livrărilor de bunuri şi a prestărilor de servicii către persoane care nu sunt �nregistrate �n scopuri de TVA, conform art. 153;
c) suma totală şi taxa aferentă achiziţiilor de la persoane �nregistrate �n scopuri de TVA, conform art. 153;
d) suma totală a achiziţiilor de la persoane care nu sunt �nregistrate �n scopuri de TVA, conform art. 153.
(6) Persoanele impozabile �nregistrate �n scopuri de TVA conform art. 153, care prestează servicii de transport internaţional, trebuie să comunice printr-o notificare scrisă organelor fiscale competente, p�nă la data de 25 februarie inclusiv a anului următor, suma totală a veniturilor obţinute din v�nzarea de bilete pentru transportul rutier internaţional de persoane cu locul de plecare din Rom�nia.
(7) Importatorii care deţin o autorizaţie unică pentru proceduri vamale simplificate eliberată de alt stat membru sau care efectuează importuri de bunuri �n Rom�nia din punct de vedere al TVA pentru care nu au obligaţia de a depune declaraţii vamale de import trebuie să depună la organele vamale o declaraţie de import pentru TVA şi accize la data la care intervine exigibilitatea taxei conform prevederilor art. 136.
(8) Persoana impozabilă care este beneficiar al transferului de active prevăzut la art. 128 alin.(7), care nu este �nregistrată �n scopuri de TVA conform art. 153 şi nu se va �nregistra �n scopuri de TVA ca urmare a transferului, trebuie să depună, p�nă la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei �n care a avut loc transferul, o declaraţie privind sumele rezultate ca urmare a ajustărilor taxei pe valoarea adăugată efectuate conform art. 128 alin.(4), art. 148, 149 sau 161.
(9) După anularea �nregistrării �n scopuri de TVA, conform art. 153 alin. (9) lit. g), persoanele impozabile depun o declaraţie p�nă la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei �n care a intervenit obligaţia sau, după caz, dreptul de ajustare/corecţie a ajustărilor/regularizare a taxei pe valoarea adăugată privind sumele rezultate ca urmare a acestor ajustări/corecţii a ajustărilor/regularizări efectuate �n următoarele situaţii:
a) nu au efectuat ajustările de taxă prevăzute de lege �n ultimul decont depus �nainte de scoaterea din evidenţa persoanelor �nregistrate �n scopuri de TVA sau au efectuat ajustări incorecte, conform art. 128 alin. (4), art. 148, 149 sau 161;
b) trebuie să efectueze regularizările prevăzute la art. 134 alin. (5) sau să ajusteze baza de impozitare conform prevederilor art. 138, pentru operaţiuni realizate �nainte de anularea �nregistrării;
c) trebuie să efectueze alte ajustări ale taxei pe valoarea adăugată �n conformitate cu prevederile din norme.
(10) Persoanele impozabile al căror cod de �nregistrare �n scopuri de TVA a fost anulat potrivit prevederilor art. 153 alin. (9) lit. a) - e) trebuie să depună o declaraţie privind taxa colectată care trebuie plătită, p�nă la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei �n care a intervenit exigibilitatea taxei pentru livrări de bunuri/prestări de servicii efectuate şi/sau pentru achiziţii de bunuri şi/sau servicii pentru care sunt persoane obligate la plata taxei, a căror exigibilitate de taxă intervine �n perioada �n care persoana impozabilă nu are un cod valabil de TVA, respectiv:
a) taxa colectată care trebuie plătită �n conformitate cu prevederile art. 11 alin. (1^1) şi (1^3) pentru livrări de bunuri/prestări de servicii efectuate şi/sau pentru achiziţii de bunuri şi/sau servicii pentru care sunt persoane obligate la plata taxei, efectuate �n perioada �n care persoana impozabilă nu are un cod valabil de TVA;
b) taxa colectată care trebuie plătită pentru livrări de bunuri/prestări de servicii efectuate �nainte de anularea �nregistrării �n scopuri de TVA a persoanelor impozabile care au aplicat sistemul TVA la �ncasare, dar a căror exigibilitate de taxă potrivit art. 134^2 alin. (3) - (8) intervine �n perioada �n care persoana impozabilă nu are un cod valabil de TVA.
(10^1) Persoanele impozabile care au aplicat sistemul TVA la �ncasare şi al căror cod de �nregistrare �n scopuri de TVA a fost anulat potrivit prevederilor art. 153 alin. (9) lit. g) trebuie să depună o declaraţie privind taxa colectată care trebuie plătită, p�nă la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei �n care a intervenit exigibilitatea taxei pentru livrări de bunuri/prestări de servicii efectuate �nainte de anularea �nregistrării �n scopuri de TVA, dar a căror exigibilitate de taxă potrivit art. 134^2 alin. (3) - (8) intervine �n perioada �n care persoana impozabilă nu are un cod valabil de TVA.
(11) Persoana impozabilă prevăzută la �art. 134^2 alin. (3) lit. a), care trebuie să aplice sistemul TVA la �ncasare potrivit prevederilor �art. 134^2 alin. (3) - (8), are obligaţia să depună la organele fiscale competente, p�nă la data de 25 ianuarie inclusiv, o notificare din care să rezulte că cifra de afaceri din anul calendaristic precedent, determinată potrivit prevederilor �art. 134^2 alin. (3), nu depăşeşte plafonul de 2.250.000 lei. Nu are obligaţia să depună notificarea persoana impozabilă care a aplicat sistemul TVA la �ncasare �n anul calendaristic precedent şi care este obligată să continue aplicarea sistemului TVA la �ncasare ca urmare a faptului că cifra sa de afaceri nu a depăşit �n anul calendaristic precedent plafonul de 2.250.000 lei. �n situaţia �n care persoana impozabilă prevăzută la �art. 134^2 alin. (3) lit. a), care trebuie să aplice sistemul TVA la �ncasare, nu depune notificarea, aceasta va fi �nregistrată din oficiu de organele fiscale competente, �ncep�nd cu data �nscrisă �n decizia de �nregistrare, �n Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la �ncasare prevăzut la alin. (13). �n perioada cuprinsă �ntre data la care persoana impozabilă avea obligaţia aplicării sistemului TVA la �ncasare şi data �nregistrării din oficiu de către organele fiscale competente �n Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la �ncasare:
a) dreptul de deducere a TVA aferente achiziţiilor efectuate de persoana impozabilă este am�nat p�nă �n momentul �n care taxa aferentă bunurilor şi serviciilor care i-au fost livrate/prestate a fost plătită furnizorului/prestatorului său, �n conformitate cu prevederile art. 145 alin. (1^2), iar pentru livrările de bunuri/prestările de servicii efectuate de persoana impozabilă �n perioada respectivă se aplică regulile privind exigibilitatea taxei prevăzute la art. 134^2 alin. (3) - (8);
b) dreptul de deducere a TVA aferente achiziţiilor efectuate de beneficiari care nu aplică sistemul TVA la �ncasare de la persoanele impozabile respective se exercită aplic�ndu-se regulile generale de deducere prevăzute la art. 145 alin. (1). De la data �nregistrării din oficiu a furnizorului/prestatorului �n Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la �ncasare, beneficiarul deduce TVA pentru achiziţiile realizate de la acesta pe măsura plăţii �n conformitate cu prevederile art. 145 alin. (1^1).
(11^1) C�nd se constată că persoana impozabilă a fost �nregistrată de organele fiscale, �n temeiul alin. (11) sau al art. II din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobată cu modificări prin Legea nr. 208/2012, ca urmare a unei erori, �n Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la �ncasare, aceasta va fi radiată, din oficiu sau la cererea persoanei impozabile, de organele fiscale competente din Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la �ncasare, �ncep�nd cu data �nscrisă �n decizia de �ndreptare a erorii materiale. Pe perioada cuprinsă �ntre data �nregistrării şi data radierii �n/din Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la �ncasare:
a) persoana impozabilă care nu avea obligaţia de a aplica sistemul TVA la �ncasare aplică regulile generale privind exigibilitatea taxei, prevăzute la art. 134^2 alin. (1) şi (2), iar dreptul de deducere a TVA aferente achiziţiilor efectuate de persoana impozabilă �n perioada respectivă se exercită �n conformitate cu prevederile art. 145 alin. (1). Persoana impozabilă nu este �nsă sancţionată �n cazul �n care �n perioada respectivă aplică sistemul TVA la �ncasare prevăzut la art. 134^2 alin. (3) - (8) şi �şi exercită dreptul de deducere potrivit prevederilor art. 145 alin. (1^2);
b) dreptul de deducere a TVA aferente achiziţiilor efectuate de beneficiari care nu aplică sistemul TVA la �ncasare de la persoanele impozabile respective nu se exercită pe măsura plăţii potrivit prevederilor art. 145 alin. (1^1), indiferent de regimul aplicat de furnizor/prestator �n perioada respectivă.
(12) Persoana impozabilă care aplică sistemul TVA la �ncasare şi care depăşeşte �n cursul anului calendaristic curent plafonul de 2.250.000 lei are obligaţia să depună la organele fiscale competente, p�nă la data de 25 inclusiv a lunii următoare perioadei fiscale �n care a depăşit plafonul, o notificare din care să rezulte cifra de afaceri realizată, determinată potrivit prevederilor �art. 134^2 �alin. (3), �n vederea schimbării sistemului aplicat potrivit prevederilor �art. 134^2 alin. (4). �n situaţia �n care persoana impozabilă care depăşeşte plafonul nu depune notificarea, aceasta va fi radiată din oficiu de organele fiscale competente, �ncep�nd cu data �nscrisă �n decizia de radiere, din Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la �ncasare prevăzut la alin. (13). �n perioada cuprinsă �ntre data la care persoana impozabilă avea obligaţia de a nu mai aplica sistemul TVA la �ncasare şi data radierii din oficiu de către organele fiscale competente din Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la �ncasare:
a) pentru livrările de bunuri/prestările de servicii efectuate de persoana impozabilă se aplică regulile generale privind exigibilitatea taxei, prevăzute la �art. 134^2 �alin. (1) şi (2), iar dreptul de deducere a TVA aferente achiziţiilor efectuate de persoana impozabilă �n perioada respectivă se exercită �n conformitate cu prevederile art. 145 alin. (1);
b) dreptul de deducere a TVA aferente achiziţiilor efectuate de beneficiari care nu aplică sistemul TVA la �ncasare de la persoanele impozabile respective se exercită pe măsura plăţii �n conformitate cu prevederile art. 145 alin. (1^1). De la data radierii din oficiu a furnizorului/prestatorului din Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la �ncasare, beneficiarul deduce TVA pentru achiziţiile realizate de la acesta �n conformitate cu prevederile art. 145 alin. (1).
(12^1) C�nd se constată că persoana impozabilă a fost radiată de organele fiscale, ca urmare a unei erori, din Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la �ncasare, aceasta va fi �nregistrată, din oficiu sau la cererea persoanei impozabile, de organele fiscale competente, �ncep�nd cu data �nscrisă �n decizia de �ndreptare a erorii materiale, �n Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la �ncasare. Pe perioada cuprinsă �ntre data radierii şi data �nregistrării din/�n Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la �ncasare:
a) persoana impozabilă continuă aplicarea sistemului TVA la �ncasare prevăzut la art. 134^2�� alin. (3) - (8) şi �şi exercită dreptul de deducere potrivit prevederilor art. 145 alin. (1^2). Persoana impozabilă nu este �nsă sancţionată �n cazul �n care, �n perioada respectivă, aplică regulile generale privind exigibilitatea taxei, prevăzute la art. 134^2� alin. (1) şi (2), şi �şi exercită dreptul de deducere a TVA aferente achiziţiilor �n conformitate cu prevederile art. 145 alin. (1);
b) dreptul de deducere a TVA aferente achiziţiilor efectuate de beneficiari care nu aplică sistemul TVA la �ncasare de la persoanele impozabile respective nu se exercită pe măsura plăţii potrivit prevederilor art. 145 alin. (1^1), indiferent de regimul aplicat de furnizor/prestator �n perioada respectivă.
(13) Agenţia Naţională de Administrare Fiscală organizează Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la �ncasare conform �art. 134^2 �alin. (3) - (8). Registrul este public şi se afişează pe site-ul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. �nscrierea şi radierea �n/din Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la �ncasare se fac de către organul fiscal competent, pe baza notificărilor depuse de persoanele impozabile potrivit alin. (11) şi (12), p�nă la data de 1 a perioadei fiscale următoare celei �n care a fost depusă notificarea, sau din oficiu, �n condiţiile prevăzute la alin. (11) şi (12). Prin excepţie, persoanele impozabile �nregistrate �n scopuri de TVA �n cursul anului calendaristic, prevăzute la �art. 134^2 �alin. (3) lit. b), sunt �nregistrate din oficiu de către organele fiscale competente �n Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la �ncasare, de la data �nregistrării acestora �n scopuri de TVA. �n cazul �nregistrării persoanei impozabile �n Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la �ncasare, �n situaţia �n care data publicării �n registru este ulterioară datei de la care persoana impozabilă aplică sistemul TVA la �ncasare, beneficiarii �şi exercită dreptul de deducere �n conformitate cu prevederile art. 145 alin. (1^1), �ncep�nd cu data publicării �n registru. Norme metodologice
ART. 156^4 Declaraţia recapitulativă
(1) Orice persoană impozabilă �nregistrată �n scopuri de TVA conform art. 153 sau 153^1 trebuie să �ntocmească şi să depună la organele fiscale competente, p�nă la data de 25 inclusiv a lunii următoare unei luni calendaristice, o declaraţie recapitulativă �n care menţionează:
a) livrările intracomunitare scutite de taxă �n condiţiile prevăzute la art. 143 alin. (2) lit. a) şi d), pentru care exigibilitatea taxei a luat naştere �n luna calendaristică respectivă;
b) livrările de bunuri efectuate �n cadrul unei operaţiuni triunghiulare prevăzute la art. 132^1 alin. (5) efectuate �n statul membru de sosire a bunurilor şi care se declară drept livrări intracomunitare cu cod T, pentru care exigibilitatea de taxă a luat naştere �n luna calendaristică respectivă;
c) prestările de servicii prevăzute la art. 133 alin. (2) efectuate �n beneficiul unor persoane impozabile nestabilite �n Rom�nia, dar stabilite �n Comunitate, altele dec�t cele scutite de TVA �n statul membru �n care acestea sunt impozabile, pentru care exigibilitatea de taxă a luat naştere �n luna calendaristică respectivă;
d) achiziţiile intracomunitare de bunuri taxabile, pentru care exigibilitatea de taxă a luat naştere �n luna calendaristică respectivă;
e) achiziţiile de servicii prevăzute la art. 133 alin. (2), efectuate de persoane impozabile din Rom�nia care au obligaţia plăţii taxei conform art. 150 alin. (2), pentru care exigibilitatea de taxă a luat naştere �n luna calendaristică respectivă, de la persoane impozabile nestabilite �n Rom�nia, dar stabilite �n Comunitate.
(2) Declaraţia recapitulativă se �ntocmeşte conform modelului stabilit prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, pentru fiecare lună calendaristică �n care ia naştere exigibilitatea taxei pentru astfel de operaţiuni.
(3) Declaraţia recapitulativă cuprinde următoarele informaţii:
a) codul de identificare �n scopuri de TVA al persoanei impozabile din Rom�nia, pe baza căruia respectiva persoană a efectuat livrări intracomunitare de bunuri �n condiţiile menţionate la art. 143 alin. (2) lit. a), a prestat servicii �n condiţiile stabilite la art. 133 alin. (2), altele dec�t cele scutite de TVA �n statul membru �n care acestea sunt impozabile, a efectuat achiziţii intracomunitare taxabile de bunuri din alt stat membru sau a achiziţionat serviciile prevăzute la art. 133 alin. (2), altele dec�t cele scutite de TVA;
b) codul de identificare �n scopuri de TVA al persoanei care achiziţionează bunurile sau primeşte serviciile �n alt stat membru dec�t Rom�nia, pe baza căruia furnizorul sau prestatorul din Rom�nia i-a efectuat o livrare intracomunitară scutită de TVA conform art. 143 alin. (2) lit. a) sau prestările de servicii prevăzute la art. 133 alin. (2), altele dec�t cele scutite de TVA;
c) codul de identificare �n scopuri de TVA din alt stat membru atribuit furnizorului/prestatorului care efectuează o livrare intracomunitară/o prestare de servicii �n condiţiile stabilite la art. 133 alin. (2) sau, după caz, doar codul statului membru din care are loc livrarea intracomunitară sau prestarea de servicii, �n cazul �n care furnizorul/prestatorul nu şi-a �ndeplinit obligaţia de �nregistrare �n scopuri de TVA �n statul respectiv, pentru persoanele din Rom�nia care realizează achiziţii intracomunitare taxabile sau achiziţionează serviciile prevăzute la art. 133 alin. (2), altele dec�t cele scutite de TVA;
d) codul de identificare �n scopuri de TVA din Rom�nia al persoanei impozabile care efectuează un transfer �n alt stat membru şi pe baza căruia a efectuat acest transfer, �n conformitate cu art. 143 alin. (2) lit. d), precum şi codul de identificare �n scopuri de TVA al persoanei impozabile din statul membru �n care s-a �ncheiat expedierea sau transportul bunurilor;
e) codul de identificare �n scopuri de TVA din statul membru �n care a �nceput expedierea sau transportul bunurilor al persoanei impozabile care efectuează �n Rom�nia o achiziţie intracomunitară taxabilă conform art. 130^1 alin. (2) lit. a) sau, după caz, doar codul statului membru respectiv, �n cazul �n care persoana impozabilă nu este identificată �n scopuri de TVA �n acel stat membru, precum şi codul de identificare �n scopuri de TVA din Rom�nia al acestei persoane;
f) pentru livrările intracomunitare de bunuri scutite de TVA conform art. 143 alin. (2) lit. a) şi pentru prestările de servicii prevăzute la art. 133 alin. (2), altele dec�t cele scutite de TVA �n statul membru �n care acestea sunt impozabile, valoarea totală a livrărilor/prestărilor pe fiecare client �n parte;
g) pentru livrările intracomunitare de bunuri ce constau �n transferuri scutite conform art. 143 alin. (2) lit. d), valoarea totală a livrărilor, determinată �n conformitate cu prevederile art. 137 alin. (1) lit. c), pe fiecare cod de identificare �n scopuri de TVA atribuit persoanei impozabile de statul membru �n care s-a �ncheiat expedierea sau transportul bunurilor;
h) pentru achiziţiile intracomunitare taxabile, valoarea totală pe fiecare furnizor �n parte;
i) pentru achiziţiile intracomunitare asimilate care urmează unui transfer din alt stat membru, valoarea totală a acestora stabilită �n conformitate cu prevederile art. 137 alin. (1) lit. c), pe fiecare cod de identificare �n scopuri de TVA atribuit persoanei impozabile de statul membru �n care a �nceput expedierea sau transportul bunurilor sau, după caz, pe codul statului membru respectiv, �n cazul �n care persoana impozabilă nu este identificată �n scopuri de TVA �n acel stat membru;
j) pentru achiziţiile de servicii prevăzute la art. 133 alin. (2), altele dec�t cele scutite de TVA, valoarea totală a acestora pe fiecare prestator �n parte;
k) valoarea ajustărilor de TVA efectuate �n conformitate cu prevederile art. 138 şi art. 138^1 .
Acestea se declară pentru luna calendaristică �n cursul căreia regularizarea a fost comunicată clientului.
(4) Declaraţiile recapitulative se depun numai pentru perioadele �n care ia naştere exigibilitatea taxei pentru operaţiunile menţionate la alin. (1).
(1) Orice persoană trebuie să achite taxa de plată organelor fiscale p�nă la data la care are obligaţia depunerii unuia dintre deconturile sau declaraţiile prevăzute la art. 156^2 şi 156^3.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), persoana impozabilă �nregistrată conform art. 153 va evidenţia �n decontul prevăzut la art. 156^2, at�t ca taxă colectată, c�t şi ca taxă deductibilă, �n limitele şi �n condiţiile stabilite la art. 145 - 147^1, taxa aferentă achiziţiilor intracomunitare, bunurilor şi serviciilor achiziţionate �n beneficiul său, pentru care respectiva persoană este obligată la plata taxei, �n condiţiile art. 150 alin. (2) - (6).
(3) Taxa pentru importuri de bunuri, cu excepţia importurilor scutite de taxă, se plăteşte la organul vamal �n conformitate cu reglementările �n vigoare privind plata drepturilor de import. Importatorii care deţin o autorizaţie unică pentru proceduri vamale simplificate, eliberată de alt stat membru, sau care efectuează importuri de bunuri �n Rom�nia din punct de vedere al TVA pentru care nu au obligaţia de a depune declaraţii vamale de import trebuie să plătească taxa pe valoarea adăugată la organul vamal p�nă la data la care au obligaţia depunerii declaraţiei de import pentru TVA şi accize.
(4) Prin excepție de la prevederile alin. (3), p�nă la data de 31 decembrie 2016 inclusiv, nu se face plata efectivă la organele vamale de către persoanele impozabile �nregistrate �n scopuri de TVA conform art. 153, care au obţinut certificat de am�nare de la plată, �n condițiile stabilite prin ordin al ministrului finanțelor publice. De la data de 1 ianuarie 2017, prin excepție de la prevederile alin. (3), nu se face plata efectivă la organele vamale de către persoanele impozabile �nregistrate �n scopuri de TVA conform art. 153.
(5) Persoanele impozabile prevăzute la alin. (4) evidenţiază taxa aferentă bunurilor importate �n decontul prevăzut la art. 156^2, at�t ca taxă colectată, c�t şi ca taxă deductibilă, �n limitele şi �n condiţiile stabilite la art. 145 - art. 147^1.
(6) �n cazul �n care persoana impozabilă nu este stabilită �n Rom�nia şi este scutită, �n condiţiile art. 154 alin. (3), de la �nregistrare, conform art. 153, organele fiscale competente trebuie să emită o decizie �n care să precizeze modalitatea de plată a taxei pentru livrările de bunuri şi/sau prestările de servicii realizate ocazional, pentru care persoana impozabilă este obligată la plata taxei.
(7) Pentru importul de bunuri scutit de taxă �n condiţiile prevăzute la art. 142 alin. (1) lit. l), organele vamale pot solicita constituirea de garanţii privind taxa pe valoarea adăugată. Garanţia privind taxa pe valoarea adăugată aferentă acestor importuri se constituie şi se eliberează �n conformitate cu condiţiile stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice. Norme metodologice
ART. 158 Responsabilitatea plătitorilor şi a organelor fiscale
(1) Orice persoană obligată la plata taxei poartă răspunderea pentru calcularea corectă şi plata la termenul legal a taxei către bugetul de stat şi pentru depunerea la termenul legal a decontului şi declaraţiilor prevăzute la art. 156^2 - 156^4, la organul fiscal competent, conform prezentului titlu şi legislaţiei vamale �n vigoare.
(2) Taxa se administrează de către organele fiscale şi de autorităţile vamale, pe baza competenţelor lor, aşa cum sunt prevăzute �n prezentul titlu, �n norme şi �n legislaţia vamală �n vigoare.
ART. 158^1 Baza de date privind operaţiunile intracomunitare
Ministerul Finanţelor Publice creează o bază de date electronice care să conţină informaţii privind operaţiunile desfăşurate de persoanele impozabile �nregistrate �n scopuri de TVA, �n vederea realizării schimbului de informaţii �n domeniul taxei pe valoarea adăugată cu statele membre ale Uniunii Europene.
ART. 158^2 Registrul operatorilor intracomunitari
(1) �ncep�nd cu data de 1 august 2010, se �nfiinţează şi se organizează �n cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală Registrul operatorilor intracomunitari care cuprinde toate persoanele impozabile şi persoanele juridice neimpozabile care efectuează operaţiuni intracomunitare, respectiv:
a) livrări intracomunitare de bunuri care au locul �n Rom�nia potrivit art. 132 alin. (1) lit. a) şi care sunt scutite de taxă �n condiţiile prevăzute la art. 143 alin. (2) lit. a) şi d);
b) livrări ulterioare de bunuri efectuate �n cadrul unei operaţiuni triunghiulare prevăzute la art. 132^1 alin. (5), efectuate �n statul membru de sosire a bunurilor şi care se declară drept livrări intracomunitare cu cod T �n Rom�nia;
c) prestări de servicii intracomunitare, respectiv servicii pentru care se aplică prevederile art. 133 alin. (2), efectuate de persoane impozabile stabilite �n Rom�nia �n beneficiul unor persoane impozabile nestabilite �n Rom�nia, dar stabilite �n Comunitate, altele dec�t cele scutite de TVA �n statul membru �n care acestea sunt impozabile;
d) achiziţii intracomunitare de bunuri taxabile care au locul �n Rom�nia potrivit prevederilor art. 132^1;
e) achiziţii intracomunitare de servicii, respectiv cele pentru care se aplică prevederile art. 133 alin. (2), efectuate �n beneficiul unor persoane impozabile stabilite �n Rom�nia, inclusiv persoane juridice neimpozabile �nregistrate �n scopuri de TVA potrivit art. 153 sau 153^1, de către persoane impozabile nestabilite �n Rom�nia, dar stabilite �n Comunitate, şi pentru care beneficiarul are obligaţia plăţii taxei potrivit art. 150 alin. (2).
(2) La data solicitării �nregistrării �n scopuri de TVA potrivit art. 153 sau 153^1 persoanele impozabile şi persoanele juridice neimpozabile vor solicita organului fiscal competent şi �nscrierea �n Registrul operatorilor intracomunitari dacă intenţionează să efectueze una sau mai multe operaţiuni intracomunitare, de natura celor prevăzute la alin. (1).
(3) Persoanele �nregistrate �n scopuri de TVA potrivit art. 153 şi 153^1 vor solicita �nscrierea �n Registrul operatorilor intracomunitari dacă intenţionează să efectueze una sau mai multe operaţiuni intracomunitare de natura celor prevăzute la alin. (1), �nainte de efectuarea respectivelor operaţiuni.
(4) �n vederea �nscrierii �n Registrul operatorilor intracomunitari, persoanele impozabile şi persoanele juridice neimpozabile trebuie să depună la organul fiscal competent o cerere de �nregistrare �nsoţită şi de alte documente doveditoare, stabilite prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. �n cazul persoanelor impozabile este obligatorie prezentarea cazierului judiciar eliberat de autoritatea competentă din Rom�nia al asociaţilor, cu excepţia societăţilor pe acţiuni, şi al administratorilor.
(5) �n cazul persoanelor prevăzute la alin. (2), organul fiscal va analiza și va dispune aprobarea sau respingerea motivată a cererii de �nregistrare �n Registrul operatorilor intracomunitari, odată cu �nregistrarea �n scopuri de TVA sau, după caz, odată cu comunicarea deciziei de respingere a cererii de �nregistrare �n scopuri de TVA.
(6) �n cazul persoanelor prevăzute la alin. (3), organul fiscal va verifica �ndeplinirea condiţiei prevăzute la alin. (8) lit. b) şi va dispune aprobarea sau respingerea de �ndată a cererii.
(7) Aprobarea sau respingerea cererii de �nscriere �n Registrul operatorilor intracomunitari se face prin decizie emisă de organul fiscal competent, care se comunică solicitantului conform Codului de procedură fiscală. �nregistrarea �n Registrul operatorilor intracomunitari produce efecte �ncep�nd cu data comunicării deciziei �n condiţiile prevăzute de Codul de procedură fiscală.
(8) Nu pot fi �nscrise �n Registrul operatorilor intracomunitari:
a) persoanele impozabile şi persoanele juridice neimpozabile care nu sunt �nregistrate �n scopuri de TVA conform art. 153 sau 153^1;
b) persoanele impozabile care au ca asociat sau administrator o persoană �mpotriva căreia s-a pus �n mişcare acţiunea penală şi/sau care are �nscrise �n cazierul judiciar infracţiuni �n legătură cu oricare dintre operaţiunile prevăzute la alin. (1).
(8^1) Persoanele impozabile �nscrise �n Registrul operatorilor intracomunitari au obligaţia ca, �n termen de 30 de zile de la data modificării listei administratorilor să depună la organul fiscal competent cazierul judiciar al noilor administratori. Persoanele impozabile �nscrise �n Registrul operatorilor intracomunitari, cu excepţia societăţilor pe acţiuni, au obligaţia ca, �n termen de 30 de zile de la data modificării listei asociaţilor, să depună la organul fiscal competent cazierul judiciar al noilor asociaţi care deţin minimum 5% din capitalul social al societăţii.
(9) Organul fiscal competent va radia din Registrul operatorilor intracomunitari persoanele impozabile care depun o cerere �n acest sens.
(10) Organul fiscal competent va radia din oficiu din Registrul operatorilor intracomunitari:
a) persoanele impozabile și persoanele juridice neimpozabile al căror cod de �nregistrare �n scopuri de TVA a fost anulat din oficiu de organele fiscale competente potrivit prevederilor art. 153 alin. (9);
b) persoanele impozabile �nregistrate �n scopuri de TVA conform art. 153 care �n anul următor �nscrierii �n registru nu au mai efectuat operațiuni intracomunitare de natura celor prevăzute la alin. (1);
c) persoanele �nregistrate conform art. 153 sau 153^1 care solicită anularea �nregistrării �n scopuri de TVA, potrivit legii;
d) persoanele impozabile care au ca asociat sau administrator o persoană �mpotriva căreia s-a pus �n mișcare acțiunea penală �n legătură cu oricare dintre operațiunile prevăzute la alin. (1);
e) persoanele impozabile care nu respectă obligaţia prevăzută la alin. (8^1).
(11) Radierea din Registrul operatorilor intracomunitari se face �n baza deciziei emise de către organul fiscal competent, care se comunică solicitantului conform Codului de procedură fiscală. Radierea din Registrul operatorilor intracomunitari produce efecte �ncep�nd cu data comunicării deciziei �n condiţiile prevăzute de Codul de procedură fiscală.
(12) Persoanele radiate din Registrul operatorilor intracomunitari conform alin. (9) şi (10) pot solicita re�nscrierea �n acest registru după �nlăturarea cauzelor care au determinat radierea, dacă intenţionează să efectueze una sau mai multe operaţiuni intracomunitare, de natura celor prevăzute la alin. (1). Re�nscrierea �n Registrul operatorilor intracomunitari se efectuează de către organele fiscale �n condiţiile prevăzute de prezentul articol. De asemenea pot solicita �nregistrarea �n Registrul operatorilor intracomunitari persoanele prevăzute la alin. (8) lit. a), dacă la data solicitării sunt �nregistrate �n scopuri de TVA conform art. 153 sau 153^1, precum şi persoanele prevăzute la alin. (8) lit. b), după �nlăturarea cauzelor pentru care persoanele respective nu au fost eligibile pentru �nscrierea �n registru.
(12^1) Persoanele impozabile �nregistrate �n Registrul operatorilor intracomunitari �şi păstrează această calitate, �n cazul modificării tipului de �nregistrare �n scopuri de TVA conform art. 153 sau 153^1, cu actualizarea corespunzătoare a informaţiilor din acest registru.
(13) Organizarea şi funcţionarea Registrului operatorilor intracomunitari, inclusiv procedura de �nscriere şi de radiere din acest registru, se aprobă prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
(14) Persoanele care nu figurează �n Registrul operatorilor intracomunitari nu au un cod valabil de TVA pentru operaţiuni intracomunitare, chiar dacă acestea sunt �nregistrate �n scopuri de TVA conform art. 153 sau 153^1.
(15) �n sensul prezentului articol, prin asociați se �nțelege asociații care dețin minimum 5% din capitalul social al societății.
ART. 159 Corectarea documentelor
(1) Corectarea informaţiilor �nscrise �n facturi sau �n alte documente care ţin loc de factură se efectuează astfel:
a) �n cazul �n care documentul nu a fost transmis către beneficiar, acesta se anulează şi se emite un nou document;
b) �n cazul �n care documentul a fost transmis beneficiarului, fie se emite un nou document care trebuie să cuprindă, pe de o parte, informaţiile din documentul iniţial, numărul şi data documentului corectat, valorile cu semnul minus, iar pe de altă parte, informaţiile şi valorile corecte, fie se emite un nou document conţin�nd informaţiile şi valorile corecte şi concomitent se emite un document cu valorile cu semnul minus �n care se �nscriu numărul şi data documentului corectat.
(2) �n situaţiile prevăzute la art. 138 furnizorii de bunuri şi/sau prestatorii de servicii trebuie să emită facturi sau alte documente, cu valorile �nscrise cu semnul minus, c�nd baza de impozitare se reduce sau, după caz, fără semnul minus, dacă baza de impozitare se majorează, care vor fi transmise şi beneficiarului, cu excepţia situaţiei prevăzute la art. 138 lit. d).
(3) Persoanele impozabile care au fost supuse unui control fiscal și au fost constatate și stabilite erori �n ceea ce privește stabilirea corectă a taxei colectate, fiind obligate la plata acestor sume �n baza actului administrativ emis de autoritatea fiscală competentă, pot emite facturi de corecție conform alin. (1) lit. b) către beneficiari. Pe facturile emise se va face mențiunea că sunt emise după control și vor fi �nscrise �ntr-o rubrică separată �n decontul de taxă. Beneficiarii au drept de deducere a taxei �nscrise �n aceste facturi �n limitele și �n condițiile stabilite la art. 145 - 147^2.
ART. 160 Măsuri de simplificare
(1) Prin excepţie de la prevederile art. 150 alin. (1), �n cazul operaţiunilor taxabile persoana obligată la plata taxei este beneficiarul pentru operaţiunile prevăzute la alin. (2). Condiţia obligatorie pentru aplicarea taxării inverse este ca at�t furnizorul, c�t şi beneficiarul să fie �nregistraţi �n scopuri de TVA conform art. 153.
(2) Operaţiunile pentru care se aplică taxarea inversă sunt:
a) livrarea următoarelor categorii de bunuri:
1. livrarea de deșeuri feroase și neferoase, de rebuturi feroase și neferoase, inclusiv livrarea de produse semifinite rezultate din prelucrarea, fabricarea sau topirea acestora;
2. livrarea de reziduuri și alte materiale reciclabile alcătuite din metale feroase și neferoase, aliajele acestora, zgură, cenușă și reziduuri industriale ce conțin metale sau aliajele lor;
3. livrarea de deșeuri de materiale reciclabile și materiale reciclabile uzate const�nd �n h�rtie, carton, material textil, cabluri, cauciuc, plastic, cioburi de sticlă și sticlă;
4. livrarea materialelor prevăzute la pct. 1�3 după prelucrarea/transformarea acestora prin operațiuni de curățare, polizare, selecție, tăiere, fragmentare, presare sau turnare �n lingouri, inclusiv a lingourilor de metale neferoase pentru obținerea cărora s-au adăugat alte elemente de aliere;
b) livrarea de masă lemnoasă şi materiale lemnoase, astfel cum sunt definite prin Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, cu modificările şi completările ulterioare.
c) livrarea de cereale și plante tehnice menționate �n continuare, care figurează �n nomenclatura combinată stabilită prin Regulamentul (CEE) nr. 2.658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun:
|
Cod NC |
Produs |
|
1001 10 00 |
Gr�u dur |
|
1001 90 10 |
Alac (Triticum spelta), destinat �nsăm�nţării |
|
ex 1001 90 91 |
Gr�u comun destinat �nsăm�nţării |
|
ex 1001 90 99 |
Alt alac (Triticum spelta) și gr�u comun, nedestinate �nsăm�nțării |
|
1002 00 00 |
Secară |
|
1003 00 |
Orz |
|
1005 |
Porumb |
|
1201 00 |
Boabe de soia, chiar sfăr�mate |
|
1205 |
Semințe de rapiță sau de rapiță sălbatică, chiar sfăr�mate |
|
1206 00 |
Semințe de floarea-soarelui, chiar sfăr�mate |
|
1212 91 |
Sfeclă de zahăr |
d) transferul de certificate de emisii de gaze cu efect de seră, astfel cum sunt definite la art. 3 din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră �n cadrul Comunităţii şi de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului, transferabile �n conformitate cu art. 12 din directivă, precum şi transferul altor unităţi care pot fi utilizate de operatori �n conformitate cu aceeaşi directivă.
(3) Pe facturile emise pentru livrările de bunuri/prestările de servicii prevăzute la alin. (2) furnizorii/prestatorii nu vor �nscrie taxa colectată aferentă. Beneficiarii vor determina taxa aferentă, care se va evidenţia �n decontul prevăzut la art. 156^2, at�t ca taxă colectată, c�t şi ca taxă deductibilă. Beneficiarii au drept de deducere a taxei �n limitele şi �n condiţiile stabilite la art. 145 - 147^1.
(4) De aplicarea prevederilor prezentului articol sunt responsabili at�t furnizorii, c�t şi beneficiarii. Prin norme se stabilesc responsabilităţile părţilor implicate �n situaţia �n care nu s-a aplicat taxare inversă.
(5) Prevederile prezentului articol se aplică numai pentru livrările de bunuri/prestările de servicii �n interiorul ţării.
(6) Prevederile alin. (2) lit. c) se aplică p�nă la data de 31 mai 2013 inclusiv.
ART. 161 Dispoziţii tranzitorii
(1) �n aplicarea alin. (2) - (14):
a) un bun imobil sau o parte a acestuia este considerat/considerată ca fiind construit/construită �nainte de data aderării, dacă acel bun imobil sau o parte a acestuia a fost utilizat/utilizată prima dată �nainte de data aderării;
b) un bun imobil sau o parte a acestuia este considerat/considerată achiziţionat/achiziţionată �nainte de data aderării, dacă formalităţile legale pentru transferul titlului de proprietate de la v�nzător la cumpărător s-au �ndeplinit �nainte de data aderării;
c) transformarea sau modernizarea unui bun imobil sau unei părţi a acestuia se consideră efectuată p�nă la data aderării dacă, după transformare sau modernizare, bunul imobil sau partea acestuia a fost utilizat/utilizată prima dată �nainte de data aderării;
d) transformarea sau modernizarea unui bun imobil sau unei părţi a acestuia se consideră efectuată după data aderării dacă, după transformare sau modernizare, bunul imobil sau partea acestuia a fost utilizat/utilizată prima dată după data aderării;
e) prevederile alin. (4), (6), (10) şi (12) se aplică numai pentru lucrările de modernizare sau transformare �ncepute �nainte de data aderării, care au fost finalizate după data aderării, care nu depăşesc 20% din valoarea bunului imobil sau a părţii acestuia, exclusiv valoarea terenului, după transformare sau modernizare
(2) Persoana impozabilă care a avut dreptul la deducerea integrală sau parţială a taxei şi care, la sau după data aderării, nu optează pentru taxare sau anulează opţiunea de taxare a oricăreia dintre operaţiunile prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. e), pentru un bun imobil sau o parte din acesta, construit, achiziţionat, transformat sau modernizat �nainte de data aderării, prin derogare de la prevederile art. 149, va ajusta taxa, conform normelor.
(3) Persoana impozabilă care nu a avut dreptul la deducerea integrală sau parţială a taxei aferente pentru un bun imobil sau o parte din acesta, construit, achiziţionat, transformat sau modernizat �nainte de data aderării, optează pentru taxarea oricăreia dintre operaţiunile prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. e), la sau după data aderării, prin derogare de la prevederile art. 149, va ajusta taxa deductibilă aferentă, conform normelor.
(4) �n situaţia �n care un bun imobil sau o parte a acestuia, construit, achiziţionat, transformat sau modernizat �nainte de data aderării, este transformat sau modernizat după data aderării, iar valoarea fiecărei transformări sau modernizări efectuate după data aderării nu depăşeşte 20% din valoarea bunului imobil sau a părţii acestuia, exclusiv valoarea terenului, după transformare sau modernizare, persoana impozabilă, care a avut dreptul la deducerea integrală sau parţială a taxei aferente, care nu optează pentru taxarea operaţiunilor prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. e) sau anulează opţiunea de taxare, la sau după data aderării, prin derogare de la prevederile art. 149, va ajusta taxa, conform normelor.
(5) �n situaţia �n care un bun imobil sau o parte a acestuia, construit, achiziţionat, transformat sau modernizat �nainte de data aderării, este transformat sau modernizat după data aderării, iar valoarea fiecărei transformări sau modernizări efectuate după data aderării depăşeşte 20% din valoarea bunului imobil sau a părţii acestuia, exclusiv valoarea terenului, după transformare sau modernizare, persoana impozabilă, care a avut dreptul la deducerea integrală sau parţială a taxei aferente, nu optează pentru taxarea operaţiunilor prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. e) sau anulează opţiunea de taxare, la sau după data aderării, va ajusta taxa deductibilă aferentă, conform prevederilor art. 149.
(6) �n situaţia �n care un bun imobil sau o parte a acestuia, construit, achiziţionat, transformat sau modernizat �nainte de data aderării, este transformat sau modernizat după data aderării, iar valoarea fiecărei transformări sau modernizări efectuate după data aderării nu depăşeşte 20% din valoarea bunului imobil sau a părţii acestuia, exclusiv valoarea terenului, după transformare sau modernizare, persoana impozabilă, care nu a avut dreptul la deducerea integrală sau parţială a taxei aferente, optează pentru taxarea operaţiunilor prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. e), la sau după data aderării, prin derogare de la prevederile art. 149, va ajusta taxa deductibilă aferentă, conform normelor.
(7) �n situaţia �n care un bun imobil sau o parte a acestuia, construit, achiziţionat, transformat sau modernizat �nainte de data aderării, este transformat sau modernizat după data aderării, iar valoarea fiecărei transformări sau modernizări efectuate după data aderării depăşeşte 20% din valoarea bunului imobil sau a părţii acestuia, exclusiv valoarea terenului, după transformare sau modernizare, persoana impozabilă, care nu a avut dreptul la deducerea integrală sau parţială a taxei aferente, optează pentru taxarea operaţiunilor prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. e), la sau după data aderării, va ajusta taxa, conform prevederilor art. 149.
(8) Persoana impozabilă care a avut dreptul la deducerea integrală sau parţială a taxei aferente unei construcţii sau unei părţi din aceasta, terenului pe care este situată sau oricărui alt teren care nu este construibil, construite, achiziţionate, transformate sau modernizate �nainte de data aderării, şi care, la sau după data aderării, nu optează pentru taxarea operaţiunilor prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. f), va ajusta taxa deductibilă aferentă, �n condiţiile prevăzute la art. 149, dar perioada de ajustare este limitată la 5 ani.
(9) Persoana impozabilă care nu a avut dreptul la deducerea integrală sau parţială a taxei aferente unei construcţii sau unei părţi din aceasta, terenului pe care este situată sau oricărui alt teren care nu este construibil, construite, achiziţionate, transformate sau modernizate �nainte de data aderării, şi care optează la sau după data aderării, pentru taxarea operaţiunilor prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. f), va ajusta taxa deductibilă aferentă conform art. 149, dar perioada de ajustare este limitată la 5 ani.
(10) �n situaţia �n care o construcţie sau o parte din aceasta, terenul pe care este situată sau orice alt teren care nu este construibil, construite, achiziţionate, transformate sau modernizate �nainte de data aderării, sunt transformate sau modernizate după data aderării, iar valoarea fiecărei transformări sau modernizări efectuate după data aderării nu depăşeşte 20% din valoarea construcţiei, exclusiv valoarea terenului, după transformare sau modernizare, prin derogare de la prevederile art. 149, persoana impozabilă, care a avut dreptul la deducerea integrală sau parţială a taxei aferente, nu optează pentru taxarea operaţiunilor prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. f), la sau după data aderării, va ajusta taxa dedusă �nainte şi după data aderării, conform art. 149, dar perioada de ajustare este limitată la 5 ani.
(11) �n situaţia �n care o construcţie sau o parte din aceasta, terenul pe care este situată sau orice alt teren care nu este construibil, construite, achiziţionate, transformate sau modernizate �nainte de data aderării, sunt transformate sau modernizate după data aderării, iar valoarea fiecărei transformări sau modernizări efectuate după data aderării depăşeşte 20% din valoarea construcţiei, exclusiv valoarea terenului, după transformare sau modernizare, persoana impozabilă, care a avut dreptul la deducerea integrală sau parţială a taxei aferente, nu optează pentru taxarea operaţiunilor prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. f), la sau după data aderării, va ajusta taxa dedusă �nainte şi după data aderării, conform art. 149.
(12) �n situaţia �n care o construcţie sau o parte din aceasta, terenul pe care este situată sau orice alt teren care nu este construibil, construite, transformate sau modernizate �nainte de data aderării, sunt transformate sau modernizate după data aderării, iar valoarea fiecărei transformări sau modernizări efectuate după data aderării nu depăşeşte 20% din valoarea construcţiei, exclusiv valoarea terenului, după transformare sau modernizare, persoana impozabilă, care nu a avut dreptul la deducerea integrală sau parţială a taxei aferente, optează pentru taxarea operaţiunilor prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. f), la sau după data aderării, va ajusta taxa nededusă �nainte şi după data aderării, conform art. 149, dar perioada de ajustare este limitată la 5 ani.
(13) �n situaţia �n care o construcţie sau o parte din aceasta, terenul pe care este situată sau orice alt teren care nu este construibil, construite, achiziţionate, transformate sau modernizate �nainte de data aderării, sunt transformate sau modernizate după data aderării, iar valoarea fiecărei transformări sau modernizări efectuate după data aderării depăşeşte 20% din valoarea construcţiei, exclusiv valoarea terenului, după transformare sau modernizare, prin derogare de la prevederile art. 149, persoana impozabilă, care nu a avut dreptul la deducerea integrală sau parţială a taxei aferente, optează pentru taxarea operaţiunilor prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. f) la sau după data aderării, va ajusta taxa nededusă �nainte şi după data aderării, conform art. 149.
(14) Prevederile alin. (8) - (13) nu sunt aplicabile �n cazul livrării unei construcţii noi sau a unei părţi din aceasta, astfel cum este definită la art. 141 alin. (2) lit. f).
(15) �n cazul contractelor de v�nzare de bunuri cu plata �n rate, �ncheiate valabil, anterior datei de 31 decembrie 2006 inclusiv, care se derulează şi după data aderării, exigibilitatea taxei aferente ratelor scadente după data aderării intervine la fiecare dintre datele specificate �n contract pentru plata ratelor. �n cazul contractelor de leasing �ncheiate valabil, anterior datei de 31 decembrie 2006 inclusiv, şi care se derulează şi după data aderării, dob�nzile aferente ratelor scadente după data aderării nu se cuprind �n baza de impozitare a taxei.
(16) �n cazul bunurilor mobile corporale introduse �n ţară �nainte de data aderării de societăţile de leasing, persoane juridice rom�ne, �n baza unor contracte de leasing �ncheiate cu utilizatori, persoane fizice sau juridice rom�ne, şi care au fost plasate �n regimul vamal de import, cu exceptarea de la plata sumelor aferente tuturor drepturilor de import, inclusiv a taxei pe valoarea adăugată, dacă sunt achiziţionate după data aderării de către utilizatori, se vor aplica reglementările �n vigoare la data intrării �n vigoare a contractului.
(17) Obiectivele de investiţii finalizate printr-un bun de capital, al căror an următor celui de punere �n funcţiune este anul aderării Rom�niei la Uniunea Europeană, se supun regimului de ajustare a taxei deductibile prevăzut la art. 149.
(18) Certificatele de scutire de taxă eliberate p�nă la data aderării pentru livrări de bunuri şi prestări de servicii finanţate din ajutoare sau �mprumuturi nerambursabile, acordate de guverne străine, de organisme internaţionale şi de organizaţii nonprofit şi de caritate din străinătate şi din ţară sau de persoane fizice, �şi păstrează valabilitatea pe perioada derulării obiectivelor. Nu sunt admise suplimentări ale certificatelor de scutire după data de 1 ianuarie 2007.
(19) �n cazul contractelor ferme, �ncheiate p�nă la data de 31 decembrie 2006 inclusiv, se aplică prevederile legale �n vigoare la data intrării �n vigoare a contractelor, pentru următoarele operaţiuni:
a) activităţile de cercetare-dezvoltare şi inovare pentru realizarea programelor, subprogramelor şi proiectelor, precum şi a acţiunilor cuprinse �n Planul naţional de cercetare-dezvoltare şi inovare, �n programele-nucleu şi �n planurile sectoriale prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările ulterioare, precum şi activităţile de cercetare-dezvoltare şi inovare finanţate �n parteneriat internaţional, regional şi bilateral;
b) lucrările de construcţii, amenajări, reparaţii şi �ntreţinere la monumentele care comemorează combatanţi, eroi, victime ale războiului şi ale Revoluţiei din decembrie 1989.
(20) Actelor adiţionale la contractele prevăzute la alin. (19), �ncheiate după data de 1 ianuarie 2007 inclusiv, le sunt aplicabile prevederile legale �n vigoare după data aderării.
(21) Pentru garanţiile de bună execuţie reţinute din contravaloarea lucrărilor de construcţii-montaj, evidenţiate ca atare �n facturi fiscale p�nă la data de 31 decembrie 2006 inclusiv, se aplică prevederile legale �n vigoare la data constituirii garanţiilor respective, �n ceea ce priveşte exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată.
(22) Pentru lucrările imobiliare care se finalizează �ntr-un bun imobil, pentru care antreprenorii generali au optat, �nainte de data de 1 ianuarie 2007, ca plata taxei să se efectueze la data livrării bunului imobil, se aplică prevederile legale �n vigoare la data la care şi-au exprimat această opţiune.
(23) Asocierile �n participaţiune dintre persoane impozabile rom�ne şi persoane impozabile stabilite �n străinătate sau exclusiv din persoane impozabile stabilite �n străinătate, �nregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată, p�nă la data de 31 decembrie 2006 inclusiv, conform legislaţiei �n vigoare la data constituirii, se consideră persoane impozabile distincte şi răm�n �nregistrate �n scopuri de TVA, p�nă la data finalizării contractelor pentru care au fost constituite.
(24) Operaţiunile efectuate de la data aderării �n baza unor contracte �n derulare la această dată vor fi supuse prevederilor prezentului titlu, cu excepţiile prevăzute de prezentul articol şi de art. 161^1.
ART. 161^1 Operaţiuni efectuate �nainte şi de la data aderării
(1) Prevederile �n vigoare, la momentul �n care bunurile au fost plasate �n unul dintre regimurile suspensive prevăzute la art. 144 alin. (1) lit. a) pct. 1 - 7 sau �ntr-un regim similar �n Bulgaria, se vor aplica �n continuare de la data aderării, p�nă la ieşirea bunurilor din aceste regimuri, atunci c�nd respectivele bunuri, originare din Bulgaria sau din spaţiul comunitar, aşa cum era acesta �naintea datei aderării:
a) au intrat �n Rom�nia �naintea datei aderării; şi
b) au fost plasate �ntr-un astfel de regim la intrarea �n Rom�nia; şi
c) nu au fost scoase din respectivul regim �naintea datei aderării.
(2) Apariţia oricăruia dintre evenimentele de mai jos la sau după data aderării se va considera ca import �n Rom�nia:
a) ieşirea bunurilor �n Rom�nia din regimul de admitere temporară �n care au fost plasate �naintea datei aderării �n condiţiile menţionate la alin. (1), chiar dacă nu au fost respectate prevederile legale;
b) scoaterea bunurilor �n Rom�nia din regimurile vamale suspensive �n care au fost plasate �naintea datei aderării, �n condiţiile prevăzute la alin. (1), chiar dacă nu au fost respectate prevederile legale;
c) �ncheierea �n Rom�nia a unei proceduri interne de tranzit iniţiate �n Rom�nia �naintea datei aderării, �n scopul livrării de bunuri cu plata �n Rom�nia �naintea datei aderării, de către o persoană impozabilă care acţionează ca atare. Livrarea de bunuri prin poştă va fi considerată �n acest scop procedură internă de tranzit;
d) �ncheierea �n Rom�nia a unei proceduri de tranzit extern iniţiate �naintea datei aderării;
e) orice neregulă sau �ncălcare a legii, săv�rşită �n Rom�nia �n timpul unei proceduri interne de tranzit iniţiate �n condiţiile prevăzute la lit. c) sau �n timpul unei proceduri de tranzit extern prevăzute la lit. d);
f) utilizarea �n Rom�nia, de la data aderării, de către orice persoană, a bunurilor livrate acesteia �naintea datei aderării, din Bulgaria sau din teritoriul comunitar, aşa cum era acesta �naintea datei aderării, dacă:
1. livrarea bunurilor a fost scutită sau era probabil că va fi scutită, �n condiţiile art. 143 alin. (1) lit. a) şi b); şi
2. bunurile nu au fost importate �naintea datei aderării, �n Bulgaria sau �n spaţiul comunitar, astfel cum era acesta �naintea datei aderării.
(3) C�nd are loc un import de bunuri �n oricare dintre situaţiile menţionate la alin. (2), nu există niciun fapt generator de taxă dacă:
a) bunurile sunt expediate sau transportate �n afara teritoriului comunitar, astfel cum este acesta de la data aderării; sau
b) bunurile importate, �n sensul alin. (2) lit. a), nu reprezintă mijloace de transport şi sunt reexpediate sau transportate către statul membru din care au fost exportate şi către persoana care le-a exportat; sau
c) bunurile importate, �n sensul alin. (2) lit. a), reprezintă mijloacele de transport care au fost achiziţionate sau importate �naintea datei aderării, �n condiţiile generale de impozitare din Rom�nia, Republica Bulgaria sau alt stat membru din teritoriul comunitar, astfel cum era acesta �naintea datei aderării, şi/sau care nu au beneficiat de scutire de la plata taxei ori de rambursarea acesteia ca urmare a exportului. Această condiţie se consideră �ndeplinită atunci c�nd data primei utilizări a respectivelor mijloace de transport este anterioară datei de 1 ianuarie 1999 şi suma taxei datorate la import este nesemnificativă, conform prevederilor din norme. Norme metodologice
ART. 161^2 Directive transpuse
Prezentul titlu transpune Directiva 112, Directiva 83/181/CEE a Consiliului din 28 martie 1983 de stabilire a domeniului de aplicare a articolului 14 alineatul (1) litera d) din Directiva 77/388/CEE privind scutirea de la taxa pe valoarea adăugată a anumitor importuri finale de bunuri, publicată �n Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 105 din 23 aprilie 1983, cu modificările şi completările ulterioare, Directiva 2007/74/CE a Consiliului din 20 decembrie 2007 privind scutirea de taxă pe valoarea adăugată şi de accize pentru bunurile importate de către persoanele care călătoresc din ţări terţe, publicată �n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) nr. L 346 din 29 decembrie 2007, Directiva 2006/79/CE a Consiliului din 5 octombrie 2006 privind scutirea de impozit la import pentru loturile mici de bunuri cu caracter necomercial din ţările terţe, publicată �n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 286 din 17 octombrie 2006, Directiva 86/560/CEE - a treisprezecea directivă a Consiliului Comunităţilor Europene din 17 noiembrie 1986 privind armonizarea legislaţiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri - Sisteme de restituire a taxei pe valoarea adăugată persoanelor impozabile care nu sunt stabilite pe teritoriul Comunităţii, publicată �n Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 326 din 21 noiembrie 1986, Directiva 2008/9/CE a Consiliului din 12 februarie 2008 de stabilire a normelor detaliate privind rambursarea taxei pe valoarea adăugată, prevăzută �n Directiva 2006/112/CE, către persoane impozabile stabilite �n alt stat membru dec�t statul membru de rambursare, publicată �n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 44 din 20 februarie 2008.
(1) Nivelul accizelor armonizate este cel prevăzut �n anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezentul titlu.
(2) Nivelul accizelor prevăzut la nr. crt. 5 - 9 din anexa nr. 1 cuprinde şi contribuţia pentru finanţarea unor cheltuieli de sănătate prevăzute la titlul XI din Legea nr. 95/2006 privind reforma �n domeniul sănătăţii. Sumele aferente acestei contribuţii se virează �n contul Ministerului Sănătăţii Publice.
(3) Pentru produsele energetice pentru care nivelul accizelor este stabilit la 1.000 litri, volumul va fi măsurat la o temperatură de 15 grade C.
(4) Pentru motorina destinată utilizării �n agricultură se aplică o acciză redusă.
(5) Nivelul şi condiţiile privind aplicarea accizei reduse se stabilesc prin hotăr�re a Guvernului, la propunerea Ministerului Finanţelor Publice.
ART. 177 Calculul accizei pentru ţigarete
(1) Pentru ţigarete, acciza datorată este egală cu suma dintre acciza specifică şi acciza ad valorem.
(2) Acciza ad valorem se calculează prin aplicarea procentului legal asupra preţului de v�nzare cu amănuntul al ţigaretelor eliberate pentru consum, procent prevăzut �n anexa nr. 6.
(3) Acciza specifică exprimată �n echivalent euro/1.000 de ţigarete se determină anual, pe baza preţului mediu ponderat de v�nzare cu amănuntul, a procentului legal aferent accizei ad valorem şi a accizei totale al cărei nivel este prevăzut �n anexa nr. 6. Această acciză specifică se aprobă prin hotăr�re a Guvernului la propunerea Ministerului Finanţelor Publice. Hotăr�rea Guvernului se publică �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea I cu cel puţin 15 zile �nainte de intrarea �n vigoare a nivelului accizei totale.
(4) Acciza datorată determinată potrivit alin. (1) nu poate fi mai mică dec�t nivelul accizei minime exprimate �n echivalent euro/1.000 de ţigarete, prevăzută �n anexa nr. 6.
(5) Preţul mediu ponderat de v�nzare cu amănuntul se calculează �n funcţie de valoarea totală a tuturor ţigaretelor eliberate pentru consum, pe baza preţului de v�nzare cu amănuntul incluz�nd toate taxele, �mpărţit la cantitatea totală de ţigarete eliberate pentru consum. Acest preţ mediu ponderat se stabileşte p�nă la 1 martie �n fiecare an, pe baza datelor privind cantităţile totale de ţigarete eliberate pentru consum �n cursul anului calendaristic precedent şi va fi publicat pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice �n termen de 30 de zile de la data stabilirii.
(6) Preţul de v�nzare cu amănuntul pentru orice marcă de ţigarete se stabileşte şi se declară de către persoana care eliberează pentru consum ţigaretele �n Rom�nia sau care importă ţigaretele şi este adus la cunoştinţa publică �n conformitate cu cerinţele prevăzute de normele metodologice.
(7) Este interzisă v�nzarea, de către orice persoană, a ţigaretelor pentru care nu s-au stabilit şi declarat preţuri de v�nzare cu amănuntul.
(8) Este interzisă v�nzarea de ţigarete, de către orice persoană, la un preţ ce depăşeşte preţul de v�nzare cu amănuntul declarat.
Accizele armonizate, denumite �n continuare accize, sunt taxe speciale percepute direct sau indirect asupra consumului următoarelor produse:
a) alcool şi băuturi alcoolice;
b) tutun prelucrat;
c) produse energetice şi electricitate.
ART. 206^3 Definiţii
�n �nţelesul prezentului capitol, se vor folosi următoarele definiţii:
1. produsele accizabile sunt produsele prevăzute la art. 206^2, supuse reglementărilor privind accizele potrivit prezentului capitol;
2. producţia de produse accizabile reprezintă orice operaţiune prin care aceste produse sunt fabricate, procesate sau transformate sub orice formă;
3. antrepozitarul autorizat este persoana fizică sau juridică autorizată de autoritatea competentă, �n cadrul activităţii sale, să producă, să transforme, să deţină, să primească sau să expedieze produse accizabile �n regim suspensiv de accize �ntr-un antrepozit fiscal;
4. antrepozitul fiscal este locul �n care produsele accizabile sunt produse, transformate, deţinute, primite sau expediate �n regim suspensiv de accize de către un antrepozitar autorizat �n cadrul activităţii sale, �n condiţiile prevăzute de prezentul capitol şi de normele metodologice;
5. Tratat �nseamnă Tratatul de instituire a Comunităţii Europene;
6. stat membru şi teritoriul unui stat membru �nseamnă teritoriul fiecărui stat membru al Comunităţii căruia i se aplică conformitate cu art. 299 din Tratat, cu excepţia teritoriilor terţe;
7. Comunitate şi teritoriul Comunităţii �nseamnă teritoriile statelor membre, astfel cum sunt definite la pct. 6;
8. teritorii terţe �nseamnă teritoriile prevăzute la art. 206^4 alin. (1) şi (2);
9. ţară terţă �nseamnă orice stat sau teritoriu căruia nu i se aplică Tratatul;
10. procedură vamală suspensivă sau regim vamal suspensiv �nseamnă oricare dintre procedurile speciale prevăzute de Regulamentul (CEE) nr. 2.913/1992 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar, al căror obiect �l constituie mărfurile necomunitare �n momentul intrării pe teritoriul vamal al Comunităţii, depozitarea temporară, zonele libere sau antrepozitele libere, precum şi oricare dintre procedurile prevăzute la art. 84 alin. (1) lit. a) din acest regulament;
11. regim suspensiv de accize �nseamnă un regim fiscal aplicat producerii, transformării, deţinerii sau deplasării de produse accizabile care nu fac obiectul unei proceduri ori al unui regim vamal suspensiv, accizele fiind suspendate;
12. import de produse accizabile �nseamnă intrarea pe teritoriul Comunităţii de produse accizabile, cu excepţia cazului �n care produsele, la intrarea lor pe teritoriul Comunităţii, sunt plasate sub un regim sau sub o procedură vamală suspensivă, precum şi ieşirea lor dintr-un regim ori o procedură vamală suspensivă;
13. destinatar �nregistrat �nseamnă persoana fizică sau juridică autorizată de autoritatea competentă, �n cadrul activităţii sale şi �n condiţiile prevăzute �n normele metodologice, să primească produse accizabile care se deplasează �n regim suspensiv de accize dintr-un alt stat membru;
14. expeditor �nregistrat �nseamnă persoana fizică sau juridică care importă produse accizabile şi este autorizată de autoritatea competentă, �n cadrul activităţii sale şi �n condiţiile prevăzute �n normele metodologice, exclusiv să expedieze produsele accizabile care se deplasează �n regim suspensiv de accize �n urma punerii �n liberă circulaţie a acestora �n conformitate cu art. 79 din Regulamentul (CEE) nr. 2.913/92;
15. codul NC reprezintă poziţia tarifară, subpoziţia tarifară sau codul tarifar, aşa cum este prevăzută/prevăzut �n Regulamentul CE nr. 2.658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară şi statistică şi Tariful Vamal Comun, �n vigoare de la 19 octombrie 1992, iar �n cazul produselor energetice, �n vigoare de la 1 ianuarie 2002. Ori de c�te ori intervin modificări �n nomenclatura combinată a Tarifului vamal comun, corespondenţa dintre codurile NC prevăzute �n prezentul capitol şi noile coduri NC se va realiza potrivit prevederilor din normele metodologice;
16. supraveghere fiscală reprezintă orice acţiune sau procedură de intervenţie a autorităţii competente pentru prevenirea, combaterea şi sancţionarea fraudei fiscale.
ART. 206^4 Alte teritorii de aplicare
(1) Sunt considerate teritorii terţe următoarele teritorii care fac parte din teritoriul vamal al Comunităţii:
a) insulele Canare;
b) departamentele franceze de peste mări;
c) insulele Aland;
d) insulele Anglo-Normande (Channel Islands).
(2) Sunt considerate teritorii terţe şi teritoriile care intră sub incidenţa art. 299 alin. (4) din Tratat, precum şi următoarele teritorii care nu fac parte din teritoriul vamal al Comunităţii:
a) insula Helgoland;
b) teritoriul Busingen;
c) Ceuta;
d) Melilla;
e) Livigno;
f) Campione d'Italia;
g) apele italiene ale lacului Lugano.
(3) Operaţiunile cu produse accizabile efectuate provenind din sau av�nd ca destinaţie:
a) Principatul Monaco sunt tratate ca deplasări dinspre sau către Franţa;
b) San Marino sunt tratate ca deplasări dinspre sau către Italia;
c) zonele Akrotiri şi Dhekelia aflate sub suveranitatea Regatului Unit sunt tratate ca deplasări dinspre sau către Cipru;
d) insula Man sunt tratate ca deplasări dinspre sau către Regatul Unit;
e) Jungholz şi Mittelberg (Kleines Walsertal) sunt tratate ca deplasări dinspre sau către Germania.
(4) Formalităţile stabilite prin dispoziţiile vamale comunitare cu privire la intrarea produselor pe teritoriul vamal al Comunităţii se aplică mutatis mutandis intrării pe teritoriul Comunităţii a produselor accizabile care provin din unul dintre teritoriile menţionate la alin. (1).
(5) Formalităţile stabilite prin dispoziţiile vamale comunitare cu privire la ieşirea produselor din teritoriul vamal al Comunităţii se aplică mutatis mutandis ieşirii produselor accizabile de pe teritoriul Comunităţii care au ca destinaţie unul dintre teritoriile menţionate la alin. (1).
(6) Secţiunile a 7-a şi a 9-a din prezentul capitol nu se aplică produselor accizabile care fac obiectul unei proceduri sau al unui regim vamal suspensiv.
ART. 206^5 Faptul generator
Produsele accizabile sunt supuse accizelor la momentul:
a) producerii acestora, inclusiv, acolo unde este cazul, la momentul extracţiei acestora, pe teritoriul Comunităţii;
b) importului acestora pe teritoriul Comunităţii.
ART. 206^6 Exigibilitatea
(1) Accizele devin exigibile �n momentul eliberării pentru consum şi �n statul membru �n care se face eliberarea pentru consum.
(2) Condiţiile de exigibilitate şi nivelul accizelor care urmează să fie aplicate sunt cele �n vigoare la data la care accizele devin exigibile �n statul membru �n care are loc eliberarea pentru consum.
ART. 206^7 Eliberarea pentru consum
(1) �n �nţelesul prezentului capitol, eliberarea pentru consum reprezintă:
a) ieşirea produselor accizabile, inclusiv neregulamentară, dintr-un regim suspensiv de accize;
b) deţinerea de produse accizabile �n afara unui regim suspensiv de accize pentru care accizele nu au fost percepute �n conformitate cu dispoziţiile prezentului capitol;
c) producerea de produse accizabile, inclusiv neregulamentară, �n afara unui regim suspensiv de accize;
d) importul de produse accizabile, chiar şi neregulamentar, cu excepţia cazului �n care produsele accizabile sunt plasate, imediat după import, �n regim suspensiv de accize;
e) utilizarea de produse accizabile �n interiorul antrepozitului fiscal altfel dec�t ca materie primă.
(2) Eliberare pentru consum se consideră şi deţinerea �n scopuri comerciale de către un comerciant de produse accizabile, care au fost eliberate �n consum �n alt stat membru sau au fost importate �n alt stat membru şi pentru care accizele nu au fost percepute �n Rom�nia.
(3) Momentul eliberării pentru consum este:
a) �n situaţiile prevăzute la art. 206^30 alin. (2) lit. a) pct. 2, momentul primirii produselor accizabile de către destinatarul �nregistrat;
b) �n situaţiile prevăzute la art. 206^30 alin. (2) lit. a) pct. 4, momentul primirii produselor accizabile de către beneficiarul scutirii de la art. 206^56;
c) �n situaţiile prevăzute la art. 206^30 alin. (3), momentul primirii produselor accizabile la locul de livrare directă.
(4) Nu se consideră eliberare pentru consum mişcarea produselor accizabile din antrepozitul fiscal, �n condiţiile prevăzute �n secţiunea a 9-a din prezentul capitol şi conform prevederilor din normele metodologice, către:
a) un alt antrepozit fiscal �n Rom�nia sau �n alt stat membru;
b) un destinatar �nregistrat din alt stat membru;
c) un teritoriu din afara teritoriului comunitar.
(5) Distrugerea totală sau pierderea iremediabilă a produselor accizabile aflate sub regim suspensiv de accize, dintr-o cauză ce ţine de natura produselor, ca urmare a unui caz fortuit ori de forţă majoră sau ca o consecinţă a autorizării de către autoritatea competentă, nu este considerată eliberare pentru consum.
(6) �n sensul prezentului capitol, produsele sunt considerate distruse total sau pierdute iremediabil atunci c�nd devin inutilizabile ca produse accizabile. Distrugerea totală sau pierderea iremediabilă a produselor accizabile trebuie dovedită autorităţii competente, potrivit precizărilor din normele metodologice.
(7) �n cazul unui produs accizabil care are dreptul de a fi scutit de accize, utilizarea �n orice scop care nu este �n conformitate cu scutirea este considerată eliberare pentru consum.
(8) �n cazul unui produs energetic, pentru care accizele nu au fost anterior exigibile, eliberare pentru consum se consideră atunci c�nd produsul energetic este oferit spre v�nzare ori este utilizat drept combustibil pentru motor sau combustibil pentru �ncălzire.
(9) �n cazul unui produs accizabil, pentru care acciza nu a fost anterior exigibilă, se consideră eliberare pentru consum atunci c�nd produsul accizabil este depozitat �ntr-un antrepozit fiscal pentru care s-a revocat ori s-a anulat autorizaţia. Acciza devine exigibilă la data la care decizia de revocare a autorizaţiei de antrepozit fiscal produce efectele ori la data comunicării deciziei de anulare a autorizaţiei de antrepozit fiscal, pentru produsele accizabile ce pot fi eliberate pentru consum.
(10) �n cazul unui produs accizabil, pentru care acciza nu a fost anterior exigibilă, se consideră eliberare pentru consum atunci c�nd produsul accizabil este depozitat �ntr-un antrepozit fiscal pentru care autorizaţia a expirat şi nu a fost emisă o nouă autorizaţie.
(1) �n �nţelesul prezentului titlu, import reprezintă orice intrare de produse accizabile din afara teritoriului comunitar, cu excepţia:
a) plasării produselor accizabile importate sub regim vamal suspensiv �n Rom�nia;
b) distrugerii sub supravegherea autorităţii vamale a produselor accizabile;
c) plasării produselor accizabile �n zone libere, antrepozite libere sau porturi libere, �n condiţiile prevăzute de legislaţia vamală �n vigoare.
(2) Se consideră de asemenea import:
a) scoaterea unui produs accizabil dintr-un regim vamal suspensiv, �n cazul �n care produsul răm�ne �n Rom�nia;
b) utilizarea �n scop personal �n Rom�nia a unor produse accizabile plasate �n regim vamal suspensiv;
c) apariţia oricărui alt eveniment care generează obligaţia plăţii accizelor la intrarea produselor accizabile din afara teritoriului comunitar.
ART. 206^9 Plătitori de accize
(1) Persoana plătitoare de accize care au devenit exigibile este:
a) �n ceea ce priveşte ieşirea unor produse accizabile dintr-un regim suspensiv de accize, astfel cum se menţionează la art. 206^7 alin. (1) lit. a):
1. antrepozitarul autorizat, destinatarul �nregistrat sau orice altă persoană care eliberează produsele accizabile din regimul suspensiv de accize ori �n numele căreia se efectuează această eliberare şi, �n cazul ieşirii neregulamentare din antrepozitul fiscal, orice altă persoană care a participat la această ieşire;
2. �n cazul unei nereguli �n cursul unei deplasări a produselor accizabile �n regim suspensiv de accize, astfel cum este definită la art. 206^41 alin. (1), (2) şi (4): antrepozitarul autorizat, expeditorul �nregistrat sau orice altă persoană care a garantat plata accizelor �n conformitate cu art. 206^54 alin. (1) şi (2), precum şi orice persoană care a participat la ieşirea neregulamentară şi care avea cunoştinţă sau care ar fi trebuit să aibă cunoştinţă �n mod normal de caracterul neregulamentar al acestei ieşiri;
b) �n ceea ce priveşte deţinerea unor produse accizabile, astfel cum se menţionează la art. 206^7 alin. (1) lit. b): persoana care deţine produsele accizabile sau orice altă persoană implicată �n deţinerea acestora;
c) �n ceea ce priveşte producerea unor produse accizabile, astfel cum se menţionează la art. 206^7 alin. (1) lit. c): persoana care produce produsele accizabile sau, �n cazul unei produceri neregulamentare, orice altă persoană implicată �n producerea acestora;
d) �n ceea ce priveşte importul unor produse accizabile, astfel cum se menţionează la art. 206^7 alin. (1) lit. d): persoana care declară produsele accizabile sau �n numele căreia produsele sunt declarate �n momentul importului ori, �n cazul unui import neregulamentar, orice altă persoană implicată �n importul acestora.
(2) Atunci c�nd mai multe persoane sunt obligate să plătească aceeaşi datorie privind accizele, acestea sunt obligate să plătească �n solidar acea datorie.
ART. 206^10 Bere
(1) �n �nţelesul prezentului capitol, bere reprezintă orice produs �ncadrat la codul NC 2203 00 sau orice produs care conţine un amestec de bere şi de băuturi nealcoolice, �ncadrat la codul NC 2206 00, av�nd, şi �ntr-un caz, şi �n altul, o concentraţie alcoolică mai mare de 0,5% �n volum.
(2) Pentru berea produsă de micii producători independenţi, care deţin instalaţii de fabricaţie cu o capacitate nominală care nu depăşeşte 200.000 hl/an, se aplică accize specifice reduse. Acelaşi regim se aplică şi pentru berea provenită de la micii producători independenţi din alte state membre, potrivit prevederilor din normele metodologice.
(3) Prin mici producători de bere independenţi se �nţelege toţi operatorii economici mici producători care �ndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: sunt operatori economici producători de bere care, din punct de vedere juridic şi economic, sunt independenţi faţă de orice alt operator economic producător de bere; utilizează instalaţii fizice distincte de cele ale altor fabrici de bere; folosesc spaţii de producţie diferite de cele ale oricărui alt operator economic producător de bere şi nu funcţionează sub licenţa de produs a altui operator economic producător de bere.
(3^1) Antrepozitarul autorizat care produce şi alte băuturi alcoolice dec�t bere nu poate beneficia de acciza specifică redusă prevăzută la alin. (2).
(4) Fiecare antrepozitar autorizat mic producător de bere are obligaţia de a depune la autoritatea competentă, p�nă la data de 15 ianuarie a fiecărui an, o declaraţie pe propria răspundere privind capacităţile de producţie pe care le deţine, potrivit prevederilor din normele metodologice.
(5) Este exceptată de la plata accizelor berea fabricată de persoana fizică şi consumată de către aceasta şi membrii familiei sale, cu condiţia să nu fie v�ndută.
ART. 206^11 Vinuri
(1) �n �nţelesul prezentului capitol, vinurile sunt:
a) vinuri liniştite, care cuprind toate produsele �ncadrate la codurile NC 2204 şi 2205, cu excepţia vinului spumos, aşa cum este definit la lit. b), şi care:
1. au o concentraţie alcoolică mai mare de 1,2% �n volum, dar care nu depăşeşte 15% �n volum, şi la care alcoolul conţinut �n produsul finit rezultă �n �ntregime din fermentare; sau
2. au o concentraţie alcoolică mai mare de 15% �n volum, dar care nu depăşeşte 18% �n volum, au fost obţinute fără nicio �mbogăţire şi la care alcoolul conţinut �n produsul finit rezultă �n �ntregime din fermentare;
b) vinuri spumoase, care cuprind toate produsele �ncadrate la codurile NC 2204 10, 2204 21 10, 2204 29 10 şi 2205 şi care:
1. sunt prezentate �n sticle �nchise, cu un dop tip �ciupercă�, fixat cu ajutorul legăturilor, sau care sunt sub presiune datorată dioxidului de carbon �n soluţie egală sau mai mare de 3 bari; şi
2. au o concentraţie alcoolică care depăşeşte 1,2% �n volum, dar care nu depăşeşte 15% �n volum, şi la care alcoolul conţinut �n produsul finit rezultă �n �ntregime din fermentare.
(2) Este exceptat de la plata accizelor vinul fabricat de persoana fizică şi consumat de către aceasta şi membrii familiei sale, cu condiţia să nu fie v�ndut.
ART. 206^12 Băuturi fermentate, altele dec�t bere şi vinuri
(1) �n �nţelesul prezentului capitol, băuturile fermentate, altele dec�t bere şi vinuri, reprezintă:
a) băuturi fermentate liniştite, care se �ncadrează la codurile NC 2204 şi 2205 şi care nu sunt prevăzute la art. 206^11, precum şi toate produsele �ncadrate la codurile NC 2206 00, cu excepţia altor băuturi fermentate spumoase, aşa cum sunt definite la lit. b), şi a produsului prevăzut la art. 206^10, av�nd:
1. o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 1,2% �n volum, dar nu depăşeşte 10% �n volum; sau
2. o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 10% �n volum, dar nu depăşeşte 15% �n volum, şi la care alcoolul conţinut �n produsul finit rezultă �n �ntregime din fermentare;
b) băuturi fermentate spumoase care se �ncadrează la codurile NC 2206 00 31, 2206 00 39, 2204 10, 2204 21 10, 2204 29 10 şi 2205, care nu intră sub incidenţa art. 206^11 şi care sunt prezentate �n sticle �nchise, cu un dop tip �ciupercă�, fixat cu ajutorul legăturilor, sau care sunt sub presiune datorată dioxidului de carbon �n soluţie egală sau mai mare de 3 bari şi care:
1. au o concentraţie alcoolică care depăşeşte 1,2% �n volum, dar nu depăşeşte 13% �n volum; sau
2. au o concentraţie alcoolică care depăşeşte 13% �n volum, dar nu depăşeşte 15% �n volum, şi la care alcoolul conţinut �n produsul finit rezultă �n �ntregime din fermentare.
(2) Sunt exceptate de la plata accizelor băuturile fermentate, altele dec�t bere şi vinuri, fabricate de persoana fizică şi consumate de către aceasta şi membrii familiei sale, cu condiţia să nu fie v�ndute.
ART. 206^13 Produse intermediare
(1) �n �nţelesul prezentului capitol, produsele intermediare reprezintă toate produsele care au o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 1,2% �n volum, dar nu depăşeşte 22% �n volum, şi care se �ncadrează la codurile NC 2204, 2205 şi 2206 00, dar care nu intră sub incidenţa art. 206^10 - 206^12.
(2) Se consideră produs intermediar şi orice băutură fermentată liniştită prevăzută la art. 206^12 alin. (1) lit. a), care are o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 5,5% �n volum şi care nu rezultă �n �ntregime din fermentare, iar ponderea de alcool absolut (100%) este �n proporţie de peste 50% provenită din baza fermentată liniştită, inclusiv vin şi bere.
(3) Se consideră produs intermediar şi orice băutură fermentată spumoasă prevăzută la art. 206^12 alin. (1) lit. b), care are o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 8,5% �n volum şi care nu rezultă �n �ntregime din fermentare, iar ponderea de alcool absolut (100%) este �n proporţie de peste 50% provenită din baza fermentată liniştită, inclusiv vin.
(1) �n �nţelesul prezentului capitol, alcool etilic reprezintă:
a) toate produsele care au o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 1,2% �n volum şi care sunt �ncadrate la codurile NC 2207 şi 2208, chiar atunci c�nd aceste produse fac parte dintr-un produs �ncadrat la alt capitol al nomenclaturii combinate;
b) produsele care au o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 22% �n volum şi care sunt cuprinse �n codurile NC 2204, 2205 şi 2206 00;
c) ţuică şi rachiuri de fructe;
d) băuturi spirtoase potabile care conţin produse, �n soluţie sau nu.
(2) Ţuica şi rachiurile de fructe destinate consumului propriu al gospodăriilor individuale, �n limita unei cantităţi echivalente de cel mult 50 de litri de produs pentru fiecare gospodărie individuală/an, cu concentraţia alcoolică de 100% �n volum, se accizează prin aplicarea unei cote de 50% din cota standard a accizei aplicate alcoolului etilic, cu condiţia să nu fie v�ndute, potrivit prevederilor din normele metodologice.
(3) Pentru alcoolul etilic produs �n micile distilerii, a căror producţie nu depăşeşte 10 hectolitri alcool pur/an, se aplică accize specifice reduse.
(4) Beneficiază de nivelul redus al accizelor micile distilerii care sunt independente din punct de vedere juridic şi economic de orice altă distilerie, nu funcţionează sub licenţa de produs a unei alte distilerii şi care �ndeplinesc condiţiile prevăzute de normele metodologice.
ART. 206^15 Tutun prelucrat
(1) �n �nţelesul prezentului capitol, tutun prelucrat reprezintă:
a) ţigarete;
b) ţigări şi ţigări de foi;
c) tutun de fumat:
1. tutun de fumat fin tăiat, destinat rulării �n ţigarete;
2. alte tutunuri de fumat.
(2) Se consideră ţigarete:
a) rulourile de tutun destinate fumatului ca atare şi care nu sunt ţigări sau ţigări de foi, �n sensul alin. (3);
b) rulourile de tutun care se pot introduce �ntr-un tub de h�rtie de ţigarete, prin simpla m�nuire neindustrială;
c) rulourile de tutun care se pot �nfăşura �n h�rtie de ţigarete, prin simpla m�nuire neindustrială;
d) orice produs care conţine total sau parţial alte substanţe dec�t tutunul, dar care respectă criteriile prevăzute la lit. a), b) sau c).
(3) Se consideră ţigări sau ţigări de foi, dacă, av�nd �n vedere proprietăţile acestora şi aşteptările obişnuite ale clienţilor, pot şi au rolul exclusiv de a fi fumate ca atare, după cum urmează:
a ) rulourile de tutun cu un �nveliş exterior din tutun natural;
b) rulourile de tutun cu umplutură mixtă mărunţită şi cu �nveliş exterior de culoarea obişnuită a unei ţigări de foi, din tutun reconstituit, care acoperă �n �ntregime produsul, inclusiv, după caz, filtrul, cu excepţia v�rfului �n cazul ţigărilor de foi cu v�rf, dacă masa unitară, fără a include filtrul sau muştiucul, nu este mai mică de 2,3 g şi nici mai mare de 10 g, şi circumferinţa a cel puţin o treime din lungime nu este mai mică de 34 mm;
c) produsele alcătuite parţial din substanţe altele dec�t tutun şi care �ndeplinesc criteriile prevăzute la lit. a) şi b);
(4) Se consideră tutun de fumat:
a) tutunul tăiat sau făr�miţat �ntr-un alt mod, răsucit ori presat �n bucăţi şi care poate fi fumat fără prelucrare industrială ulterioară;
b) deşeuri de tutun puse �n v�nzare cu amănuntul care nu intră sub incidenţa alin. (2) şi (3) şi care pot fi fumate. �n sensul prezentului articol, deşeurile de tutun sunt considerate ca fiind resturi de foi de tutun şi produse secundare obţinute la prelucrarea tutunului sau fabricarea produselor din tutun.
c) orice produs care constă total sau parţial din alte substanţe dec�t tutunul, dar care �ndeplineşte, pe de altă parte, criteriile prevăzute la lit. a) sau b).
(5) Se consideră tutun de fumat fin tăiat, destinat rulării �n ţigarete:
a) tutunul de fumat aşa cum este definit la alin. (4), pentru care mai mult de 25% din greutate o reprezintă particulele de tutun ce au o lăţime de tăiere sub 1,5 mm;
b) tutunul de fumat pentru care mai mult de 25% din greutate o reprezintă particulele de tutun care au o lăţime de tăiere mai mare de 1,5 mm sau mai mult, dacă tutunul de fumat este v�ndut ori destinat v�nzării pentru rularea �n ţigarete.
(5^1) Fără a aduce atingere prevederilor alin. (2) lit. d) şi alin. (4) lit. c), produsele care nu conţin tutun şi care sunt utilizate exclusiv �n scopuri medicale nu sunt tratate ca tutun prelucrat, potrivit prevederilor din normele metodologice.
(6) Un rulou de tutun prevăzut la alin. (2) este considerat, pentru aplicarea accizei, ca două ţigarete, atunci c�nd are o lungime, excluz�nd filtrul sau muştiucul, mai mare de 8 cm, fără să depăşească 11 cm, ca 3 ţigarete, excluz�nd filtrul sau muştiucul, c�nd are o lungime mai mare de 11 cm, fără să depăşească 14 cm, şi aşa mai departe.
(7) Toţi operatorii economici plătitori de accize pentru tutunul prelucrat, potrivit prezentului capitol, au obligaţia de a prezenta autorităţii competente liste cuprinz�nd date cu privire la produsele accizabile eliberate pentru consum �n conformitate cu prevederile din normele metodologice.
ART. 206^16 Produse energetice
(1) �n �nţelesul prezentului capitol, produsele energetice sunt:
a) produsele cu codurile NC de la 1507 la 1518, dacă acestea sunt destinate utilizării drept combustibil pentru �ncălzire sau combustibil pentru motor;
b) produsele cu codurile NC 2701, 2702 şi de la 2704 la 2715;
c) produsele cu codurile NC 2901 şi 2902;
d) produsele cu codul NC 2905 11 00, care nu sunt de origine sintetică, dacă acestea sunt destinate utilizării drept combustibil pentru �ncălzire sau combustibil pentru motor;
e) produsele cu codul NC 3403;
f) produsele cu codul NC 3811;
g) produsele cu codul NC 3817;
h) produsele cu codul NC 3824 90 99, dacă acestea sunt destinate utilizării drept combustibil pentru �ncălzire sau combustibil pentru motor.
(2) Intră sub incidenţa prevederilor secţiunilor a 7-a şi a 9-a doar următoarele produse energetice:
a) produsele cu codurile NC de la 1507 la 1518, dacă acestea sunt destinate utilizării drept combustibil pentru �ncălzire sau combustibil pentru motor;
b) produsele cu codurile NC 2707 10, 2707 20, 2707 30 şi 2707 50;
c) produsele cu codurile NC de la 2710 11 la 2710 19 69. Pentru produsele cu codurile NC 2710 11 21, 2710 11 25 şi 2710 19 29, prevederile secţiunii a 9-a se vor aplica numai circulaţiei comerciale �n vrac;
d) produsele cu codurile NC 2711, cu excepţia 2711 11, 2711 21 şi 2711 29;
e) produsele cu codul NC 2901 10;
f) produsele cu codurile NC 2902 20, 2902 30, 2902 41, 2902 42, 2902 43 şi 2902 44;
g) produsele cu codul NC 2905 11 00, care nu sunt de origine sintetică, dacă acestea sunt destinate utilizării drept combustibil pentru �ncălzire sau combustibil pentru motor;
h) produsele cu codul NC 3824 90 99, dacă acestea sunt destinate utilizării drept combustibil pentru �ncălzire sau pentru motor.
i) produsele cu codurile NC 3811 11 10, 3811 11 90, 3811 19 00 şi 3811 90 00.
(3) Produsele energetice pentru care se datorează accize sunt:
a) benzina cu plumb cu codurile NC 2710 11 31, 2710 11 51 şi 2710 11 59;
b) benzina fără plumb cu codurile NC 2710 11 31, 2710 11 41, 2710 11 45 şi 2710 11 49;
c) motorina cu codurile NC de la 2710 19 41 p�nă la 2710 19 49;
d) kerosenul cu codurile NC 2710 19 21 şi 2710 19 25;
e) gazul petrolier lichefiat cu codurile NC de la 2711 12 11 p�nă la 2711 19 00;
f) gazul natural cu codurile NC 2711 11 00 şi 2711 21 00;
g) păcura cu codurile NC de la 2710 19 61 p�nă la 2710 19 69;
h) cărbunele şi cocsul cu codurile NC 2701, 2702 şi 2704.
(4) Produsele energetice, altele dec�t cele prevăzute la alin. (3), sunt supuse unei accize dacă sunt destinate a fi utilizate, puse �n v�nzare ori utilizate drept combustibil pentru �ncălzire sau combustibil pentru motor. Nivelul accizei va fi fixat �n funcţie de destinaţie, la nivelul aplicabil combustibilului pentru �ncălzire sau combustibilului pentru motor echivalent.
(4^1) Produsele energetice prevăzute la alin. (3) lit. g) sau asimilate acestora, dacă sunt destinate a fi utilizate, puse �n v�nzare ori utilizate drept combustibil pentru motor, cu excepţia celor utilizate drept combustibil pentru navigaţie, sunt supuse unei accize la nivelul motorinei.
(5) Pe l�ngă produsele energetice prevăzute la alin. (1), orice produs destinat a fi utilizat, pus �n v�nzare ori utilizat drept combustibil pentru motor sau ca aditiv ori pentru a creşte volumul final al combustibilului pentru motor este accizat la nivelul combustibilului pentru motor echivalent.
(6) Pe l�ngă produsele energetice prevăzute la alin. (1), orice altă hidrocarbură, cu excepţia turbei, destinată a fi utilizată, pusă �n v�nzare sau utilizată pentru �ncălzire este accizată cu acciza aplicabilă produsului energetic echivalent.
(7) Consumul de produse energetice �n incinta unui loc de producţie de produse energetice nu este considerat a fi un fapt generator de accize �n cazul �n care consumul constă �n produse energetice produse �n incinta acelui loc de producţie. C�nd acest consum se efectuează �n alte scopuri dec�t cel de producţie şi, �n special, pentru propulsia vehiculelor, se consideră fapt generator de accize.
ART. 206^17 Gaz natural
(1) Gazul natural va fi supus accizelor, iar accizele vor deveni exigibile la momentul furnizării de către distribuitorii sau redistribuitorii autorizaţi potrivit legii direct către consumatorii finali.
(2) Operatorii economici autorizaţi �n domeniul gazului natural au obligaţia de a se �nregistra la autoritatea competentă, �n condiţiile prevăzute �n normele metodologice.
(3) Atunci c�nd gazul natural este furnizat �n Rom�nia de un distribuitor sau de un redistribuitor din alt stat membru, care nu este �nregistrat �n Rom�nia, acciza devine exigibilă la furnizarea către consumatorul final şi va fi plătită de o societate desemnată de acel distribuitor sau redistribuitor, care trebuie să fie �nregistrată la autoritatea competentă din Rom�nia.
ART. 206^18 Cărbune, cocs şi lignit
Cărbunele, cocsul şi lignitul vor fi supuse accizelor care vor deveni exigibile la momentul livrării de către operatorii economici producători sau de către operatorii economici care efectuează achiziţii intracomunitare ori care importă astfel de produse. Aceşti operatori economici au obligaţia să se �nregistreze la autoritatea competentă, �n condiţiile prevăzute �n normele metodologice.
(1) �n �nţelesul prezentului capitol, energia electrică este produsul cu codul NC 2716.
(2) Energia electrică va fi supusă accizelor, iar acciza va deveni exigibilă la momentul furnizării energiei electrice către consumatorii finali.
(3) Prin derogare de la prevederile art. 206^5, nu se consideră ca fiind fapt generator de accize consumul de energie electrică utilizat pentru menţinerea capacităţii de a produce, de a transporta şi de a distribui energie electrică, �n limitele stabilite de Autoritatea Naţională de Reglementare �n Domeniul Energiei.
(4) Operatorii economici autorizaţi �n domeniul energiei electrice au obligaţia de a se �nregistra la autoritatea competentă, �n condiţiile prevăzute �n normele metodologice.
(5) Atunci c�nd energia electrică este furnizată �n Rom�nia de un distribuitor sau de un redistribuitor din alt stat membru, care nu este �nregistrat �n Rom�nia, acciza devine exigibilă la furnizarea către consumatorul final şi va fi plătită de o societate desemnată de acel distribuitor sau redistribuitor, care trebuie să fie �nregistrată la autoritatea competentă din Rom�nia.
(1) Nu se datorează accize pentru:
1. căldura rezultată şi produsele cu codurile NC 4401 şi 4402;
2. următoarele utilizări de produse energetice şi energie electrică:
a) produsele energetice utilizate �n alte scopuri dec�t �n calitate de combustibil pentru motor sau combustibil pentru �ncălzire;
b) utilizarea duală a produselor energetice. Un produs energetic este utilizat dual atunci c�nd este folosit at�t �n calitate de combustibil pentru �ncălzire, c�t şi �n alte scopuri dec�t pentru motor sau pentru �ncălzire. Utilizarea produselor energetice pentru reducerea chimică şi �n procesele electrolitic şi metalurgic se consideră a fi utilizare duală;
c) energia electrică utilizată �n principal �n scopul reducerii chimice şi �n procesele electrolitice şi metalurgice;
d) energia electrică, atunci c�nd reprezintă mai mult de 50% din costul unui produs, potrivit prevederilor din normele metodologice;
e) procesele mineralogice, potrivit prevederilor din normele metodologice.
(2) Nu se consideră producţie de produse energetice:
a) operaţiunile pe durata cărora sunt obţinute accidental mici cantităţi de produse energetice;
b) operaţiunile prin care utilizatorul unui produs energetic face posibilă refolosirea sa �n cadrul �ntreprinderii sale, cu condiţia ca acciza deja plătită pentru un asemenea produs să nu fie mai mică dec�t acciza care poate fi cuvenită, dacă produsul energetic refolosit ar fi pasibil de impunere;
c) o operaţie const�nd din amestecul - �n afara unui loc de producţie sau a unui antrepozit fiscal - al produselor energetice cu alte produse energetice sau alte materiale, cu condiţia ca:
1. accizele asupra componentelor să fi fost plătite anterior; şi
2. suma plătită să nu fie mai mică dec�t suma accizei care ar putea să fie aplicată asupra amestecului.
(3) Condiţia prevăzută la alin. (2) lit. c) pct. 1 nu se va aplica dacă acel amestec este scutit pentru o utilizare specifică.
(4) Modalitatea şi condiţiile de aplicare a alin. (1) vor fi reglementate prin normele metodologice.
ART. 206^21 Reguli generale
(1) Producţia şi transformarea produselor accizabile trebuie realizate �ntr-un antrepozit fiscal.
(2) Deţinerea produselor accizabile, atunci c�nd accizele nu au fost plătite, poate avea loc numai �ntr-un antrepozit fiscal.
(3) Prevederile alin. (1) nu se aplică pentru:
a) berea, vinurile şi băuturile fermentate, altele dec�t bere şi vinuri, produse �n gospodăriile individuale pentru consumul propriu;
b) vinurile liniştite realizate de micii producători care obţin �n medie mai puţin de 1.000 hl de vin pe an;
c) energia electrică, gazul natural, cărbunele şi cocsul.
(3^1) Micii producători de vinuri liniștite prevăzuți la alin. (3) lit. b) au obligaţia de a se �nregistra la autoritatea competentă, potrivit prevederilor din normele metodologice.
(4) �n cazul �n care micii producători prevăzuţi la alin. (3) lit. b) realizează ei �nşişi tranzacţii intracomunitare, aceştia informează autorităţile competente şi respectă cerinţele stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 884/2001 al Comisiei din 24 aprilie 2001 de stabilire a normelor de aplicare privind documentele de �nsoţire a transporturilor de produse vitivinicole şi evidenţele obligatorii �n sectorul vitivinicol, conform precizărilor din normele metodologice.
(5) Atunci c�nd micii producători de vin dintr-un alt stat membru sunt scutiţi de la obligaţiile privind deplasarea şi monitorizarea produselor accizabile, destinatarul din Rom�nia informează autoritatea competentă teritorială cu privire la livrările de vin primite, prin intermediul documentului solicitat �n temeiul Regulamentului (CE) nr. 884/2001 sau printr-o trimitere la acesta, conform precizărilor din normele metodologice.
(6) Antrepozitul fiscal nu poate fi folosit pentru v�nzarea cu amănuntul a produselor accizabile.
(7) Deţinerea de produse accizabile �n afara antrepozitului fiscal, pentru care nu se poate face dovada perceperii accizelor, atrage plata acestora.
(8) Fac excepţie de la prevederile alin. (6) antrepozitele fiscale care livrează produse energetice către aeronave sau nave, �n condiţiile prevăzute �n normele metodologice.
(9) Este interzisă producerea de produse accizabile �n afara antrepozitului fiscal.
(10) Este interzisă deţinerea unui produs accizabil �n afara antrepozitului fiscal, dacă acciza pentru acel produs nu a fost percepută.
ART. 206^22 Cererea de autorizare ca antrepozit fiscal
(1) Un antrepozit fiscal poate funcţiona numai pe baza autorizaţiei valabile, emisă de autoritatea competentă prin Comisia instituită la nivelul Ministerului Finanţelor Publice pentru autorizarea operatorilor de produse supuse accizelor armonizate, denumită �n continuare Comisie.
(1^1) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), autorizarea de către Ministerul Finanţelor Publice a antrepozitelor fiscale pentru producţia exclusivă de vinuri realizată de către contribuabili, alţii dec�t contribuabilii mari şi mijlocii stabiliţi conform reglementărilor �n vigoare, precum şi micile distilerii, prevăzute la art. 206^14 alin. (4), se poate face şi prin comisii constituite la nivelul structurilor teritoriale ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
(1^2) Competenţele, componenţa, precum şi regulamentul de organizare şi funcţionare ale comisiilor teritoriale vor fi stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice, cu avizul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
(2) �n vederea obţinerii autorizaţiei, pentru ca un loc să funcţioneze ca antrepozit fiscal, persoana care intenţionează să fie antrepozitar autorizat pentru acel loc trebuie să depună o cerere la autoritatea competentă, �n modul şi �n forma prevăzute �n normele metodologice.
(3) Cererea trebuie să conţină informaţii şi să fie �nsoţită de documente cu privire la:
a) amplasarea şi natura locului;
b) tipurile şi cantitatea de produse accizabile estimate a fi produse şi/sau depozitate �n decursul unui an;
c) lista produselor accizabile care urmează a fi achiziţionate �n regim suspensiv de accize �n vederea utilizării ca materie primă �n cadrul activităţii de producţie de produse accizabile;
d) identitatea şi alte informaţii cu privire la persoana care urmează să-şi desfăşoare activitatea ca antrepozitar autorizat;
e) organizarea administrativă, fluxurile operaţionale, randamentul utilajelor şi instalaţiilor şi alte date relevante pentru colectarea şi determinarea accizelor, prevăzute �ntr-un manual de procedură;
f) capacitatea persoanei care urmează a fi antrepozitar autorizat de a satisface cerinţele prevăzute la art. 206^26.
g) capacitatea maximă de productie a instalaţiilor şi utilajelor �n 24 de ore, �n cazul locului propus pentru productia produselor accizabile, şi/sau capacitatea de depozitare, �n cazul locului propus pentru depozitarea exclusivă a produselor accizabile, declarate pe propria răspundere de persoana fizică ori de administratorul persoanei juridice care intenţionează să fie antrepozitar autorizat.
h) deţinerea autorizaţiei de mediu/autorizaţiei integrate de mediu, eliberată potrivit legislaţiei �n domeniu, sau dovada că au fost �ntreprinse demersurile �n vederea obţinerii acestora;
i) dovada constituirii capitalului social minim subscris şi vărsat �n cuantumul prevăzut �n normele metodologice.
(4) Prevederile alin. (3) se vor adapta potrivit specificului activităţii ce urmează a se desfăşura �n antrepozitul fiscal, conform precizărilor din normele metodologice.
(5) Persoana care intenţionează să fie antrepozitar autorizat va prezenta, de asemenea, o copie a contractului de administrare sau a actelor de proprietate a sediului unde locul este amplasat.
(6) Persoana care �şi manifestă �n mod expres intenţia de a fi antrepozitar autorizat pentru mai multe antrepozite fiscale poate depune la autoritatea competentă o singură cerere. Cererea va fi �nsoţită de documentele prevăzute de prezentul capitol, aferente fiecărei locaţii.
(7) �n exercitarea atribuţiilor sale, Comisia poate solicita orice informaţii şi documente de la structurile din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, de la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi de la alte instituţii ale statului, pe care le consideră necesare �n soluţionarea cererilor �nregistrate.
(8) �n cazul �n care solicitarea Comisiei este adresată structurilor din cadrul Ministerului Finanţelor Publice sau Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, aceasta este obligatorie, constituindu-se ca sarcină de serviciu pentru personalul acestor instituţii. Nerespectarea acestei obligaţii atrage măsurile sancţionatorii prevăzute de legislaţia �n vigoare.
(9) Comisia poate solicita, după caz, participarea la şedinţe a organelor de control care au �ncheiat actele de control, precum şi a reprezentantului legal al societăţii comerciale �n cauză.
(10) Activitatea curentă a Comisiei se realizează prin intermediul secretariatului care funcţionează �n cadrul direcţiei de specialitate din Ministerul Finanţelor Publice, direcţie desemnată prin hotăr�rea de organizare şi funcţionare a ministerului.
(11) �n exercitarea atribuţiilor sale, direcţia de specialitate poate solicita de la diferite structuri centrale şi teritoriale din cadrul Ministerului Finanţelor Publice şi, respectiv, de la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală orice alte informaţii şi documente pe care le consideră necesare �n soluţionarea cererilor �nregistrate.
(12) Dacă �n urma analizării documentaţiei anexate la cererea �nregistrată direcţia de specialitate constată că aceasta este incompletă, dosarul �n cauză poate fi restituit autorităţii emitente.
ART. 206^23 Condiţii de autorizare
(1) Autoritatea competentă eliberează autorizaţia de antrepozit fiscal pentru un loc numai dacă sunt �ndeplinite următoarele condiţii:
a) locul urmează a fi folosit pentru producerea, transformarea, deţinerea, primirea şi/sau expedierea produselor accizabile �n regim suspensiv de accize. �n cazul unui loc ce va fi autorizat numai ca antrepozit fiscal de depozitare, volumul mediu trimestrial al ieşirilor de produse accizabile estimate la nivelul unui an trebuie să fie mai mare decat limitele prevăzute �n normele metodologice, diferenţiate �n funcţie de grupa de produse depozitate şi de accizele aferente produselor depozitate;
b) locul este amplasat, construit şi echipat astfel �nc�t să nu permită scoaterea produselor accizabile din acest loc fără plata accizelor, conform prevederilor din normele metodologice;
c) locul nu va fi folosit pentru v�nzarea cu amănuntul a produselor accizabile, cu excepţiile prevăzute la art. 206^21 alin. (8);
d) �n cazul unei persoane fizice care urmează să-şi desfăşoare activitatea ca antrepozitar autorizat, aceasta să nu fi fost condamnată �n mod definitiv pentru infracţiunea de abuz de �ncredere, fals, uz de fals, �nşelăciune, delapidare, mărturie mincinoasă, dare ori luare de mită �n Rom�nia sau �n oricare dintre statele străine �n care aceasta a avut domiciliul/rezidenţa �n ultimii 5 ani, să nu fi fost condamnată pentru o infracţiune dintre cele reglementate de prezentul cod, de Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al Rom�niei, cu completările ulterioare, de Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, de Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, de Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
e) �n cazul unei persoane juridice care urmează să-şi desfăşoare activitatea ca antrepozitar autorizat, administratorii acestor persoane juridice să nu fi fost condamnaţi �n mod definitiv pentru infracţiunea de abuz de �ncredere, fals, uz de fals, �nşelăciune, delapidare, mărturie mincinoasă, dare ori luare de mită �n Rom�nia sau �n oricare dintre statele străine �n care aceasta a avut domiciliul/rezidenţa �n ultimii 5 ani, să nu fi fost condamnată pentru o infracţiune dintre cele reglementate de prezentul cod, de Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de Legea nr. 86/2006, cu completările ulterioare, de Legea nr. 241/2005, de Legea nr. 82/1991, republicată, de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
f) persoana care urmează să �şi desfăşoare activitatea ca antrepozitar autorizat trebuie să dovedească că poate �ndeplini cerinţele prevăzute la art. 206^26.
g) persoana care urmează să �şi desfăşoare activitatea ca antrepozitar autorizat să nu �nregistreze obligaţii fiscale restante la bugetul general consolidat, de natura celor administrate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.
h) nivelul accizelor pentru produsul finit nu poate fi mai mic dec�t media ponderată a nivelurilor accizelor materiilor prime potrivit prevederilor din normele metodologice;
i) persoana juridică nu se află �n procedura falimentului sau de lichidare.
(1^1) Prin excepție de la prevederile alin. (1) lit. a), antrepozitarul autorizat pentru producția şi �mbutelierea produsului bere poate utiliza instalațiile de �mbuteliere a acestui produs şi pentru �mbutelierea băuturilor răcoritoare şi a apei plate, potrivit prevederilor din normele metodologice.
(2) Prevederile alin. (1) vor fi adaptate corespunzător pe grupe de produse accizabile şi categorii de antrepozitari, conform precizărilor din normele metodologice.
(3) Locurile aferente rezervei de stat şi rezervei de mobilizare se asimilează antrepozitelor fiscale de depozitare, potrivit prevederilor din normele metodologice.
ART. 206^24 Autorizarea ca antrepozit fiscal
(1) Autoritatea competentă va notifica �n scris autorizarea ca antrepozit fiscal, �n termen de 60 de zile de la data depunerii documentaţiei complete de autorizare.
(2) Autorizaţia va conţine următoarele:
a) codul de accize atribuit antrepozitului fiscal;
b) elementele de identificare ale antrepozitarului autorizat, inclusiv codul de accize atribuit acestuia;
c) adresa antrepozitului fiscal;
d) tipul produselor accizabile primite/expediate din antrepozitul fiscal şi natura activităţii;
e) *** Abrogat;
f) nivelul garanţiei;
g) perioada de valabilitate a autorizaţiei. Perioada de valabilitate este de 3 ani;
h) orice alte informaţii relevante pentru autorizare.
(3) Autorizaţiile pot fi modificate de către autoritatea competentă.
(4) �nainte de a fi modificată autorizaţia, autoritatea competentă trebuie să-l informeze pe antrepozitarul autorizat asupra modificării propuse şi asupra motivelor acesteia.
(5) Antrepozitarul autorizat poate solicita autorităţii competente modificarea autorizaţiei, �n condiţiile prevăzute �n normele metodologice.
(6) Procedura de autorizare a antrepozitelor fiscale nu intră sub incidenţa prevederilor legale privind procedura aprobării tacite.
(7) Antrepozitarul autorizat care doreşte continuarea activităţii �ntr-un antrepozit fiscal după expirarea perioadei de valabilitate �nscrise �n autorizaţia pentru acel antrepozit fiscal va solicita �n scris autorităţii competente reautorizarea ca antrepozit fiscal cu cel puţin 60 de zile �nainte de expirarea perioadei de valabilitate, conform precizărilor din normele metodologice.
(8) �n situaţia prevăzută la alin. (7), perioada de valabilitate a autorizaţiei de antrepozit fiscal se prelungeşte p�nă la data soluţionării cererii de reautorizare.
ART. 206^25 Respingerea cererii de autorizare
(1) Respingerea cererii de autorizare va fi comunicată �n scris, odată cu motivele luării acestei decizii.
(2) �n cazul �n care autoritatea competentă a respins cererea de autorizare a unui loc ca antrepozit fiscal, persoana care a depus cererea poate contesta această decizie, conform prevederilor legislaţiei privind contenciosul administrativ.
ART. 206^26 Obligaţiile antrepozitarului autorizat
(1) Orice antrepozitar autorizat are obligaţia de a �ndeplini următoarele cerinţe:
a) să constituie �n favoarea autorităţii competente o garanţie pentru producţia, transformarea şi deţinerea de produse accizabile �n regim suspensiv de accize, precum şi o garanţie pentru circulaţia acestor produse �n regim suspensiv de accize, �n conformitate cu prevederile art. 206^54 şi �n condiţiile stabilite prin normele metodologice;
b) să instaleze şi să menţină �ncuietori, sigilii, instrumente de măsură sau alte instrumente similare adecvate, necesare securităţii produselor accizabile amplasate �n antrepozitul fiscal;
c) să asigure menţinerea sigiliilor aplicate sub supravegherea autorităţii competente sub forma şi procedura prevăzute �n normele metodologice;
d) să ţină evidenţe exacte şi actualizate cu privire la materiile prime, lucrările �n derulare şi produsele accizabile finite, produse sau primite �n antrepozitele fiscale şi expediate din antrepozitele fiscale, şi să prezinte evidenţele corespunzătoare, la cererea autorităţilor competente;
e) să ţină un sistem corespunzător de evidenţă a stocurilor din antrepozitul fiscal, inclusiv un sistem de administrare, contabil şi de securitate;
f) să asigure accesul autorităţii competente �n orice zonă a antrepozitului fiscal, �n orice moment �n care antrepozitul fiscal este �n exploatare şi �n orice moment �n care antrepozitul fiscal este deschis pentru primirea sau expedierea produselor;
g) să prezinte produsele accizabile pentru a fi inspectate de autoritatea competentă, la cererea acestora;
h) să asigure �n mod gratuit un birou �n incinta antrepozitului fiscal, la cererea autorităţii competente;
i) să cerceteze şi să raporteze către autoritatea competentă orice pierdere, lipsă sau neregularitate cu privire la produsele accizabile;
j) să �nştiinţeze autorităţile competente despre orice modificare ce intenţionează să o aducă asupra datelor iniţiale �n baza cărora a fost emisă autorizaţia de antrepozitar, cu minimum 5 zile �nainte de producerea modificării;
k) să se conformeze cu alte cerinţe impuse prin normele metodologice.
(2) Prevederile alin. (1) vor fi adaptate corespunzător pe grupe de produse accizabile şi pe categorii de antrepozitari, conform precizărilor din normele metodologice.
(3) Cesionarea ori �nstrăinarea sub orice formă a acţiunilor sau a părţilor sociale ale antrepozitarilor autorizaţi ori ale unui antrepozitar a cărui autorizaţie a fost anulată, revocată sau suspendată conform prezentului capitol va fi adusă la cunoştinţa autorităţii competente cu cel puţin 60 de zile �nainte de realizarea acestei operaţiuni, �n vederea efectuării inspecţiei fiscale, cu excepţia celor care fac obiectul tranzacţiilor pe piaţa de capital.
(4) �nstrăinarea activelor de natura imobilizărilor corporale care contribuie direct la producţia şi/sau depozitarea de produse accizabile ale antrepozitarului autorizat ori ale unui antrepozitar a cărui autorizaţie a fost anulată sau revocată conform prezentului capitol se va putea face numai după ce s-au achitat la bugetul de stat toate obligaţiile fiscale ori după ce persoana care urmează să preia activele respective şi-a asumat obligaţia de plată restantă a debitorului printr-un angajament de plată sau printr-un alt act �ncheiat �n formă autentică, cu asigurarea unei garanţii sub forma unei scrisori de garanţie bancară la nivelul obligaţiilor fiscale restante, la data efectuării tranzacţiei, ale antrepozitarului.
(5) Actele �ncheiate cu �ncălcarea prevederilor alin. (3) şi (4) sunt anulabile la cererea organului fiscal.
ART. 206^27 Regimul de transfer al autorizaţiei
(1) Autorizaţiile sunt emise numai pentru antrepozitarii autorizaţi numiţi şi nu sunt transferabile.
(2) Atunci c�nd are loc v�nzarea locului, autorizaţia nu va fi transferată �n mod automat noului proprietar. Noul posibil antrepozitar autorizat trebuie să depună o cerere de autorizare.
ART. 206^28 Anularea, revocarea şi suspendarea autorizaţiei
(1) Autoritatea competentă poate anula autorizaţia pentru un antrepozit fiscal atunci c�nd i-au fost oferite informaţii inexacte sau incomplete �n legătură cu autorizarea antrepozitului fiscal.
(2) Autoritatea competentă poate revoca autorizaţia pentru un antrepozit fiscal �n următoarele situaţii:
a) �n cazul unui antrepozitar autorizat, persoană fizică, dacă:
1. persoana a decedat;
2. persoana a fost condamnată printr-o hotăr�re judecătorească definitivă, �n Rom�nia sau �ntr-un stat străin, pentru infracţiunea de abuz de �ncredere, fals, uz de fals, �nşelăciune, delapidare, mărturie mincinoasă, dare sau luare de mită ori o infracţiune dintre cele reglementate de prezentul cod, de Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de Legea nr. 86/2006, cu completările ulterioare, de Legea nr. 241/2005, de Legea nr. 82/1991, republicată, de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
3. activitatea desfăşurată este �n situaţie de faliment sau de lichidare;
b) �n cazul unui antrepozitar autorizat, care este persoană juridică, dacă:
1. �n legătură cu persoana juridică a fost deschisă o procedură de faliment ori de lichidare; sau
2. oricare dintre administratorii persoanei juridice a fost condamnat printr-o hotăr�re judecătorească definitivă, �n Rom�nia sau �ntr-un stat străin, pentru infracţiunea de abuz de �ncredere, fals, uz de fals, �nşelăciune, delapidare, mărturie mincinoasă, dare sau luare de mită ori o infracţiune dintre cele reglementate de prezentul cod, de Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de Legea nr. 86/2006, cu completările ulterioare, de Legea nr. 241/2005, de Legea nr. 82/1991, republicată, de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
c) antrepozitarul autorizat nu respectă oricare dintre cerinţele prevăzute la art. 206^26 sau la art. 206^53 - 206^55;
d) c�nd antrepozitarul �ncheie un act de v�nzare a locului;
e) pentru situaţia prevăzută la alin. (9);
f) antrepozitarul autorizat �nregistrează obligaţii fiscale restante la bugetul general consolidat, de natura celor administrate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, mai vechi de 60 de zile faţă de termenul legal de plată.
g) pe durata unei perioade continue de minimum 6 luni, volumul mediu trimestrial al ieşirilor de produse accizabile din antrepozitul fiscal de depozitare este mai mic dec�t limita prevazută �n normele metodologice, potrivit prevederilor art. 206^23 alin. (1) lit. a);
(3) Autoritatea competentă poate revoca autorizaţia pentru un antrepozit fiscal şi �n cazul �n care s-a pronunţat o hotăr�re definitivă pentru o infracţiune dintre cele reglementate de prezentul cod, de Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de Legea nr. 86/2006, cu completările ulterioare, de Legea nr. 241/2005, de Legea nr. 82/1991, republicată, de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(4) La propunerea organelor de control, autoritatea competentă poate suspenda autorizaţia pentru un antrepozit fiscal, astfel:
a) pe o perioadă de 1 - 6 luni, �n cazul �n care s-a constatat săv�rşirea uneia dintre faptele contravenţionale ce atrag suspendarea autorizaţiei;
a^1) pe o perioadă de 1 - 12 luni, �n cazul �n care s-a constatat săv�rşirea uneia dintre faptele prevăzute la art. 296^1 alin. (1) lit. c), f, h), i), k), n) - p));
b) p�nă la soluţionarea definitivă a cauzei penale, �n cazul �n care a fost pusă �n mişcare acţiunea penală pentru o infracţiune dintre cele reglementate de prezentul cod, de Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de Legea nr. 86/2006, cu completările ulterioare, de Legea nr. 241/2005, de Legea nr. 82/1991, republicată, de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(5) Decizia prin care autoritatea competentă a hotăr�t suspendarea, revocarea sau anularea autorizaţiei de antrepozit fiscal va fi comunicată şi antrepozitarului deţinător al autorizaţiei.
(6) Antrepozitarul autorizat poate contesta decizia de suspendare, revocare sau anulare a autorizaţiei pentru un antrepozit fiscal, potrivit legislaţiei �n vigoare.
(7) Decizia de suspendare sau de revocare a autorizaţiei de antrepozit fiscal produce efecte de la data comunicării sau de la o altă dată cuprinsă �n aceasta, după caz. Decizia de anulare a autorizaţiei de antrepozit fiscal produce efecte �ncep�nd de la data emiterii autorizaţiei.
(8) Contestarea deciziei de suspendare, revocare sau anulare a autorizaţiei de antrepozit fiscal nu suspendă efectele juridice ale acestei decizii pe perioada soluţionării contestaţiei �n procedură administrativă.
(9) �n cazul �n care antrepozitarul autorizat doreşte să renunţe la autorizaţia pentru un antrepozit fiscal, acesta are obligaţia să notifice acest fapt autorităţii competente cu cel puţin 60 de zile �nainte de data de la care renunţarea la autorizaţie �şi produce efecte.
(10) �n cazul anulării autorizaţiei, o nouă autorizaţie poate fi emisă de autoritatea competentă numai după o perioadă de cel puţin 5 ani de la data anulării.
(11) �n cazul revocării autorizaţiei, o nouă autorizaţie poate fi emisă de autoritatea competentă numai după o perioadă de cel puţin 6 luni de la data revocării.
(12) Antrepozitarii autorizaţi, cărora le-a fost suspendată, revocată sau anulată autorizaţia şi care deţin stocuri de produse accizabile la data suspendării, revocării ori anulării, pot valorifica produsele �nregistrate �n stoc - materii prime, semifabricate, produse finite -, �n condiţiile prevăzute de normele metodologice.
ART. 206^29 Destinatarul �nregistrat
(1) Destinatarul �nregistrat poate să-şi desfăşoare activitatea �n această calitate numai �n baza autorizaţiei valabile emisă de autoritatea competentă, potrivit prevederilor din normele metodologice, �n care va fi �nscris şi codul de accize atribuit de această autoritate.
(2) Destinatarul �nregistrat nu are dreptul de a deţine sau de a expedia produse accizabile �n regim suspensiv de accize.
(3) Un destinatar �nregistrat trebuie să �ndeplinească următoarele cerinţe:
a) să garanteze plata accizelor �n condiţiile prevăzute �n normele metodologice, �naintea expedierii de către antrepozitarul autorizat a produselor accizabile;
b) la �ncheierea deplasării, să �nscrie �n evidenţa contabilă produsele accizabile primite �n regim suspensiv de accize;
c) să accepte orice control al autorităţii competente, pentru a se asigura că produsele au fost primite.
(4) Destinatarul �nregistrat care primeşte doar ocazional produse accizabile trebuie să �ndeplinească cerinţele de la alin. (3), iar autorizarea prevăzută la art. 206^3 pct. 13 se face pentru o cantitate-limită de produse accizabile, pentru un singur expeditor şi pentru o perioadă de timp limitată, potrivit prevederilor din normele metodologice.
ART. 206^30 Deplasarea produselor accizabile aflate �n regim suspensiv de accize
(1) Antrepozitarii autorizaţi de către autorităţile competente ale unui stat membru sunt recunoscuţi ca fiind autorizaţi at�t pentru circulaţia naţională, c�t şi pentru circulaţia intracomunitară a produselor accizabile.
(2) Produsele accizabile pot fi deplasate �n regim suspensiv de accize pe teritoriul Comunităţii, inclusiv dacă produsele sunt deplasate via o ţară terţă sau un teritoriu terţ:
a) de la un antrepozit fiscal la:
1. un alt antrepozit fiscal;
2. un destinatar �nregistrat;
3. un loc de unde produsele accizabile părăsesc teritoriul Comunităţii, �n sensul art. 206^34 alin. (1);
4. un destinatar �n sensul art. 206^56 alin. (1), �n cazul �n care produsele sunt expediate din alt stat membru;
b) de la locul de import către oricare dintre destinaţiile prevăzute la lit. a), �n cazul �n care produsele �n cauză sunt expediate de un expeditor �nregistrat. �n sensul prezentului articol, locul de import �nseamnă locul unde se află produsele �n momentul �n care sunt puse �n liberă circulaţie, �n conformitate cu art. 79 din Regulamentul (CEE) nr. 2.913/92. Expeditorul �nregistrat �n Rom�nia poate să �şi desfăşoare activitatea �n această calitate numai �n baza autorizaţiei valabile emise de autoritatea competentă.
(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2) lit. a) pct. 1 şi 2 şi lit. b) şi cu excepţia situaţiei prevăzute la art. 206^29 alin. (4), produsele accizabile pot fi deplasate �n regim suspensiv de accize către un loc de livrare directă situat pe teritoriul Rom�niei, �n cazul �n care locul respectiv a fost indicat de antrepozitarul autorizat din Rom�nia sau de destinatarul �nregistrat, �n condiţiile stabilite prin normele metodologice.
(4) Antrepozitarul autorizat sau destinatarul �nregistrat prevăzuţi la alin. (3) au obligaţia de a respecta cerinţele prevăzute la art. 206^33 alin. (1).
(5) Prevederile alin. (2) şi (3) se aplică şi deplasărilor de produse accizabile cu nivel de accize zero care nu au fost eliberate pentru consum.
(6) Deplasarea produselor accizabile �n regim suspensiv de accize �ncepe, �n cazurile prevăzute la alin. (2) lit. a), �n momentul �n care produsele accizabile părăsesc antrepozitul fiscal de expediţie şi, �n cazurile prevăzute la alin. (2) lit. b), �n momentul �n care aceste produse sunt puse �n liberă circulaţie, �n conformitate cu art. 79 din Regulamentul (CEE) nr. 2.913/92.
(7) Deplasarea �n regim suspensiv de accize a produselor accizabile se �ncheie:
1. �n cazurile prevăzute la alin. (2) lit. a) pct. 1, 2 şi 4 şi lit. b), �n momentul �n care destinatarul a recepţionat produsele accizabile;
2. �n cazurile prevăzute la alin. (2) lit. a) pct. 3, �n momentul �n care produsele accizabile au părăsit teritoriul Comunităţii.
ART. 206^31 Documentul administrativ electronic
(1) Deplasarea intracomunitară de produse accizabile este considerată ca av�nd loc �n regim suspensiv de accize doar dacă este acoperită de un document administrativ electronic procesat, �n conformitate cu alin. (2) şi (3).
(2) �n sensul alin. (1), expeditorul din Rom�nia �naintează un proiect de document administrativ electronic la autorităţile competente, prin intermediul sistemului informatizat prevăzut la art. 1 din Decizia nr. 1.152/2003/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 iunie 2003 privind informatizarea circulaţiei şi a controlului produselor supuse accizelor, denumit �n continuare sistemul informatizat.
(3) Autorităţile competente prevăzute la alin. (2) efectuează o verificare electronică a datelor din proiectul de document administrativ electronic, iar �n cazul �n care:
a) datele nu sunt corecte, expeditorul este informat fără �nt�rziere;
b) datele sunt corecte, autoritatea competentă atribuie documentului un cod de referinţă administrativ unic şi �l comunică expeditorului.
(4) �n cazurile prevăzute la art. 206^30 alin. (2) lit. a) pct. 1, 2 şi 4, la art. 206^30 alin. (2) lit. b) şi la art. 206^30 alin. (3), autoritatea competentă transmite fără �nt�rziere documentul administrativ electronic autorităţii competente din statul membru de destinaţie, care la r�ndul ei �l transmite destinatarului, �n cazul �n care acesta este un antrepozitar autorizat sau un destinatar �nregistrat. Dacă produsele accizabile sunt destinate unui antrepozitar autorizat din Rom�nia, autoritatea competentă �naintează documentul administrativ electronic direct acestui destinatar.
(5) �n cazul prevăzut la art. 206^30 alin. (2) lit. a) pct. 3 autoritatea competentă din Rom�nia �naintează documentul administrativ electronic autorităţii competente din statul membru �n care declaraţia de export este depusă �n conformitate cu art. 161 alin. (5) din Regulamentul (CEE) nr. 2.913/92, denumit �n continuare statul membru de export, dacă statul membru de export este altul dec�t Rom�nia.
(6) Atunci c�nd expeditorul este din Rom�nia, acesta furnizează persoanei care �nsoţeşte produsele accizabile un exemplar tipărit al documentului administrativ electronic.
(7) Atunci c�nd produsele accizabile sunt deplasate �n regim suspensiv de accize de la un expeditor din alt stat membru la un destinatar din Rom�nia, deplasarea produselor este �nsoţită de un exemplar tipărit al documentului administrativ electronic sau de orice alt document comercial care menţionează codul de referinţă administrativ unic, identificabil �n mod clar.
(8) Documentele prevăzute la alin. (6) şi (7) trebuie să poată fi prezentate autorităţilor competente oric�nd sunt solicitate, pe �ntreaga durată a deplasării �n regim suspensiv de accize.
(9) Expeditorul poate anula documentul administrativ electronic, at�t timp c�t deplasarea nu a �nceput potrivit prevederilor art. 206^30 alin. (6).
(10) �n cursul deplasării �n regim suspensiv de accize, expeditorul poate modifica destinaţia, prin intermediul sistemului informatizat, şi poate indica o nouă destinaţie, care trebuie să fie una dintre destinaţiile prevăzute la art. 206^30 alin. (2) lit. a) pct. 1, 2 ori 3 sau la art. 206^30 alin. (3), după caz, �n condiţiile prevăzute prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
(11) �n cazul deplasării intracomunitare a produselor energetice �n regim suspensiv de accize, pe cale maritimă sau pe căi navigabile interioare, către un destinatar care nu este cunoscut cu siguranţă �n momentul �n care expeditorul �naintează proiectul de document administrativ electronic prevăzut la alin. (2), autoritatea competentă poate autoriza ca expeditorul să nu includă �n documentul �n cauză datele privind destinatarul, �n condiţiile prevăzute �n normele metodologice.
(12) Imediat ce datele privind destinatarul sunt cunoscute şi cel t�rziu la momentul �ncheierii deplasării, expeditorul transmite datele sale autorităţilor competente, utiliz�nd procedura prevăzută la alin. (10).
ART. 206^32 Divizarea deplasării produselor energetice �n regim suspensiv de accize
Autoritatea competentă poate permite expeditorului, �n condiţiile stabilite prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, ca expeditorul să divizeze o deplasare intracomunitară de produse energetice �n regim suspensiv de accize �n două sau mai multe deplasări, cu condiţia ca:
1. să nu se modifice cantitatea totală de produse accizabile;
2. divizarea să se desfăşoare pe teritoriul unui stat membru care permite o astfel de procedură;
3. autoritatea competentă din statul membru unde se efectuează divizarea să fie informată cu privire la locul unde se efectuează divizarea.
ART. 206^33 Primirea produselor accizabile �n regim suspensiv de accize
(1) La primirea de produse accizabile �n Rom�nia, �n oricare dintre destinaţiile prevăzute la art. 206^30 alin. (2) lit. a) pct. 1, 2 sau 4 ori la art. 206^30 alin. (3), destinatarul trebuie să respecte următoarele cerinţe:
a) să confirme că produsele accizabile au ajuns la destinaţie;
b) să păstreze produsele primite �n vederea verificării şi certificării datelor din documentul administrativ electronic de către autoritatea competentă;
c) să �nainteze fără �nt�rziere şi nu mai t�rziu de 5 zile lucrătoare de la �ncheierea deplasării, cu excepţia cazurilor justificate corespunzător autorităţilor competente potrivit precizărilor din normele metodologice, un raport privind primirea acestora, denumit �n continuare raport de primire, utiliz�nd sistemul informatizat.
(2) Modalităţile de confirmare a faptului că produsele accizabile au ajuns la destinaţie şi de trimitere a raportului de primire a produselor accizabile de către destinatarii menţionaţi la art. 206^56 alin. (1), precum şi termenul de păstrare a produselor accizabile primite sunt prevăzute prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală
(3) Autoritatea competentă a destinatarului din Rom�nia efectuează o verificare electronică a datelor din raportul de primire, după care:
1. �n cazul �n care datele nu sunt corecte, destinatarul este informat fără �nt�rziere despre acest fapt;
2. �n cazul �n care datele sunt corecte, autoritatea competentă a destinatarului confirmă �nregistrarea raportului de primire şi �l transmite autorităţii competente din statul membru de expediţie.
(4) Atunci c�nd expeditorul este din Rom�nia, raportul de primire se �naintează acestuia de către autoritatea competentă din Rom�nia.
(5) �n cazul �n care locul de expediţie şi cel de destinaţie se află �n Rom�nia, primirea produselor accizabile �n regim suspensiv de accize se confirmă expeditorului potrivit procedurii stabilite prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
ART. 206^34 Raportul de export
(1) �n situaţiile prevăzute la art. 206^30 alin. (2) lit. a) pct. 3 şi, după caz, la art. 206^30 alin. (2) lit. b), autorităţile competente din statul membru de export �ntocmesc un raport de export, pe baza vizei biroului vamal de ieşire, prevăzută la art. 793 alin. (2) din Regulamentul (CEE) nr. 2.454/93 al Comisiei, sau de biroul unde se realizează formalităţile prevăzute la art. 206^4 alin. (5), prin care se atestă faptul că produsele accizabile au părăsit teritoriul Comunităţii.
(2) Autorităţile competente din statul membru de export verifică pe cale electronică datele ce rezultă din viza prevăzută la alin. (1). Odată ce aceste date au fost verificate şi atunci c�nd statul membru de expediţie este diferit de statul membru de export, autorităţile competente din statul membru de export transmit raportul de export autorităţilor competente din statul membru de expediţie.
(3) Autorităţile competente din statul membru de expediţie �naintează raportul de export expeditorului.
ART. 206^35 Proceduri �n cazul �n care sistemul informatizat este indisponibil la expediţie
(1) Prin excepţie de la prevederile art. 206^31 alin. (1), �n cazul �n care sistemul informatizat este indisponibil �n Rom�nia, expeditorul din Rom�nia poate �ncepe o deplasare de produse accizabile �n regim suspensiv de accize, �n următoarele condiţii:
a) produsele să fie �nsoţite de un document pe suport h�rtie care conţine aceleaşi date ca proiectul de document administrativ electronic prevăzut la art. 206^31 alin. (2);
b) să informeze autoritățile competente �nainte de �nceperea deplasării, prin procedura stabilită prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală.
(2) �n cazul �n care sistemul informatizat redevine disponibil, expeditorul prezintă un proiect de document administrativ electronic, �n conformitate cu art. 206^31 alin. (2).
(3) De �ndată ce datele cuprinse �n documentul administrativ electronic sunt validate, �n conformitate cu art. 206^31 alin. (3), acest document �nlocuieşte documentul pe suport h�rtie prevăzut la alin. (1) lit. a). Prevederile art. 206^31 alin. (4) şi (5), precum şi cele ale art. 206^33 şi 206^34 se aplică mutatis mutandis.
(4) P�nă la momentul validării datelor din documentul administrativ electronic, deplasarea este considerată ca av�nd loc �n regim suspensiv de accize, pe baza documentului pe suport h�rtie prevăzut la alin. (1) lit. a).
(5) O copie a documentului pe suport h�rtie prevăzut la alin. (1) lit. a) se păstrează de expeditor �n evidenţele sale.
(6) �n cazul �n care sistemul informatizat este indisponibil la expediţie, expeditorul comunică informaţiile prevăzute la art. 206^31 alin. (10) sau la art. 206^32 prin intermediul unor mijloace alternative de comunicare. �n acest scop, expeditorul �n cauză informează autorităţile competente �naintea modificării destinaţiei sau a divizării deplasării. Prevederile alin. (2) - (5) se aplică mutatis mutandis.
ART. 206^36 Proceduri �n cazul �n care sistemul informatizat este indisponibil la destinaţie
(1) �n cazul �n care, �n situaţiile prevăzute la art. 206^30 alin. (2) lit. a) pct. 1, 2 şi 4, la art. 206^30 alin. (2) lit. b) şi la art. 206^30 alin. (3), raportul de primire prevăzut la art. 206^33 alin. (1) lit. c) nu poate fi prezentat la �ncheierea deplasării produselor accizabile �n termenul prevăzut la respectivul articol, deoarece fie sistemul informatizat nu este disponibil �n Rom�nia, fie �n situaţia prevăzută la art. 206^35 alin. (1) nu au fost �ncă �ndeplinite procedurile prevăzute la art. 206^35 alin. (2) şi (3), destinatarul prezintă autorităţii competente din Rom�nia, cu excepţia cazurilor pe deplin justificate, un document pe suport h�rtie care conţine aceleaşi date ca raportul de primire şi care atestă �ncheierea deplasării, potrivit prevederilor din normele metodologice.
(2) Cu excepţia cazului �n care destinatarul poate prezenta, �n scurt timp, prin intermediul sistemului informatizat, raportul de primire prevăzut la art. 206^33 alin. (1) lit. c) sau �n cazuri pe deplin justificate, autoritatea competentă din Rom�nia trimite o copie a documentului pe suport h�rtie prevăzut la alin. (1) autorităţii competente din statul membru de expediţie, care o transmite expeditorului sau o ţine la dispoziţia acestuia.
(3) De �ndată ce sistemul informatizat redevine disponibil sau de �ndată ce procedurile prevăzute la art. 206^35 alin. (2) şi (3) sunt �ndeplinite, destinatarul prezintă un raport de primire, �n conformitate cu art. 206^33 alin. (1) lit. c). Prevederile art. 206^33 alin. (3) şi (4) se aplică mutatis mutandis
(4) �n cazul �n care, �n situaţiile prevăzute la art. 206^30 alin. (2) lit. a) pct. 3, raportul de export prevăzut la art. 206^34 alin. (1) nu poate fi �ntocmit la �ncheierea deplasării produselor accizabile deoarece fie sistemul informatizat nu este disponibil �n statul membru de export, fie �n situaţia prevăzută la art. 206^35 alin. (1) nu au fost �ncă �ndeplinite procedurile prevăzute la art. 206^35 alin. (2) şi (3), autorităţile competente din statul membru de export trimit autorităţilor competente din Rom�nia un document pe suport h�rtie care conţine aceleaşi date ca şi raportul de export şi care atestă �ncheierea deplasării, cu excepţia cazului �n care raportul de export prevăzut la art. 206^34 alin. (1) poate fi �ntocmit �n scurt timp, prin intermediul sistemului informatizat sau �n cazuri pe deplin justificate, potrivit prevederilor din normele metodologice.
(5) �n cazul prevăzut la alin. (4), autorităţile competente din Rom�nia transmit sau pun la dispoziţia expeditorului o copie a documentului pe suport h�rtie.
(6) De �ndată ce sistemul informatizat redevine disponibil �n statul membru de export sau de �ndată ce procedurile prevăzute la art. 206^35 alin. (2) şi (3) sunt �ndeplinite, autorităţile competente din statul membru de export trimit un raport de export, �n conformitate cu art. 206^34 alin. (1). Prevederile art. 206^34 alin. (2) şi (3) se aplică mutatis mutandis.
ART. 206^37 �ncheierea deplasării produselor accizabile �n regim suspensiv de accize
(1) Fără a aduce atingere prevederilor art. 206^36, raportul de primire prevăzut la art. 206^33 alin. (1) lit. c) sau raportul de export prevăzut la art. 206^34 alin. (1) constituie dovada faptului că deplasarea produselor accizabile s-a �ncheiat, �n conformitate cu art. 206^30 alin. (7).
(2) Prin derogare de la alin. (1), �n absenţa unui raport de primire sau a unui raport de export din alte motive dec�t cele prevăzute la art. 206^36, se poate de asemenea furniza, �n cazurile prevăzute la art. 206^30 alin. (2) lit. a) pct. 1, 2 şi 4, la art. 206^30 alin. (2) lit. b) şi la art. 206^30 alin. (3), dovada �ncheierii deplasării produselor accizabile �n regim suspensiv de accize, printr-o adnotare făcută de autorităţile competente din statul membru de destinaţie, pe baza unor dovezi corespunzătoare, care să indice că produsele accizabile expediate au ajuns la destinaţia declarată sau, �n cazul prevăzut la art. 206^30 alin. (2) lit. a) pct. 3, printr-o adnotare făcută de autorităţile competente din statul membru pe teritoriul căruia este situat biroul vamal de ieşire, care să ateste faptul că produsele accizabile au părăsit teritoriul Comunităţii.
(3) �n sensul alin. (2), un document �naintat de destinatar şi care conţine aceleaşi date ca raportul de primire sau de export constituie o dovadă corespunzătoare.
(4) �n momentul �n care autorităţile competente din statul membru de expediţie au admis dovezile corespunzătoare, acestea �nchid deplasarea �n sistemul informatizat.
ART. 206^38 Structura şi conţinutul mesajelor
(1) Structura şi conţinutul mesajelor care trebuie schimbate potrivit art. 206^31 - art. 206^34 de către persoanele şi autorităţile competente implicate �n cazul unei deplasări intracomunitare de produse accizabile �n regim suspensiv de accize, normele şi procedurile privind schimbul acestor mesaje, precum şi structura documentelor pe suport h�rtie prevăzute la art. 206^35 şi 206^36 sunt stabilite de către Comisia Europeană.
(2) Situaţiile �n care sistemul informatizat este considerat indisponibil �n Rom�nia, precum şi normele şi procedurile care trebuie urmate �n aceste situaţii sunt stabilite prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
ART. 206^39 Proceduri simplificate
(1) Monitorizarea deplasărilor produselor accizabile �n regim suspensiv de accize, care se desfăşoară integral pe teritoriul Rom�niei, se realizează potrivit procedurilor aprobate prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, stabilite pe baza prevederilor art. 206^31 - 206^37.
(2) Prin acord şi �n condiţiile stabilite de Rom�nia cu alte state membre interesate pot fi stabilite proceduri simplificate pentru deplasările frecvente şi regulate de produse accizabile �n regim suspensiv de accize care au loc �ntre teritoriile acestora.
(3) Prevederile alin. (2) includ deplasările prin conducte fixe.
ART. 206^40 Deplasarea unui produs accizabil �n regim suspensiv după ce a fost pus �n liberă circulaţie �n procedură vamală simplificată
(1) Deplasarea produselor accizabile puse �n liberă circulaţie de către un importator care deţine autorizaţie unică pentru proceduri vamale simplificate, eliberată de autoritatea competentă din alt stat membru, iar produsele sunt eliberate pentru consum �n Rom�nia, se poate efectua �n regim suspensiv de accize, dacă sunt �ndeplinite următoarele condiţii:
a) importatorul este autorizat de autoritatea competentă din statul său pentru efectuarea de operaţiuni cu produse accizabile �n regim suspensiv de accize;
b) importatorul deţine cod de accize �n statul membru de autorizare;
c) deplasarea are loc �ntre:
1. un birou vamal de intrare din Rom�nia şi un antrepozit fiscal sau un destinatar �nregistrat din Rom�nia;
2. un birou vamal de intrare �n teritoriul comunitar situat �n alt stat membru participant la aplicarea procedurii vamale simplificate şi un antrepozit fiscal sau un destinatar �nregistrat din Rom�nia, mişcarea produselor accizabile fiind acoperită de o procedură de tranzit care �ncepe la frontieră;
3. un birou vamal de intrare �n teritoriul comunitar situat �ntr-un stat membru neparticipant la aplicarea procedurii vamale simplificate şi un antrepozit fiscal sau un destinatar �nregistrat din Rom�nia, mişcarea produselor accizabile fiind acoperită de o procedură de tranzit care �ncepe la frontieră;
d) produsele accizabile sunt �nsoţite de un exemplar tipărit al documentului administrativ electronic prevăzut la art. 206^31 alin. (1).
(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi �n cazul importatorului �nregistrat �n Rom�nia care deţine autorizaţie unică pentru proceduri vamale simplificate, eliberată de autoritatea vamală din Rom�nia, iar produsele sunt eliberate pentru consum �n alt stat membru participant la aplicarea procedurii vamale simplificate.
ART. 206^41 Nereguli şi abateri
(1) Atunci c�nd s-a produs o neregulă �n cursul unei deplasări de produse accizabile �n regim suspensiv de accize care a dus la eliberarea pentru consum a acestora �n conformitate cu art. 206^7 alin. (1) lit. a), se consideră că eliberarea pentru consum are loc �n statul membru �n care s-a produs neregula.
(2) �n cazul �n care, pe parcursul unei deplasări a produselor accizabile �n regim suspensiv de accize, a fost depistată o neregulă care a dus la eliberarea pentru consum a acestora �n conformitate cu art. 206^7 alin. (1) lit. a) şi nu este posibil să se determine unde s-a produs neregula, se consideră că aceasta s-a produs �n statul membru şi la momentul �n care aceasta a fost depistată.
(3) �n situaţiile prevăzute la alin. (1) şi (2), autorităţile competente din statul membru �n care produsele au fost eliberate pentru consum sau �n care se consideră că au fost eliberate pentru consum, trebuie să informeze autorităţile competente din statul membru de expediţie.
(4) C�nd produsele accizabile care se deplasează �n regim suspensiv de accize nu au ajuns la destinaţie şi pe parcursul deplasării nu a fost constatată nicio neregulă care să fie considerată eliberare pentru consum potrivit art. 206^7 alin. (1) lit. a), se consideră că neregula s-a produs �n statul membru de expediţie şi �n momentul expedierii produselor accizabile. Face excepţie de la prevederile alin. (4) cazul �n care �n termen de 4 luni de la �nceperea deplasării �n conformitate cu art. 206^30 alin. (6), expeditorul furnizează dovada �ncheierii deplasării sau a locului �n care a fost comisă neregula, �ntr-un mod considerat satisfăcător de autorităţile competente din statul membru de expediţie �n conformitate cu art. 206^30 alin. (7). Dacă persoana care a constituit garanţia potrivit prevederilor art. 206^54 nu a avut sau nu a putut să aibă cunoştinţă de faptul că produsele nu au ajuns la destinaţie, acesteia i se acordă un termen de o lună de la comunicarea acestei informaţii de către autorităţile competente din statul membru de expediţie pentru a-i permite să aducă dovada �ncheierii deplasării, �n conformitate cu art. 206^30 alin. (7), sau a locului comiterii neregulii.
(5) �n cazurile prevăzute la alin. (2) şi (4), dacă statul membru �n care s-a comis efectiv neregula este identificat �n termen de 3 ani de la data �nceperii deplasării, �n conformitate cu art. 206^30 alin. (6), se aplică dispoziţiile alin. (1). �n aceste situaţii, autorităţile competente din statul membru �n care s-a comis neregula informează �n acest sens autorităţile competente din statul membru �n care au fost percepute accizele, care restituie sau remit accizele �n momentul furnizării probei perceperii accizelor �n celălalt stat membru.
(6) �n sensul prezentului articol, neregulă �nseamnă o situaţie apărută �n cursul unei deplasări a produselor accizabile �n regim suspensiv de accize, diferită de aceea prevăzută la art. 206^7 alin. (5) şi (6), din cauza căreia o deplasare sau un segment dintr-o deplasare a unor produse accizabile nu s-a �ncheiat conform art. 206^30 alin. (7).
ART. 206^42 Restituiri de accize
(1) Cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 206^44 alin. (7), la art. 206^47 alin. (5) şi la art. 206^49 alin. (3) şi (4), precum şi a cazurilor prevăzute la art. 206^58 - 206^60, accizele privind produsele accizabile care au fost eliberate pentru consum pot fi, la solicitarea persoanei �n cauză, restituite sau remise de către autorităţile competente din statele membre unde respectivele produse au fost eliberate pentru consum, �n situaţiile prevăzute de statele membre şi �n conformitate cu condiţiile stabilite de statul membru �n cauză, �n scopul de a preveni orice formă posibilă de evaziune sau de abuz. O astfel de restituire sau de remitere nu poate genera alte scutiri dec�t cele prevăzute la art. 206^56 şi art. 206^58 - 206^60.
(2) Pentru produsele energetice contaminate sau combinate �n mod accidental, returnate antrepozitului fiscal pentru reciclare, accizele plătite vor putea fi restituite �n condiţiile prevăzute �n normele metodologice.
(3) Pentru băuturile alcoolice şi produsele din tutun retrase de pe piaţă, dacă starea sau vechimea acestora le face improprii consumului ori nu mai �ndeplinesc condiţiile de comercializare, accizele plătite pot fi restituite �n condiţiile prevăzute �n normele metodologice.
(3^1) Pentru produsele accizabile care au fost eliberate pentru consum �n Rom�nia şi care ulterior sunt exportate, persoana care a efectuat exportul are drept de restituire a accizelor, �n condiţiile prevăzute �n normele metodologice.
(4) Acciza restituită nu poate depăşi suma efectiv plătită.
(1) Accizele pentru produsele accizabile achiziţionate de o persoană fizică pentru uz propriu şi transportate personal de aceasta �n Rom�nia sunt exigibile numai �n statul membru �n care se achiziţionează produsele accizabile.
(2) Pentru a stabili dacă produsele accizabile prevăzute la alin. (1) sunt destinate uzului propriu al unei persoane fizice, se vor avea �n vedere cel puţin următoarele cerinţe:
a) statutul comercial al celui care deţine produsele accizabile şi motivele pentru care le deţine;
b) locul �n care se află produsele accizabile sau, dacă este cazul, modul de transport utilizat;
c) orice document referitor la produsele accizabile;
d) natura produselor accizabile;
e) cantitatea de produse accizabile.
(3) Produsele achiziţionate de persoanele fizice se consideră a fi destinate scopurilor comerciale, �n condiţiile şi �n cantităţile prevăzute �n normele metodologice.
(4) Produsele achiziţionate şi transportate �n cantităţi superioare limitelor prevăzute �n normele metodologice şi destinate consumului �n Rom�nia se consideră a fi achiziţionate �n scopuri comerciale şi, �n acest caz, se datorează acciza �n Rom�nia.
(5) Acciza devine exigibilă �n Rom�nia şi pentru cantităţile de uleiuri minerale eliberate deja pentru consum �ntr-un alt stat membru, dacă aceste produse sunt transportate cu ajutorul unor mijloace de transport atipice de către o persoană fizică sau �n numele acesteia. �n sensul acestui alineat, mijloace de transport atipice �nseamnă transportul de combustibil �n alte recipiente dec�t rezervoarele vehiculelor sau �n canistre adecvate pentru combustibili şi transportul de produse lichide pentru �ncălzire �n alte recipiente dec�t �n camioane-cisternă folosite �n numele unor operatori economici profesionişti.
ART. 206^44 Produse cu accize plătite, deţinute �n scopuri comerciale �n Rom�nia
(1) Fără a aduce atingere dispoziţiilor art. 206^47 alin. (1), �n cazul �n care produsele accizabile care au fost deja eliberate pentru consum �ntr-un stat membru sunt deţinute �n scopuri comerciale �n Rom�nia pentru a fi livrate sau utilizate pe teritoriul acesteia, produsele �n cauză sunt supuse accizelor, iar accizele devin exigibile �n Rom�nia.
(2) �n sensul prezentului articol, deţinere �n scopuri comerciale �nseamnă deţinerea de produse accizabile de către o altă persoană dec�t o persoană fizică sau de către o persoană fizică �n alte scopuri dec�t pentru uz propriu şi transportarea de către aceasta, �n conformitate cu art. 206^43.
(3) Condiţiile de exigibilitate şi nivelul accizelor care urmează să fie aplicate sunt cele �n vigoare la data la care accizele devin exigibile �n Rom�nia.
(4) Persoana plătitoare de accize devenite exigibile este, �n cazurile prevăzute la alin. (1), persoana care efectuează livrarea sau deţine produsele destinate livrării sau căreia �i sunt livrate produsele �n Rom�nia.
(5) Fără a aduce atingere dispoziţiilor art. 206^49, �n cazul �n care produsele accizabile care au fost deja eliberate pentru consum �ntr-un stat membru se deplasează �n cadrul Comunităţii �n scopuri comerciale, produsele �n cauză nu sunt considerate ca fiind deţinute �n aceste scopuri p�nă �n momentul �n care ajung �n Rom�nia, cu condiţia ca deplasarea să se realizeze pe baza formalităţilor prevăzute la art. 206^45 alin. (1) şi (2).
(6) Produsele accizabile deţinute la bordul unei nave sau al unei aeronave care efectuează traversări sau zboruri �ntre un alt stat membru şi Rom�nia, dar care nu sunt disponibile pentru v�nzare �n momentul �n care nava sau aeronava se află pe teritoriul unuia dintre cele două state membre, nu sunt considerate ca fiind deţinute �n statul membru respectiv �n scopuri comerciale.
(7) �n cazul produselor accizabile care au fost deja eliberate pentru consum �n Rom�nia şi care sunt livrate �ntr-un alt stat membru, comerciantul care a efectuat livrarea poate beneficia, la cerere, de restituirea sau de remiterea accizelor dacă autoritatea competentă constată că accizele au devenit exigibile şi au fost percepute �n acel stat membru, potrivit prevederilor din normele metodologice.
ART. 206^45 Deplasarea intracomunitară a produselor cu accize plătite
(1) �n situaţia prevăzută la art. 206^44 alin. (1), produsele accizabile circulă �ntre Rom�nia şi alt stat membru sau �ntre alt stat membru şi Rom�nia, �mpreună cu un document de �nsoţire care conţine datele principale din documentul prevăzut la art. 206^31 alin. (1). Structura şi conţinutul documentului de �nsoţire sunt stabilite de Comisia Europeană.
(2) Persoanele prevăzute la art. 206^44 alin. (4) trebuie să �ndeplinească următoarele cerinţe:
a) �naintea expedierii produselor, să depună o declaraţie la autoritatea competentă teritorială şi să garanteze plata accizelor;
b) să plătească accizele �n prima zi lucrătoare imediat următoare celei �n care s-au recepţionat produsele;
c) să accepte orice control care să permită autorităţii competente teritoriale să se asigure că produsele accizabile au fost efectiv primite şi că accizele exigibile pentru acestea au fost plătite.
ART. 206^46 Documentul de �nsoţire
(1) Documentul de �nsoţire se �ntocmeşte de către furnizor �n 3 exemplare şi se utilizează după cum urmează:
a) primul exemplar răm�ne la furnizor;
b) exemplarele 2 şi 3 �nsoţesc produsele accizabile pe timpul transportului p�nă la primitor;
c) exemplarul 2 răm�ne la primitorul produselor;
d) exemplarul 3 trebuie să fie restituit furnizorului, cu certificarea recepţiei şi cu menţionarea tratamentului fiscal ulterior al produselor accizabile �n statul membru de destinaţie, dacă furnizorul solicită �n mod expres acest lucru �n scop de restituire de accize.
(2) Modelul documentului de �nsoţire va fi prevăzut �n normele metodologice.
ART. 206^47 V�nzarea la distanţă
(1) Produsele accizabile deja eliberate pentru consum �ntr-un stat membru, care sunt achiziţionate de o persoană, alta dec�t un antrepozitar autorizat sau un destinatar �nregistrat, stabilită �n Rom�nia, care nu exercită o activitate economică independentă, şi care sunt expediate ori transportate către Rom�nia, direct sau indirect, de către v�nzător ori �n numele acestuia, sunt supuse accizelor �n Rom�nia.
(2) �n cazul prevăzut la alin. (1), accizele devin exigibile �n Rom�nia �n momentul livrării produselor accizabile. Condiţiile de exigibilitate şi nivelul accizelor care urmează să fie aplicate sunt cele �n vigoare la data la care accizele devin exigibile. Accizele se plătesc �n conformitate cu procedura stabilită �n normele metodologice.
(3) Persoana plătitoare de accize �n Rom�nia este fie v�nzătorul, fie un reprezentant fiscal stabilit �n Rom�nia şi autorizat de autorităţile competente din Rom�nia. Atunci c�nd v�nzătorul nu respectă dispoziţiile alin. (4) lit. a), persoana plătitoare de accize este destinatarul produselor accizabile.
(4) V�nzătorul sau reprezentantul fiscal trebuie să �ndeplinească următoarele cerinţe:
a) �nainte de expedierea produselor accizabile, trebuie să se �nregistreze şi să garanteze plata accizelor �n condiţiile stabilite şi la autoritatea competentă, prevăzute �n normele metodologice;
b) să plătească accizele la autoritatea competentă prevăzută la lit. a), după sosirea produselor accizabile;
c) să ţină evidenţe contabile ale livrărilor de produse accizabile.
(5) Produsele accizabile deja eliberate pentru consum �n Rom�nia, care sunt achiziţionate de o persoană, alta dec�t un antrepozitar autorizat sau un destinatar �nregistrat, stabilită �n alt stat membru, care nu exercită o activitate economică independentă, şi care sunt expediate ori transportate către acel stat membru, direct sau indirect, de către v�nzător ori �n numele acestuia, sunt supuse accizelor �n acel stat membru. Accizele percepute �n Rom�nia se restituie sau se remit, la solicitarea v�nzătorului, dacă v�nzătorul ori reprezentantul său fiscal a urmat procedurile stabilite la alin. (4), potrivit cerinţelor stabilite de autoritatea competentă din statul membru de destinaţie.
ART. 206^48 Distrugeri şi pierderi
(1) �n situaţiile prevăzute la art. 206^44 alin. (1) şi la art. 206^47 alin. (1), �n cazul distrugerii totale sau al pierderii iremediabile a produselor accizabile, �n cursul transportului acestora �n alt stat membru dec�t cel �n care au fost eliberate pentru consum, dintr-un motiv legat de natura produselor, ca urmare a unui caz fortuit ori de forţă majoră sau ca o consecinţă a autorizării de către autorităţile competente din statul membru �n cauză, accizele nu sunt exigibile �n acel stat membru.
(2) Distrugerea totală sau pierderea iremediabilă a produselor accizabile �n cauză va fi dovedită �ntr-un mod considerat satisfăcător de autorităţile competente din statul membru �n care a avut loc distrugerea totală ori pierderea iremediabilă sau din statul membru �n care aceasta a fost constatată, �n cazul �n care nu este posibil să se determine unde a avut loc. Garanţia depusă �n temeiul art. 206^45 alin. (2) lit. a) sau al art. 206^47 alin. (4) lit. a) se va elibera.
(3) Regulile şi condiţiile pe baza cărora se determină pierderile menţionate la alin. (1) sunt prevăzute �n normele metodologice.
ART. 206^49 Nereguli apărute pe parcursul deplasării produselor accizabile
(1) Atunci c�nd s-a comis o neregulă �n cursul unei deplasări a produselor accizabile, �n conformitate cu art. 206^44 alin. (1) sau cu art. 206^47 alin. (1), �n alt stat membru dec�t cel �n care produsele au fost eliberate pentru consum, acestea sunt supuse accizelor, iar accizele sunt exigibile �n statul membru �n care s-a comis neregula.
(2) Atunci c�nd s-a constatat o neregulă �n cursul unei deplasări a produselor accizabile, �n conformitate cu art. 206^44 alin. (1) sau cu art. 206^47 alin. (1), �n alt stat membru dec�t cel �n care produsele au fost eliberate pentru consum şi nu este posibil să se determine locul �n care s-a comis neregula, se consideră că aceasta s-a comis �n statul membru �n care a fost constatată, iar accizele sunt exigibile �n acest stat membru. Cu toate acestea, dacă statul membru �n care s-a comis efectiv neregula este identificat �n termen de 3 ani de la data achiziţionării produselor accizabile, se aplică dispoziţiile alin. (1).
(3) Accizele sunt datorate de persoana care a garantat plata acestora �n conformitate cu art. 206^45 alin. (2) lit. a) sau cu art. 206^47 alin. (4) lit. a) şi de orice persoană care a participat la neregulă.
(4) Autorităţile competente din statul membru �n care produsele accizabile au fost eliberate pentru consum restituie sau remit, la cerere, accizele după perceperea acestora �n statul membru �n care a fost comisă ori constatată neregula. Autorităţile competente din statul membru de destinaţie eliberează garanţia depusă �n temeiul art. 206^45 alin. (2) lit. a) sau al art. 206^47 alin. (4) lit. a).
(5) �n sensul prezentului articol, neregulă �nseamnă o situaţie apărută �n cursul unei deplasări a produselor accizabile �n temeiul art. 206^44 alin. (1) sau al art. 206^48 alin. (1), care nu face obiectul art. 206^47, din cauza căreia o deplasare ori un segment dintr-o deplasare a unor produse accizabile nu s-a �ncheiat �n mod corespunzător.
ART. 206^50 Declaraţii privind achiziţii şi livrări intracomunitare
Destinatarii �nregistraţi şi reprezentanţii fiscali au obligaţia de a transmite autorităţii competente o situaţie lunară privind achiziţiile şi livrările de produse accizabile, p�nă la data de 15 inclusiv a lunii următoare celei la care se referă situaţia, �n condiţiile stabilite prin normele metodologice.
ART. 206^51 Plata accizelor la bugetul de stat
(1) Accizele sunt venituri la bugetul de stat. Termenul de plată a accizelor este p�nă la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei �n care accizele devin exigibile, cu excepţia cazurilor pentru care prezentul capitol prevede �n mod expres alt termen de plată.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), �n cazul furnizorilor autorizaţi de energie electrică sau de gaz natural, termenul de plată a accizelor este data de 25 a lunii următoare celei �n care a avut loc facturarea către consumatorul final.
(3) �n cazul importului unui produs accizabil, care nu este plasat �ntr-un regim suspensiv, prin derogare de la alin. (1) momentul plăţii accizelor este momentul �nregistrării declaraţiei vamale de import.
(4) Livrarea produselor energetice prevăzute la art. 206^16 alin. (3) lit. a) -e) din antrepozite fiscale ori din locaţia �n care acestea au fost recepţionate de către destinatarul �nregistrat se efectuează numai �n momentul �n care furnizorul deţine documentul de plată care să ateste virarea la bugetul de stat a valorii accizelor aferente cantităţii ce urmează a fi facturată. Cu ocazia depunerii declaraţiei lunare de accize se vor regulariza eventualele diferenţe dintre valoarea accizelor virate la bugetul de stat de către beneficiarii produselor, �n numele antrepozitului fiscal ori al destinatarului �nregistrat, şi valoarea accizelor aferente cantităţilor de produse energetice efectiv livrate de aceştia, �n decursul lunii precedente.
(5) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), orice persoană aflată �n una dintre situaţiile prevăzute la art. 206^7 alin. (7), (8) şi (9) are obligaţia de a plăti accizele �n termen de 5 zile de la data la care au devenit exigibile.
(6) *** Abrogat.
ART. 206^52 Depunerea declaraţiilor de accize
(1) Orice plătitor de accize prevăzut la prezentul capitol are obligaţia de a depune lunar la autoritatea competentă o declaraţie de accize, indiferent dacă se datorează sau nu plata accizei pentru luna respectivă.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), destinatarul �nregistrat care primeşte doar ocazional produse accizabile are obligaţia de a depune declaraţia de accize pentru fiecare operaţiune �n parte.
(3) Declaraţiile de accize se depun la autoritatea competentă, de către plătitorii de accize, p�nă la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei la care se referă declaraţia.
(4) Prin excepţie de la prevederile alin. (3), orice persoană aflată �n una dintre situaţiile prevăzute la art. 206^7 alin. (7), (8) şi (9) are obligaţia de a depune imediat o declaraţie de accize la autoritatea competentă.
(5) Prin excepţie de la prevederile alin. (3), �n situaţiile prevăzute la art. 206^7 alin. (1) lit. b) şi c) trebuie să se depună imediat o declaraţie de accize la autoritatea fiscală competentă şi, prin derogare de la art. 206^51, acciza se plăteşte �n ziua lucrătoare imediat următoare celei �n care a fost depusă declaraţia.
ART. 206^53 Documente fiscale
Pentru produsele accizabile care sunt transportate sau sunt deţinute �n afara antrepozitului fiscal, originea trebuie să fie dovedită folosindu-se un document care va fi stabilit prin normele metodologice.
ART. 206^54 Garanţii
(1) Antrepozitarul autorizat, destinatarul �nregistrat şi expeditorul �nregistrat au obligaţia depunerii la autoritatea competentă a unei garanţii, conform prevederilor din normele metodologice, care să asigure plata accizelor care pot deveni exigibile. �n situaţia �n care antrepozitarul autorizat, destinatarul �nregistrat şi expeditorul �nregistrat �nregistrează obligaţii fiscale restante cu mai mult de 30 de zile, administrate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, garanţia se extinde şi asupra acestora de drept şi fără nicio altă formalitate.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), garanţia poate fi depusă de transportator, de proprietarul produselor accizabile, de destinatar sau, �n comun, de două ori mai multe dintre aceste persoane sau dintre persoanele prevăzute la alin. (1), �n cazurile şi �n condiţiile stabilite prin normele metodologice.
(3) Garanţia este valabilă pe �ntreg teritoriul Comunităţii.
(4) Garanţia reprezintă 6% din valoarea accizelor aferente produselor ce ar rezulta la nivelul unui an, potrivit capacităţilor tehnologice de producţie pentru antrepozitul de producţie nou-�nfiinţat, respectiv 6% din valoarea accizelor aferente tuturor intrărilor de produse accizabile estimate la nivelul unui an potrivit capacităţilor de depozitare, pentru antrepozitul fiscal de depozitare nou-�nfiinţat. Pentru antrepozitarii autorizaţi, valoarea garanţiei se va calcula prin aplicarea procentului de 6% la valoarea accizelor aferente ieşirilor de produse accizabile din ultimul an, iar �n cazul antrepozitului fiscal de producţie, valoarea garanţiei nu poate fi mai mică de 6% din valoarea accizelor aferente produselor ce ar rezulta potrivit capacităţilor tehnologice de producţie. Tipul, modul de calcul, valoarea şi durata garanţiei vor fi prevăzute �n normele metodologice.
(4^1) Valoarea garanţiei nu poate fi mai mică dec�t cuantumul stabilit �n normele metodologice, �n funcţie de natura produselor accizabile ce urmează a fi realizate sau depozitate.
(5) Valoarea garanţiei va fi analizată periodic, pentru a reflecta orice schimbări �n volumul afacerii sau �n nivelul de accize datorat.
(6) Garanţia aferentă deplasării produselor accizabile �n regim suspensiv de accize efectuată de un expeditor �nregistrat reprezintă 100% din valoarea accizelor corespunzătoare produselor deplasate, �n condiţiile prevăzute �n normele metodologice.
ART. 206^55 Responsabilităţile plătitorilor de accize
(1) Orice plătitor de accize poartă răspunderea pentru calcularea corectă şi plata la termenul legal a accizelor către bugetul de stat şi pentru depunerea la termenul legal a declaraţiilor de accize la autoritatea competentă, conform prevederilor prezentului capitol şi celor ale legislaţiei vamale �n vigoare.
(2) Antrepozitarii autorizaţi pentru producţie sunt obligaţi să depună la autoritatea competentă o situaţie care să conţină informaţii cu privire la produsele accizabile: stocul de materii prime şi produse finite la �nceputul perioadei de raportare, achiziţiile de materii prime, cantitatea fabricată �n cursul perioadei de raportare, stocul de produse finite şi materii prime la sf�rşitul perioadei de raportare şi cantitatea de produse livrate, la termenul şi conform modelului prezentat �n normele metodologice.
(3) Antrepozitarii autorizaţi pentru depozitare sunt obligaţi să depună la autoritatea competentă o situaţie, care să conţină informaţii cu privire la stocul de produse finite la �nceputul perioadei de raportare, achiziţiile şi livrările de produse finite �n cursul perioadei de raportare, stocul de produse finite la sf�rşitul perioadei de raportare, la termenul şi conform modelului prezentat �n normele metodologice.
(1) Produsele accizabile sunt scutite de plata accizelor dacă sunt destinate utilizării:
a) �n contextul relaţiilor diplomatice sau consulare;
b) de către organizaţiile internaţionale recunoscute ca atare de autorităţile publice din Rom�nia şi de către membrii acestor organizaţii, �n limitele şi �n condiţiile stabilite prin convenţiile internaţionale privind instituirea acestor organizaţii sau prin acordurile de sediu;
c) de către forţele armate ale oricărui stat parte la Tratatul Atlanticului de Nord, altul dec�t Rom�nia, pentru uzul forţelor armate �n cauză, pentru personalul civil �nsoţitor sau pentru aprovizionarea popotelor ori a cantinelor acestora;
d) de către forţele armate ale Regatului Unit staţionate �n Cipru �n temeiul Tratatului de instituire a Republicii Cipru din 16 august 1960, pentru uzul forţelor armate �n cauză, pentru personalul civil �nsoţitor sau pentru aprovizionarea popotelor ori a cantinelor acestora;
e) pentru consum �n cadrul unui acord �ncheiat cu ţări terţe sau cu organizaţii internaţionale, cu condiţia ca acordul �n cauză să fie permis ori autorizat �n ceea ce priveşte scutirea de la plata taxei pe valoarea adăugată.
(2) Modalitatea şi condiţiile de acordare a scutirilor prevăzute la alin. (1) vor fi reglementate prin normele metodologice.
(3) Fără a aduce atingere prevederilor art. 206^31 alin. (1), produsele accizabile care se deplasează �n regim suspensiv de accize către un destinatar �n sensul alin. (1) sunt �nsoţite de certificat de scutire.
(4) Modelul şi conţinutul certificatului de scutire sunt cele stabilite de Comisia Europeană.
(5) Procedura prevăzută la art. 206^31 - 206^36 nu se aplică deplasărilor intracomunitare de produse accizabile �n regim suspensiv de accize destinate forţelor armate prevăzute la alin. (1) lit. c), dacă acestea sunt reglementate de un regim care se �ntemeiază direct pe Tratatul Atlanticului de Nord.
(6) Prin excepţie de la prevederile alin. (5), procedura prevăzută la art. 206^31 - 206^36 se va aplica deplasărilor de produse accizabile �n regim suspensiv de accize destinate forţelor armate prevăzute la alin. (1) lit. c) care au loc exclusiv pe teritoriul naţional sau �n baza unui acord �ncheiat cu un alt stat membru, atunci c�nd deplasarea are loc �ntre teritoriul naţional şi teritoriul acelui stat membru.
(1) Sunt scutite de la plata accizelor produsele accizabile furnizate de magazinele duty-free, transportate �n bagajul personal al călătorilor care se deplasează pe cale aeriană sau maritimă către un teritoriu terţ ori către o ţară terţă.
(2) Sunt scutite de la plata accizelor produsele furnizate la bordul unei aeronave sau al unei nave pe parcursul călătoriei pe cale aeriană ori maritimă către un teritoriu terţ sau către o ţară terţă.
(3) Regimul de scutire de la plata accizelor prevăzut la alin. (1) se aplică şi produselor accizabile furnizate de magazinele duty-free autorizate �n Rom�nia situate �n afara incintei aeroporturilor sau porturilor, transportate �n bagajul personal al călătorilor către un teritoriu terţ ori către o ţară terţă.
(4) �n sensul prezentului articol, călător către un teritoriu terţ sau către o ţară terţă �nseamnă orice călător care deţine un document de transport pentru călătorie ori un alt document care face dovada destinaţiei finale situate pe un teritoriu terţ sau o ţară terţă.
(5) Modalitatea şi condiţiile de acordare a scutirilor prevăzute la alin. (1)�(3) vor fi stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice, la propunerea preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
ART. 206^58 Scutiri pentru alcool etilic şi alte produse alcoolice
(1) Sunt scutite de la plata accizelor alcoolul etilic şi alte produse alcoolice prevăzute la art. 206^2 lit. a), atunci c�nd sunt:
a) complet denaturate, conform prescripţiilor legale;
b) denaturate şi utilizate pentru producerea de produse care nu sunt destinate consumului uman;
c) utilizate pentru producerea oţetului cu codul NC 2209;
d) utilizate pentru producerea de medicamente;
e) utilizate pentru producerea de arome alimentare destinate preparării de alimente sau băuturi nealcoolice ce au o concentraţie ce nu depăşeşte 1,2% �n volum;
f) utilizate �n scop medical �n spitale şi farmacii;
g) utilizate direct sau ca element al produselor semifabricate pentru producerea de alimente cu ori fără cremă, cu condiţia ca �n fiecare caz concentraţia de alcool să nu depăşească 8,5 litri de alcool pur la 100 kg de produs ce intră �n compoziţia ciocolatei şi 5 litri de alcool pur la 100 kg de produs ce intră �n compoziţia altor produse;
h) utilizate �n procese de fabricaţie, cu condiţia ca produsul finit să nu conţină alcool;
i) utilizate ca eşantioane pentru analiză sau ca teste necesare pentru producţie ori �n scopuri ştiinţifice.
(2) Modalitatea şi condiţiile de acordare a scutirilor prevăzute la alin. (1), precum şi produsele utilizate pentru denaturarea alcoolului vor fi reglementate prin normele metodologice.
ART. 206^60 Scutiri pentru produse energetice şi energie electrică
(1) Sunt scutite de la plata accizelor:
a) produsele energetice livrate �n vederea utilizării drept combustibil pentru aviaţie, alta dec�t aviaţia turistică �n scop privat. Prin aviaţie turistică �n scop privat se �nţelege utilizarea unei aeronave de către proprietarul său ori de către persoana fizică sau juridică ce o deţine cu titlu de �nchiriere sau cu un alt titlu, �n alte scopuri dec�t cele comerciale şi, �n special, altele dec�t transportul de persoane ori de mărfuri sau prestări de servicii cu titlu oneros ori pentru nevoile autorităţilor publice;
b) produsele energetice livrate �n vederea utilizării drept combustibil pentru navigaţia �n apele comunitare şi pentru navigaţia pe căile navigabile interioare, inclusiv pentru pescuit, altele dec�t pentru navigaţia ambarcaţiunilor de agrement private. De asemenea, este scutită de la plata accizelor şi electricitatea produsă la bordul navelor. Prin ambarcaţiune de agrement privată se �nţelege orice ambarcaţiune utilizată de către proprietarul său ori de către persoana fizică sau juridică ce o deţine cu titlu de �nchiriere ori cu un alt titlu, �n alte scopuri dec�t cele comerciale şi, �n special, altele dec�t transportul de persoane sau de mărfuri ori prestări de servicii cu titlu oneros sau pentru nevoile autorităţilor publice;
c) produsele energetice şi energia electrică utilizate pentru producţia de energie electrică, precum şi energia electrică utilizată pentru menţinerea capacităţii de a produce energie electrică;
d) produsele energetice şi energia electrică utilizate pentru producţia combinată de energie electrică şi energie termică;
e) produsele energetice - gazul natural, cărbunele şi combustibilii solizi - folosite de gospodării şi/sau de organizaţii de caritate;
f) combustibilii pentru motor utilizaţi �n domeniul producţiei, dezvoltării, testării şi mentenanţei aeronavelor şi vapoarelor;
g) combustibilii pentru motor utilizaţi pentru operaţiunile de dragare �n cursurile de apă navigabile şi �n porturi;
h) produsele energetice injectate �n furnale sau �n alte agregate industriale �n scop de reducere chimică, ca aditiv la cocsul utilizat drept combustibil principal;
i) produsele energetice care intră �n Rom�nia dintr-o ţară terţă, conţinute �n rezervorul standard al unui autovehicul cu motor, destinate utilizării drept combustibil pentru acel autovehicul, precum şi �n containere speciale şi destinate utilizării pentru operarea, �n timpul transportului, a sistemelor ce echipează acele containere;
j) orice produs energetic care este scos de la rezerva de stat sau rezerva de mobilizare, fiind acordat gratuit �n scop de ajutor umanitar;
k) orice produs energetic utilizat drept combustibil pentru �ncălzire de către spitale, sanatorii, aziluri de bătr�ni, orfelinate şi de alte instituţii de asistenţă socială, instituţii de �nvăţăm�nt şi lăcaşuri de cult;
l) produsele energetice, dacă astfel de produse sunt obţinute din unul sau mai multe dintre produsele următoare:
- produse cuprinse �n codurile NC de la 1507 la 1518 inclusiv;
- produse cuprinse �n codurile NC 3824 90 55 şi de la 3824 90 80 la 3824 90 99 inclusiv, pentru componentele lor produse din biomase;
- produse cuprinse �n codurile NC 2207 20 00 şi 2905 11 00, care nu sunt de origine sintetică;
- produse obţinute din biomase, inclusiv produse cuprinse �n codurile NC 4401 şi 4402;
m) energia electrică produsă din surse regenerabile de energie;
n) energia electrică obţinută de acumulatori electrici, grupurile electrogene mobile, instalaţiile electrice amplasate pe vehicule de orice fel, sursele staţionare de energie electrică �n curent continuu, instalaţiile energetice amplasate �n marea teritorială care nu sunt racordate la reţeaua electrică şi sursele electrice cu o putere activă instalată sub 250 kW;
o) produsele cuprinse �n codul NC 2705, utilizate pentru �ncălzire.
(2) Modalitatea şi condiţiile de acordare a scutirilor prevăzute la alin. (1) vor fi reglementate prin normele metodologice.
(3) *** Abrogat.
(1) Prevederile prezentei secţiuni se aplică următoarelor produse accizabile:
a) băuturi fermentate, altele dec�t bere şi vinuri, produse intermediare şi alcool etilic, cu excepţiile prevăzute prin normele metodologice;
b) tutun prelucrat.
(2) Nu este supus obligaţiei de marcare orice produs accizabil scutit de la plata accizelor.
(3) Produsele accizabile prevăzute la alin. (1) pot fi eliberate pentru consum sau pot fi importate pe teritoriul Rom�niei numai dacă acestea sunt marcate conform prevederilor prezentei secţiuni.
ART. 206^62 Responsabilitatea marcării
Responsabilitatea marcării produselor accizabile revine antrepozitarilor autorizaţi, destinatarilor �nregistraţi, expeditorilor �nregistraţi sau importatorilor autorizaţi, potrivit precizărilor din normele metodologice.
ART. 206^63 Proceduri de marcare
(1) Marcarea produselor se efectuează prin timbre sau banderole.
(2) Dimensiunea şi elementele ce vor fi inscripţionate pe marcaje vor fi stabilite prin normele metodologice.
(3) Antrepozitarul autorizat, destinatarul �nregistrat, expeditorul �nregistrat sau importatorul autorizat are obligaţia să asigure ca marcajele să fie aplicate la loc vizibil, pe ambalajul individual al produsului accizabil, respectiv pe pachet, cutie ori sticlă, astfel �nc�t deschiderea ambalajului să deterioreze marcajul.
(4) Produsele accizabile marcate cu timbre sau banderole deteriorate ori altfel dec�t s-a prevăzut la alin. (2) şi (3) vor fi considerate ca nemarcate.
ART. 206^64 Eliberarea marcajelor
(1) Autoritatea competentă aprobă eliberarea marcajelor, potrivit procedurii prevăzute �n normele metodologice.
(2) Eliberarea marcajelor se face către:
a) antrepozitarii autorizaţi pentru produsele accizabile prevăzute la art. 206^61 ;
b) destinatarii �nregistraţi care achiziţionează produsele accizabile prevăzute la art. 206^61;
c) importatorul autorizat care importă produsele accizabile prevăzute la art. 206^61. Autorizaţia de importator se acordă de către autoritatea competentă, �n condiţiile prevăzute �n normele metodologice.
(3) Solicitarea marcajelor se face prin depunerea unei cereri la autoritatea competentă, �n condiţiile prevăzute �n normele metodologice.
(4) Eliberarea marcajelor se face de către unitatea specializată pentru tipărirea acestora, desemnată de autoritatea competentă, potrivit prevederilor din normele metodologice.
(5) Contravaloarea marcajelor se asigură de la bugetul de stat, din valoarea accizelor aferente produselor accizabile supuse marcării, conform prevederilor din normele metodologice.
ART. 206^65 Confiscarea tutunului prelucrat
(1) Prin derogare de la prevederile legale �n materie care reglementează modul şi condiţiile de valorificare a bunurilor legal confiscate sau intrate, potrivit legii, �n proprietatea privată a statului, tutunurile prelucrate confiscate ori intrate, potrivit legii, �n proprietatea privată a statului se predau de către organul care a dispus confiscarea, pentru distrugere, antrepozitarilor autorizaţi pentru tutun prelucrat, destinatarilor �nregistraţi, expeditorilor �nregistraţi sau importatorilor autorizaţi de astfel de produse, după cum urmează:
a) sortimentele care se regăsesc �n nomenclatorul de produse al antrepozitarilor autorizaţi, al destinatarilor �nregistraţi, al expeditorilor �nregistraţi sau al importatorilor autorizaţi se predau �n totalitate acestora;
b) sortimentele care nu se regăsesc �n nomenclatoarele prevăzute la lit. a) se predau �n custodie de către organele care au procedat la confiscare antrepozitarilor autorizaţi pentru producţia şi depozitarea de tutun prelucrat, inclusiv persoanelor afiliate acestora, a căror cotă de piaţă reprezintă peste 5%.
(2) Repartizarea fiecărui lot de tutun prelucrat confiscat, preluarea tutunului prelucrat de către antrepozitarii autorizaţi, destinatarii �nregistraţi, expeditorii �nregistraţi şi importatorii autorizaţi, precum şi procedura de distrugere se efectuează conform prevederilor din normele metodologice.
(3) Fiecare antrepozitar autorizat, destinatar �nregistrat, expeditor �nregistrat şi importator autorizat are obligaţia să asigure pe cheltuiala proprie preluarea �n custodie, transportul şi depozitarea cantităţilor de produse din lotul confiscat care i-a fost repartizat.
(1) Toţi operatorii economici cu produse accizabile sunt obligaţi să accepte orice control ce permite autorităţii competente prevăzute �n normele metodologice să se asigure de corectitudinea operaţiunilor cu produse accizabile.
(2) Autorităţile competente vor lua măsuri de supraveghere fiscală şi control pentru asigurarea desfăşurării activităţii autorizate �n condiţiile legii. Modalităţile şi procedurile pentru realizarea supravegherii fiscale a producţiei, depozitării, circulaţiei şi importului produselor supuse accizelor armonizate vor fi stabilite prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
ART. 206^67 �nt�rzieri la plata accizelor
�nt�rzierea la plata accizelor cu mai mult de 5 zile de la termenul legal atrage suspendarea autorizaţiei deţinute de operatorul economic plătitor de accize p�nă la plata sumelor restante.
ART. 206^68 Procedura de import pentru produse energetice
Efectuarea formalităţilor vamale de import aferente benzinelor şi motorinelor se face prin birourile vamale la frontieră stabilite prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
ART. 206^69 Condiţii de distribuţie şi comercializare
(1) Comercializarea pe piaţa naţională a alcoolului sanitar �n vrac este interzisă.
(1^1) Comercializarea �n vrac şi utilizarea ca materie primă a alcoolului etilic cu concentraţia alcoolică sub 96,00% �n volum, pentru fabricarea băuturilor alcoolice, este interzisă.
(2) Operatorii economici care doresc să distribuie şi să comercializeze angro băuturi alcoolice şi tutun prelucrat sunt obligaţi să se �nregistreze la autoritatea competentă prevăzută �n normele metodologice şi să �ndeplinească următoarele condiţii:
a) să deţină spaţii de depozitare corespunzătoare, �n proprietate, cu chirie, contract de comodat sau cu orice titlu legal;
b) să aibă �nscrise �n obiectul de activitate potrivit Clasificării activităţilor din economia naţională - CAEN, aprobată prin Hotăr�rea Guvernului nr. 656/1997, cu modificările ulterioare, activitatea de comercializare şi distribuţie angro a băuturilor alcoolice sau activitatea de comercializare şi distribuţie angro a produselor din tutun;
c) să se doteze cu mijloacele necesare depistării marcajelor false sau contrafăcute, �n cazul comercializării de produse supuse marcării potrivit prezentului capitol.
(3) Băuturile alcoolice livrate de operatorii economici producători către operatorii economici distribuitori sau comercianţi angro vor fi �nsoţite şi de o copie a certificatului de marcă al producătorului, din care să rezulte că marca �i aparţine.
(4) Operatorii economici care intenţionează să comercializeze �n sistem angro produse energetice - benzine, motorine, petrol lampant şi gaz petrolier lichefiat - sunt obligaţi să se �nregistreze la autoritatea competentă conform procedurii şi cu �ndeplinirea condiţiilor stabilite prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
(5) Nu intră sub incidenţa alin. (2) şi (4) antrepozitarii autorizaţi pentru locurile autorizate ca antrepozite fiscale şi operatorii �nregistraţi/destinatarii �nregistraţi.
(6) Operatorii economici care intenţionează să comercializeze �n sistem en detail produse energetice - benzine, motorine, petrol lampant şi gaz petrolier lichefiat - sunt obligaţi să se �nregistreze la autoritatea competentă, conform procedurii şi cu �ndeplinirea condiţiilor ce vor fi stabilite prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
(7) *** Abrogat.
(8) Operatorii economici distribuitori şi comercianţii angro sau en detail de băuturi alcoolice, tutun prelucrat şi produse energetice răspund pentru provenienţa nelegală a produselor deţinute.
(9) Toate reziduurile de produse energetice rezultate din exploatare, �n alte locaţii dec�t antrepozitele fiscale, pot fi cedate sau v�ndute pentru prelucrare �n vederea obţinerii de produse accizabile numai către un antrepozit fiscal de producţie ori pot fi supuse operaţiilor de ecologizare, �n condiţiile prevăzute de normele metodologice.
(10) �n cazul comercializării şi transportului de tutun brut şi tutun parţial prelucrat, trebuie �ndeplinite următoarele cerinţe:
a) operatorii economici care doresc să comercializeze tutun brut sau tutun parţial prelucrat provenit din operaţiuni proprii de import, din achiziţii intracomunitare proprii sau din producţia internă proprie pot desfăşura această activitate numai �n baza unei autorizaţii eliberate �n acest scop de către autoritatea competentă;
b) tutunul brut sau tutunul parţial prelucrat poate fi comercializat către un operator economic din Rom�nia numai dacă este antrepozitar autorizat pentru producţia de tutun prelucrat, deplasarea tutunului efectu�ndu-se direct către antrepozitul fiscal al acestuia;
c) orice deplasare de tutun brut sau de tutun parţial prelucrat pe teritoriul Rom�niei, realizată de operatorii economici prevăzuţi la lit. a), trebuie să fie �nsoţită de un document comercial �n care va fi �nscris numărul autorizaţiei operatorului economic.
(11) Atunci c�nd nu se respectă una dintre prevederile alin. (10), intervine exigibilitatea accizelor, suma de plată fiind determinată pe baza accizei datorate pentru alte tutunuri de fumat.
(12) Procedura de eliberare a autorizaţiei prevăzute la alin. (10) lit. a) se stabileşte prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
(13) Este interzisă practicarea, cu excepţia situaţiilor prevăzute de lege, de către producători, importatori, operatori economici care realizează achiziţii intracomunitare sau de către persoane care comercializează, sub orice formă, de preţuri de v�nzare mai mici dec�t costurile ocazionate de producerea, importul sau desfacerea produselor accizabile v�ndute, la care se adaugă acciza şi taxa pe valoarea adăugată.
(Punctele 14 � 26 intră �n vigoare din 1 august 2012):
(14) Produsele energetice prevăzute la art. 206^16 alin. (3) lit. g) sau asimilate acestora din punct de vedere al nivelului accizelor pot fi eliberate pentru consum, deţinute �n afara unui antrepozit fiscal, transportate inclusiv �n regim suspensiv de accize, utilizate, oferite spre v�nzare ori v�ndute, pe teritoriul Rom�niei, numai dacă sunt marcate şi colorate potrivit prevederilor alin. (16) � (19).
(15) Sunt exceptate de la prevederile alin. (14) produsele energetice prevăzute la art. 206^16 alin. (3) lit. g) sau asimilate acestora din punct de vedere al nivelului accizelor:
a) destinate exportului, livrărilor intracomunitare şi cele care tranzitează teritoriul Rom�niei, cu respectarea modalităţilor şi procedurilor de supraveghere fiscală stabilite prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală;
b) livrate către sau de la Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale.
(16) Pentru marcarea produselor energetice prevăzute la art. 206^16 alin. (3) lit. g) sau asimilate acestora din punct de vedere al nivelului accizelor se utilizează marcatorul solvent yellow 124 - identificat �n conformitate cu indexul de culori, denumit ştiinţific N-etil-N-[2-(1-izobutoxi etoxi)etil]-4-(fenilazo)anilină.
(17) Nivelul de marcare este de 7 mg +/- 10% de marcator pe litru de produs energetic.
(18) Pentru colorarea produselor energetice prevăzute la art. 206^16 alin. (3) lit. g) sau asimilate acestora din punct de vedere al nivelului accizelor se utilizează colorantul solvent blue 35 echivalent.
(19) Nivelul de colorare este de 25 mg +/- 10% de colorant pe litru de produs energetic.
(20) Operaţiunea de marcare şi colorare a produselor energetice prevăzute la art. 206^16 alin. (3) lit. g) sau asimilate acestora din punct de vedere al nivelului accizelor, realizată �n antrepozite fiscale se face sub supraveghere fiscală.
(21) Operatorii economici din Rom�nia care achiziţionează marcatori şi coloranţi �n scopul prevăzut la alin. (14) au obligaţia ţinerii unor evidenţe stricte privind cantităţile de astfel de produse utilizate.
(22) Antrepozitarul autorizat din Rom�nia are obligaţia marcării şi colorării produselor energetice prevăzute la art. 206^16 alin. (3) lit. g) sau asimilate acestora din punct de vedere al nivelului accizelor realizate �n antrepozitul fiscal pe care �l deţine. �n cazul achiziţiilor intracomunitare şi al importurilor, responsabilitatea marcării şi colorării la nivelurile prevăzute la alin. (17) şi (19), precum şi a omogenizării substanţelor prevăzute la alin. (16) şi (18) �n masa de produs finit revine persoanei juridice care desfăşoară astfel de operaţiuni şi care poate fi antrepozitarul autorizat, destinatarul �nregistrat sau operatorul economic, după caz.
(23) Este interzisă, cu excepţiile prevăzute de lege, eliberarea pentru consum, deţinerea �n afara unui antrepozit fiscal, transportul inclusiv �n regim suspensiv de accize, utilizarea, oferirea spre v�nzare sau v�nzarea, pe teritoriul Rom�niei, a produselor energetice prevăzute la art. 206^16 alin.(3) lit. g) sau asimilate acestora din punct de vedere al nivelului accizelor, nemarcate şi necolorate sau marcate şi colorate necorespunzător potrivit prezentului titlu.
(24) Este interzisă marcarea şi/sau colorarea produselor energetice prevăzute la art. 206^16 alin. (3) lit. g) sau asimilate acestora din punct de vedere al nivelului accizelor cu alte substanţe dec�t cele precizate la alin. (16) şi (18).
(25) Este interzisă utilizarea de substanţe şi procedee care au ca efect neutralizarea totală sau parţială a colorantului şi/sau marcatorului prevăzut la alin. (16) şi (18).
(26) Pentru produsele energetice prevăzute la art. 206^16 alin. (3) lit. g) sau asimilate acestora din punct de vedere al nivelului accizelor, eliberate pentru consum, deţinute �n afara unui antrepozit fiscal, transportate inclusiv �n regim suspensiv de accize, utilizate, oferite spre v�nzare sau v�ndute, pe teritoriul Rom�niei, nemarcate şi necolorate, sau marcate şi colorate necorespunzător, precum şi �n cazul ne�ndeplinirii de către operatorii economici a obligaţiilor ce privesc modalităţile şi procedurile de supraveghere fiscală stabilite prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 207/2012 privind aprobarea modalităţilor şi procedurilor pentru realizarea supravegherii fiscale a producţiei, depozitării, circulaţiei şi importului produselor accizabile, se datorează accize la nivelul prevăzut pentru motorină.
ART. 206^70 Circulaţia produselor accizabile intrate, potrivit legii, �n proprietatea privată a statului sau care fac obiectul unei proceduri de executare silită
Circulaţia produselor accizabile intrate, potrivit legii, �n proprietatea privată a statului sau care fac obiectul unei proceduri de executare silită nu intră sub incidenţa prevederilor secţiunii a 9-a din prezentul capitol.
ART. 206^71 Scutiri pentru tutun prelucrat
(1) Este scutit de la plata accizelor tutunul prelucrat, atunci c�nd este destinat �n exclusivitate testelor ştiinţifice şi celor privind calitatea produselor.
(2) Modalitatea şi condiţiile de acordare a scutirilor prevăzute la alin. (1) vor fi reglementate prin normele metodologice
Următoarele produse sunt supuse accizelor:
a) cafea verde, cu codurile NC 0901 11 00 şi 0901 12 00;
b) cafea prăjită, inclusiv cafea cu �nlocuitori, cu codurile NC 0901 21 00, 0901 22 00 şi 0901 90 90;
c) cafea solubilă, inclusiv amestecuri cu cafea solubilă, cu codurile NC 2101 11 şi 2101 12;
d) berea/baza de bere din amestecul cu băuturi nealcoolice prevăzută la art. 206^10, la care ponderea gradelor Plato provenite din malţ, cereale malţificabile şi/sau nemalţificabile este mai mică de 30% din numărul total de grade Plato;
e) băuturile fermentate, altele dec�t bere şi vinuri, prevăzute la art. 206^12, la care ponderea de alcool absolut (100%) provenită din fermentarea exclusivă a fructelor, sucurilor de fructe şi sucurilor concentrate de fructe este mai mică de 50%.
ART. 208 Nivelul şi calculul accizei
(1) Nivelul accizelor pentru produsele prevăzute la art. 207 este prevăzut �n anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul titlu.
(2) Pentru cafea, cafea cu �nlocuitori şi cafea solubilă, accizele se datorează o singură dată şi se calculează prin aplicarea sumelor fixe pe unitatea de măsură asupra cantităţilor intrate pe teritoriul Rom�niei. Pentru amestecurile cu cafea solubilă intrate pe teritoriul Rom�niei, accizele se datorează şi se calculează numai pentru cantitatea de cafea solubilă conţinută �n amestecuri.
(3) Nivelul accizelor pentru produsele prevăzute la art. 207 lit. d) şi e) se aplică suplimentar celor prevăzute �n anexa nr. 1 de la titlul VII �Accize şi alte taxe speciale�.
ART. 209 Plătitori de accize
(1) Plătitori de accize pentru produsele prevăzute la art. 207 lit. a) - c) sunt operatorii economici care produc, achiziţionează din teritoriul comunitar ori importă astfel de produse.
(2) Plătitorii de accize pentru produsele prevăzute la art. 207 lit. d) şi e) sunt antrepozitarii autorizaţi, destinatarii �nregistraţi, operatorii economici care achiziţionează astfel de produse din teritoriul comunitar ori care importă astfel de produse.
(3) Operatorii economici, alţii dec�t antrepozitarii autorizaţi, destinatarii �nregistraţi şi importatorii autorizaţi, care achiziţionează din teritoriul comunitar produsele prevăzute la art. 207 lit. a) - e), au obligaţia ca, �nainte de primirea produselor, să se �nregistreze la autoritatea competentă, �n condiţiile prevăzute �n normele metodologice, şi să respecte următoarele cerinţe:
a) să garanteze plata accizelor �n condiţiile stabilite de autoritatea competentă;
b) să ţină contabilitatea livrărilor de produse;
c) să prezinte produsele oric�nd li se cere aceasta de către organele de control;
d) să accepte orice monitorizare sau verificare a stocului.
ART. 210 Scutiri
(1) Sunt scutite de la plata accizelor produsele livrate la rezerva de stat şi la rezerva de mobilizare, pe perioada �n care au acest regim.
(2) Operatorii economici care exportă sau care livrează �ntr-un alt stat membru sortimente de cafea obţinute din operaţiuni proprii de prelucrare a cafelei achiziţionate direct de către aceştia din alte state membre ori din import pot solicita autorităţilor fiscale competente, pe bază de documente justificative, restituirea accizelor virate la bugetul de stat, aferente cantităţilor de cafea utilizate ca materie primă pentru cafeaua exportată sau livrată �n alt stat membru.
(3) Beneficiază de regimul de restituire a accizelor virate bugetului de stat şi operatorii economici, pentru cantităţile de cafea achiziţionate direct de către aceştia dintr-un stat membru sau din import, care ulterior sunt livrate către un alt stat membru, sunt exportate ori returnate furnizorilor.
(4) Pentru produsele prevăzute la art. 207 retrase de pe piaţă, dacă starea sau vechimea acestora le face improprii consumului ori nu mai �ndeplinesc condiţiile de comercializare, accizele plătite se restituie la cererea operatorului economic.
(5) Pentru produsele prevăzute la art. 207 lit. d) şi e), care ulterior sunt exportate ori livrate �ntr-un alt stat membru, accizele plătite se restituie la cererea operatorului economic.
(6) Modalitatea şi condiţiile de acordare a scutirilor prevăzute la alin. (1) - (5) vor fi reglementate prin normele metodologice.
ART. 211 Exigibilitatea
Momentul exigibilităţii accizei intervine:
a) pentru produsele provenite din achiziţii intracomunitare, la momentul recepţionării acestora;
b) pentru produsele provenite din operaţiuni de import, la data �nregistrării declaraţiei vamale de import;
c) pentru produsele prevăzute la art. 207 lit. d) şi e), la momentul eliberării pentru consum, �n conformitate cu prevederile art. 206^7.
ART. 212 Exigibilitatea accizei �n cazul procedurii vamale simplificate
�n cazul produselor provenite din operaţiuni de import efectuate de un importator care deţine autorizaţie unică pentru proceduri vamale simplificate eliberată de alt stat membru, acesta are obligaţia de a depune la autoritatea vamală declaraţia de import pentru TVA şi accize. Exigibilitatea accizei intervine la data �nregistrării declaraţiei de import pentru TVA şi accize.
ART. 213 Plata accizelor la bugetul de stat
(1) Pentru produsele prevăzute la art. 207 lit. a) - c) provenite din teritoriul comunitar, plata accizelor se face �n ziua lucrătoare imediat următoare celei �n care au fost recepţionate produsele.
(2) Pentru produsele prevăzute la art. 207 lit. d) şi e), provenite din producţia internă sau din teritoriul comunitar, termenul de plată a accizelor este p�nă la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei �n care accizele devin exigibile.
(3) Pentru produsele prevăzute la art. 207 provenite din operaţiuni de import, plata accizelor se face la momentul �nregistrării declaraţiei vamale de import.
ART. 214 Declaraţiile de accize
(1) Orice operator economic plătitor de accize are obligaţia de a depune la autoritatea competentă o declaraţie de accize pentru fiecare lună, indiferent dacă se datorează sau nu plata accizei pentru luna respectivă.
(2) Declaraţiile de accize se depun la autoritatea competentă de către operatorii economici plătitori p�nă la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei la care se referă declaraţia.
ART. 214^1 - 214^3 *** Abrogate
(1) Pentru ţiţeiul din producţia internă, operatorii economici autorizaţi, potrivit legii, datorează bugetului de stat impozit �n momentul livrării.
(2) Impozitul datorat pentru ţiţei este de 4 euro/tonă.
(3) Impozitul datorat se calculează prin aplicarea sumei fixe prevăzute la alin. (2) asupra cantităţilor livrate.
(4) Momentul exigibilităţii impozitului la ţiţeiul din producţia internă intervine la data efectuării livrării.
Sunt scutite de plata acestor impozite cantităţile de ţiţei şi gaze naturale din producţia internă, exportate direct de agenţii economici producători.
ART. 217 Declaraţiile de impozit
(1) Orice operator economic, plătitor de impozit la ţiţeiul din producţia internă, are obligaţia de a depune la autoritatea fiscală competentă o declaraţie de impozit pentru fiecare lună, indiferent dacă se datorează sau nu plata impozitului pentru luna respectivă.
(2) Declaraţia de impozit se depune la autoritatea fiscală competentă de către operatorii economici plătitori, p�nă la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei la care se referă declaraţia.
ART. 218 Conversia �n lei a sumelor exprimate �n euro
Valoarea �n lei a accizelor şi a impozitului la ţiţeiul din producţia internă, datorate bugetului de stat, stabilite potrivit prezentului titlu �n echivalent euro pe unitatea de măsură, se determină prin transformarea sumelor exprimate �n echivalent euro, pe baza cursului de schimb valutar stabilit �n prima zi lucrătoare a lunii octombrie din anul precedent, publicat �n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
ART. 219 Obligaţiile plătitorilor
(1) Operatorii economici plătitori de accize şi de impozit la ţiţeiul din producţia internă sunt obligaţi să se �nregistreze la autoritatea fiscală competentă, conform dispoziţiilor legale �n materie.
(2) Operatorii economici au obligaţia să calculeze accizele şi impozitul la ţiţeiul din producţia internă, după caz, să le evidenţieze distinct �n factură şi să le verse la bugetul de stat la termenele stabilite, fiind răspunzători pentru exactitatea calculului şi vărsarea integrală a sumelor datorate.
(3) Plătitorii au obligaţia să ţină evidenţa accizelor şi a impozitului la ţiţeiul din producţia internă, după caz, conform prevederilor din norme, şi să depună anual deconturile privind accizele şi impozitul la ţiţeiul din producţia internă, conform dispoziţiilor legale privind obligaţiile de plată, la bugetul de stat, p�nă la data de 30 aprilie a anului următor celui de raportare.
ART. 220 Decontările �ntre operatorii economici
(1) Decontările �ntre operatorii economici plătitori de accize şi operatorii economici cumpărători de produse accizabile se vor face integral prin unităţi bancare.
(2) Nu intră sub incidenţa prevederilor alin. (1):
a) livrările de produse accizabile către operatorii economici care comercializează astfel de produse �n sistem en detail;
b) livrările de produse accizabile, efectuate �n cadrul sistemului de compensare a obligaţiilor faţă de bugetul de stat, aprobate prin acte normative speciale. Sumele reprezent�nd accizele nu pot face obiectul compensărilor dacă actele normative speciale nu prevăd altfel sau dacă nu se face dovada plăţii accizelor la bugetul statului;
c) livrările de produse accizabile, �n cazul compensărilor efectuate �ntre operatorii economici prin intermediul Institutului de Management şi Informatică, �n conformitate cu prevederile legale �n vigoare. Sumele reprezent�nd accizele nu pot face obiectul compensărilor dacă nu se face dovada plăţii accizelor la bugetul de stat.
ART. 220^1 Regimul produselor accizabile deţinute de operatorii economici care �nregistrează obligaţii fiscale restante
(1) Produsele accizabile deţinute de operatorii economici care �nregistrează obligaţii fiscale restante pot fi valorificate �n cadrul procedurii de executare silită de organele competente, potrivit legii.
(2) Persoanele care dob�ndesc bunuri accizabile prin valorificare, potrivit alin. (1), trebuie să �ndeplinească condiţiile prevăzute de lege, după caz.
ART. 220^2 Acciza minimă pentru ţigarete
Acciza minimă pentru ţigarete, �n vigoare la data de 31 decembrie 2006, stabilită potrivit prevederilor art. 177, se va aplica p�nă la data de 15 ianuarie 2007.
ART. 221^1 Derogare pentru autoturisme
Prin derogare de la prevederile art. 214^2, pentru autoturismele şi alte bunuri supuse accizelor, introduse �n Rom�nia pe baza unor contracte de leasing, iniţiate �nainte de data intrării �n vigoare a prevederilor prezentului titlu, şi a căror �ncheiere se va realiza după această dată, se vor datora bugetului de stat sumele calculate �n funcţie de nivelul accizelor �n vigoare la momentul iniţierii contractului de leasing.
ART. 221^3 Contravenţii şi sancţiuni
(1) Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei următoarele fapte:
a) nedepunerea la termenele prevăzute de lege sau depunerea cu date incomplete ori nereale a situaţiilor de raportare reglementate �n prezentul titlu;
b) neanunţarea autorităţii competente �n termenul legal, potrivit prezentului titlu, despre modificările aduse datelor iniţiale avute �n vedere la eliberarea autorizaţiei;
c) schimbarea destinaţiei produselor accizabile deplasate �n regim suspensiv de accize cu nerespectarea condiţiilor prevăzute de lege;
d) refuzul operatorilor economici de a prelua şi de a distruge cantităţile confiscate de tutun prelucrat, �n condiţiile prevăzute �n prezentul titlu;
e) nerestituirea �n vederea distrugerii a marcajelor neutilizate �n termenul prevăzut �n prezentul titlu unităţii specializate pentru tipărirea acestora;
f) nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art. 206^26 alin. (1) lit. f) şi i).
(2) Următoarele fapte constituie contravenţii:
a) deţinerea de produse accizabile �n afara unui regim suspensiv de accize pentru care accizele nu au fost percepute �n conformitate cu prezentul titlu;
b) deţinerea �n afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul Rom�niei a produselor accizabile supuse marcării, potrivit prezentului titlu, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false sub limitele prevăzute la art. 296^1 alin. (1) lit. l) din titlul IX^1;
c) practicarea, cu excepţia situaţiilor prevăzute de lege, de către producători, importatori, operatori economici care realizează achiziţii intracomunitare sau de către persoane care comercializează, sub orice formă, de preţuri de v�nzare mai mici dec�t costurile ocazionate de producerea, importul sau desfacerea produselor accizabile v�ndute, la care se adaugă acciza şi taxa pe valoarea adăugată, dacă fapta nu a fost săv�rşită astfel �nc�t să constituie infracţiune;
d) ne�nscrierea distinctă �n facturi şi �n avize de �nsoţire a valorii accizelor sau a impozitului la ţiţeiul din producţia internă, �n cazurile prevăzute �n prezentul titlu;
e) neutilizarea documentelor fiscale prevăzute �n prezentul titlu;
f) neefectuarea, prin unităţi bancare, a decontărilor �ntre operatorii economici plătitori de accize şi operatorii economici cumpărători de produse accizabile, ca persoane juridice ce desfăşoară operaţiuni cu produse accizabile, cu excepţiile prevăzute �n prezentul titlu;
g) amplasarea mijloacelor de măsurare a producţiei şi a concentraţiei alcoolice pentru alcool etilic şi distilate �n alte locuri dec�t cele prevăzute expres �n prezentul titlu;
h) nesesizarea autorităţii competente �n cazul deteriorării sigiliilor aplicate de către aceasta;
i) transportul de produse accizabile �n regim suspensiv de accize care nu este acoperit de documentul administrativ electronic sau, după caz, de un alt document utilizat pentru acest regim prevăzut �n prezentul titlu ori cu nerespectarea procedurii �n cazul �n care sistemul informatizat este indisponibil la expediţie;
j) primirea produselor accizabile �n regim suspensiv de accize cu nerespectarea cerinţelor prevăzute �n prezentul titlu;
k) comercializarea �n vrac şi utilizarea ca materie primă pentru fabricarea băuturilor alcoolice a alcoolului etilic cu concentraţia alcoolică sub 96,00% �n volum;
l) fabricarea de alcool sanitar de către alte persoane dec�t antrepozitarii autorizaţi pentru producţia de alcool etilic;
m) denaturarea alcoolului etilic şi a altor produse alcoolice cu nerespectarea condiţiilor şi procedurilor prevăzute �n prezentul titlu;
n) comercializarea �n vrac, pe piaţa naţională, a alcoolului sanitar;
n^1) utilizarea alcoolului scutit de la plata accizelor �ntr-un alt scop dec�t cel pentru care a fost acordată scutirea;
o) circulaţia şi comercializarea �n vrac a alcoolului etilic rafinat şi a distilatelor �n alte scopuri dec�t cele expres prevăzute �n prezentul titlu;
p) nerespectarea procedurii privind sigilarea şi desigilarea instalaţiilor de fabricaţie a alcoolului şi distilatelor, prevăzută �n prezentul titlu;
q) v�nzarea ţigaretelor de către orice persoană la un preţ ce depăşeşte preţul de v�nzare cu amănuntul declarat;
r) v�nzarea de către orice persoană a ţigaretelor pentru care nu s-au stabilit şi declarat preţuri de v�nzare cu amănuntul;
s) desfăşurarea activităţilor de distribuţie şi comercializare angro a băuturilor alcoolice şi tutunului prelucrat cu nerespectarea obligaţiilor şi condiţiilor prevăzute �n prezentul titlu;
ş) desfăşurarea activităţilor de comercializare �n sistem angro şi/sau en detail a produselor energetice - benzine, motorine, petrol lampant şi gaz petrolier lichefiat - cu nerespectarea obligaţiilor prevăzute �n acest sens �n prezentul titlu;
t) comercializarea, prin pompele staţiilor de distribuţie, a altor produse energetice dec�t cele din categoria gazelor petroliere lichefiate, benzinelor şi motorinelor, petrolului lampant, precum şi a biocombustibililor, care corespund standardelor naţionale de calitate;
ţ) valorificarea produselor accizabile �ntr-un antrepozit fiscal pentru care autorizaţia a fost revocată sau anulată, fără notificarea autorităţii competente cu privire la virarea accizelor la bugetul de stat;
u) v�nzarea cu amănuntul din antrepozitul fiscal a produselor accizabile, cu excepţiile prevăzute de lege;
v) achiziţionarea produselor accizabile de la persoane care desfăşoară activităţi de distribuţie şi comercializare angro a băuturilor alcoolice şi tutunului prelucrat, respectiv comercializare �n sistem angro a produselor energetice - benzine, motorine, petrol lampant şi gaz petrolier lichefiat - şi care nu respectă condiţiile sau obligaţiile prevăzute la art. 206^69 alin. (2) şi (4) din prezentul titlu, după caz;
w) deţinerea �n scopuri comerciale, cu ne�ndeplinirea cerinţelor prevăzute �n prezentul titlu, a produselor accizabile care au fost deja eliberate pentru consum �ntr-un alt stat membru.
x) producerea de vinuri liniștite, sub limita de 1.000 hl de vinuri liniștite pe an, fără �nregistrarea la autoritatea vamală teritorială.
(3) Contravenţiile prevăzute la alin. (2) se sancţionează cu amendă de la 20.000 lei la 100.000 lei, precum şi cu:
a) confiscarea produselor, iar �n situaţia c�nd acestea au fost v�ndute, confiscarea sumelor rezultate din această v�nzare, �n cazurile prevăzute la lit. a), b), c), e), i), j), k), l), m), n), o), r), s), ş), t), ţ), u) şi w);
b) confiscarea cisternelor, recipientelor şi mijloacelor de transport utilizate �n transportul produselor accizabile, �n cazul prevăzut la lit. i);
c) suspendarea activităţii de comercializare a produselor accizabile pe o perioadă de 1 - 3 luni, �n cazul comercianţilor �n sistem angro şi/sau en detail, pentru situaţiile prevăzute la lit. b), s), ş) şi t);
d) oprirea activităţii de producţie a produselor accizabile prin sigilarea instalaţiei, �n cazul producătorilor, pentru situaţiile prevăzute la lit. h), n), o) şi p).
(4) Autoritatea competentă poate suspenda, la propunerea organului de control, autorizaţia de antrepozit fiscal, destinatar �nregistrat, expeditor �nregistrat sau importator autorizat, după caz, pentru situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. d) şi alin. (2) lit. g), h), m), n), o) şi p).
(5) Autoritatea competentă poate revoca, la propunerea organului de control, autorizaţia de antrepozit fiscal, destinatar �nregistrat, expeditor �nregistrat sau importator autorizat, după caz, pentru situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. b) şi f), precum şi la alin. (2) lit. u).
ART. 221^4 Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor
(1) Constatarea şi sancţionarea faptelor ce constituie contravenţie potrivit art. 221^3 se fac de organele competente din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi unităţile sale subordonate, cu excepţia sancţiunilor privind suspendarea sau revocarea autorizaţiei de antrepozit fiscal, destinatar �nregistrat, expeditor �nregistrat ori importator autorizat, care se dispune de autoritatea competentă, la propunerea organului de control.
(2) Sancţiunile contravenţionale prevăzute la art. 221^3 se aplică, după caz, persoanelor fizice sau persoanelor juridice. �n cazul asocierilor şi al altor entităţi fără personalitate juridică, sancţiunile se aplică reprezentanţilor acestora.
(3) Contravenientul poate achita, pe loc sau �n termen de cel mult 48 de ore de la data �ncheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute la art. 221^3, agentul constatator făc�nd menţiune despre această posibilitate �n procesul-verbal.
ART. 221^5 Dispoziţii aplicabile
Contravenţiilor prevăzute la art. 221^3 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
ANEXA 1 la titlul VII din Codul fiscal
|
Nr. crt. |
Denumirea produsului sau a grupei de produse |
U.M. |
Acciza (echivalent euro/U.M.) |
|
0 |
1 |
2 |
3 |
|
Alcool și băuturi alcoolice |
|
|
|
|
1 |
Bere din care: |
hl/1 grad Plato 1) |
0,8228 |
|
1.1. Bere produsă de micii producători independenți |
0,473 |
||
|
2 |
Vinuri |
hl de produs |
|
|
2.1. Vinuri liniștite |
0,00 |
||
|
2.2. Vinuri spumoase |
34,05 |
||
|
3 |
Băuturi fermentate, altele dec�t bere și vinuri |
hl de produs |
|
|
3.1. liniștite |
100,00 |
||
|
3.2. spumoase |
45,00 |
||
|
4 |
Produse intermediare |
hl de produs |
165,00 |
|
5 |
Alcool etilic |
hl de alcool pur 2) |
750,00 |
|
5.1. Alcool etilic produs de micile distilerii |
475,00 |
||
|
Tutun prelucrat |
|
|
|
|
6 |
Țigarete |
1.000 țigarete |
48,50 + 22%*) |
|
7 |
Țigări și țigări de foi |
1.000 bucăți |
64,00 |
|
8 |
Tutun de fumat fin tăiat, destinat rulării �n țigarete |
kg |
81,00 |
|
9 |
Alte tutunuri de fumat |
kg |
81,00 |
|
Produse energetice |
|
||
|
10 |
Benzină cu plumb |
tonă |
547,00 |
|
1.000 litri |
421,19 |
||
|
11 |
Benzină fără plumb |
tonă |
467,00 |
|
1.000 litri |
359,59 |
||
|
12 |
Motorină |
tonă |
391,00 |
|
1.000 litri |
330,395 |
||
|
13 |
Păcură |
1.000 kg |
|
|
13.1. utilizată �n scop comercial |
|
15,00 |
|
|
13.2. utilizată �n scop necomercial |
|
15,00 |
|
|
14 |
Gaz petrolier lichefiat |
1.000 kg |
|
|
14.1. utilizat drept combustibil pentru motor |
128,26 |
||
|
14.2. utilizat drept combustibil pentru �ncălzire |
113,50 |
||
|
14.3. utilizat �n consum casnic*3) |
0,00 |
||
|
15 |
Gaz natural |
GJ |
|
|
15.1. utilizat drept combustibil pentru motor |
2,60 |
||
|
15.2. utilizat drept combustibil pentru �ncălzire |
|||
|
15.2.1. �n scop comercial |
0,17 |
||
|
15.2.2. �n scop necomercial |
0,32 |
||
|
16 |
Petrol lampant (kerosen)*4) |
||
|
16.1. utilizat drept combustibil pentru motor |
tonă |
469,89 |
|
|
1.000 litri |
375,91 |
||
|
16.2. utilizat drept combustibil pentru �ncălzire |
tonă |
469,89 |
|
|
1.000 litri |
375,91 |
||
|
17 |
Cărbune şi cocs |
GJ |
|
|
17.1. utilizat �n scop comercial |
0,15 |
||
|
17.2. utilizat �n scop necomercial |
0,30 |
||
|
18 |
Energie electrică |
MWh |
|
|
18.1. utilizată �n scop comercial |
0,50 |
||
|
18.2. utilizată �n scop necomercial |
1,00 |
||
*) Această structură a accizei se aplică p�nă la data de 30 iunie 2011 inclusiv. �n perioada 1 iulie 2011�31 decembrie 2017 inclusiv, structura accizei totale va fi prevăzută �n hotăr�rea Guvernului pentru aprobarea accizei specifice ce se aplică �ncep�nd cu data de 1 iulie a fiecărui an.
1) Gradul Plato reprezintă greutatea de zahăr exprimată �n grame, conținută �n 100 g de soluție măsurată la origine la temperatura de 20�/4� C.
2) Hl de alcool pur reprezintă 100 litri alcool etilic rafinat, cu concentrația de 100% alcool �n volum, la temperatura de 20� C, conținut �ntr-o cantitate dată de produs alcoolic.
3) Prin gaze petroliere lichefiate utilizate �n consum casnic se �nțelege gazele petroliere lichefiate, distribuite �n butelii tip aragaz. Buteliile tip aragaz sunt acele butelii cu o capacitate de p�nă la maximum 12,5 kg.
4) Petrolul lampant utilizat drept combustibil de persoanele fizice nu se accizează.
ANEXA 2 la titlul VII din Codul fiscal
|
Nr. Crt. |
Denumirea produsului sau a grupei de produse |
Acciza - euro/tonă - |
|
1. |
Cafea verde |
153 |
|
2. |
Cafea prăjită, inclusiv cafea cu �nlocuitori |
225 |
|
3 |
Cafea solubilă |
900 |
Valabilă p�nă la 1 aprilie 2013, c�nd se �nlocuieşte cu:
|
Nr. Crt. |
Denumirea produsului sau a grupei de produse |
U.M. |
Acciza - euro/U.M. - |
|
1. |
Cafea verde |
tonă |
153 |
|
2. |
Cafea prăjită, inclusiv cafea cu �nlocuitori |
tonă |
225 |
|
3 |
Cafea solubilă |
tonă |
900 |
|
4 |
Bere |
hl de produs |
10 |
|
5 |
Băuturi fermentate, altele dec�t bere şi vinuri |
hl de produs |
25 |
ANEXA 3 *** Abrogat.
ANEXA 4 *** Abrogat
ANEXA 4.1 *** Abrogat
ANEXA 5 *** Abrogat
ANEXA 6 la titlul VII din Codul fiscal
|
Data de implementare |
2013 |
2014 |
2015 |
2016 |
2017 |
2018 |
||||||
|
1 aprilie |
1 aprilie |
1 aprilie |
1 aprilie |
1 aprilie |
1 aprilie |
|||||||
|
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
7 |
||||||
|
Acciza minimă (euro/1.000 țigarete) |
79,00 |
81,50 |
84,00 |
86,50 |
89,00 |
90,00 |
||||||
|
Acciza ad valorem % |
19 |
18 |
17 |
16 |
15 |
14 |
||||||
|
Acciza totală (euro/1.000 țigarete) |
81,78 |
84,37 |
86,96 |
89,55 |
92,14 |
93,18 |
||||||
|
Acciza specifică (euro/1.000 țigarete) |
X1) |
X1) |
X1) |
X1) |
X1) |
X1) |
||||||
1) Se determină �n funcție de prețul mediu ponderat de v�nzare cu amănuntul aferent anului precedent, acciza ad valorem și acciza totală.
�n �nţelesul prezentului titlu, expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
a) rangul unei localităţi - rangul atribuit unei localităţi conform legii;
b) zone din cadrul localităţii - zone stabilite de consiliul local, �n funcţie de poziţia terenului faţă de centrul localităţii, de reţelele edilitare, precum şi de alte elemente specifice fiecărei unităţi administrativ-teritoriale, conform documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism, registrelor agricole, evidenţelor specifice cadastrului imobiliar-edilitar sau altor evidenţe agricole sau cadastrale care pot afecta valoarea terenului;
c) nomenclatură stradală - lista care conţine denumirile tuturor străzilor dintr-o unitate administrativ-teritorială, numerele de identificare a imobilelor pe fiecare stradă �n parte, precum şi titularul dreptului de proprietate al fiecărui imobil; nomenclatura stradală se organizează pe fiecare localitate rurală şi urbană şi reprezintă evidenţa primară unitară care serveşte la atribuirea adresei domiciliului/reşedinţei persoanei fizice, a sediului persoanei juridice, precum şi a fiecărui imobil, teren şi/sau clădire.
ART. 248 Impozite şi taxe locale
Impozitele şi taxele locale sunt după cum urmează:
a) impozitul pe clădiri;
b) impozitul pe teren;
c) taxa asupra mijloacelor de transport;
d) taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor;
e) taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate;
f) impozitul pe spectacole;
g) taxa hotelieră;
h) taxe speciale;
i) alte taxe locale.
(1) Orice persoană care are �n proprietate o clădire situată �n Rom�nia datorează anual impozit pentru acea clădire, except�nd cazul �n care �n prezentul titlu se prevede diferit.
(2) Impozitul prevăzut la alin. (1), denumit �n continuare impozit pe clădiri, precum şi taxa pe clădiri prevăzută la alin. (3) se datorează către bugetul local al comunei, al oraşului sau al municipiului �n care este amplasată clădirea. �n cazul municipiului Bucureşti, impozitul şi taxa pe clădiri se datorează către bugetul local al sectorului �n care este amplasată clădirea.
(3) Pentru clădirile proprietate publică sau privată a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale concesionate, �nchiriate, date �n administrare ori �n folosinţă, după caz, persoanelor juridice, altele dec�t cele de drept public, se stabileşte taxa pe clădiri, care reprezintă sarcina fiscală a concesionarilor, locatarilor, titularilor dreptului de administrare sau de folosinţă, după caz, �n condiţii similare impozitului pe clădiri.
(4) �n cazul �n care o clădire se află �n proprietatea comună a două sau mai multe persoane, fiecare dintre proprietarii comuni ai clădirii datorează impozitul pentru spaţiile situate �n partea din clădire aflată �n proprietatea sa. �n cazul �n care nu se pot stabili părţile individuale ale proprietarilor �n comun, fiecare proprietar �n comun datorează o parte egală din impozitul pentru clădirea respectivă.
(5) �n �nţelesul prezentului titlu, clădire este orice construcţie situată deasupra solului şi/sau sub nivelul acestuia, indiferent de denumirea ori de folosinţa sa, şi care are una sau mai multe �ncăperi ce pot servi la adăpostirea de oameni, animale, obiecte, produse, materiale, instalaţii, echipamente şi altele asemenea, iar elementele structurale de bază ale acesteia sunt pereţii şi acoperişul, indiferent de materialele din care sunt construite. �ncăperea reprezintă spaţiul din interiorul unei clădiri.
(1) Clădirile pentru care nu se datorează impozit, prin efectul legii, sunt, după cum urmează:
1. clădirile proprietate a statului, a unităţilor administrativ-teritoriale sau a oricăror instituţii publice, cu excepţia �ncăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice, altele dec�t cele desfăşurate �n relaţie cu persoane juridice de drept public;
2. clădirile care, potrivit legii, sunt clasate ca monumente istorice, de arhitectură sau arheologice, muzee ori case memoriale, indiferent de titularul dreptului de proprietate sau de administrare, cu excepţia �ncăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice;
3. clădirile care, prin destinaţie, constituie lăcaşuri de cult, aparţin�nd cultelor religioase recunoscute oficial �n Rom�nia şi componentelor locale ale acestora, cu excepţia �ncăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice;
4. clădirile care constituie patrimoniul unităţilor şi instituţiilor de �nvăţăm�nt de stat, confesional sau particular, autorizate să funcţioneze provizoriu ori acreditate, cu excepţia �ncăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice;
5. clădirile unităţilor sanitare publice, cu excepţia �ncăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice;
6. clădirile care sunt afectate centralelor hidroelectrice, termoelectrice şi nuclearo-electrice, staţiilor şi posturilor de transformare, precum şi staţiilor de conexiuni;
7. clădirile aflate �n domeniul public al statului şi �n administrarea Regiei Autonome "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat", cu excepţia �ncăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice;
7^1. clădirile aflate �n domeniul privat al statului concesionate, �nchiriate, date �n administrare ori �n folosință, după caz, instituțiilor publice cu finanțare de la bugetul de stat, utilizate pentru activitatea proprie a acestora;
8. clădirile funerare din cimitire şi crematorii;
9. clădirile din parcurile industriale, ştiinţifice şi tehnologice, potrivit legii;
10. clădirile restituite potrivit art. 16 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate �n mod abuziv �n perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
11. clădirile care constituie patrimoniul Academiei Rom�ne, cu excepţia �ncăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice;
12. clădirile retrocedate potrivit art. 1 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din Rom�nia, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
13. clădirile restituite potrivit art. 1 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţin�nd minorităţilor naţionale din Rom�nia, republicată;
14. clădirile care sunt afectate activităţilor hidrotehnice, hidrometrice, hidrometeorologice, oceanografice, de �mbunătăţiri funciare şi de intervenţii la apărarea �mpotriva inundaţiilor, precum şi clădirile din porturi şi cele afectate canalelor navigabile şi staţiilor de pompare aferente canalelor, cu excepţia �ncăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice;
15. clădirile care, prin natura lor, fac corp comun cu poduri, viaducte, apeducte, diguri, baraje şi tuneluri şi care sunt utilizate pentru exploatarea acestor construcţii, cu excepţia �ncăperilor care sunt folosite pentru alte activităţi economice;
16. construcţiile speciale situate �n subteran, indiferent de folosinţa acestora şi turnurile de extracţie;
17. clădirile care sunt utilizate ca sere, solare, răsadniţe, ciupercării, silozuri pentru furaje, silozuri şi/sau pătule pentru depozitarea şi conservarea cerealelor, cu excepţia �ncăperilor care sunt folosite pentru alte activităţi economice;
18. clădirile trecute �n proprietatea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale �n lipsă de moştenitori legali sau testamentari;
19. clădirile utilizate pentru activităţi social-umanitare de către asociaţii, fundaţii şi culte, potrivit hotăr�rii consiliului local.
(2) Nu intră sub incidenţa impozitului pe clădiri construcţiile care nu au elementele constitutive ale unei clădiri.
(3) Scutirea de impozit prevăzută la alin. (1) pct. 10 - 13 se aplică pentru perioada pentru care proprietarul menţine afectaţiunea de interes public.
ART. 251 Calculul impozitului pentru persoane fizice
(1) �n cazul persoanelor fizice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei de impozitare de 0,1% la valoarea impozabilă a clădirii.
(2) �n cazul unei clădiri care are pereţii exteriori din materiale diferite, pentru stabilirea valorii impozabile a clădirii se identifică �n tabelul prevăzut la alin. (3) valoarea impozabilă cea mai mare corespunzătoare tipului clădirii respective.
(3) Valoarea impozabilă a clădirii, exprimată �n lei, se determină prin �nmulţirea suprafeţei construite desfăşurate a acesteia, exprimate �n metri pătraţi, cu valoarea impozabilă corespunzătoare, exprimată �n lei/mp, din tabelul următor:
|
TIPUL CLĂDIRII
|
VALOAREA IMPOZABILĂ - lei/mp - |
|
|
Clădire cu instalaţie electrică, de apă, de canalizare şi de �ncălzire (condiţii cumulative) |
Clădire fără instalaţie electrică, de apă, de canalizare şi de �ncălzire
|
|
|
0 |
1 |
2 |
|
A. Clădire cu cadre din beton armat sau cu pereţi exteriori din cărămidă arsă sau din orice alte materiale rezultate �n urma unui tratament termic şi/sau chimic |
669 |
397 |
|
B. Clădire cu pereţii exteriori din lemn, din piatră naturală, din cărămidă nearsă, din vălătuci sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic şi/sau chimic |
182
|
114
|
|
C. Clădire-anexă cu cadre din beton armat sau cu pereţi exteriori din cărămidă arsă sau din orice alte materiale rezultate �n urma unui tratament termic şi/sau chimic |
114
|
102
|
|
D. Clădire-anexă cu pereţii exteriori din lemn, din piatră naturală, din cărămidă nearsă, din vălătuci sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic şi/sau chimic |
68
|
45
|
|
E. �n cazul contribuabilului care deţine la aceeaşi adresă �ncăperi amplasate la subsol, la demisol şi/sau la mansardă, utilizate ca locuinţă, �n oricare dintre tipurile de clădiri prevăzute la lit. A - D |
75% din suma care s-ar aplica clădirii
|
75% din suma care s-ar aplica clădirii
|
|
F. �n cazul contribuabilului care deţine la aceeaşi adresă �ncăperi amplasate la subsol, la demisol şi/sau la mansardă, utilizate �n alte scopuri dec�t cel de locuinţă, �n oricare dintre tipurile de clădiri prevăzute la lit. A - D |
50% din suma care s-ar aplica clădirii
|
50% din suma care s-ar aplica clădirii
|
(4) Suprafaţa construită desfăşurată a unei clădiri se determină prin �nsumarea suprafeţelor secţiunilor tuturor nivelurilor clădirii, inclusiv ale balcoanelor, logiilor sau ale celor situate la subsol, except�nd suprafeţele podurilor care nu sunt utilizate ca locuinţă şi suprafeţele scărilor şi teraselor neacoperite.
(5) Valoarea impozabilă a clădirii se ajustează �n funcţie de rangul localităţii şi zona �n care este amplasată clădirea, prin �nmulţirea valorii determinate conform alin. (3) cu coeficientul de corecţie corespunzător, prevăzut �n tabelul următor:
|
Zona �n cadrul localităţii |
Rangul localităţii |
|||||
|
|
0 |
I |
II |
III |
IV |
V |
|
A |
2,60 |
2,50 |
2,40 |
2,30 |
1,10 |
1,05 |
|
B |
2,50 |
2,40 |
2,30 |
2,20 |
1,05 |
1,00 |
|
C |
2,40 |
2,30 |
2,20 |
2,10 |
1,00 |
0,95 |
|
D |
2,30 |
2,20 |
2,10 |
2,00 |
0,95 |
0,90 |
(6) �n cazul unui apartament amplasat �ntr-un bloc cu mai mult de 3 niveluri şi 8 apartamente, coeficientul de corecţie prevăzut la alin. (5) se reduce cu 0,10.
(7) Valoarea impozabilă a clădirii, determinată �n urma aplicării prevederilor alin. (1) - (6), se reduce �n funcţie de anul terminării acesteia, după cum urmează:
a) cu 20%, pentru clădirea care are o vechime de peste 50 de ani la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referinţă;
b) cu 10%, pentru clădirea care are o vechime cuprinsă �ntre 30 de ani şi 50 de ani inclusiv, la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referinţă.
(8) �n cazul clădirii utilizate ca locuinţă, a cărei suprafaţă construită depăşeşte 150 de metri pătraţi, valoarea impozabilă a acesteia, determinată �n urma aplicării prevederilor alin. (1) - (7), se majorează cu c�te 5% pentru fiecare 50 metri pătraţi sau fracţiune din aceştia.
(8^1) �n cazul clădirii la care au fost executate lucrări de reconstruire, consolidare, modernizare, modificare sau extindere, din punct de vedere fiscal, anul terminării se actualizează, astfel că acesta se consideră ca fiind cel �n care au fost terminate aceste ultime lucrări.
(9) Dacă dimensiunile exterioare ale unei clădiri nu pot fi efectiv măsurate pe conturul exterior, atunci suprafaţa construită desfăşurată a clădirii se determină prin �nmulţirea suprafeţei utile a clădirii cu un coeficient de transformare de 1,20.
Notă: Conform anexei la Hotăr�rea Guvernului nr. 956/2009 valorile impozabile prevăzute la art. 251 alin. (3) au fost actualizate astfel:
|
CAPITOLUL II Impozitul şi taxa pe clădiri |
||
|
VALORILE IMPOZABILE pe metru pătrat de suprafaţă construită desfăşurată la clădiri, �n cazul persoanelor fizice
ART. 251 alin. (3) |
||
|
Tipul clădirii |
Valoarea impozabilă - lei/m2 - |
|
|
Cu instalaţii de apă, canalizare, electrice şi �ncălzire (condiţii cumulative) |
Fără instalaţii de apă, canalizare, electrice sau �ncălzire |
|
|
A. Clădire cu cadre din beton armat sau cu pereţi exteriori din cărămidă arsă sau din orice alte materiale rezultate �n urma unui tratament termic şi/sau chimic |
806 |
478 |
|
B. Clădire cu pereţii exteriori din lemn, din piatră naturală, din cărămidă nearsă, din vălătuci sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic şi/sau chimic |
219 |
137 |
|
C. Clădire-anexă cu cadre din beton armat sau cu pereţi exteriori din cărămidă arsă sau din orice alte materiale rezultate �n urma unui tratament termic şi/sau chimic |
137 |
123 |
|
D. Clădire-anexă cu pereţii exteriori din lemn, din piatră naturală, din cărămidă nearsă, din vălătuci sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic şi/sau chimic |
82 |
54 |
|
E. �n cazul contribuabilului care deţine la aceeaşi adresă �ncăperi amplasate la subsol, demisol şi/sau la mansardă, utilizate ca locuinţă, �n oricare dintre tipurile de clădiri prevăzute la lit. A - D |
75% din suma care s-ar aplica clădirii |
75% din suma care s-ar aplica clădirii |
|
F. �n cazul contribuabilului care deţine la aceeaşi adresă �ncăperi amplasate la subsol, la demisol şi/sau la mansardă, utilizate �n alte scopuri dec�t cel de locuinţă, �n oricare dintre tipurile de clădiri prevăzute la lit. A - D |
50% din suma care s-ar aplica clădirii |
50% din suma care s-ar aplica clădirii |
ART. 252 Majorarea impozitului datorat de persoanele fizice ce deţin mai multe clădiri
(1) Persoanele fizice care au �n proprietate două sau mai multe clădiri datorează un impozit pe clădiri, majorat după cum urmează:
a) cu 65% pentru prima clădire �n afara celei de la adresa de domiciliu;
b) cu 150% pentru a doua clădire �n afara celei de la adresa de domiciliu;
c) cu 300% pentru a treia clădire şi următoarele �n afara celei de la adresa de domiciliu.
(2) Nu intră sub incidenţa alin. (1) persoanele fizice care deţin �n proprietate clădiri dob�ndite prin succesiune legală.
(3) �n cazul deţinerii a două sau mai multe clădiri �n afara celei de la adresa de domiciliu, impozitul majorat se determină �n funcţie de ordinea �n care proprietăţile au fost dob�ndite, aşa cum rezultă din documentele ce atestă calitatea de proprietar.
(4) Persoanele fizice prevăzute la alin. (1) au obligaţia să depună o declaraţie specială la compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale �n raza cărora �şi au domiciliul, precum şi la cele �n raza cărora sunt situate celelalte clădiri ale acestora. Modelul declaraţiei speciale va fi cel prevăzut prin norme metodologice aprobate prin hotăr�re a Guvernului.
ART. 253 Calculul impozitului datorat de persoanele juridice
(1) �n cazul persoanelor juridice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de impozitare asupra valorii de inventar a clădirii.
(2) Cota de impozit se stabileşte prin hotăr�re a consiliului local şi poate fi cuprinsă �ntre 0,25% şi 1,50% inclusiv. La nivelul municipiului Bucureşti, această atribuţie revine Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
(3) Valoarea de inventar a clădirii este valoarea de intrare a clădirii �n patrimoniu, �nregistrată �n contabilitatea proprietarului clădirii, conform prevederilor legale �n vigoare.
(3^1) �n cazul clădirii la care au fost executate lucrări de reconstruire, consolidare, modernizare, modificare sau extindere, de către locatar, din punct de vedere fiscal, acesta are obligaţia să comunice locatorului valoarea lucrărilor executate pentru depunerea unei noi declaraţii fiscale, �n termen de 30 de zile de la data terminării lucrărilor respective.
(4) �n cazul unei clădiri a cărei valoare a fost recuperată integral pe calea amortizării, valoarea impozabilă se reduce cu 15% .
(5) �n cazul unei clădiri care a fost reevaluată, conform reglementărilor contabile, valoarea impozabilă a clădiri este valoarea contabilă rezultată �n urma reevaluării, �nregistrată ca atare �n contabilitatea proprietarului - persoană juridică.
(5^1) �n cazul clădirilor care aparțin instituțiilor de credit ce aplică Standardele internaționale de raportare financiară și aleg ca metodă de evaluare ulterioară modelul bazat pe cost, valoarea impozabilă a acestora este valoarea rezultată din raportul de evaluare emis de un evaluator autorizat, depus la compartimentul de specialitate al administrației publice locale.
(6) �n cazul unei clădiri care nu a fost reevaluată, cota impozitului pe clădiri se stabileşte de consiliul local/Consiliul General al Municipiului Bucureşti �ntre:
a) 10% şi 20% pentru clădirile care nu au fost reevaluate �n ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referinţă;
b) 30% şi 40% pentru clădirile care nu au fost reevaluate �n ultimii 5 ani anteriori anului fiscal de referinţă .
(6^1) Cota impozitului pe clădiri prevăzută la alin. (6) se aplică la valoarea de inventar a clădirii �nregistrată �n contabilitatea persoanelor juridice, p�nă la sf�rşitul lunii �n care s-a efectuat prima reevaluare. Fac excepţie clădirile care au fost amortizate potrivit legii, �n cazul cărora cota impozitului pe clădiri este cea prevăzută la alin. (2).
(7) �n cazul unei clădiri care face obiectul unui contract de leasing financiar, pe �ntreaga durată a acestuia se aplică următoarele reguli:
a) impozitul pe clădiri se datorează de locatar;
b) valoarea care se ia �n considerare la calculul impozitului pe clădiri este valoarea din contract a clădirii, aşa cum este ea �nregistrată �n contabilitatea locatorului sau a locatarului, conform prevederilor legale �n vigoare;
c) �n cazul �n care contractul de leasing �ncetează altfel dec�t prin ajungerea la scadenţă, impozitul pe clădiri este datorat de locator.
(8) Impozitul pe clădiri se aplică pentru orice clădire deţinută de o persoană juridică aflată �n funcţiune, �n rezervă sau �n conservare, chiar dacă valoarea sa a fost recuperată integral pe calea amortizării.
(9) Cota de impozit pentru clădirile cu destinaţie turistică ce nu funcţionează �n cursul unui an calendaristic este de minimum 5% din valoarea de inventar a clădirii, stabilită prin hotăr�re a consiliului local.
(10) Sunt exceptate de la prevederile alin. (9) structurile care au autorizaţie de construire �n perioada de valabilitate, dacă au �nceput lucrările �n termen de cel mult 3 luni de la data emiterii autorizaţiei de construire.
ART. 254 Dob�ndirea, �nstrăinarea şi modificarea clădirilor
(1) �n cazul unei clădiri care a fost dob�ndită sau construită de o persoană �n cursul anului, impozitul pe clădire se datorează de către persoana respectivă cu �ncepere de la data de �nt�i a lunii următoare celei �n care clădirea a fost dob�ndită sau construită.
(2) �n cazul unei clădiri care a fost �nstrăinată, demolată sau distrusă, după caz, �n cursul anului, impozitul pe clădire �ncetează a se mai datora de persoana respectivă cu �ncepere de la data de �nt�i a lunii următoare celei �n care clădirea a fost �nstrăinată, demolată sau distrusă.
(3) �n cazurile prevăzute la alin. (1) sau (2), impozitul pe clădiri se recalculează pentru a reflecta perioada din an �n care impozitul se aplică acelei persoane.
(4) �n cazul extinderii, �mbunătăţirii, distrugerii parţiale sau al altor modificări aduse unei clădiri existente, impozitul pe clădire se recalculează �ncep�nd cu data de �nt�i a lunii următoare celei �n care a fost finalizată modificarea.
(5) Orice persoană care dob�ndeşte, construieşte sau �nstrăinează o clădire are obligaţia de a depune o declaraţie fiscală la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale �n a cărei rază de competenţă se află clădirea, �n termen de 30 de zile de la data dob�ndirii, �nstrăinării sau construirii.
(6) Orice persoană care extinde, �mbunătăţeşte, demolează, distruge sau modifică �n alt mod o clădire existentă are obligaţia să depună o declaraţie �n acest sens la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale �n termen de 30 de zile de la data la care s-au produs aceste modificări.
(6^1) Declararea clădirilor pentru stabilirea impozitului aferent nu este condiţionată de �nregistrarea acestor imobile la oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară.
(7) *** Abrogat.
(8) At�t �n cazul persoanelor fizice, c�t şi �n cazul persoanelor juridice, pentru clădirile construite potrivit Legii nr. 50/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, data dob�ndirii clădirii se consideră după cum urmează:
a) pentru clădirile executate integral �nainte de expirarea termenului prevăzut �n autorizaţia de construire, data �ntocmirii procesului-verbal de recepţie, dar nu mai t�rziu de 15 zile de la data terminării efective a lucrărilor;
b) pentru clădirile executate integral la termenul prevăzut �n autorizaţia de construire, data din aceasta, cu obligativitatea �ntocmirii procesului-verbal de recepţie �n termenul prevăzut de lege;
c) pentru clădirile ale căror lucrări de construcţii nu au fost finalizate la termenul prevăzut �n autorizaţia de construire şi pentru care nu s-a solicitat prelungirea valabilităţii autorizaţiei, �n condiţiile legii, la data expirării acestui termen şi numai pentru suprafaţa construită desfăşurată care are elementele structurale de bază ale unei clădiri, �n speţă pereţi şi acoperiş. Procesul-verbal de recepţie se �ntocmeşte la data expirării termenului prevăzut �n autorizaţia de construire, consemn�ndu-se stadiul lucrărilor, precum şi suprafaţa construită desfăşurată �n raport cu care se stabileşte impozitul pe clădiri.
(9) Declararea clădirilor �n vederea impunerii şi �nscrierea acestora �n evidenţele autorităţilor administraţiei publice locale reprezintă o obligaţie legală a contribuabililor care deţin �n proprietate aceste imobile, chiar dacă ele au fost executate fără autorizaţie de construire.
(1) Impozitul/taxa pe clădiri se plăteşte anual, �n două rate egale, p�nă la datele de 31 martie şi 30 septembrie inclusiv.
(2) Pentru plata cu anticipaţie a impozitului pe clădiri, datorat pentru �ntregul an de către contribuabili, p�nă la data de 31 martie a anului respectiv, se acordă o bonificaţie de p�nă la 10%, stabilită prin hotăr�re a consiliului local. La nivelul municipiului Bucureşti, această atribuţie revine Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
(3) Impozitul anual pe clădiri, datorat aceluiaşi buget local de către contribuabili, persoane fizice sau juridice, de p�nă la 50 lei inclusiv, se plăteşte integral p�nă la primul termen de plată. �n cazul �n care contribuabilul deţine �n proprietate mai multe clădiri amplasate pe raza aceleiaşi unităţi administrativ-teritoriale, suma de 50 lei se referă la impozitul pe clădiri cumulat.
(1) Orice persoană care are �n proprietate teren situat �n Rom�nia datorează pentru acesta un impozit anual, except�nd cazurile �n care �n prezentul titlu se prevede altfel.
(2) Impozitul prevăzut la alin. (1), denumit �n continuare impozit pe teren, precum şi taxa pe teren prevăzută la alin. (3) se datorează către bugetul local al comunei, al oraşului sau al municipiului �n care este amplasat terenul. �n cazul municipiului Bucureşti, impozitul şi taxa pe teren se datorează către bugetul local al sectorului �n care este amplasat terenul.
(3) Pentru terenurile proprietate publică sau privată a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale, concesionate, �nchiriate, date �n administrare ori �n folosinţă, se stabileşte taxa pe teren care reprezintă sarcina fiscală a concesionarilor, locatarilor, titularilor dreptului de administrare sau de folosinţă, după caz, �n condiţii similare impozitului pe teren.
(4) �n cazul terenului care este deţinut �n comun de două sau mai multe persoane, fiecare proprietar datorează impozit pentru partea din teren aflată �n proprietatea sa. �n cazul �n care nu se pot stabili părţile individuale ale proprietarilor �n comun, fiecare proprietar �n comun datorează o parte egală din impozitul pentru terenul respectiv.
(5) �n cazul unui teren care face obiectul unui contract de leasing financiar, pe �ntreaga durată a acestuia, impozitul pe teren se datorează de locatar.
(6) �n cazul �n care contractul de leasing �ncetează, altfel dec�t prin ajungerea la scadenţă, impozitul pe teren este datorat de locator.
Impozitul pe teren nu se datorează pentru:
a) terenul aferent unei clădiri, pentru suprafaţa de teren care este acoperită de o clădire;
b) orice teren al unui cult religios recunoscut de lege şi al unei unităţi locale a acestuia, cu personalitate juridică;
c) orice teren al unui cimitir, crematoriu;
d) orice teren al unei instituţii de �nvăţăm�nt preuniversitar şi universitar, autorizată provizoriu sau acreditată;
e) orice teren al unei unităţi sanitare de interes naţional care nu a trecut �n patrimoniul autorităţilor locale;
f) orice teren deţinut, administrat sau folosit de către o instituţie publică, cu excepţia suprafeţelor folosite pentru activităţi economice;
g) orice teren proprietate a statului, a unităţilor administrativ-teritoriale sau a altor instituţii publice, aferent unei clădiri al cărui titular este oricare din aceste categorii de proprietari, except�nd suprafeţele acestuia folosite pentru activităţi economice;
h) orice teren degradat sau poluat, inclus �n perimetrul de ameliorare, pentru perioada c�t durează ameliorarea acestuia;
i) terenurile care prin natura lor şi nu prin destinaţia dată sunt improprii pentru agricultură sau silvicultură, orice terenuri ocupate de iazuri, bălţi, lacuri de acumulare sau căi navigabile, cele folosite pentru activităţile de apărare �mpotriva inundaţiilor, gospodărirea apelor, hidrometeorologie, cele care contribuie la exploatarea resurselor de apă, cele folosite ca zone de protecţie definite �n lege, precum şi terenurile utilizate pentru exploatările din subsol, �ncadrate astfel printr-o hotăr�re a consiliului local, �n măsura �n care nu afectează folosirea suprafeţei solului;
j) terenurile legate de sistemele hidrotehnice, terenurile de navigaţie, terenurile aferente infrastructurii portuare, canalelor navigabile, inclusiv ecluzele şi staţiile de pompare aferente acestora, precum şi terenurile aferente lucrărilor de �mbunătăţiri funciare, pe baza avizului privind categoria de folosinţă a terenului, emis de oficiul judeţean de cadastru şi publicitate imobiliară;
k) terenurile ocupate de autostrăzi, drumuri europene, drumuri naţionale, drumuri principale administrate de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din Rom�nia - S.A., zonele de siguranţă a acestora, precum şi terenurile din jurul pistelor reprezent�nd zone de siguranţă;
l) terenurile parcurilor industriale, ştiinţifice şi tehnologice, potrivit legii;
m) terenurile trecute �n proprietatea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale �n lipsă de moştenitori legali sau testamentari;
n) terenurile aferente clădirilor prevăzute la art. 250 alin. (1) pct. 6 şi 7, cu excepţia celor folosite pentru activităţi economice;
o) terenul aferent clădirilor restituite potrivit art. 16 din Legea nr. 10/2001 pe durata pentru care proprietarul este obligat să menţină afectaţiunea de interes public;
p) terenul aferent clădirilor retrocedate potrivit art. 1 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 pe durata pentru care proprietarul este obligat să menţină afectaţiunea de interes public;
r) terenul aferent clădirilor restituite potrivit art. 6 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/1999 pe durata pentru care proprietarul este obligat să menţină afectaţiunea de interes public.
(1) Impozitul pe teren se stabileşte lu�nd �n calcul numărul de metri pătraţi de teren, rangul localităţii �n care este amplasat terenul şi zona şi/sau categoria de folosinţă a terenului, conform �ncadrării făcute de consiliul local.
(2) �n cazul unui teren amplasat �n intravilan, �nregistrat �n registrul agricol la categoria de folosinţă terenuri cu construcţii, impozitul pe teren se stabileşte prin �nmulţirea suprafeţei terenului, exprimată �n hectare, cu suma corespunzătoare prevăzută �n următorul tabel (actualizare conform HG 956/2009):
|
Zona �n cadrul localităţii � |
Nivelurile impozitului/taxei, pe ranguri de localităţi |
|||||
|
- lei/ha - |
|
|
|
|
|
|
|
0 |
I |
II |
III |
IV |
V |
|
|
A |
8.921 |
7.408 |
6.508 |
5.640 |
766 |
613 |
|
B |
7.408 |
5.600 |
4.540 |
3.832 |
613 |
460 |
|
C |
5.600 |
3.832 |
2.874 |
1.821 |
460 |
306 |
|
D |
3.832 |
1.821 |
1.519 |
1.060 |
300 |
153 |
(3) �n cazul unui teren amplasat �n intravilan, �nregistrat �n registrul agricol la altă categorie de folosinţă dec�t cea de terenuri cu construcţii, impozitul pe teren se stabileşte prin �nmulţirea suprafeţei terenului, exprimată �n hectare, cu suma corespunzătoare prevăzută la alin. (4), iar acest rezultat se �nmulţeşte cu coeficientul de corecţie corespunzător prevăzut la alin. (5).
(4) Pentru stabilirea impozitului pe teren, potrivit alin. (3), se folosesc sumele din tabelul următor (actualizare conform HG 956/2009):
|
Nr. crt. |
Zona
Categoria de folosinţă |
A |
B |
C |
D |
|
1. |
Teren arabil |
24 |
18 |
16 |
13 |
|
2. |
Păşune |
18 |
16 |
13 |
11 |
|
3. |
F�neaţă |
18 |
16 |
13 |
11 |
|
4. |
Vie |
40 |
30 |
24 |
16 |
|
5. |
Livadă |
46 |
40 |
30 |
24 |
|
6. |
Pădure sau alt teren cu vegetaţie forestieră |
24 |
18 |
16 |
13 |
|
7. |
Teren cu ape |
13 |
11 |
7 |
x |
|
8. |
Drumuri şi căi ferate |
x |
x |
x |
x |
|
9. |
Teren neproductiv |
x |
x |
x |
x |
(5) Suma stabilită conform alin. (4) se �nmulţeşte cu coeficientul de corecţie corespunzător prevăzut �n următorul tabel:
|
Rangul localităţii |
Coeficientul de corecţie |
|
0 |
8,00 |
|
I |
5,00 |
|
II |
4,00 |
|
III |
3,00 |
|
IV |
1,10 |
|
V |
1,00 |
(5^1) Ca excepţie de la prevederile alin. (2), �n cazul contribuabililor persoane juridice, pentru terenul amplasat �n intravilan, �nregistrat �n registrul agricol la altă categorie de folosinţă dec�t cea de terenuri cu construcţii, impozitul pe teren se calculează conform prevederilor alin. (3) - (5) numai dacă �ndeplinesc, cumulativ, următoarele condiţii:
a) au prevăzut �n statut, ca obiect de activitate, agricultură;
b) au �nregistrate �n evidenţa contabilă venituri şi cheltuieli din desfăşurarea obiectului de activitate prevăzut la lit. a).
(5^2) �n caz contrar, impozitul pe terenul situat �n intravilanul unităţii administrativ-teritoriale, datorat de contribuabilii persoane juridice, se calculează conform alin. (2).
(6) �n cazul unui teren amplasat �n extravilan, impozitul pe teren se stabileşte prin �nmulţirea suprafeţei terenului, exprimată �n ha, cu suma corespunzătoare prevăzută �n următorul tabel, �nmulţită cu coeficientul de corecţie corespunzător prevăzut la art. 251 alin. (5) (actualizare conform HG 956/2009):
|
Nr. crt. |
Zona
Categoria de folosinţă |
A |
B |
C |
D |
|
1. |
Teren cu construcţii |
27 |
24 |
22 |
19 |
|
2. |
Teren arabil |
43 |
41 |
39 |
36 |
|
3. |
Păşune |
24 |
22 |
19 |
17 |
|
4. |
F�neaţă |
24 |
22 |
19 |
17 |
|
5. |
Vie pe rod, alta dec�t cea prevăzută la nr. crt. 5.1 |
48 |
46 |
43 |
41 |
|
5.1. |
Vie p�nă la intrarea pe rod |
x |
x |
x |
x |
|
6. |
Livadă pe rod, alta dec�t cea prevăzută la nr. crt. 6.1 |
48 |
46 |
43 |
41 |
|
6.1. |
Livadă p�nă la intrarea pe rod |
x |
x |
x |
x |
|
7. |
Pădure sau alt teren cu vegetaţie forestieră, cu excepţia celui prevăzut la nr. crt. 7.1 |
14 |
12 |
10 |
7 |
|
7.1. |
Pădure �n v�rstă de p�nă la 20 de ani şi pădure cu rol de protecţie |
x |
x |
x |
x |
|
8. |
Teren cu apă, altul dec�t cel cu amenajări piscicole |
5 |
4 |
2 |
1 |
|
8.1. |
Teren cu amenajări piscicole |
29 |
27 |
24 |
22 |
|
9. |
Drumuri şi căi ferate |
x |
x |
x |
x |
|
10. |
Teren neproductiv |
x |
x |
x |
x |
(7) �nregistrarea �n registrul agricol a datelor privind clădirile şi terenurile, a titularului dreptului de proprietate asupra acestora, precum şi schimbarea categoriei de folosinţă se pot face numai pe bază de documente, anexate la declaraţia făcută sub semnătura proprie a capului de gospodărie sau, �n lipsa acestuia, a unui membru major al gospodăriei, potrivit normelor prevăzute la art. 293, sub sancţiunea nulităţii.
(8) At�t �n cazul clădirilor, c�t şi al terenurilor, dacă se constată diferenţe �ntre suprafeţele �nscrise �n actele de proprietate şi situaţia reală rezultată din măsurătorile executate �n condiţiile Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, pentru determinarea sarcinii fiscale se au �n vedere suprafeţele care corespund situaţiei reale, dovedite prin lucrări tehnice de cadastru. Datele rezultate din lucrările tehnice de cadastru se �nscriu �n evidenţele fiscale, �n registrul agricol, precum şi �n cartea funciară, iar modificarea sarcinilor fiscale operează �ncep�nd cu data de �nt�i a lunii următoare celei �n care se �nregistrează la compartimentul de specialitate lucrarea respectivă, ca anexă la declaraţia fiscală.
Notă: Reproducem mai jos prevederile art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2006.
"ART. II
(1) Impozitele pe terenurile din extravilanul localităţilor, stabilite şi �ncasate pentru anul 2006 p�nă la data intrării �n vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, răm�n stabilite conform deciziilor de impunere emise de organele fiscale. Impozitul pe terenurile din extravilanul localităţilor, stabilit şi ne�ncasat p�nă la data intrării �n vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, se stabileşte conform alin. (2).
(2) �ncep�nd cu data intrării �n vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă impozitul pe terenurile din extravilanul localităţilor se stabileşte potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu modificările aduse prin prezenta ordonanţă de urgenţă.
(3) Impozitul pe terenurile amplasate �n extravilanul localităţilor, �ncasat p�nă la data intrării �n vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, se face venit la bugetul de stat."
ART. 259 Dob�ndiri şi transferuri de teren, precum şi alte modificări aduse terenului
(1) Pentru un teren dob�ndit de o persoană �n cursul unui an, impozitul pe teren se datorează de la data de �nt�i a lunii următoare celei �n care terenul a fost dob�ndit.
(2) Pentru orice operaţiune juridică efectuată de o persoană �n cursul unui an, care are ca efect transferul dreptului de proprietate asupra unui teren, persoana �ncetează a mai datora impozitul pe teren �ncep�nd cu prima zi a lunii următoare celei �n care a fost efectuat transferul dreptului de proprietate asupra terenului.
(3) �n cazurile prevăzute la alin. (1) sau (2), impozitul pe teren se recalculează pentru a reflecta perioada din an �n care impozitul se aplică acelei persoane.
(4) Dacă �ncadrarea terenului �n funcţie de poziţie şi categorie de folosinţă se modifică �n cursul unui an sau �n cursul anului intervine un eveniment care modifică impozitul datorat pe teren, impozitul datorat se modifică �ncep�nd cu data de �nt�i a lunii următoare celei �n care a intervenit modificarea.
(5) Dacă �n cursul anului se modifică rangul unei localităţi, impozitul pe teren se modifică pentru �ntregul teren situat �n intravilan corespunzător noii �ncadrări a localităţii, �ncep�nd cu data de 1 ianuarie a anului următor celui �n care a intervenit această modificare.
(6) Orice persoană care dob�ndeşte teren are obligaţia de a depune o declaraţie privind achiziţia terenului la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale �n termen de 30 de zile, inclusiv, care urmează după data achiziţiei.
(6^1) *** Abrogat.
(7) Orice persoană care modifică folosinţa terenului are obligaţia de a depune o declaraţie privind modificarea folosinţei acestuia la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale �n termen de 30 de zile, inclusiv, care urmează după data modificării folosinţei.
(1) Impozitul/taxa pe teren se plăteşte anual, �n două rate egale, p�nă la datele de 31 martie şi 30 septembrie inclusiv.
(2) Pentru plata cu anticipaţie a impozitului pe teren, datorat pentru �ntregul an de către contribuabili, p�nă la data de 31 martie inclusiv, a anului respectiv, se acordă o bonificaţie de p�nă la 10%, stabilită prin hotăr�re a consiliului local. La nivelul municipiului Bucureşti, această atribuţie revine Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
(3) Impozitul anual pe teren, datorat aceluiaşi buget local de către contribuabili, persoane fizice şi juridice, de p�nă la 50 lei inclusiv, se plăteşte integral p�nă la primul termen de plată. �n cazul �n care contribuabilul deţine �n proprietate mai multe terenuri amplasate pe raza aceleiaşi unităţi administrativ-teritoriale, suma de 50 lei se referă la impozitul pe teren cumulat.
(1) Orice persoană care are �n proprietate un mijloc de transport care trebuie �nmatriculat/�nregistrat �n Rom�nia datorează un impozit anual pentru mijlocul de transport, cu excepția cazurilor �n care �n prezentul capitol se prevede altfel.
(2) Taxa prevăzută la alin. (1), denumită �n continuare taxa asupra mijloacelor de transport, se plăteşte la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale unde persoana �şi are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz.
(3) �n cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui contract de leasing financiar, pe �ntreaga durată a acestuia, impozitul pe mijlocul de transport se datorează de locatar.
(4) �n cazul �n care contractul de leasing �ncetează altfel dec�t prin ajungerea la scadenţă, impozitul pe mijlocul de transport este datorat de locator.
(5) P�nă la prima �nmatriculare/�nregistrare �n Rom�nia, �n �nțelesul prezentului titlu, mijlocul de transport este considerat marfă. După prima �nmatriculare/�nregistrare, mijlocul de transport, �n �nțelesul prezentului titlu, nu mai poate fi considerat marfă și pentru acesta se datorează impozit pe mijloacele de transport.
Taxa asupra mijloacelor de transport nu se aplică pentru:
a) autoturismele, motocicletele cu ataş şi mototriciclurile care aparţin persoanelor cu handicap locomotor şi care sunt adaptate handicapului acestora;
b) navele fluviale de pasageri, bărcile şi luntrele folosite pentru transportul persoanelor fizice cu domiciliul �n Delta Dunării, Insula Mare a Brăilei şi Insula Balta Ialomiţei;
c) mijloacele de transport ale instituţiilor publice;
d) mijloacele de transport ale persoanelor juridice, care sunt utilizate pentru servicii de transport public de pasageri �n regim urban sau suburban, inclusiv transportul de pasageri �n afara unei localităţi, dacă tariful de transport este stabilit �n condiţii de transport public;
e) vehiculele istorice definite conform prevederilor legale �n vigoare.
(1) Taxa asupra mijloacelor de transport se calculează �n funcţie de tipul mijlocului de transport, conform celor prevăzute �n prezentul capitol.
(2) �n cazul oricăruia dintre următoarele autovehicule, impozitul pe mijlocul de transport se calculează �n funcţie de capacitatea cilindrică a acestuia, prin �nmulţirea fiecărei grupe de 200 cmc sau fracţiune din aceasta cu suma corespunzătoare din tabelul următor:
|
Nr. crt. |
Tipuri de autovehicule |
lei/200 cmc sau fracţiune din aceasta |
|
1 |
Motorete, scutere, motociclete şi autoturisme cu capacitatea cilindrică de p�nă la 1600 cmc inclusiv |
8 |
|
2 |
Autoturisme cu capacitatea cilindrică �ntre 1601 cmc şi 2000 cmc inclusiv |
18 |
|
3 |
Autoturisme cu capacitatea cilindrică �ntre 2001 cmc şi 2600 cmc inclusiv |
72 |
|
4 |
Autoturisme cu capacitatea cilindrică �ntre 2601 cmc şi 3000 cmc inclusiv |
144 |
|
5 |
Autoturisme cu capacitatea cilindrică de peste 3.001 cmc |
290 |
|
6 |
Autobuze, autocare, microbuze |
24 |
|
7 |
Alte autovehicule cu masa totală maximă autorizată de p�nă la 12 tone inclusiv |
30 |
|
8 |
Tractoare �nmatriculate |
18 |
(3) �n cazul unui ataş, taxa pe mijlocul de transport este de 50% din taxa pentru motocicletele, motoretele şi scuterele respective.
(4) �n cazul unui autovehicul de transport marfă cu masa totală autorizată egală sau mai mare de 12 tone, impozitul pe mijloacele de transport este egal cu suma corespunzătoare prevăzută �n tabelul următor:
(Conform art. VI din OUG. 125/2011: Pentru anul 2012, nivelul impozitelor prevăzute la art. 263 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, va fi stabilit prin hotăr�ri ale consiliilor locale, adoptate �n termen de 30 de zile de la data publicării prezentei ordonanţe de urgenţă �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea I.)
|
|
Numărul de axe şi greutatea brută �ncărcată maximă admisă |
Impozitul (�n lei / an) |
||
|
Ax(e) motor(oare) cu sistem de suspensie pneumatică sau echivalentele recunoscute |
Alte sisteme de suspensie pentru axele motoare |
|||
|
I |
două axe |
|
|
|
|
|
1 |
Masa de cel puţin 12 tone, dar mai mică de 13 tone |
0 |
133 |
|
|
2 |
Masa de cel puţin 13 tone, dar mai mică de 14 tone |
133 |
367 |
|
|
3 |
Masa de cel puţin 14 tone, dar mai mică de 15 tone |
367 |
517 |
|
|
4 |
Masa de cel puţin 15 tone, dar mai mică de 18 tone |
517 |
1169 |
|
|
5 |
Masa de cel puţin 18 tone |
517 |
1169 |
|
II |
3 axe |
|
|
|
|
|
1 |
Masa de cel puţin 15 tone, dar mai mică de 17 tone |
133 |
231 |
|
|
2 |
Masa de cel puţin 17 tone, dar mai mică de 19 tone |
231 |
474 |
|
|
3 |
Masa de cel puţin 19 tone, dar mai mică de 21 tone |
474 |
615 |
|
|
4 |
Masa de cel puţin 21 tone, dar mai mică de 23 tone |
615 |
947 |
|
|
5 |
Masa de cel puţin 23 tone, dar mai mică de 25 tone |
947 |
1472 |
|
|
6 |
Masa de cel puţin 25 tone, dar mai mică de 26 tone |
947 |
1472 |
|
|
7 |
Masa de cel puţin 26 tone |
947 |
1472 |
|
III |
4 axe |
|
|
|
|
|
1 |
Masa de cel puţin 23 tone, dar mai mică de 25 tone |
615 |
623 |
|
|
2 |
Masa de cel puţin 25 tone, dar mai mică de 27 tone |
623 |
973 |
|
|
3 |
Masa de cel puţin 27 tone, dar mai mică de 29 tone |
973 |
1545 |
|
|
4 |
Masa de cel puţin 29 tone, dar mai mică de 31 tone |
1545 |
2291 |
|
|
5 |
Masa de cel puţin 31 tone, dar mai mică de 32 tone |
1545 |
2291 |
|
|
6 |
Masa de cel puţin 32 tone |
1545 |
2291 |
(5) �n cazul unei combinații de autovehicule, un autovehicul articulat sau tren rutier, de transport de marfă cu masa totală maximă autorizată egală sau mai mare de 12 tone, impozitul pe mijloacele de transport este egal cu suma corespunzătoare prevăzută �n tabelul următor:
(Conform art. VI din OUG. 125/2011: Pentru anul 2012, nivelul impozitelor prevăzute la art. 263 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, va fi stabilit prin hotăr�ri ale consiliilor locale, adoptate �n termen de 30 de zile de la data publicării prezentei ordonanţe de urgenţă �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea I.)
|
|
Numărul de axe şi greutatea brută �ncărcată maximă admisă |
Impozitul (�n lei / an) |
||
|
Ax(e) motor(oare) cu sistem de suspensie pneumatică sau echivalentele recunoscute |
Alte sisteme de suspensie pentru axele motoare |
|||
|
I |
două axe |
|
|
|
|
|
1 |
Masa de cel puţin 12 tone, dar mai mică de 14 tone |
0 |
0 |
|
|
2 |
Masa de cel puţin 14 tone, dar mai mică de 16 tone |
0 |
0 |
|
|
3 |
Masa de cel puţin 16 tone, dar mai mică de 18 tone |
0 |
60 |
|
|
4 |
Masa de cel puţin 18 tone, dar mai mică de 20 tone |
60 |
137 |
|
|
5 |
Masa de cel puţin 20 tone, dar mai mică de 22 tone |
137 |
320 |
|
|
6 |
Masa de cel puţin 22 tone, dar mai mică de 23 tone |
320 |
414 |
|
|
7 |
Masa de cel puţin 23 tone, dar mai mică de 25 tone |
747 |
1310 |
|
|
8 |
Masa de cel puţin 25 tone, dar mai mică de 28 tone |
747 |
1310 |
|
|
9 |
Masa de cel puţin 28 tone |
747 |
1310 |
|
II |
2 + 2 axe |
|
|
|
|
|
1 |
Masa de cel puţin 23 tone, dar mai mică de 25 tone |
128 |
299 |
|
|
2 |
Masa de cel puţin 25 tone, dar mai mică de 26 tone |
299 |
491 |
|
|
3 |
Masa de cel puţin 26 tone, dar mai mică de 28 tone |
491 |
721 |
|
|
4 |
Masa de cel puţin 28 tone, dar mai mică de 29 tone |
721 |
871 |
|
|
5 |
Masa de cel puţin 29 tone, dar mai mică de 31 tone |
871 |
1429 |
|
|
6 |
Masa de cel puţin 31 tone, dar mai mică de 33 tone |
1429 |
1984 |
|
|
7 |
Masa de cel puţin 33 tone, dar mai mică de 36 tone |
1984 |
3012 |
|
|
8 |
Masa de cel puţin 36 tone, dar mai mică de 38 tone |
1984 |
3012 |
|
|
9 |
Masa de cel puţin 38 tone |
1984 |
3012 |
|
III |
2 + 3 axe |
|
|
|
|
|
1 |
Masa de cel puţin 36 tone, dar mai mică de 38 tone |
1579 |
2197 |
|
|
2 |
Masa de cel puţin 38 tone, dar mai mică de 40 tone |
2197 |
2986 |
|
|
3 |
Masa de cel puţin 40 tone |
2197 |
2986 |
|
IV |
3 + 2 axe |
|
|
|
|
|
1 |
Masa de cel puţin 36 tone, dar mai mică de 38 tone |
1395 |
1937 |
|
|
2 |
Masa de cel puţin 38 tone, dar mai mică de 44 tone |
1937 |
2679 |
|
|
3 |
Masa de cel puţin 40 tone, dar mai mică de 44 tone |
2679 |
3963 |
|
|
4 |
Masa de cel puţin 44 tone |
2679 |
3963 |
|
V |
3 + 3 axe |
|
|
|
|
|
1 |
Masa de cel puţin 36 tone, dar mai mică de 38 tone |
794 |
960 |
|
|
2 |
Masa de cel puţin 38 tone, dar mai mică de 40 tone |
960 |
1434 |
|
|
3 |
Masa de cel puţin 40 tone, dar mai mică de 44 tone |
1434 |
2283 |
|
|
4 |
Masa de cel puţin 44 tone |
1434 |
2283 |
(6) �n cazul unei remorci, al unei semiremorci sau rulote care nu face parte dintr-o combinaţie de autovehicule prevăzută la alin. (5), taxa asupra mijlocului de transport este egală cu suma corespunzătoare din tabelul următor (actualizare conform HG 956/2009):
|
Masa totală maximă autorizată |
Impozit - lei - |
|
a) P�nă la 1 tonă inclusiv |
8 |
|
b) Peste 1 tonă, dar nu mai mult de 3 tone |
29 |
|
c) Peste 3 tone, dar nu mai mult de 5 tone |
45 |
|
d) Peste 5 tone |
55 |
(7) �n cazul mijloacelor de transport pe apă, impozitul pe mijlocul de transport este egal cu suma corespunzătoare din tabelul următor (actualizare conform HG 956/2009):
|
Mijloc de transport |
Impozit - lei - |
|
1. Luntre, bărci fără motor, folosite pentru pescuit şi uz personal |
18 |
|
2. Bărci fără motor, folosite �n alte scopuri |
48 |
|
3. Bărci cu motor |
181 |
|
4. Nave de sport şi agrement*) |
�ntre 0 şi 964 |
|
5. Scutere de apă |
181 |
|
6. Remorchere şi �mpingătoare: |
x |
|
a) p�nă la 500 CP inclusiv |
482 |
|
b) peste 500 CP şi p�nă la 2.000 CP inclusiv |
783 |
|
c) peste 2.000 CP şi p�nă la 4.000 CP inclusiv |
1.205 |
|
d) peste 4.000 CP |
1.928 |
|
7. Vapoare - pentru fiecare 1.000 tdw sau fracţiune din acesta |
157 |
|
8. Ceamuri, şlepuri şi barje fluviale: |
x |
|
a) cu capacitatea de �ncărcare p�nă la 1.500 de tone inclusiv |
157 |
|
b) cu capacitatea de �ncărcare de peste 1.500 de tone şi p�nă la 3.000 de tone inclusiv |
241 |
|
c) cu capacitatea de �ncărcare de peste 3.000 de tone |
422 |
*) Criteriile de stabilire a cuantumului impozitului vor fi prevăzute �n normele metodologice de aplicare a prezentului cod.
(8) �n �nţelesul prezentului articol, capacitatea cilindrică sau masa totală maximă autorizată a unui mijloc de transport se stabileşte prin cartea de identitate a mijlocului de transport, prin factura de achiziţie sau un alt document similar.
ART. 264 Dob�ndiri şi transferuri ale mijloacelor de transport
(1) �n cazul unui mijloc de transport dob�ndit de o persoană �n cursul unui an, taxa asupra mijlocului de transport se datorează de persoană de la data de �nt�i a lunii următoare celei �n care mijlocul de transport a fost dob�ndit.
(2) �n cazul unui mijloc de transport care este �nstrăinat de o persoană �n cursul unui an sau este radiat din evidenţa fiscală a compartimentului de specialitate al autorităţii de administraţie publică locală, taxa asupra mijlocului de transport �ncetează să se mai datoreze de acea persoană �ncep�nd cu data de �nt�i a lunii următoare celei �n care mijlocul de transport a fost �nstrăinat sau radiat din evidenţa fiscală.
(3) �n cazurile prevăzute la alin. (1) sau (2), taxa asupra mijloacelor de transport se recalculează pentru a reflecta perioada din an �n care impozitul se aplică acelei persoane.
(4) Orice persoană care dob�ndeşte/�nstrăinează un mijloc de transport sau �şi schimbă domiciliul/sediul/punctul de lucru are obligaţia de a depune o declaraţie fiscală cu privire la mijlocul de transport, la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale pe a cărei rază teritorială �şi are domiciliul/sediul/punctul de lucru, �n termen de 30 de zile inclusiv de la modificarea survenită.
(5) *** Abrogat.
(1) Impozitul pe mijlocul de transport se plăteşte anual, �n două rate egale, p�nă la datele de 31 martie şi 30 septembrie inclusiv.
(2) Pentru plata cu anticipaţie a impozitului pe mijlocul de transport, datorat pentru �ntregul an de către contribuabili, p�nă la data de 31 martie a anului respectiv inclusiv, se acordă o bonificaţie de p�nă la 10% inclusiv, stabilită prin hotăr�re a consiliului local. La nivelul municipiului Bucureşti, această atribuţie revine Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
(3) Deţinătorii, persoane fizice sau juridice străine, care solicită �nmatricularea temporară a mijloacelor de transport �n Rom�nia, �n condiţiile legii, au obligaţia să achite integral, la data solicitării, impozitul datorat pentru perioada cuprinsă �ntre data de �nt�i a lunii următoare celei �n care se �nmatriculează şi p�nă la sf�rşitul anului fiscal respectiv.
(4) �n situaţia �n care �nmatricularea priveşte o perioadă care depăşeşte data de 31 decembrie a anului fiscal �n care s-a solicitat �nmatricularea, deţinătorii prevăzuţi la alin. (3) au obligaţia să achite integral impozitul pe mijlocul de transport, p�nă la data de 31 ianuarie a fiecărui an, astfel:
a) �n cazul �n care �nmatricularea priveşte un an fiscal, impozitul anual;
b) �n cazul �n care �nmatricularea priveşte o perioadă care se sf�rşeşte �nainte de data de 1 decembrie a aceluiaşi an, impozitul aferent perioadei cuprinse �ntre data de 1 ianuarie şi data de �nt�i a lunii următoare celei �n care expiră �nmatricularea.
(5) Impozitul anual pe mijlocul de transport, datorat aceluiaşi buget local de către contribuabili, persoane fizice şi juridice, de p�nă la 50 lei inclusiv, se plăteşte integral p�nă la primul termen de plată. �n cazul �n care contribuabilul deţine �n proprietate mai multe mijloace de transport, pentru care impozitul este datorat bugetului local al aceleiaşi unităţi administrativ-teritoriale, suma de 50 lei se referă la impozitul pe mijlocul de transport cumulat al acestora.
Orice persoană care trebuie să obţină un certificat, aviz sau altă autorizaţie prevăzută �n prezentul capitol trebuie să plătească taxa menţionată �n acest capitol la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale �nainte de a i se elibera certificatul, avizul sau autorizaţia necesară.
ART. 267 Taxa pentru eliberarea certificatelor de urbanism, a autorizaţiilor de construire şi a altor avize asemănătoare
(1) Taxa pentru eliberarea certificatului de urbanism, �n mediul urban, este egală cu suma stabilită de consiliul local, Consiliul General al Municipiului Bucureşti sau consiliul judeţean, după caz, �n limitele prevăzute �n tabelul următor (actualizare conform HG 956/2009):
|
Taxa pentru eliberarea certificatului de urbanism �n mediul urban |
- lei - |
|
Suprafaţa pentru care se obţine certificatul de urbanism |
|
|
a) p�nă la 150 m2 inclusiv |
4 - 5 |
|
b) �ntre 151 şi 250 m2 inclusiv |
5 - 6 |
|
c) �ntre 251 şi 500 m2 inclusiv |
6 - 8 |
|
d) �ntre 501 şi 750 m2 inclusiv |
8 - 10 |
|
e) �ntre 751 şi 1.000 m2 inclusiv |
10 - 12 |
|
f) peste 1.000 m2 |
12 + 0,01 lei/m2 pentru fiecare m2 care depăşeşte 1.000 m2 |
(2) Taxa pentru eliberarea certificatului de urbanism pentru o zonă rurală este egală cu 50% din taxa stabilită conform alin. (1).
(3) Taxa pentru eliberarea unei autorizaţii de construire pentru o clădire care urmează a fi folosită ca locuinţă sau anexă la locuinţă este egală cu 0,5% din valoarea autorizată a lucrărilor de construcţii.
(4) Taxa pentru eliberarea autorizaţiei de foraje sau excavări necesară studiilor geotehnice, ridicărilor topografice, exploatărilor de carieră, balastierelor, sondelor de gaze şi petrol, precum şi altor exploatări se stabileşte de consiliul local şi este �ntre 0 şi 7 lei inclusiv pentru fiecare mp de suprafaţă ocupată de construcţie. (actualizare conform HG 956/2009)
(5) Taxa pentru eliberarea autorizaţiei necesare pentru lucrările de organizare de şantier �n vederea realizării unei construcţii, care nu sunt incluse �n altă autorizaţie de construire, este egală cu 3% din valoarea autorizată a lucrărilor de organizare de şantier.
(6) Taxa pentru eliberarea autorizaţiei de amenajare de tabere de corturi, căsuţe sau rulote ori campinguri este egală cu 2% din valoarea autorizată a lucrărilor de construcţie.
(7) Taxa pentru eliberarea autorizaţiei de construire pentru chioşcuri, tonete, cabine, spaţii de expunere, situate pe căile şi �n spaţiile publice, precum şi pentru amplasarea corpurilor şi a panourilor de afişaj, a firmelor şi reclamelor se stabileşte de consiliul local şi este �ntre 0 şi 7 lei inclusiv pentru fiecare mp afectat. (actualizare conform HG 956/2009)
(8) Taxa pentru eliberarea autorizaţiei de construire pentru orice altă construcţie dec�t cele prevăzute �n alt alineat al prezentului articol este egală cu 1% din valoarea autorizată a lucrărilor de construcţie, inclusiv instalaţiile aferente.
(9) Taxa pentru eliberarea autorizaţiei de desfiinţare, totală sau parţială, a unei construcţii este egală cu 0,1% din valoarea impozabilă a construcţiei, stabilită pentru determinarea impozitului pe clădiri. �n cazul desfiinţării parţiale a unei construcţii, taxa pentru eliberarea autorizaţiei se modifică astfel �nc�t să reflecte porţiunea din construcţie care urmează a fi demolată.
(10) Taxa pentru prelungirea unui certificat de urbanism sau a unei autorizaţii de construire este egală cu 30% din cuantumul taxei pentru eliberarea certificatului sau a autorizaţiei iniţiale.
(11) Taxa pentru eliberarea unei autorizaţii privind lucrările de racorduri şi branşamente la reţele publice de apă, canalizare, gaze, termice, energie electrică, telefonie şi televiziune prin cablu se stabileşte de consiliul local şi este �ntre 0 şi 11 lei inclusiv pentru fiecare racord. (actualizare conform HG 956/2009)
(12) Taxa pentru avizarea certificatului de urbanism de către comisia de urbanism şi amenajarea teritoriului, de către primari sau de structurile de specialitate din cadrul consiliului judeţean se stabileşte de consiliul local şi este �ntre 0 şi 13 lei inclusiv pentru fiecare racord. (actualizare conform HG 956/2009)
(13) Taxa pentru eliberarea certificatului de nomenclatură stradală şi adresă se stabileşte de consiliul local şi este �ntre 0 şi 8 lei inclusiv inclusiv. (actualizare conform HG 956/2009).
(14) Pentru taxele prevăzute �n prezentul articol, stabilite pe baza valorii autorizate a lucrărilor de construcţie, se aplică următoarele reguli:
a) taxa datorată se stabileşte pe baza valorii lucrărilor de construcţie declarate de persoana care solicită avizul şi se plăteşte �nainte de emiterea avizului;
b) �n termen de 15 zile de la data finalizării lucrărilor de construcţie, dar nu mai t�rziu de 15 zile de la data la care expiră autorizaţia respectivă, persoana care a obţinut autorizaţia trebuie să depună o declaraţie privind valoarea lucrărilor de construcţie la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale;
c) p�nă �n cea de-a 15-a zi inclusiv, de la data la care se depune situaţia finală privind valoarea lucrărilor de construcţii, compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale are obligaţia de a stabili taxa datorată pe baza valorii reale a lucrărilor de construcţie;
d) p�nă �n cea de-a 15-a zi inclusiv, de la data la care compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale a emis valoarea stabilită pentru taxă, trebuie plătită orice sumă suplimentară datorată de către persoana care a primit autorizaţia sau orice sumă care trebuie rambursată de autoritatea administraţiei publice locale.
(15) �n cazul unei autorizaţii de construire emise pentru o persoană fizică, valoarea reală a lucrărilor de construcţie nu poate fi mai mică dec�t valoarea impozabilă a clădirii stabilită conform art. 251.
ART. 268 Taxa pentru eliberarea autorizaţiilor pentru a desfăşura o activitate economică şi a altor autorizaţii similare
(1) Taxa pentru eliberarea unei autorizaţii pentru desfăşurarea unei activităţi economice este stabilită de către consiliul local: �n mediul rural, �ntre 0 şi 13 lei inclusiv; �n mediul urban, �ntre 0 şi 69 lei inclusiv (actualizare conform HG 956/2009).
(1^1) Autorizaţiile prevăzute la alin. (1) se vizează anual, p�nă la data de 31 decembrie a anului �n curs pentru anul următor. Taxa de viză reprezintă 50% din cuantumul taxei prevăzute la alin. (1).
(2) Taxa pentru eliberarea autorizaţiilor sanitare de funcţionare se stabileşte de consiliul local şi este �ntre 0 şi 17 lei inclusiv (actualizare conform HG 956/2009).
(3) Taxa pentru eliberarea de copii heliografice de pe planuri cadastrale sau de pe alte asemenea planuri, deţinute de consiliile locale, se stabileşte de către consiliul local şi este �ntre 0 şi 28 lei inclusiv pentru fiecare mp sau fracţiune de mp (actualizare conform HG 956/2009).
(4) Taxa pentru eliberarea certificatelor de producător se stabileşte de către consiliile locale şi este �ntre 0 şi 69 lei inclusiv (actualizare conform HG 956/2009).
(5) Comercianţii a căror activitate se desfăşoară potrivit Clasificării activităţilor din economia naţională - CAEN, aprobată prin Hotăr�rea Guvernului nr. 656/1997, cu modificările ulterioare, �n clasa 5530 - restaurante şi 5540 - baruri, datorează bugetului local al comunei, oraşului sau municipiului, după caz, �n a cărui rază administrativ teritorială se află amplasată unitatea sau standul de comercializare, o taxă pentru eliberarea/vizarea anuală a autorizaţiei privind desfăşurarea activităţii de alimentaţie publică, stabilită de către consiliile locale �ntre 0 şi 3615 lei inclusiv (actualizare conform HG 956/2009). La nivelul municipiului Bucureşti, această taxă se stabileşte de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi se face venit la bugetul local al sectorului �n a cărui rază teritorială se află amplasată unitatea sau standul de comercializare.
(6) Autorizaţia privind desfăşurarea activităţii de alimentaţie publică, �n cazul �n care comerciantul �ndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, se emite de către primarul �n a cărui rază de competenţă se află amplasată unitatea sau standul de comercializare.
Taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor nu se datorează pentru:
a) certificat de urbanism sau autorizaţie de construire pentru lăcaş de cult sau construcţie anexă;
b) certificat de urbanism sau autorizaţie de construire pentru dezvoltarea, modernizarea sau reabilitarea infrastructurilor din transporturi care aparţin domeniului public al statului;
c) certificat de urbanism sau autorizaţie de construire, pentru lucrările de interes public judeţean sau local;
d) certificat de urbanism sau autorizaţie de construire, dacă beneficiarul construcţiei este o instituţie publică;
e) autorizaţie de construire pentru autostrăzile şi căile ferate atribuite prin concesionare, conform legii.
ART. 270 Taxa pentru serviciile de reclamă şi publicitate
(1) Orice persoană, care beneficiază de servicii de reclamă şi publicitate �n Rom�nia �n baza unui contract sau a unui alt fel de �nţelegere �ncheiată cu altă persoană, datorează plata taxei prevăzute �n prezentul articol, cu excepţia serviciilor de reclamă şi publicitate realizate prin mijloacele de informare �n masă scrise şi audiovizuale.
(1^1) Publicitatea realizată prin mijloace de informare �n masă scrise şi audiovizuale, �n sensul prezentului articol, corespunde activităţilor agenţilor de publicitate potrivit Clasificării activităţilor din economia naţională - CAEN, cu modificările ulterioare, respectiv publicitatea realizată prin ziare şi alte tipărituri, precum şi prin radio, televiziune şi Internet.
(2) Taxa prevăzută �n prezentul articol, denumită �n continuare taxa pentru servicii de reclamă şi publicitate, se plăteşte la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale �n raza căreia persoana prestează serviciile de reclamă şi publicitate.
(3) Taxa pentru servicii de reclamă şi publicitate se calculează prin aplicarea cotei taxei respective la valoarea serviciilor de reclamă şi publicitate.
(4) Cota taxei se stabileşte de consiliul local, fiind cuprinsă �ntre 1% şi 3% .
(5) Valoarea serviciilor de reclamă şi publicitate cuprinde orice plată obţinută sau care urmează a fi obţinută pentru serviciile de reclamă şi publicitate, cu excepţia taxei pe valoarea adăugată.
(6) Taxa pentru servicii de reclamă şi publicitate se varsă la bugetul local, lunar, p�nă la data de 10 a lunii următoare celei �n care a intrat �n vigoare contractul de prestări de servicii de reclamă şi publicitate.
ART. 271 Taxa pentru afişaj �n scop de reclamă şi publicitate
(1) Orice persoană care utilizează un panou, afișaj sau o structură de afișaj pentru reclamă și publicitate, cu excepția celei care intră sub incidența art. 270, datorează plata taxei anuale prevăzute �n prezentul articol către bugetul local al comunei, al orașului sau al municipiului, după caz, �n raza căreia/căruia este amplasat panoul, afișajul sau structura de afișaj respectivă. La nivelul municipiului București, această taxă revine bugetului local al sectorului �n raza căruia este amplasat panoul, afișajul sau structura de afișaj respectivă.
(2) Valoarea taxei pentru afişaj �n scop de reclamă şi publicitate se calculează anual, prin �nmulţirea numărului de metri pătraţi sau a fracţiunii de metru pătrat a suprafeţei afişajului pentru reclamă sau publicitate cu suma stabilită de consiliul local, astfel:
a) �n cazul unui afişaj situat �n locul �n care persoana derulează o activitate economică, suma este �ntre 0 şi 28 lei; (actualizare conform HG 956/2009).
b) �n cazul oricărui alt panou, afişaj sau structură de afişaj pentru reclamă şi publicitate, suma este �ntre 0 şi 20 lei (actualizare conform HG 956/2009).
(3) Taxa pentru afişaj �n scop de reclamă şi publicitate se recalculează pentru a reflecta numărul de luni sau fracţiunea din lună dintr-un an calendaristic �n care se afişează �n scop de reclamă şi publicitate.
(4) Taxa pentru afișajul �n scop de reclamă și publicitate se plătește anual, �n două rate egale, p�nă la datele de 31 martie și 30 septembrie inclusiv. Taxa pentru afișajul �n scop de reclamă și publicitate, datorată aceluiași buget local de către contribuabili, persoane fizice și juridice, de p�nă la 50 lei inclusiv, se plătește integral p�nă la primul termen de plată.
(5) Consiliile locale pot impune persoanelor care datorează taxa pentru afişaj �n scop de reclamă şi publicitate să depună o declaraţie anuală la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale.
(1) Taxa pentru serviciile de reclamă şi publicitate şi taxa pentru afişaj �n scop de reclamă şi publicitate nu se aplică instituţiilor publice, cu excepţia cazurilor c�nd acestea fac reclamă unor activităţi economice.
(2) Taxa prevăzută �n prezentul articol, denumită �n continuare taxa pentru afişaj �n scop de reclamă şi publicitate, nu se aplică unei persoane care �nchiriază panoul, afişajul sau structura de afişaj unei alte persoane, �n acest caz taxa prevăzută la art. 270 fiind plătită de această ultimă persoană.
(3) Taxa pentru afişaj �n scop de reclamă şi publicitate nu se datorează pentru afişele, panourile sau alte mijloace de reclamă şi publicitate amplasate �n interiorul clădirilor.
(4) Taxa pentru afişaj �n scop de reclamă şi publicitate nu se aplică pentru panourile de identificare a instalaţiilor energetice, marcaje de avertizare sau marcaje de circulaţie, precum şi alte informaţii de utilitate publică şi educaţionale.
(5) Nu se datorează taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate pentru afişajul efectuat pe mijloacele de transport care nu sunt destinate, prin construcţia lor, realizării de reclamă şi publicitate.
(1) Orice persoană care organizează o manifestare artistică, o competiţie sportivă sau altă activitate distractivă �n Rom�nia are obligaţia de a plăti impozitul prevăzut �n prezentul capitol, denumit �n continuare impozitul pe spectacole.
(2) Impozitul pe spectacole se plăteşte la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale �n raza căreia are loc manifestarea artistică, competiţia sportivă sau altă activitate distractivă.
(1) Cu excepţiile prevăzute la art. 275, impozitul pe spectacole se calculează prin aplicarea cotei de impozit la suma �ncasată din v�nzarea biletelor de intrare şi a abonamentelor.
(2) Cota de impozit se determină după cum urmează:
a) �n cazul unui spectacol de teatru, ca de exemplu o piesă de teatru, balet, operă, operetă, concert filarmonic sau altă manifestare muzicală, prezentarea unui film la cinematograf, un spectacol de circ sau orice competiţie sportivă internă sau internaţională, cota de impozit este egală cu 2%;
b) �n cazul oricărei alte manifestări artistice dec�t cele enumerate la lit. a), cota de impozit este egală cu 5% .
(3) Suma primită din v�nzarea biletelor de intrare sau a abonamentelor nu cuprinde sumele plătite de organizatorul spectacolului �n scopuri caritabile, conform contractului scris intrat �n vigoare �naintea v�nzării biletelor de intrare sau a abonamentelor.
(4) Persoanele care datorează impozitul pe spectacole stabilit �n conformitate cu prezentul articol au obligaţia de:
a) a �nregistra biletele de intrare şi/sau abonamentele la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale care �şi exercită autoritatea asupra locului unde are loc spectacolul;
b) a anunţa tarifele pentru spectacol �n locul unde este programat să aibă loc spectacolul, precum şi �n orice alt loc �n care se v�nd bilete de intrare şi/sau abonamente;
c) a preciza tarifele pe biletele de intrare şi/sau abonamente şi de a nu �ncasa sume care depăşesc tarifele precizate pe biletele de intrare şi/sau abonamente;
d) a emite un bilet de intrare şi/sau abonament pentru toate sumele primite de la spectatori;
e) a asigura, la cererea compartimentului de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale, documentele justificative privind calculul şi plata impozitului pe spectacole;
f) a se conforma oricăror altor cerinţe privind tipărirea, �nregistrarea, avizarea, evidenţa şi inventarul biletelor de intrare şi a abonamentelor, care sunt precizate �n normele elaborate �n comun de Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Administraţiei şi Internelor, contrasemnate de Ministerul Culturii şi Cultelor şi Agenţia Naţională pentru Sport.
ART. 275 Reguli speciale pentru videoteci şi discoteci
(1) �n cazul unei manifestări artistice sau al unei activităţi distractive care are loc �ntr-o videotecă sau discotecă, impozitul pe spectacole se calculează pe baza suprafeţei incintei prevăzute �n prezentul articol.
(2) Impozitul pe spectacole se stabileşte pentru fiecare zi de manifestare artistică sau de activitate distractivă, prin �nmulţirea numărului de metri pătraţi ai suprafeţei incintei videotecii sau discotecii cu suma stabilită de consiliul local, astfel:
a) �n cazul videotecilor, suma este �ntre 0 şi 2 lei inclusiv (actualizare conform HG 956/2009);
b) �n cazul discotecilor, suma este 0 şi 3 lei inclusiv (actualizare conform HG 956/2009);
(3) Impozitul pe spectacole se ajustează prin �nmulţirea sumei stabilite, potrivit alin. (2), cu coeficientul de corecţie corespunzător, precizat �n tabelul următor:
|
Rangul localităţii |
Coeficientul de corecţie |
|
0 |
8,00 |
|
I |
5,00 |
|
II |
4,00 |
|
III |
3,00 |
|
IV |
1,10 |
|
V |
1,00 |
(4) Persoanele care datorează impozitul pe spectacole stabilit �n conformitate cu prezentul articol au obligaţia de a depune o declaraţie la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale privind spectacolele programate pe durata unei luni calendaristice. Declaraţia se depune p�nă la data de 15, inclusiv, a lunii precedente celei �n care sunt programate spectacolele respective.
Impozitul pe spectacole nu se aplică spectacolelor organizate �n scopuri umanitare. Norme metodologice
(1) Impozitul pe spectacole se plăteşte lunar p�nă la data de 15, inclusiv, a lunii următoare celei �n care a avut loc spectacolul.
(2) Orice persoană care datorează impozitul pe spectacole are obligaţia de a depune o declaraţie la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale, p�nă la data stabilită pentru fiecare plată a impozitului pe spectacole. Formatul declaraţiei se precizează �n normele elaborate �n comun de Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Administraţiei şi Internelor.
(3) Persoanele care datorează impozitul pe spectacole răspund pentru calculul corect al impozitului, depunerea la timp a declaraţiei şi plata la timp a impozitului.
(1) Consiliul local poate institui o taxă pentru şederea �ntr-o unitate de cazare, �ntr-o localitate asupra căreia consiliul local �şi exercită autoritatea, dar numai dacă taxa se aplică conform prezentului capitol.
(2) Taxa pentru şederea �ntr-o unitate de cazare, denumită �n continuare taxa hotelieră, se �ncasează de către persoanele juridice prin intermediul cărora se realizează cazarea, o dată cu luarea �n evidenţă a persoanelor cazate.
(3) Unitatea de cazare are obligaţia de a vărsa taxa colectată �n conformitate cu alin. (2) la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale �n raza căreia este situată aceasta.
(1) Taxa hotelieră se calculează prin aplicarea cotei stabilite la tarifele de cazare practicate de unităţile de cazare.
(2) Pentru şederea �ntr-o unitate de cazare, consiliul local instituie o taxă hotelieră �n cotă de 1% din valoarea totală a cazării/tariful de cazare pentru fiecare zi de sejur a turistului, care se �ncasează de persoanele juridice prin intermediul cărora se realizează cazarea, odată cu luarea �n evidenţă a persoanelor cazate.
(3) Taxa hotelieră se datorează pentru �ntreaga perioadă de şedere, cu excepţia cazului unităţilor de cazare amplasate �ntr-o staţiune turistică, atunci c�nd taxa se datorează numai pentru o singură noapte, indiferent de perioada reală de cazare.
Taxa hotelieră nu se aplică pentru:
a) persoanele fizice �n v�rstă de p�nă la 18 ani inclusiv;
b) persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat ori persoanele invalide de gradul I sau II;
c) pensionarii sau studenţii;
d) persoanele fizice aflate pe durata satisfacerii stagiului militar;
e) veteranii de război;
f) văduvele de război sau văduvele veteranilor de război care nu s-au recăsătorit;
g) persoanele fizice prevăzute la art. 1 al Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu �ncepere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate �n străinătate ori constituite �n prizonieri, republicat, cu modificările şi completările ulterioare;
h) soţul sau soţia uneia dintre persoanele fizice menţionate la lit. b) - g), care este cazat/cazată �mpreună cu o persoană menţionată la lit. b) - g).
(1) Unităţile de cazare au obligaţia de a vărsa taxa hotelieră la bugetul local, lunar, p�nă la data de 10, inclusiv, a lunii următoare celei �n care s-a colectat taxa hotelieră de la persoanele care au plătit cazarea.
(2) Unităţile de cazare au obligaţia de a depune lunar o declaraţie la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale, p�nă la data stabilită pentru fiecare plată a taxei hoteliere, inclusiv. Formatul declaraţiei se precizează �n normele elaborate �n comun de Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Administraţiei şi Internelor.
(1) Pentru funcţionarea unor servicii publice locale create �n interesul persoanelor fizice şi juridice, consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, pot adopta taxe speciale.
(2) Domeniile �n care consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, pot adopta taxe speciale pentru serviciile publice locale, precum şi cuantumul acestora se stabilesc �n conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 45/2003 privind finanţele publice locale.
(3) Taxele speciale se �ncasează numai de la persoanele fizice şi juridice care beneficiază de serviciile oferite de instituţia/serviciul public de interes local, potrivit regulamentului de organizare şi funcţionare a acesteia/acestuia, sau de la cele care sunt obligate, potrivit legii, să efectueze prestaţii ce intră �n sfera de activitate a acestui tip de serviciu.
(4) Consiliile locale, judeţene sau Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, nu pot institui taxe speciale concesionarilor din sectorul utilităţilor publice (gaze naturale, apă, energie electrică), pentru existenţa pe domeniul public/privat al unităţilor administrativ-teritoriale a reţelelor de apă, de transport şi distribuţie a energiei electrice şi a gazelor naturale.
(1) Consiliile locale, Consiliul General al Municipiului Bucureşti sau consiliile judeţene, după caz, pot institui taxe pentru utilizarea temporară a locurilor publice şi pentru vizitarea muzeelor, caselor memoriale, monumentelor istorice de arhitectură şi arheologice şi altele asemenea*).
(2) Consiliile locale pot institui taxe pentru deţinerea sau utilizarea echipamentelor şi utilajelor destinate obţinerii de venituri care folosesc infrastructura publică locală, pe raza localităţii unde acestea sunt utilizate, precum şi taxe pentru activităţile cu impact asupra mediului �nconjurător*).
(3) Taxele prevăzute la alin. (1) şi (2) se calculează şi se plătesc �n conformitate cu procedurile aprobate de autorităţile deliberative interesate*).
-------------
*) Conform anexei la Hotăr�rea Guvernului nr. 797/2005 valorile impozabile prevăzute la art. 283 alin. (1), art. 283 alin. (2) şi art. 283 alin. (3) au fost actualizate astfel:
|
|
|
Nivelurile indexate pentru anul 2005, rol/ron |
Nivelurile indexate pentru anul 2006 |
|
art. 283 alin. (1) |
Taxa zilnică pentru utilizarea temporară a locurilor publice şi pentru vizitarea muzeelor, caselor memoriale, monumentelor istorice de arhitectură şi arheologice şi altele asemenea |
�ntre 0 lei/zi şi 119.000 lei/zi inclusiv, �ntre 0 lei/zi şi 11,90 lei/zi inclusiv |
�ntre 0 lei/zi şi 13 lei/zi inclusiv |
|
art. 283 alin. (2) |
Taxa zilnică pentru deţinerea sau utilizarea echipamentelor destinate �n scopul obţinerii de venit |
�ntre 0 lei/zi şi 119.000 lei/zi inclusiv, �ntre 0 lei/zi şi 11,90 lei/zi inclusiv |
�ntre 0 lei/zi şi 13 lei/zi inclusiv |
|
art. 283 alin. (3) |
Taxa anuală pentru vehicule lente |
�ntre 0 lei/an şi 321.000 lei/an inclusiv, �ntre 0 lei/an şi 3,21 lei/an inclusiv |
�ntre 0 lei/an şi 34 lei/an inclusiv |
ART. 283^1 Contracte de fiducie
�n cazul persoanelor fizice şi juridice care �ncheie contracte de fiducie conform Codului civil, impozitele şi taxele locale aferente masei patrimoniale fiduciare transferate �n cadrul operaţiunii de fiducie sunt plătite de către fiduciar la bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale unde sunt �nregistrate bunurile care fac obiectul operaţiunii de fiducie, cu respectarea prevederilor prezentului titlu, �ncep�nd cu data de �nt�i a lunii următoare celei �n care a fost �ncheiat contractul de fiducie. (�n vigoare de la data intrării �n vigoare a L287/2009 privind Codul civil)
ART. 284 Facilităţi pentru persoane fizice
(1) Impozitul pe clădiri, impozitul pe teren, taxa asupra mijloacelor de transport, taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor, precum şi alte taxe prevăzute la art. 282 şi art. 283 nu se aplică pentru:
a) veteranii de război;
b) persoanele fizice prevăzute la art. 1 al Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu �ncepere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate �n străinătate ori constituite �n prizonieri, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi �n alte legi.
(2) Persoanele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) şi art. 4 alin. (1) din Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei rom�ne din decembrie 1989 nr. 341/2004, publicată �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, nu datorează:
a) impozitul pe clădiri pentru locuinţa situată la adresa de domiciliu;
b) impozitul pe teren aferent clădirii prevăzute la lit. a);
c) taxa asupra mijloacelor de transport aferentă unui singur autoturism tip hycomat sau a unui mototriciclu.
(3) Impozitul pe clădiri şi impozitul pe teren nu se aplică văduvelor de război şi văduvelor veteranilor de război care nu s-au recăsătorit.
(4) Impozitul pe clădiri, impozitul pe teren şi taxa pentru eliberarea unei autorizaţii pentru desfăşurarea unei activităţi economice nu se datorează de către persoanele cu handicap grav sau accentuat şi de persoanele �ncadrate �n gradul I de invaliditate.
(5) �n cazul unei clădiri, al unui teren sau al unui mijloc de transport deţinut �n comun de o persoană fizică prevăzută la alin. (1), (2), (3) sau (4), scutirea fiscală se aplică integral pentru proprietăţile deţinute �n comun de soţi.
(6) Scutirea de la plata impozitului pe clădiri se aplică doar clădirii folosite ca domiciliu de persoanele fizice prevăzute la alin. (1), (2), (3) sau (4).
(7) Scutirea de la plata impozitului pe teren se aplică terenului aferent clădirii utilizate de persoanele fizice prevăzute la alin. (1) lit. b), alin. (2) şi alin. (4).
(7^1) Scutirea de la plata taxei asupra mijloacelor de transport se aplică doar pentru un singur mijloc de transport, la alegerea persoanelor fizice prevăzute la alin. (1) şi (2).
(7^2) Scutirea de la plata impozitelor şi taxelor locale, precum şi de la plata impozitului corespunzător pentru terenurile arabile, f�neţe şi păduri, �n suprafaţă de p�nă la 5 ha, se aplică pentru veteranii de război, văduvele de război şi văduvele veteranilor de război care nu s-au recăsătorit.
(8) Scutirea de la plata impozitului prevăzută la alin. (1), (2), (3) sau (4) se aplică unei persoane �ncep�nd cu prima zi a lunii următoare celei �n care persoana depune documentele justificative �n vederea scutirii.
(9) Persoanele fizice şi/sau juridice rom�ne care reabilitează sau modernizează termic clădirile de locuit pe care le deţin �n proprietate, �n condiţiile Ordonanţei Guvernului nr. 29/2000 privind reabilitarea termică a fondului construit existent şi stimularea economisirii energiei termice, aprobată cu modificări prin Legea nr. 325/2002, sunt scutite de impozitul pentru aceste clădiri pe perioada de rambursare a creditului obţinut pentru reabilitarea termică, precum şi de taxele pentru eliberarea autorizaţiei de construire pentru lucrările de reabilitare termică.
(10) Impozitul pe clădiri, impozitul pe teren, taxa asupra mijloacelor de transport, taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor, precum şi alte taxe prevăzute la art. 282 şi art. 283 se reduc cu 50%, �n conformitate cu Ordonanţa Guvernului nr. 27/1996 privind acordarea unor facilităţi persoanelor care domiciliază sau lucrează �n unele localităţi din Munţii Apuseni şi �n Rezervaţia Biosferei "Delta Dunării", republicată, cu modificările ulterioare, pentru persoanele fizice care domiciliază şi trăiesc �n localităţile precizate �n:
a) Hotăr�rea Guvernului nr. 323/1996 privind aprobarea Programului special pentru sprijinirea dezvoltării economico-sociale a unor localităţi din Munţii Apuseni, cu modificările ulterioare;
b) Hotăr�rea Guvernului nr. 395/1996 pentru aprobarea Programului special privind unele măsuri şi acţiuni pentru sprijinirea dezvoltării economico-sociale a judeţului Tulcea şi a Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării", cu modificările ulterioare.
(11) Nu se datorează taxa asupra succesiunii, prevăzută de Ordonanţa Guvernului nr. 12/1998 privind taxele de timbru pentru activitatea notarială, republicată, cu modificările ulterioare, dacă �ncheierea procedurii succesorale a fost făcută �n termen de un an de la data decesului autorului bunurilor. Această taxă nu se datorează nici �n cazul autorilor decedaţi anterior datei de 1 ianuarie 2005, dacă �ncheierea procedurii succesorale a fost făcută p�nă la data de 31 decembrie 2005 inclusiv.
(12) Taxele de timbru prevăzute la art. 4 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 12/1998, republicată, cu modificările ulterioare, referitoare la autentificarea actelor �ntre vii, translative ale dreptului de proprietate şi ale altor drepturi reale ce au ca obiect terenuri fără construcţii, din extravilan, se reduc la jumătate.
(13) Impozitul pe clădiri nu se datorează pentru clădirea unei persoane fizice, dacă:
a) clădirea este o locuinţă nouă, realizată �n condiţiile Legii locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; sau
b) clădirea este realizată pe bază de credite, �n conformitate cu Ordonanţa Guvernului nr. 19/1994 privind stimularea investiţiilor pentru realizarea unor lucrări publice şi construcţii de locuinţe, aprobată cu modificări prin Legea nr. 82/1995, cu modificările şi completările ulterioare.
(14) Scutirile de impozit prevăzute la alin. (13) se aplică pentru o clădire timp de 10 ani de la data dob�ndirii acesteia. �n cazul �nstrăinării clădirii, scutirea de impozit nu se aplică noului proprietar al acesteia.
ART. 285 Facilităţi pentru persoanele juridice
(1) Impozitul pe clădiri, impozitul pe teren, taxa asupra mijloacelor de transport, taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor, precum şi alte taxe locale precizate la art. 282 şi art. 283 nu se aplică:
a) oricărei instituţii sau unităţi care funcţionează sub coordonarea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, cu excepţia incintelor folosite pentru activităţi economice;
b) fundaţiilor testamentare constituite conform legii, cu scopul de a �ntreţine, dezvolta şi ajuta instituţii de cultură naţională, precum şi de a susţine acţiuni cu caracter umanitar, social şi cultural;
c) organizaţiilor care au ca unică activitate acordarea gratuită de servicii sociale �n unităţi specializate care asigură găzduire, �ngrijire socială şi medicală, asistenţă, ocrotire, activităţi de recuperare, reabilitare şi reinserţie socială pentru copil, familie, persoane cu handicap, persoane v�rstnice, precum şi pentru alte persoane aflate �n dificultate, �n condiţiile legii.
(2 Impozitul pe clădiri şi impozitul pe terenurile acestora se reduc cu 50% pentru acele imobile situate pe litoralul Mării Negre deţinute de persoane juridice şi care sunt utilizate pentru prestarea de servicii turistice pe o durată de minimum 6 luni �n cursul unui an calendaristic.
(3) Impozitul pe clădiri se reduce cu 50% pentru clădirile nou construite deţinute de cooperaţiile de consum sau meşteşugăreşti, dar numai pentru primii 5 ani de la data achiziţiei clădirii.
(4) Nu se datorează impozit pe teren pentru terenurile forestiere administrate de Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, cu excepţia celor folosite �n scop economic.
ART. 285^1 Scutiri şi facilităţi pentru persoanele juridice
Elementele infrastructurii feroviare publice, inclusiv terenurile pe care sunt amplasate, precum şi terenurile destinate acestui scop, sunt scutite de la plata impozitului pe clădiri, a impozitului pe teren şi a taxei pentru eliberarea autorizaţiei de construire.
ART. 286 Scutiri şi facilităţi stabilite de consiliile locale
(1) Consiliul local poate acorda scutire de la plata impozitului pe clădiri sau o reducere a acestuia pentru o clădire folosită ca domiciliu de persoana fizică ce datorează acest impozit.
(2) Consiliul local poate acorda scutire de la plata impozitului pe teren sau o reducere a acestuia pentru terenul aferent clădirii folosite ca domiciliu al persoanei fizice care datorează acest impozit.
(3) Consiliul local poate acorda scutire de la plata impozitului pe clădiri şi a impozitului pe teren sau o reducere a acestora pentru persoanele ale căror venituri lunare sunt mai mici dec�t salariul minim brut pe ţară ori constau �n exclusivitate din indemnizaţie de şomaj sau ajutor social.
(4) �n cazul unei calamităţi naturale, consiliul local poate acorda scutire de la plata impozitului pe clădiri, a impozitului pe teren, precum şi a taxei pentru eliberarea certificatului de urbanism şi autorizaţiei de construire sau o reducere a acestora.
(5) Scutirea de la plata impozitelor sau reducerile acestora prevăzute la alin. (1), (2), (3) sau (4) se aplică persoanei respective cu �ncepere de la data de �nt�i a lunii următoare celei �n care persoana depune documentele justificative �n vederea scutirii sau reducerii.
(6) �ncep�nd cu anul fiscal 2008, consiliul local poate acorda scutiri de la plata impozitului pe clădiri şi a impozitului pe teren, datorată de către persoanele juridice �n condiţiile elaborării unor scheme de ajutor de stat av�nd ca obiectiv dezvoltarea regională şi �n condiţiile �ndeplinirii dispoziţiilor prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 117/2006 privind procedurile naţionale �n domeniul ajutorului de stat, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 137/2007.
(7) *** Abrogat.
(8) Consiliul local poate acorda scutire de la plata impozitului pe clădiri sau o reducere a acestuia pe o perioadă de minimum 7 ani, cu �ncepere de la data de �nt�i ianuarie a anului fiscal următor finalizării lucrărilor de reabilitare, pentru proprietarii apartamentelor din blocurile de locuinţe şi ai imobilelor care au executat lucrări de intervenţie pe cheltuială proprie, pe baza procesului-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor, �ntocmit �n condiţiile legii, prin care se constată realizarea măsurilor de intervenţie recomandate de către auditorul energetic �n certificatul de performanţă energetică sau, după caz, �n raportul de audit energetic, astfel cum este prevăzut �n Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 158/2011.
(9) Consiliul local poate acorda scutire de la plata impozitului pe clădiri/taxei pe clădiri pe o perioadă de 5 ani consecutivi, cu �ncepere de la data de �nt�i ianuarie a anului fiscal următor �n care a fost efectuată recepţia la terminarea lucrărilor, pentru proprietarii care execută lucrări �n condiţiile Legii nr. 153/2011 privind măsuri de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor.
ART. 287 Majorarea impozitelor şi taxelor locale de consiliile locale sau consiliile judeţene
(1) Autoritatea deliberativă a administrației publice locale, la propunerea autorității executive, poate stabili cote adiționale la impozitele și taxele locale prevăzute �n prezentul titlu, �n funcție de următoarele criterii: economice, sociale, geografice, precum și de necesitățile bugetare locale, cu excepția taxelor prevăzute la art. 295 alin. (11) lit. c) și d).
(2) Cotele adiționale stabilite conform alin. (1) nu pot fi mai mari de 20% față de nivelurile aprobate prin hotăr�re a Guvernului potrivit art. 292.
(3) Criteriile prevăzute la alin. (1) se hotărăsc de către autoritatea deliberativă a administrației publice locale.
ART. 288 Hotăr�rile consiliilor locale şi judeţene privind impozitele şi taxele locale
(1) Consiliile locale, Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi consiliile judeţene adoptă hotăr�ri privind impozitele şi taxele locale pentru anul fiscal următor �n termen de 45 de zile lucrătoare de la data publicării �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea I, a hotăr�rii Guvernului prevăzute la art. 292.
(2) Primarii, primarul general şi preşedinţii consiliilor judeţene asigură publicarea corespunzătoare a oricărei hotăr�ri �n materie de impozite şi taxe locale adoptate de autorităţile deliberative respective.
ART. 289 Accesul la informaţii privind impozitele şi taxele locale
Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a asigura accesul gratuit la informaţii privind impozitele şi taxele locale.
ART. 291 Controlul şi colectarea impozitelor şi taxelor locale
Autorităţile administraţiei publice locale şi organele speciale ale acestora, după caz, sunt responsabile pentru stabilirea, controlul şi colectarea impozitelor şi taxelor locale, precum şi a amenzilor şi penalizărilor aferente.
ART. 292 Indexarea impozitelor şi taxelor locale
(1) �n cazul oricărui impozit sau oricărei taxe locale, care constă �ntr-o anumită sumă �n lei sau care este stabilită pe baza unei anumite sume �n lei, sumele respective se indexează o dată la 3 ani, ţin�nd cont de evoluţia ratei inflaţiei de la ultima indexare.
(2) Sumele indexate se iniţiază �n comun de Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Administraţiei şi Internelor şi se aprobă prin hotăr�re a Guvernului, emisă p�nă la data de 30 aprilie, inclusiv, a fiecărui an.
(3) *** Abrogat.
Elaborarea normelor pentru prezentul titlu se face de către Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Administraţiei şi Internelor.
(1) Nerespectarea prevederilor prezentului titlu atrage răspunderea disciplinară, contravenţională sau penală, potrivit dispoziţiilor legale �n vigoare.
(2) Constituie contravenţii următoarele fapte:
a) depunerea peste termen a declaraţiilor de impunere prevăzute la art. 254 alin. (5) şi (6), art. 259 alin. (6) şi (7), art. 264 alin. (4), art. 267 alin. (14) lit. b), art. 277 alin. (2), art. 281 alin. (2) şi art. 290;
b) nedepunerea declaraţiilor de impunere prevăzute la art. 254 alin. (5) şi (6), art. 259 alin. (6) şi (7), art. 264 alin. (4), art. 267 alin. (14) lit. b), art. 277 alin. (2), art. 281 alin. (2) şi art. 290;
c) nerespectarea prevederilor art. 254 alin. (7), ale art. 259 alin. (6^1) şi ale art. 264 alin. (5), referitoare la �nstrăinarea, �nregistrarea/radierea bunurilor impozabile, precum şi la comunicarea actelor translative ale dreptului de proprietate;
d) refuzul de a furniza informaţii sau documente de natura celor prevăzute la art. 295^1, precum şi depăşirea termenului de 15 zile lucrătoare de la data solicitării acestora.
(3) Contravenţia prevăzută la alin. (2) lit. a) se sancţionează cu amendă de la 60 lei la 240 lei, iar cele de la alin. (2) lit. b) - d), cu amendă de la 240 lei la 600 lei (actualizat conform HG 956/2009).
(4) �ncălcarea normelor tehnice privind tipărirea, �nregistrarea, v�nzarea, evidenţa şi gestionarea, după caz, a abonamentelor şi a biletelor de intrare la spectacole constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 280 lei la 1360 lei (actualizat conform HG 956/2009).
(5) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către primari şi persoane �mputernicite din cadrul compartimentelor de specialitate ale autorităţii administraţiei publice locale.
(6) �n cazul persoanelor juridice, limitele minime şi maxime ale amenzilor prevăzute la alin. (3) şi (4) se majorează cu 300% , respectiv:
- contravenţia prevăzută la alin. (2) lit. a) se sancţionează cu amendă de la 240 lei la 960 lei, iar cele de la lit. b) - d), cu amendă de la 960 lei la 2400 lei; (actualizat conform HG 956/2009).
- �ncălcarea normelor tehnice privind tipărirea, �nregistrarea, v�nzarea, evidenţa şi gestionarea, după caz, a abonamentelor şi a biletelor de intrare la spectacole constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1.100 lei la 5.450 lei. (actualizat conform HG 956/2009).
(7) Limitele amenzilor prevăzute la alin. (3) şi (4) se actualizează prin hotăr�re a Guvernului.
(8) Contravenţiilor prevăzute la alin. (2) şi (4) li se aplică dispoziţiile legii.
Contravenţiilor prevăzute �n prezentul capitol li se aplică dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv posibilitatea achitării, pe loc sau �n termen de cel mult 48 de ore de la data �ncheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, a jumătate din minimul amenzii.
ART. 295 Implicaţii bugetare ale impozitelor şi taxelor locale
(1) Impozitele şi taxele locale, precum şi amenzile şi penalităţile aferente acestora constituie integral venituri la bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale.
(2) Impozitul pe clădiri, precum şi amenzile şi penalităţile aferente acestuia constituie venituri la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale �n raza căreia este situată clădirea respectivă.
(3) Impozitul pe teren, precum şi amenzile şi penalităţile aferente acestuia constituie venituri la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale �n raza căreia este situat terenul respectiv.
(4) Cu excepţiile prevăzute la alin. (5), taxa asupra mijlocului de transport, precum şi amenzile şi penalităţile aferente acesteia constituie venituri la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale �n raza căreia trebuie �nmatriculat mijlocul de transport respectiv.
(5) Veniturile provenite din taxa asupra mijlocului de transport stabilită �n concordanţă cu prevederile art. 263 alin. (4) şi (5), precum şi amenzile şi penalizările aferente se pot utiliza exclusiv pentru lucrări de �ntreţinere, modernizare, reabilitare şi construire a drumurilor locale şi judeţene, din care 60% constituie venituri la bugetul local şi 40% constituie venituri la bugetul judeţean. �n cazul municipiului Bucureşti, taxa constituie venituri �n proporţie de 60% la bugetele sectoarelor şi 40% la bugetul municipiului Bucureşti.
(6) Taxele locale prevăzute la capitolul 5 din prezentul titlu constituie venituri ale bugetelor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale. Pentru eliberarea certificatelor de urbanism şi a autorizaţiilor de construire de către preşedinţii consiliilor judeţene, cu avizul primarilor comunelor, taxele datorate constituie venit �n proporţie de 50% la bugetul local al comunelor şi de 50% la bugetul local al consiliului judeţean.
(7) Taxa pentru servicii de reclamă şi publicitate, precum şi amenzile şi penalizările aferente constituie venituri la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale unde sunt prestate serviciile de reclamă şi publicitate. Taxa pentru afişaj �n scop de reclamă şi publicitate, precum şi amenzile şi penalizările aferente constituie venituri la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale unde este situat afişajul, panoul sau structura pentru afişajul �n scop de reclamă şi publicitate.
(8) Impozitul pe spectacole, precum şi amenzile şi penalizările aferente constituie venituri la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale unde are loc manifestarea artistică, competiţia sportivă sau altă activitate distractivă.
(9) Taxa hotelieră, precum şi amenzile şi penalizările aferente constituie venituri la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale unde este situat hotelul.
(10) Celelalte taxe locale prevăzute la art. 283, precum şi amenzile şi penalizările aferente constituie venituri la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale unde este situat locul public sau echipamentul respectiv sau unde trebuie �nmatriculat vehiculul lent.
(11) Constituie venit la bugetul local sumele provenite din:
a) dob�nda pentru plata cu �nt�rziere a impozitelor şi taxelor locale;
b) *** Abrogat.
c) taxele de timbru prevăzute de lege;
d) taxele extrajudiciare de timbru prevăzute de lege, exclusiv contravaloarea cheltuielilor efectuate cu difuzarea timbrelor fiscale
(12) Sumele prevăzute la alin. (11) se ajustează pentru a reflecta rata inflaţiei �n conformitate cu normele elaborate �n comun de Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Administraţiei şi Internelor.
ART. 295^1 Implicaţii bugetare ale impozitelor şi taxelor locale
�n vederea clarificării şi stabilirii reale a situaţiei fiscale a contribuabililor, compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale au competenţa de a solicita informaţii şi documente cu relevanţă fiscală sau pentru identificarea contribuabililor sau a materiei impozabile ori taxabile, după caz, iar notarii, avocaţii, executorii judecătoreşti, organele de poliţie, organele vamale, serviciile publice comunitare pentru regimul permiselor de conducere şi �nmatriculare a vehiculelor, serviciile publice comunitare pentru eliberarea paşapoartelor simple, serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor, precum şi orice altă entitate care deţine informaţii sau documente cu privire la bunuri impozabile sau taxabile, după caz, ori la persoane care au calitatea de contribuabil, au obligaţia furnizării acestora fără plată.
ART. 296 Dispoziţii tranzitorii
(1) P�nă la data de 31 decembrie 2004, nivelul impozitelor şi taxelor prevăzute �n prezentul titlu este cel stabilit prin hotăr�rile consiliilor locale adoptate �n anul 2003 pentru anul 2004, potrivit legii, cu excepţia taxelor prevăzute la art. 267, art. 268 şi art. 271.
(2) Pentru anul 2004, nivelul taxelor prevăzute la art. 267, art. 268 şi 271 va fi stabilit prin hotăr�ri ale consiliilor locale, adoptate �n termen de 45 de zile de la data publicării prezentului Cod fiscal �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea I.
(3) Prevederile art. 258 alin. (6) se aplică �ncep�nd cu data de 1 ianuarie 2004, iar prevederile art. 287, �ncep�nd cu data de 1 ianuarie 2005.
(4) Taxele speciale adoptate de consiliile locale, p�nă la data de 31 mai 2003, pentru anul fiscal 2004, care contravin prevederilor art. 282, �şi �ncetează valabilitatea la data intrării �n vigoare a prezentului cod.
(1) Constituie infracţiuni următoarele fapte:
a) *** Abrogat
b) producerea de produse accizabile ce intră sub incidenţa regimului de antrepozitare prevăzut la titlul VII, �n afara unui antrepozit fiscal autorizat de către autoritatea competentă;
c) achiziţionarea de alcool etilic şi de distilate �n vrac de la alţi furnizori dec�t antrepozitarii autorizaţi pentru producţie sau expeditorii �nregistraţi de astfel de produse, potrivit titlului VII;
d) *** Abrogat;
e) *** Abrogat;
f) livrarea produselor energetice prevăzute la art. 206^16 alin. (3) lit. a)-e) din antrepozitele fiscale către cumpărători, persoane juridice, fără deţinerea de către antrepozitul fiscal expeditor a documentului de plată care să ateste virarea la bugetul de stat a valorii accizelor aferente cantităţii ce urmează a fi facturată;
g) *** Abrogat;
h) marcarea cu marcaje false a produselor accizabile supuse marcării ori deţinerea �n antrepozitul fiscal a produselor marcate �n acest fel;
i) refuzul sub orice formă al accesului autorităţilor competente cu atribuţii de control pentru efectuarea de verificări inopinate �n antrepozitele fiscale.
j) livrarea reziduurilor de produse energetice pentru prelucrare �n vederea obţinerii de produse accizabile, altfel dec�t se prevede la titlul VII;
k) achiziţionarea reziduurilor de produse energetice pentru prelucrare �n vederea obţinerii de produse accizabile, altfel dec�t se prevede la titlul VII;
l) deținerea de către orice persoană �n afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul Rom�niei a produselor accizabile supuse marcării, potrivit titlului VII, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false, peste limita a 10.000 țigarete, 400 țigări de foi de 3 grame, 200 țigări de foi mai mari de 3 grame, peste 1 kg tutun de fumat, alcool etilic peste 40 litri, băuturi spirtoase peste 200 litri, produse intermediare de alcool peste 300 litri, băuturi fermentate, altele dec�t bere și vinuri, peste 300 litri;
m) folosirea conductelor mobile, a furtunurilor elastice sau a altor conducte de acest fel, utilizarea rezervoarelor necalibrate, precum şi amplasarea �naintea contoarelor a unor canele sau robinete prin care se pot extrage cantităţi de alcool sau distilate necontorizate.
(Literele n � p intră �n vigoare din 1 august 2012):
n) eliberarea pentru consum, deţinerea �n afara unui antrepozit fiscal, transportul inclusiv �n regim suspensiv de accize, utilizarea, oferirea spre v�nzare sau v�nzarea, pe teritoriul Rom�niei, a produselor energetice prevăzute la art. 206^16 alin. (3) lit. g) sau asimilate acestora din punct de vedere al nivelului accizelor, nemarcate şi necolorate sau marcate şi colorate necorespunzător, cu excepţiile prevăzute la art. 206^69 alin. (15);
o) o) marcarea şi/sau colorarea produselor energetice prevăzute la art. 206^16 alin. (3) lit. g) sau asimilate acestora din punct de vedere al nivelului accizelor cu alte substanţe dec�t cele prevăzute la art. 206^69 alin. (16) şi (18);
p) folosirea de substanţe şi procedee care au ca efect neutralizarea totală sau parţială a colorantului şi/sau marcatorului prevăzuţi/prevăzut la art. 206^69 alin. (16) şi (18) utilizaţi la marcarea şi colorarea produselor energetice prevăzute la art. 206^16 alin. (3) lit. g) sau asimilate acestora din punct de vedere al nivelului accizelor.
(2) Infracţiunile prevăzute la alin. (1) se pedepsesc astfel:
a) cu �nchisoare de la 1 an la 4 ani, cele prevăzute la lit. c), i), l), m), n), o) şi p);
b) cu �nchisoare de la 2 ani la 7 ani, cele prevăzute la lit. b), f) şi h);
c) cu �nchisoare de la 6 luni la 2 ani cele prevăzute la lit. j) şi k).
(3) �n cazul constatării faptelor prevăzute la alin. (1) lit. c), f), h), i), k), n) � p), organul de control competent dispune oprirea activităţii, sigilarea instalaţiei �n conformitate cu procedurile tehnologice de �nchidere a instalaţiei şi �naintează �n termen de 3 zile actul de control autorităţii fiscale care a emis autorizaţia, cu propunerea de suspendare a autorizaţiei de antrepozit fiscal, destinatar �nregistrat sau expeditor �nregistrat, după caz.
CAP. 1
ART. 296^2 Sfera contribuţiilor sociale
�n sensul prezentului titlu, contribuţiile sociale definite la art. 2 alin. (2) sunt contribuţii sociale obligatorii.
ART. 296^3 Contribuabilii sistemelor de asigurări sociale
Contribuabilii sistemelor de asigurări sociale sunt, după caz:
a) persoanele fizice rezidente, care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor, precum și orice alte venituri din desfășurarea unei activități dependente, cu respectarea prevederilor instrumentelor juridice internaționale la care Rom�nia este parte; Norme metodologice
b) persoanele fizice nerezidente, care realizează veniturile prevăzute la lit. a), cu respectarea prevederilor instrumentelor juridice internaţionale la care Rom�nia este parte; Norme metodologice
c) *** Abrogat.
d) pensionarii cu venituri din pensii care depăşesc 740 lei;
e) persoanele fizice şi juridice, care au calitatea de angajatori, precum şi entităţile asimilate angajatorului, care au calitatea de plătitori de venituri din activităţi dependente, at�t pe perioada �n care persoanele prevăzute la lit. a) şi b) desfăşoară activitate, c�t şi pe perioada �n care acestea beneficiazǎ de concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate; Norme metodologice
f) instituţiile publice care calculează, reţin, plătesc şi după caz, suportă, potrivit prevederilor legale, contribuţii sociale obligatorii, �n numele asiguratului, respectiv:
1. Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, pentru persoanele care beneficiază de indemnizaţie de şomaj sau, după caz, de alte drepturi de protecţie socială ori de indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate care se acordă din bugetul asigurărilor pentru şomaj, potrivit legii, şi pentru care dispoziţiile legale prevăd plata de contribuţii sociale din bugetul asigurărilor pentru şomaj;
2. Agenţia Naţională pentru Prestaţii Sociale, care administrează şi gestionează prestaţiile sociale acordate de la bugetul de stat, prin agenţiile judeţene pentru prestaţii sociale, pentru persoanele care beneficiază de indemnizaţie pentru creşterea copilului �n v�rstă de p�nă la 2 ani sau, �n cazul copilului cu handicap, de p�nă la 3 ani potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 148/2005 privind susţinerea familiei �n vederea creşterii copilului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 7/2007, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi pentru persoanele care beneficiază de indemnizaţie, pentru copilul cu handicap cu v�rsta cuprinsă �ntre 3 şi 7 ani potrivit Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
3. Agenția Națională pentru Prestații Sociale, care administrează și gestionează prestațiile sociale acordate de la bugetul de stat, prin agențiile județene pentru prestații sociale, pentru persoanele care beneficiază de ajutor social potrivit Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările și completările ulterioare;
4. Casa Naţională de Pensii Publice, prin casele teritoriale de pensii şi casele sectoriale de pensii, pentru persoanele prevăzute la lit. d), precum şi pentru persoanele preluate �n plata indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale;
5. entităţile care plătesc venituri din pensii, altele dec�t Casa Naţională de Pensii Publice, pentru persoanele prevăzute la lit. d);
6. Ministerul Justiţiei, pentru persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate sau se află �n arest preventiv, precum şi pentru persoanele care se află �n executarea măsurilor prevăzute la art. 105, 113, 114 din Codul penal, respectiv, persoanele care se află �n perioada de am�nare sau de �ntrerupere a executării pedepsei privative de libertate, dacă nu au venituri;
7. Ministerul Administraţiei şi Internelor, pentru străinii aflaţi �n centrele de cazare �n vederea returnării ori expulzării, precum şi pentru cei care sunt victime ale traficului de persoane, care se află �n timpul procedurilor necesare stabilirii identităţii şi sunt cazaţi �n centrele special amenajate potrivit legii;
8. Secretariatul de Stat pentru Culte, pentru personalul monahal al cultelor recunoscute, dacă nu realizează venituri din muncă, pensie sau din alte surse;
9. Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, prin casele de asigurări de sănătate subordonate, pentru persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2), la art. 23 alin. (2) şi la art. 32 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 339/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
10. unităţile trimiţătoare, pentru personalul rom�n trimis �n misiune permanentă �n străinătate, pentru soţul/soţia care �nsoţeşte personalul trimis �n misiune permanentă �n străinătate şi căruia/căreia i se suspendă raporturile de muncă sau raporturile de serviciu şi pentru membrii Corpului diplomatic şi consular al Rom�niei, cărora li se suspendă raporturile de muncă ca urmare a participării la cursuri ori alte forme de pregătire �n străinătate, pe o durată care depăşeşte 90 de zile calendaristice;
11. Autorităţile administraţiei publice locale, pentru persoanele, cetăţeni rom�ni, care sunt victime ale traficului de persoane, pentru o perioadă de cel mult 12 luni, dacă nu au venituri;
g) orice plătitor de venituri de natură salarială sau asimilate salariilor.
ART. 296^4 Baza de calcul al contribuţiilor sociale individuale
(1) Baza lunară de calcul al contribuţiilor sociale individuale obligatorii, �n cazul persoanelor prevăzute la art. 296^3 lit. a) şi b), reprezintă c�ştigul brut realizat din activităţi dependente, �n ţară şi �n străinătate, cu respectarea prevederilor instrumentelor juridice internaţionale la care Rom�nia este parte, care include:
a) veniturile din salarii, �n bani şi/sau �n natură, obţinute �n baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu sau a unui statut special prevăzut de lege. �n situaţia personalului rom�n trimis �n misiune permanentă �n străinătate, veniturile din salarii cuprind salariile de bază corespunzătoare funcţiilor �n care persoanele respective sunt �ncadrate �n ţară, la care se adaugă, după caz, sporurile şi adaosurile care se acordă potrivit legii;
b) indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii de demnitate publică, stabilite potrivit legii;
c) indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii alese �n cadrul persoanelor juridice fără scop patrimonial; Norme metodologice
d) drepturile de soldă lunară acordate personalului militar, potrivit legii;
e) remuneraţia administratorilor societăţilor comerciale, companiilor/ societăţilor naţionale şi regiilor autonome, desemnaţi/ numiţi �n condiţiile legii, precum şi sumele primite de reprezentanţii �n adunarea generală a acţionarilor şi �n consiliul de administraţie; �Norme metodologice
f) remuneraţia obţinută de directorii cu contract de mandat şi de membrii directoratului de la societăţile comerciale administrate �n sistem dualist, potrivit legii, precum şi drepturile cuvenite managerilor, �n baza contractului de management prevăzut de lege;
g) sumele primite de membrii comisiei de cenzori sau comitetului de audit, după caz, precum şi sumele primite pentru participarea �n consilii, comisii, comitete şi altele asemenea; Norme metodologice
h) sumele primite de reprezentanţii �n organisme tripartite, potrivit legii;
i) sumele reprezent�nd participarea salariaţilor la profit;
j) sumele din profitul net cuvenite administratorilor societăţilor comerciale, potrivit legii sau actului constitutiv, după caz, precum şi participarea la profitul unităţii pentru managerii cu contract de management, potrivit legii;
k) sumele reprezent�nd salarii sau diferenţe de salarii stabilite �n baza unor hotăr�ri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile, precum şi actualizarea acestora cu indicele de inflaţie;
l) indemnizaţiile lunare de neconcurenţă prevăzute �n contractele individuale de muncă, �n condiţiile legii;
m) indemnizaţiile primite pe perioada delegării şi detaşării �n altă localitate, �n ţară şi �n străinătate, �n interesul serviciului, precum şi orice alte sume de aceeaşi natură, pentru partea care depăşeşte limita a de 2,5 ori nivelul stabilit prin hotăr�re a Guvernului pentru personalul din instituţiile publice; Norme metodologice
n) remuneraţia primită de preşedintele asociaţiei de proprietari sau de alte persoane, �n baza contractului de mandat, potrivit legii privind �nfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari;Norme metodologice
o) indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate suportate de angajator, potrivit legii; Norme metodologice
p) indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate suportate de la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, potrivit legii;
q) indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, suportate de angajator, potrivit legii;
r) indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, suportate de la Fondul naţional de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, potrivit legii;
s) ajutoarele lunare şi plăţile compensatorii care se acordă, conform legii, personalului militar, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, la trecerea �n rezervă sau direct �n retragere, respectiv la �ncetarea raporturilor de serviciu, cu drept la pensie, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;
ş) ajutoarele lunare şi plăţile compensatorii care se acordă, conform legii, personalului militar, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, la trecerea �n rezervă sau direct �n retragere, respectiv la �ncetarea raporturilor de serviciu, fără drept la pensie, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;
t) veniturile reprezent�nd plăţi compensatorii suportate de angajator potrivit contractului colectiv sau individual de muncă;
ţ) veniturile acordate la momentul disponibilizării, venitul lunar de completare sau plăţile compensatorii, suportate din bugetul asigurărilor de şomaj, potrivit actelor normative care reglementează aceste domenii;
u) orice alte sume de natură salarială sau avantaje asimilate salariilor �n vederea impunerii. Norme metodologice
(2) �n situaţia �n care totalul veniturilor prevăzute la alin. (1) este mai mare dec�t valoarea a de 5 ori c�ştigul salarial mediu brut, contribuţia individuală de asigurări sociale se calculează �n limita acestui plafon, pe fiecare loc de realizare a venitului.
(3) C�ştigul salarial mediu brut prevăzut la alin. (2) este cel utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
ART. 296^5 Baza de calcul al contribuţiilor sociale datorate de angajatori, entităţi asimilate angajatorului şi orice plătitor de venituri de natură salarială sau asimilate salariilor.
(1) �n sistemul public de pensii, �n cazul contribuabililor prevăzuţi la art. 296^3 lit. e) şi g), baza lunară de calcul o reprezintă suma c�ştigurilor brute realizate de persoanele prevăzute la art. 296^3 lit. a) şi b). Baza de calcul nu poate fi mai mare dec�t produsul dintre numărul asiguraţilor pentru care angajatorul datorează contribuţie diferenţiată �n funcţie de condiţiile de muncă, din luna pentru care se calculează această contribuţie datorată bugetului asigurărilor sociale de stat şi valoarea corespunzătoare a de 5 ori c�ştigul salarial mediu brut.
�n situaţia depăşirii acestui plafon, �n cazul persoanelor prevăzute la art. 296^3 lit. e) şi g), care datorează contribuţie la bugetul asigurărilor sociale de stat, diferenţiată �n funcţie de condiţiile de muncă, baza de calcul la care se datorează această contribuţie, corespunzătoare fiecărei condiţii de muncă, se stabileşte proporţional cu ponderea, �n total bază de calcul, a c�ştigurilor salariale brute realizate �n fiecare dintre condiţiile de muncă.
(2) Pentru persoanele prevăzute la art. 296^3 lit. e) şi g), baza lunară de calcul pentru contribuţia de asigurări sociale de sănătate o reprezintă suma c�ştigurilor brute realizate de persoanele prevăzute la art. 296^3 lit. a) şi b), corectată cu excepţiile prevăzute la art. 296^15 şi art. 296^16 lit. b). �n baza lunară de calcul pentru contribuţia de asigurări sociale de sănătate se includ şi veniturile prevăzute la art. 296^17 alin. (6).
(2^1) Pentru persoanele prevăzute la art. 296^3 lit. e) şi g), baza lunară de calcul al contribuţiei pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate o reprezintă suma c�ştigurilor brute realizate de persoanele prevăzute la art. 296^3 lit. a) şi b), corectată cu excepţiile prevăzute la art. 296^15 şi art. 296^16 lit. e). �n baza lunară de calcul al contribuţiei pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate se includ şi veniturile prevăzute la art. 296^17 alin. (7). Baza lunară de calcul al contribuţiei pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate nu poate fi mai mare dec�t produsul dintre numărul asiguraţilor din luna pentru care se calculează contribuţia şi valoarea corespunzătoare a 12 salarii minime brute pe ţară garantate �n plată.
(3) Pentru persoanele prevăzute la art. 296^3 lit. e) şi g), baza lunară de calcul pentru contribuţia de asigurări pentru şomaj prevăzută de lege reprezintă suma c�ştigurilor brute acordate persoanelor prevăzute la art. 296^3 lit. a) şi b), asupra cărora există, potrivit legii, obligaţia de plată a contribuţiei individuale la bugetul asigurărilor pentru şomaj.
(4) Pentru persoanele prevăzute la art. 296^3 lit. e), care pot să angajeze forţă de muncă pe bază de contract individual de muncă, �n condiţiile prevăzute de Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare, care au, cu excepţia instituţiilor publice definite conform Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare şi Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, obligaţia de a plăti lunar contribuţia la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale, baza lunară de calcul a acestei contribuţii reprezintă suma c�ştigurilor brute, realizate de salariaţii �ncadraţi cu contract individual de muncă, potrivit legii, inclusiv de salariaţii care cumulează pensia cu salariul, �n condiţiile legii, cu excepţia veniturilor de natura celor prevăzute la art. 296^15.
(5) Pentru persoanele prevăzute la art. 296^3 lit. e) şi g), baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurare la accidente de muncă şi boli profesionale reprezintă suma c�ştigurilor brute realizate lunar de persoanele prevăzute la art. 296^3 lit. a) şi b), respectiv salariul de bază minim brut pe ţară garantat �n plată, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din concediul medical, cu excepţia cazurilor de accident de muncă sau boală profesională.
(6) La stabilirea bazei lunare de calcul al contribuţiilor sociale obligatorii prevăzute la alin. (1) - (5) şi art. 296^6 - 296^13, se au �n vedere excepţiile prevăzute la art. 296^15 şi art. 296^16.
ART. 296^6 Baza de calcul al contribuţiilor sociale datorate pentru persoanele prevăzute la art. 296^3 lit. f) pct. 1
(1) Pentru persoanele prevăzute la art. 296^3 lit. f) pct. 1, baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale datorate bugetului asigurărilor sociale de stat, respectiv al contribuţiei datorate bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate reprezintă cuantumul drepturilor băneşti lunare ce se suportă din bugetul asigurărilor pentru şomaj, potrivit legii, respectiv indemnizaţia de şomaj, cu excepţia situaţiilor �n care potrivit dispoziţiilor legale se prevede altfel.
(2) Pentru persoanele prevăzute la art. 296^3 lit. f) pct. 1, baza lunară de calcul, pentru contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate o constituie totalitatea drepturilor reprezent�nd indemnizaţii de şomaj.
(3) Prevederile art. 296^4 alin. (2) şi (3), respectiv cele ale art. 296^5, referitoare la plafonarea bazei de calcul al contribuţiei de asigurări sociale şi contribuţiei pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, se aplică �n mod corespunzător şi �n cazul persoanelor prevăzute la art. 296^3 lit. f) pct. 1.
(4) Contribuţia de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale, �n cazul şomerilor, se suportă integral din bugetul asigurărilor pentru şomaj, se datorează pe toată durata efectuării practicii profesionale �n cadrul cursurilor organizate potrivit legii şi se stabileşte �n cotă de 1% aplicată asupra cuantumului drepturilor acordate pe perioada respectivă reprezent�nd indemnizaţia de şomaj.
(5) Contribuţia de asigurări sociale pentru şomerii care beneficiază de indemnizaţie de şomaj se suportă integral din bugetul asigurărilor pentru şomaj la nivelul cotei stabilite pentru condiţii normale de muncă.
(6) Pe perioada �n care şomerii beneficiază de concedii medicale şi de indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, cu excepţia cazurilor de accident de muncă sau boală profesională, baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale datorate bugetului asigurărilor sociale de stat este suma reprezent�nd 35% din c�ştigul salarial mediu brut, prevăzut la art. 296^4 alin. (3), corespunzător numărului zilelor lucrătoare din concediul medical, iar contribuţia de asigurări sociale se suportă la nivelul cotei stabilite pentru condiţii normale de muncă.
(7) Contribuţia de asigurări sociale pentru persoanele care beneficiază de plăţi compensatorii acordate potrivit legii din bugetul asigurărilor pentru şomaj, se suportă din bugetul asigurărilor pentru şomaj, potrivit legii, la nivelul cotei contribuţiei individuale de asigurări sociale, cu excepţia cazurilor �n care, potrivit prevederilor legale, se dispune altfel.
ART. 296^7 Baza de calcul al contribuţiilor sociale datorate pentru persoanele prevăzute la art. 296^3 lit. f) pct. 2
Pentru persoanele prevăzute la art. 296^3 lit. f) pct. 2, baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorată bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate o reprezintă indemnizaţia pentru creşterea copilului. Contribuţia se suportă de la bugetul de stat.
ART. 296^8 Baza de calcul al contribuţiilor sociale datorate pentru persoanele prevăzute la art. 296^3 lit. f) pct. 3
Pentru persoanele prevăzute la art. 296^3 lit. f) pct. 3, baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorate bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate se stabileşte asupra ajutorului social acordat. Contribuţia se suportă de la bugetul de stat.
ART. 296^9 Baza de calcul al contribuţiilor sociale datorate de persoanele prevăzute la art. 296^3 lit. d) şi de cele care primesc indemnizații pentru incapacitate temporară de muncă ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale
(1) Pentru persoanele cu venituri din pensii care depășesc 740 lei, prevăzute la art. 296^3 lit. d), baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate datorate bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate o reprezintă numai partea de venit care depăşeşte nivelul de 740 lei.
(2) Pentru persoanele preluate �n plată de către Casa Naţională de Pensii Publice, prin casele teritoriale de pensii şi de către casele sectoriale de pensii, baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate datorate bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate o reprezintă cuantumul indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale.
ART. 296^10 Baza de calcul al contribuţiilor sociale datorate pentru persoanele prevăzute la art. 296^3 lit. f) pct. 6, 7 şi 8
Pentru persoanele prevăzute la art. 296^3 lit. f) pct. 6, 7 şi 8, baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, datorate bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate o reprezintă valoarea a două salarii minime brute pe ţară. Contribuţia se suportă de la bugetul de stat.
ART. 296^11 Baza de calcul al contribuţiilor sociale pentru veniturile sub forma indemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate
Pe perioada �n care persoanele prevăzute la art. 296^3 lit. a) şi b), precum şi cele prevăzute la art. 1 alin. (2), la art. 23 alin. (2) şi la art. 32 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 339/2006, cu modificările şi completările ulterioare, beneficiază de concedii medicale şi de indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, cu excepţia cazurilor de accident de muncă sau boală profesională, baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale datorate bugetului asigurărilor sociale de stat este suma reprezent�nd 35% din c�ştigul salarial mediu brut, prevăzut la art. 296^4 alin. (3), corespunzător numărului zilelor lucrătoare din concediul medical.
ART. 296^12 Baza de calcul al contribuţiilor sociale datorate pentru persoanele prevăzute la art. 296^3 lit. f) pct. 10
(1) Pentru persoanele prevăzute la art. 296^3 lit. f) pct. 10, baza lunară de calcul al contribuţiei individuale de asigurări sociale datorate bugetului asigurărilor sociale de stat reprezintă:
a) c�ştigul salarial brut lunar �n lei, corespunzător funcţiei �n care personalul rom�n trimis �n misiune permanentă �n străinătate, de către persoanele juridice din Rom�nia, este �ncadrat �n ţară;
b) ultimul salariu avut �naintea plecării, care nu poate depăşi plafonul de 3 salarii de bază minime brute pe ţară, �n cazul soţului/soţiei care �nsoţeşte personalul trimis �n misiune permanentă �n străinătate şi căruia/căreia i se suspendă raporturile de muncă sau raporturile de serviciu;
c) totalitatea drepturilor salariale corespunzătoare funcţiei de �ncadrare �n cazul membrilor Corpului diplomatic şi consular al Rom�niei, cărora li se suspendă raporturile de muncă ca urmare a participării la cursuri ori alte forme de pregătire �n străinătate, pe o durată care depăşeşte 90 de zile calendaristice.
(2) Pentru persoanele prevăzute la art. 296^3 lit. f) pct. 10, baza lunară de calcul a contribuţiei de asigurări sociale datorate de angajator bugetului asigurărilor sociale de stat este totalitatea sumelor care reprezintă baza de calcul al contribuţiei individuale de asigurări sociale, aşa cum este prevăzută la lit. a) � c).
Prevederile art. 296^4 alin. (2) şi (3), respectiv cele ale art. 296^5 alin.(1), referitoare la plafonarea bazei de calcul al contribuţiei de asigurări sociale, se aplică şi �n cazul persoanelor prevăzute la art. 296^3 lit. f) pct. 10, excepţie fiind �n cazul soţului/soţiei care �nsoţeşte personalul trimis �n misiune permanentă �n străinătate, pentru care plafonarea bazei de calcul al contribuţiei de asigurări sociale se face la 3 salarii de bază minime pe ţară.
ART. 296^13 Baza de calcul al contribuţiilor sociale datorate pentru persoanele prevăzute la art. 296^3 lit. f) pct. 11
Pentru persoanele prevăzute la art. 296^3 lit. f) pct. 11, baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, datorate bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate o reprezintă valoarea a două salarii minime brute pe ţară. Contribuţia se suportă de la bugetul de stat.
ART. 296^14 Baza de calcul al contribuţiilor sociale datorate pentru persoanele prevăzute la art. 296^3 lit. c)
*** Abrogat.
Nu se cuprind �n baza lunară a contribuţiilor sociale obligatorii, prevăzută la art. 296^4, următoarele:
a) sumele primite de membrii fondatori ai societăţilor comerciale constituite prin subscripţie publică;
b) ajutoarele de �nmorm�ntare, ajutoarele pentru pierderi produse �n gospodăriile proprii ca urmare a calamităţilor naturale, ajutoarele pentru bolile grave şi incurabile, ajutoarele pentru naştere, veniturile reprezent�nd cadouri pentru copiii minori ai salariaţilor, cadourile oferite salariatelor, contravaloarea transportului la şi de la locul de muncă al salariatului, costul prestaţiilor pentru tratament şi odihnă, inclusiv transportul pentru salariaţii proprii şi membrii de familie ai acestora, acordate de angajator pentru salariaţii proprii sau alte persoane, astfel cum este prevăzut �n contractul de muncă. Cadourile oferite de angajatori �n beneficiul copiilor minori ai angajaţilor, cu ocazia Paştelui, zilei de 1 iunie, Crăciunului şi a sărbătorilor similare ale altor culte religioase, precum şi cadourile oferite salariatelor cu ocazia zilei de 8 martie nu intră �n baza de calcul, �n măsura �n care valoarea cadoului oferit fiecărei persoane, cu orice ocazie dintre cele de mai sus, nu depăşeşte 150 lei;
b^1) ajutoarele de deces, indemnizaţiile acordate urmaşilor personalului militar din armată decedat ca urmare a participării la acţiuni militare şi indemnizaţiile lunare de invaliditate acordate personalului militar din armată ca urmare a participării la acţiuni militare;
c) contravaloarea folosinţei locuinţei de serviciu sau a locuinţei din incinta unităţii, potrivit repartiţiei de serviciu, numirii conform legii sau specificităţii activităţii prin cadrul normativ specific domeniului de activitate, compensarea chiriei pentru personalul din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi compensarea diferenţei de chirie, suportată de persoana fizică, conform legilor speciale;
d) cazarea şi contravaloarea chiriei pentru locuinţele puse la dispoziţia oficialităţilor publice, a angajaţilor consulari şi diplomatici care lucrează �n afara ţării, �n conformitate cu legislaţia �n vigoare;
e) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecţie şi de lucru, a alimentaţiei de protecţie, a medicamentelor şi materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protecţie a muncii, precum şi a uniformelor obligatorii şi a drepturilor de echipament, ce se acordă potrivit legislaţiei �n vigoare;
f) contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul dintre localitatea �n care angajaţii �şi au domiciliul şi localitatea unde se află locul de muncă al acestora, la nivelul unui abonament lunar, pentru situaţiile �n care nu se asigură locuinţă sau nu se suportă contravaloarea chiriei, conform legii;
g) indemnizaţiile primite pe perioada delegării şi detaşării �n altă localitate, �n ţară şi �n străinătate, �n interesul serviciului, şi orice alte sume de aceeaşi natură, �n limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit prin hotăr�re a Guvernului pentru personalul din instituţiile publice, precum şi sumele primite pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare;
h) sumele primite, potrivit dispoziţiilor legale, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare �n interesul serviciului;
i) indemnizaţiile de instalare ce se acordă o singură dată, la �ncadrarea �ntr-o unitate situată �ntr-o altă localitate dec�t cea de domiciliu, �n primul an de activitate după absolvirea studiilor, �n limita unui salariu de bază la angajare, precum şi indemnizaţiile de instalare şi mutare acordate, potrivit legilor speciale, personalului din instituţiile publice şi celor care �şi stabilesc domiciliul �n localităţi din zone defavorizate, stabilite potrivit legii, �n care �şi au locul de muncă;
j) sumele sau avantajele primite de către persoane fizice rezidente din activităţi dependente desfăşurate �ntr-un stat străin, cu respectarea prevederilor instrumentelor juridice internaţionale la care Rom�nia este parte;
k) cheltuielile efectuate de angajator pentru pregătirea profesională şi perfecţionarea angajatului �n legătură cu activitatea desfăşurată de acesta pentru angajator;
l) costul abonamentelor telefonice şi al convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, efectuate �n vederea �ndeplinirii sarcinilor de serviciu;
m) avantajele sub forma dreptului la stock options plan, la momentul acordării şi la momentul exercitării acestuia;
n) diferenţa favorabilă dintre dob�nda preferenţială stabilită prin negociere şi dob�nda practicată pe piaţă, pentru credite şi depozite;
o) tichetele de masă, tichetele de vacanţă, tichetele cadou şi tichetele de creşă, acordate potrivit legii;
p) următoarele avantaje primite �n legătură cu o activitate dependentă:
1. utilizarea unui vehicul din patrimoniul afacerii, �n vederea deplasării de la domiciliu la locul de muncă şi invers;
2. cazarea �n unităţi proprii;
3. hrana acordată potrivit legii;
4. permisele de călătorie pe orice mijloc de transport, acordate �n interes de serviciu;
5. contribuţiile plătite la fondurile de pensii ocupaţionale, contribuţiile plătite la fondurile de pensii facultative, primele aferente asigurărilor profesionale şi asigurărilor voluntare de sănătate, suportate de angajator pentru salariaţii proprii, �n limitele de deductibilitate prevăzute de lege, după caz.
ART. 296^16 Excepţii specifice
Se exceptează de la plata contribuţiilor sociale următoarele venituri:
a) la contribuţia de asigurări sociale, veniturile prevăzute la art. 296^4 alin. (1) lit. l), q), r), s) şi ţ), precum şi la lit. o) şi p) pentru partea care depăşeşte nivelul prevăzut la art. 296^11; de asemenea, se exceptează indemnizaţiile de şedinţă primite de consilierii locali, judeţeni sau ai municipiului Bucureşti, precum şi prestaţiile suportate din bugetul asigurărilor sociale de stat;
b) la contribuţia de asigurări sociale de sănătate, veniturile prevăzute la art. 296^4 alin. (1) lit. o), p) şi ţ);
c) la contribuţia de asigurări pentru şomaj:
c1. veniturile prevăzute la art. 296^4 alin. (1) lit. d), e), g), h), j), l), n), p), r), s), ş), t) şi ţ);
c2. prestaţiile suportate din bugetul asigurărilor sociale de stat;
c3. veniturile obţinute de pensionari;
c4. veniturile realizate de persoanele prevăzute la art. 296^3 lit. a) şi b) care nu se mai regăsesc �n raporturi juridice cu persoanele prevăzute la art. 296^3 lit. e) şi g), dar �ncasează venituri ca urmare a faptului că au avut �ncheiate raporturi juridice şi respectivele venituri se acordă, potrivit legii, ulterior sau la data �ncetării raporturilor juridice; �n această categorie nu se includ sumele reprezent�nd salarii, diferenţe de salarii, venituri asimilate salariilor sau diferenţe de venituri asimilate salariilor, asupra cărora există obligaţia plăţii contribuţiei de asigurare pentru şomaj, stabilite �n baza unor hotăr�ri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile, precum şi actualizarea acestora cu indicele de inflaţie;
c5. compensaţiile acordate, �n condiţiile legii ori ale contractelor colective sau individuale de muncă, persoanelor cărora le �ncetează raporturile de muncă ori de serviciu sau care, potrivit legii, sunt trecute �n rezervă ori �n retragere;
c6. veniturile aferente perioadei �n care raporturile de muncă sau de serviciu ale persoanelor care au �ncheiat astfel de raporturi sunt suspendate potrivit legii, altele dec�t cele aferente perioadei de incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obişnuite ori de accidente �n afara muncii şi perioadei de incapacitate temporară de muncă �n cazul accidentului de muncă sau al bolii profesionale, �n care plata indemnizaţiei se suportă de unitate, conform legii;
c7. drepturile de salariu lunar acordate poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, potrivit legii;
d) la contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale:
d1. veniturile prevăzute la art. 296^4 alin. (1) lit. c), d), e), g), h), j), l), n), q), r), s), ş) şi ţ);
d2. veniturile realizate de poliţişti, funcţionarii publici cu statut special şi personalul civil din cadrul instituţiilor publice de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională;
d3. prestaţiile suportate din bugetul asigurărilor sociale de stat;
e) la contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate:
e1. veniturile acordate, potrivit legii, cadrelor militare �n activitate, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special care �şi desfăşoară activitatea �n instituţiile din sectorul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională;
e2. veniturile prevăzute la art. 296^4 alin. (1) lit. g), h), j), l), n), p), s), ş), t) şi ţ);
f) la contribuţia la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale, veniturile care nu au la bază un contract individual de muncă, precum şi prestaţiile suportate din bugetul asigurărilor sociale de stat sau Fondul naţional unic pentru asigurări de sănătate, inclusiv cele acordate pentru accidente de muncă şi boli profesionale.
ART. 296^17 Prevederi specifice privind contribuţiile de asigurări sociale de sănătate
(1) Contribuţia de asigurări sociale de sănătate nu se datorează pentru indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, cu excepţia contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorate de persoanele prevăzute la art. 296^3 lit. e) şi g) pentru indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate suportate din fondurile proprii ale acestora.
(2) Contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii nu se datorează pentru indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, cu excepţia contribuţiei pentru concedii şi indemnizaţii datorate de persoanele prevăzute la art. 296^3 lit. e) şi g) pentru indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate suportate din fondurile proprii ale acestora, şi, respectiv, pentru indemnizaţiile pentru accidente de muncă şi boli profesionale.
(3) Se datorează contribuţie individuală de asigurări sociale de sănătate pentru indemnizaţiile de incapacitate temporară de muncă, survenită ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, acordate persoanelor prevăzute la art. 296^3 lit. a) şi b), �n baza Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, republicată, cu modificările ulterioare.
(4) Contribuţia individuală de asigurări sociale de sănătate prevăzută la alin. (3) se stabileşte prin aplicarea cotei prevăzute de lege asupra indemnizaţiei pentru incapacitate de muncă, survenită ca urmare a unui accident de muncă sau unei boli profesionale, şi se suportă de către persoanele prevăzute la art. 296^3 lit. e) şi g) ori din fondul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, constituit �n condiţiile legii, după caz.
(5) Persoanele prevăzute la art. 296^3 lit. e) şi g) vor reţine din contribuţia datorată fondului de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale sumele calculate potrivit alin. (4).
(6) Persoanele prevăzute la art. 296^3 lit. e) şi g) datorează contribuţia de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele prevăzute la art. 296^3 lit. a) şi b), calculată asupra:
a) sumelor reprezent�nd indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, acordate �n baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările şi completările ulterioare, numai pentru zilele de incapacitate temporară de muncă, suportate de angajator;
b) sumelor reprezent�nd indemnizaţii de incapacitate temporară de muncă, survenită ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, acordate �n baza Legii nr. 346/2002, republicată, cu modificările ulterioare, numai pentru zilele de incapacitate temporară de muncă, suportate de angajator.
(7) Persoanele prevăzute la art. 296^3 lit. e) şi g) datorează contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele prevăzute la art. 296^3 lit. a) şi b), calculată asupra:
a) sumelor reprezent�nd indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, acordate �n baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările şi completările ulterioare, numai pentru zilele de incapacitate temporară de muncă, suportate de angajator;
b) sumelor reprezent�nd indemnizaţii de incapacitate temporară de muncă, survenită ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, acordate �n baza Legii nr. 346/2002, republicată, cu modificările ulterioare.
(8) Contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate prevăzută la alin. (7) lit. b) se stabileşte prin aplicarea cotei prevăzute de lege asupra indemnizaţiei pentru incapacitate de muncă, survenită ca urmare a unui accident de muncă sau unei boli profesionale, şi se suportă de către persoanele prevăzute la art. 296^3 lit. e) şi g) ori din fondul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, constituit �n condiţiile legii, după caz.
(9) Persoanele prevăzute la art. 296^3 lit. e) şi g) vor reţine din contribuţia datorată fondului de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale sumele calculate potrivit alin. (8).
ART. 296^18 Calculul, reţinerea şi virarea contribuţiilor sociale
(1) Persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajator, precum şi entităţile prevăzute la art. 296^3 lit. f) şi g) au obligaţia de a calcula, de a reţine şi de a vira lunar contribuţiile de asigurări sociale obligatorii.
(2) *** Abrogat.
(3) Cotele de contribuţii sociale obligatorii sunt următoarele:
a) pentru contribuţia de asigurări sociale:
a^1) 31,3% pentru condiţii normale de muncă, din care, 10,5% pentru contribuţia individuală şi 20,8% pentru contribuţia datorată de angajator;
a^2) 36,3% pentru condiţii deosebite de muncă, din care, 10,5% pentru contribuţia individuală şi 25,8% pentru contribuţia datorată de angajator;
a^3) 41,3% pentru condiţii speciale de muncă şi pentru alte condiţii de muncă, din care 10,5% pentru contribuţia individuală şi 30,8% pentru contribuţia datorată de angajator;
b) pentru contribuţia de asigurări sociale de sănătate:
b^1) 5,5% pentru contribuţia individuală;
b^2) 5,2% pentru contribuţia datorată de angajator;
c) 0,85% pentru contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate;
d) pentru contribuţia la bugetul asigurărilor de şomaj:
d^1) 0,5% pentru contribuţia individuală;
d^2) 0,5% pentru contribuţia datorată de angajator;
e) 0,15% - 0,85% pentru contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, diferenţiată �n funcţie de clasa de risc, conform legii, datorată de angajator;
f) 0,25% pentru contribuţia la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale, datorată de angajator.
(4) Cotele prevăzute la alin. (3) se pot modifica prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat şi prin legea bugetului de stat, după caz, cu excepţia cotei contribuţiei de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale �n cazul şomerilor, prevăzută la art. 296^6, care se suportă integral din bugetul asigurărilor pentru şomaj şi se datorează pe toată durata efectuării practicii profesionale �n cadrul cursurilor organizate potrivit legii, conform prevederilor art. 80 alin. (2) din Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, republicată.
(5) Calculul contribuţiilor sociale individuale se realizează prin aplicarea cotelor prevăzute la alin. (3) asupra bazei lunare de calcul prevăzute la art. 296^4, corectată cu veniturile specifice fiecărei contribuţii �n parte, cu excepţiile prevăzute la art. 296^15 şi, după caz, la art. 296^16.
(5^1) �n cazul �n care au fost acordate sume reprezent�nd salarii sau diferenţe de salarii stabilite �n baza unor hotăr�ri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile, actualizate cu indicele de inflaţie la data plăţii acestora, contribuţiile sociale datorate potrivit legii se calculează şi se reţin la data efectuării plăţii şi se virează p�nă la data de 25 a lunii următoare celei �n care au fost plătite aceste sume.
(6) �n cazul �n care din calcul rezultă o bază de calcul mai mare dec�t valoarea a de 5 ori c�ştigul salarial mediu brut, prevăzut la art. 296^4 alin. (3), cota contribuţiei individuale de asigurări sociale se va aplica asupra echivalentului a de 5 ori c�ştigul salarial mediu brut, pe fiecare loc de realizare al venitului.
(7) �n situaţia persoanelor prevăzute la art. 296^3 lit. c), calculul contribuţiei individuale de asigurări sociale şi al contribuţiei individuale la bugetul asigurărilor pentru şomaj se realizează prin aplicarea cotelor contribuţiilor sociale individuale respective, prevăzute la alin. (3), asupra bazei de calcul stabilite potrivit art. III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 58/2010, cu modificările ulterioare.
(8) Calculul contribuţiilor sociale datorate de angajator şi de entităţile prevăzute la art. 296^3 lit. f) şi g) se realizează prin aplicarea cotelor prevăzute la alin. (3) asupra bazelor de calcul prevăzute la art. 296^5 � 296^13, după caz.
(9) Contribuţiile sociale individuale calculate şi reţinute potrivit alin. (1) se virează la bugetele şi fondurile cărora le aparţin p�nă la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se datorează sau p�nă la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se datorează, după caz, �mpreună cu contribuţia angajatorului ori a persoanelor asimilate angajatorului datorată potrivit legii.
ART. 296^19 Depunerea declaraţiilor
(1) Persoanele fizice şi juridice prevăzute la art. 296^3 lit. e), la care �şi desfăşoară activitatea sau se află �n concediu medical persoanele prevăzute la art. 296^3 lit. a) şi b) şi entitățile prevăzute la art. 296^3 lit. f) şi g) sunt obligate să depună lunar, p�nă la data de 25 inclusiv, a lunii următoare celei pentru care se datorează contribuţiile, declaraţia privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate.
(1^1) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), plătitorii de venituri din salarii şi asimilate salariilor prevăzuţi la art. 58 alin. (2), �n calitate de angajatori sau de persoane asimilate angajatorului, depun trimestrial Declaraţia privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate aferentă fiecărei luni a trimestrului, p�nă la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului.
(1^2) Depunerea trimestrială a declaraţiei prevăzute la alin. (1) constă �n completarea şi depunerea a c�te unei declaraţii pentru fiecare lună din trimestru.
(1^3) Numărul mediu de salariaţi se calculează ca medie aritmetică a numărului de salariaţi din declaraţiile prevăzute la alin. (1) depuse pentru fiecare lună din anul anterior.
(1^4) Pentru persoanele şi entităţile prevăzute la alin. (1^1), venitul total se stabileşte pe baza informaţiilor din situaţiile financiare ale anului anterior.
(1^5) Persoanele şi entităţile prevăzute la alin. (1^1) pot opta pentru depunerea Declaraţiei privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate �n condiţiile alin. (1), dacă depun declaraţia privind opţiunea p�nă la data de 31 ianuarie inclusiv.
(1^6) Persoanele şi entităţile prevăzute la alin. (1^1) care au optat pentru depunerea declaraţiei �n condiţiile alin. (1) pot trece la regimul de declarare prevăzut la alin. (1^1) �ncep�nd cu luna ianuarie a anului pentru care s-a depus opţiunea.
(1^7) Persoanele şi entităţile prevăzute la alin. (1^1), cu excepţia persoanelor fizice autorizate, �ntreprinderilor individuale şi persoanelor fizice care exercită profesii libere, precum şi a asocierilor fără personalitate juridică constituite �ntre persoane fizice care, potrivit legii, folosesc personal angajat, care se �nfiinţează �n cursul anului, aplică regimul trimestrial de declarare �ncep�nd cu anul �nfiinţării dacă, odată cu declaraţia de �nregistrare fiscală, declară că �n cursul anului estimează un număr mediu de p�nă la 3 salariaţi exclusiv şi, după caz, urmează să realizeze un venit total de p�nă la 100.000 euro.
(1^8) Ori de c�te ori �n cursul trimestrului persoanele prevăzute la art. 296^3 lit. a) şi b) beneficiază de concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate sau le �ncetează calitatea de asigurat, plătitorii de venituri din salarii şi asimilate salariilor prevăzuţi la art. 58 alin. (2), �n calitate de angajatori ori de persoane asimilate angajatorului, depun declaraţia prevăzută la alin. (1) p�nă la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei �n care a intervenit concediul medical sau �ncetarea calităţii de asigurat. �n acest caz, declaraţia/declaraţiile aferentă/aferente perioadei rămase din trimestru se depune/se depun p�nă la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului. �n cazul �n care �ncetarea calităţii de asigurat are loc �n luna a doua a trimestrului, se vor depune at�t declaraţia pentru prima lună a trimestrului, c�t şi cea pentru luna a doua, urm�nd ca după �ncheierea trimestrului să se depună numai declaraţia pentru luna a treia.
(1^9) Persoanele prevăzute la art. 296^3 lit. a) şi b) care �şi desfășoară activitatea �n Rom�nia şi obţin venituri sub formă de salarii de la angajatori din state care nu intră sub incidenţa regulamentelor Uniunii Europene privind coordonarea sistemelor de securitate socială sau din state cu care Rom�nia nu are �ncheiate acorduri ori convenții �n domeniul securităţii sociale şi care datorează contribuțiile sociale obligatorii pentru salariații lor depun declaraţia prevăzută la alin. (1), direct sau printr-un reprezentant fiscal/�mputernicit, şi achită contribuțiile sociale ale angajatorului şi cele individuale, numai dacă există un acord �ncheiat �n acest sens cu angajatorul; aceleași obligaţii le au şi persoanele fizice rom�ne care obţin venituri din salarii, ca urmare a activităţii desfăşurate la misiunile diplomatice şi posturile consulare acreditate �n Rom�nia, �n cazul �n care misiunile şi posturile respective nu optează pentru �ndeplinirea obligaţiilor declarative şi de plată a contribuţiilor sociale.
(1^10) Persoanele prevăzute la art. 296^3 lit. a) şi b), care �şi desfășoară activitatea �n Rom�nia şi obţin venituri sub formă de salarii de la angajatori nerezidenți care nu au sediul social sau reprezentanţă �n Rom�nia şi care datorează contribuțiile sociale obligatorii pentru salariații lor, potrivit instrumentelor juridice internaţionale la care Rom�nia este parte, au obligaţia să depună declaraţia prevăzută la alin. (1) şi să achite contribuțiile sociale ale angajatorului şi pe cele individuale numai dacă există un acord �ncheiat �n acest sens cu angajatorul.
(1^11) Angajatorii prevăzuţi la alin. (1^9) şi (1^10) au obligaţia să transmită organului fiscal competent informaţii cu privire la acordul �ncheiat cu angajaţii.
(1^12) Dacă �ntre angajatorii prevăzuţi la alin. (1^9) şi (1^10) şi persoanele prevăzute la art. 296^3 lit. a) şi b) nu au fost �ncheiate acorduri, obligaţia privind achitarea contribuţiilor sociale datorate de angajatori, reţinerea şi virarea contribuţiilor sociale individuale, precum şi depunerea declaraţiei prevăzute la alin. (1) revine angajatorilor. Declaraţia se poate depune direct sau printr-un reprezentant fiscal/�mputernicit.
(1^13) �n cazul �n care angajatorii prevăzuţi la alin. (1^9) nu �şi �ndeplinesc obligaţiile menţionate la alin. (1^12), persoanele prevăzute la art. 296^3 lit. a) şi b) care obţin venituri sub formă de salarii de la aceşti angajatori depun declaraţia prevăzută la alin. (1) lunar, direct sau printr-un reprezentant fiscal/�mputernicit, şi achită contribuţiile sociale individuale, iar contribuţiile sociale ale angajatorilor cad �n sarcina acestora.
�(2) ��n situaţia persoanelor prevăzute la art. 296^21 alin. (1) lit. f) şi h), declararea contribuţiilor sociale individuale se face de către plătitorul de venit, care �n acest caz este asimilat angajatorului, prin depunerea declaraţiei prevăzute la alin. (1) sau alin. (1^1), după caz, p�nă la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei �n care s-au plătit veniturile, respectiv a lunii următoare trimestrului �n care s-au plătit veniturile, după caz, cu respectarea prevederilor alin. (1^8).
(3) *** Abrogat.
(4) Declaraţia prevăzută la alin. (1) se depune prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, pe portalul e-Rom�nia, iar declaraţia privind opţiunea se depune pe suport h�rtie, la sediul autorităţii fiscale competente.
(5) Prin excepţie de la prevederile alin. (4), p�nă la data de 1 iulie 2011, declaraţia prevăzută la alin. (1) se poate depune la organul fiscal competent sau la oficiile acreditate de Ministerul Finanţelor Publice, �n format h�rtie, semnat şi ştampilat, conform legii, �nsoţit de declaraţia �n format electronic, pe suport electronic.
(6) Modelul, conţinutul, modalitatea de depunere şi de gestionare a declaraţiei prevăzute la alin. (1) se aprobă prin ordin comun al ministrului finanţelor publice, ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale şi ministrului sănătăţii.
(7) Evidenţa obligaţiilor de plată a contribuţiilor sociale datorate de angajatori şi asimilaţii acestora se ţine pe baza codului de identificare fiscală, iar cea privind contribuţiile sociale individuale, pe baza codului numeric personal.
(8) Declaraţia prevăzută la alin. (1) va cuprinde cel puţin:
a. codul numeric personal;
b. numele şi prenumele;
c. date privind calitatea de asigurat;
d. date referitoare la raporturile de muncă şi activitatea desfăşurată;
e. date privind condiţiile de muncă;
f. date privind venituri/indemnizaţii/prestaţii;
g. date de identificare a persoanei fizice sau juridice care depune declaraţia.
(9) Datele cu caracter personal cuprinse �n declaraţia prevăzută la alin. (1) sunt prelucrate �n condiţiile prevăzute de Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare .
(10) Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin structurile competente, furnizează gratuit date cu caracter personal necesare punerii �n aplicare a prezentului titlu, actualizate, pentru cetăţenii rom�ni, cetăţenii Uniunii Europene şi ai statelor membre ale Spaţiului Economic European, Elveţia şi pentru străinii care au �nregistrată rezidenţa/şederea �n Rom�nia.
(11) Conţinutul, modalităţile şi termenele de transmitere a informaţiilor prevăzute la alin. (9) se stabilesc prin protocoale �ncheiate �ntre beneficiarii acestora şi Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date sau Oficiul Rom�n pentru Imigrări, după caz.
ART. 296^20 Prevederi speciale
(1) Persoanele fizice şi juridice prevăzute la art. 296^3 lit. e) şi g), precum şi instituţia publică prevăzută la art. 296^3 lit. f) pct. 1 sunt obligate să depună la casele de asigurări de sănătate, p�nă la 15 februarie 2011, declaraţia-inventar privind contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate aflată �n sold la 31 decembrie 2010 şi neachitată p�nă la 31 ianuarie 2011, inclusiv accesoriile aferente, pe ani fiscali.
(2) Declaraţia prevăzută la alin. (1) va cuprinde şi soldul sumelor de recuperat de la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, pentru care au fost depuse cereri de restituire �n termen, şi care nu au fost restituite p�nă la 31 ianuarie 2011.
(3) Modelul şi conţinutul declaraţiei prevăzute la alin. (1) vor fi aprobate prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.
(4) Dispoziţiile prezentului titlu referitoare la contribuabilii prevăzuţi la art. 296^3 lit. c) şi obligaţiile de plată a contribuţiilor individuale de asigurări pentru şomaj şi de asigurări sociale, corespunzătoare veniturilor profesionale, altele dec�t cele de natură salarială, plătite acestor persoane, se completează cu prevederile art. III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 58/2010, cu modificările ulterioare.
ART. 296^21 Contribuabili
(1) Următoarele persoane au calitatea de contribuabil la sistemul public de pensii şi la cel de asigurări sociale de sănătate, cu respectarea prevederilor instrumentelor juridice internaţionale la care Rom�nia este parte, după caz:
a) �ntreprinzătorii titulari ai unei �ntreprinderi individuale;
b) membrii �ntreprinderii familiale;
c) persoanele cu statut de persoană fizică autorizată să desfăşoare activităţi economice;
d) persoanele care realizează venituri din profesii libere;
e) persoanele care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală, la care impozitul pe venit se determină pe baza datelor din evidenţa contabilă �n partidă simplă;
f) persoanele care realizează venituri, �n regim de reţinere la sursă a impozitului pe venit, din activităţi de natura celor prevăzute la art. 52 alin. (1) şi din asocierile fără personalitate juridică prevăzute la art. 13 lit. e);
g) persoanele care realizează venituri din activităţile agricole prevăzute la art. 71 alin. (1);
h) persoanele care realizează venituri de natura celor prevăzute la art. 71 alin. (2) şi (5).
(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) datorează contribuţii sociale obligatorii pentru veniturile realizate, numai dacă aceste venituri sunt impozabile potrivit titlului III.
ART. 296^22 Baza de calcul
(1) Baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale pentru persoanele prevăzute la art. 296^21 alin. (1) lit. a) - e) este venitul declarat, care nu poate fi mai mic de 35% din c�ştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi nici mai mare dec�t echivalentul a de 5 ori acest c�ştig; contribuabilii al căror venit rămas după deducerea din venitul total realizat a cheltuielilor efectuate �n scopul realizării acestui venit, respectiv valoarea anuală a normei de venit, după caz, raportat la cele 12 luni ale anului, este sub nivelul minim menţionat, nu datorează contribuţie de asigurări sociale.
(2) Baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorate bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele prevăzute la art. 296^21 alin. (1) lit. a) - e) este diferenţa dintre totalul veniturilor �ncasate şi cheltuielile efectuate �n scopul realizării acestor venituri, exclusiv cheltuielile reprezent�nd contribuţii sociale, sau valoarea anuală a normei de venit, după caz, raportată la cele 12 luni ale anului, şi nu poate fi mai mică dec�t un salariu de bază minim brut pe ţară, dacă acest venit este singurul asupra căruia se calculează contribuţia.
(3) Pentru persoanele prevăzute la art. 296^21 alin. (1) lit. g), baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorate bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate reprezintă valoarea anuală a normei de venit, determinată potrivit prevederilor art. 73, raportată la cele 12 luni ale anului.
(4) Pentru persoanele prevăzute la art. art. 296^21 alin. (1) lit. f), baza de calcul al contribuţiilor sociale este venitul brut stabilit prin contractul �ncheiat �ntre părţi, diferenţa dintre venitul brut şi cheltuiala deductibilă prevăzută la art. 50, venitul din asociere, valoarea comisioanelor sau onorariile stabilite potrivit legii �n cazul expertizelor tehnice judiciare şi extrajudiciare, şi orice alte venituri obţinute, indiferent de denumirea acestora, pentru care se aplică reţinerea la sursă a impozitului pe venit.
(4^1) Baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorate bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele prevăzute la art. 296^21 alin. (1) lit. h) este diferenţa dintre totalul veniturilor �ncasate şi cheltuielile efectuate �n scopul realizării acestor venituri, exclusiv cheltuielile reprezent�nd contribuţii sociale, raportată la cele 12 luni ale anului.
�(5) Pentru persoanele prevăzute la art. 296^21 alin. (1) lit. f), baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate nu poate fi mai mică dec�t un salariu de bază minim brut pe ţară, dacă acest venit este singurul asupra căruia se calculează contribuţia.
(6) �n cazul persoanelor care realizează numai venituri de natura celor prevăzute la art. 71 alin. (1), (2) şi (5) sub nivelul salariului de bază minim brut pe ţară lunar şi nu fac parte din familiile beneficiare de ajutor social, baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate reprezintă o treime din salariul de bază minim brut pe ţară.
�(7) Pentru persoanele prevăzute la art. 52 alin. (1) lit. a) - c), baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale nu poate fi mai mare dec�t echivalentul a de 5 ori c�ştigul salarial mediu brut prevăzut �n legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
ART. 296^23 Excepţii specifice
(1) Persoanele care realizează venituri de natura celor prevăzute art. 71 alin. (1), (2) şi (5), venituri dintr-o asociere cu o persoană juridică contribuabil, potrivit titlului IV^1, care nu generează o persoană juridică, precum şi cele care realizează venituri din asocierile fără personalitate juridică prevăzute la art. 13 lit. e), nu datorează contribuţie de asigurări sociale.
�(2) Persoanele care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală nu datorează contribuţie de asigurări sociale de sănătate pentru aceste venituri, dacă realizează venituri de natura celor menţionate la cap. I, venituri sub forma indemnizaţiilor de şomaj, venituri din pensii mai mici de 740 lei, precum şi venituri de natura celor menţionate la art. 296^21 alin. (1) lit. a) - d), g) şi h), art. 52 alin. (1) lit. b) - d) şi din asocierile fără personalitate juridică prevăzute la art. 13 lit. e).
(3) Pentru persoanele care realizează �ntr-un an fiscal venituri de natura celor menţionate la cap. I, venituri sub forma indemnizaţiilor de şomaj, venituri din pensii mai mici de 740 lei, precum şi venituri de natura celor menţionate la art. 296^21 alin. (1) lit. a) - d), g) şi h), art. 52 alin. (1) lit. b) - d) şi din asocierile fără personalitate juridică prevăzute la art. 13 lit. e), se calculează şi se datorează contribuţia de asigurări sociale de sănătate asupra tuturor acestor venituri.
(4) Persoanele care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor şi orice alte venituri din desfăşurarea unei activităţi dependente, venituri din pensii şi venituri sub forma indemnizaţiilor de şomaj, asigurate �n sistemul public de pensii, persoanele asigurate �n sisteme proprii de asigurări sociale neintegrate �n sistemul public de pensii, care nu au obligaţia asigurării �n sistemul public de pensii, precum şi persoanele care au calitatea de pensionari ai acestor sisteme, nu datorează contribuţia de asigurări sociale pentru veniturile obţinute ca urmare a �ncadrării �n una sau mai multe dintre situaţiile prevăzute la art. 296^21� alin. (1).
ART. 296^24 Plăţi anticipate cu titlu de contribuţii sociale
(1) Contribuabilii prevăzuţi la art. 296^21 alin. (1) lit. a) - e) şi h) sunt obligaţi să efectueze �n cursul anului plăţi anticipate cu titlu de contribuţii sociale.
(2) �n cazul contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, plăţile anticipate prevăzute la alin. (1) se stabilesc de organul fiscal competent, potrivit regulilor prevăzute la art. 82, prin decizie de impunere, pe baza declaraţiei de venit estimat/norma de venit sau a declaraţiei privind venitul realizat, după caz. �n cazul contribuţiei de asigurări sociale, obligaţiile lunare de plată se stabilesc pe baza venitului declarat, prevăzut la art. 296^22 alin. (1).
�(3) �n decizia de impunere, baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale pentru contribuabilii prevăzuţi la art. 296^21 alin. (1) lit. a) - e) se evidenţiază lunar, iar plata acestei contribuţii se efectuează trimestrial, �n 4 rate egale, p�nă la data de 25 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru.
(4) ��n decizia de impunere, baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru contribuabilii prevăzuţi la art. 296^21 alin. (1) lit. a) - e) şi h) se evidenţiază lunar, iar plata se efectuează trimestrial, �n 4 rate egale, p�nă la data de 25 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru.
(5) Contribuabilii prevăzuţi la art. 296^21 alin. (1) lit. f) datorează contribuţii sociale individuale �n cursul anului, sub forma plăţilor anticipate, plătitorii de venituri av�nd obligaţia calculării, reţinerii şi virării sumelor respective �n conformitate cu prevederile art. 52 şi 34, după caz.
(5^1) Plătitorii de venit calculează, reţin şi virează contribuţiile sociale numai pentru persoanele fizice care realizează venituri de natura celor prevăzute la art. 296^21 alin. (1) lit. f), altele dec�t cele care desfăşoară activităţi economice �n mod independent sau exercită profesii libere şi sunt �nregistrate fiscal potrivit legislaţiei �n materie.
�(5^2) Prin excepție de la prevederile alin. (5^1), plătitorii de venit calculează, rețin şi virează contribuțiile sociale pentru persoanele fizice care realizează venituri �n baza contractelor de agent.
(6) Contribuţiile reţinute potrivit alin. (5) se virează p�nă la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei �n care a fost plătit venitul, respectiv a lunii următoare trimestrului �n care s-a plătit venitul, �n funcţie de perioada fiscală aleasă de plătitorul de venit.
(7) Pentru contribuabilii prevăzuți la art. 52 alin. (1) lit. a) - c), obligaţiile reprezent�nd contribuția individuală de asigurări sociale se calculează prin aplicarea cotei de contribuție asupra veniturilor prevăzute la art. 296^22, se rețin şi se virează de către plătitorul de venit, acestea fiind obligaţii finale.
(8) Pentru contribuabilii care realizează venituri de natura celor prevăzute la art. 296^21� alin. (1) lit. f), obligaţiile reprezent�nd contribuţia de asigurări sociale de sănătate se calculează prin aplicarea cotei de contribuţie asupra veniturilor prevăzute la� art. 296^22 alin. (4), se reţin şi se virează de către plătitorul de venit.
(9) Pentru contribuabilii care realizează venituri de natura celor prevăzute la art. 296^21 alin. (1) lit. f) - h) �ncadrarea �n plafoanele prevăzute la art. 296^22 alin. (5) şi (6) se face de către organul fiscal, după �ncheierea anului fiscal, pe baza declaraţiilor fiscale.
ART. 296^25 Declararea, definitivarea şi plata contribuţiilor sociale
(1) Declararea veniturilor care reprezintă baza lunară de calcul al contribuţiilor sociale se realizează prin depunerea unei declaraţii privind venitul asigurat la sistemul public de pensii, precum şi a declaraţiei de venit estimat/norma de venit prevăzută la art. 81 şi a declaraţiei privind venitul realizat prevăzută la art. 83, pentru contribuţia de asigurări sociale de sănătate.
(2) �n cazul impunerii �n sistem real, obligaţiile anuale de plată a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate se determină pe baza declaraţiei privind venitul realizat, prin aplicarea cotei prevăzute la art. 296^18 alin. (3) lit. b^1) asupra bazelor de calcul prevăzute la art. 296^22 alin. (2) şi (4^1).
(2^1) �n cazul contribuabililor prevăzuţi la art. 296^21 alin. (1) lit. g), obligaţiile anuale de plată a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate se determină pe baza declaraţiei prevăzute la art. 74 alin. (2), prin aplicarea cotei prevăzute la art. 296^18 alin. (3) lit. b^1) asupra bazei de calcul prevăzute la art. 296^22 alin. (3). Baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate se evidenţiază lunar �n decizia de impunere prevăzută la art. 74 alin. (4), iar plata se efectuează �n două rate egale, p�nă la data de 25 octombrie inclusiv şi 15 decembrie inclusiv.
(3) La determinarea venitului anual bază de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate nu se iau �n considerare pierderile fiscale anuale prevăzute la art. 80.
(4) Stabilirea obligaţiilor anuale de plată a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate se realizează de organul fiscal competent, prin decizia de impunere anuală, pe baza căreia se regularizează sumele datorate cu titlu de plăţi anticipate, şi se efectuează �ncadrarea �n plafoanele prevăzute la art. 296^22 alin. (5) şi (6).
�(5) Obligaţiile anuale de plată a contribuţiei de asigurări sociale sunt cele stabilite prin decizia de impunere prevăzută la art. 296^24 alin. (3).
(6) Plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate stabilită prin decizia de impunere anuală se efectuează �n termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei, iar sumele achitate �n plus se compensează sau se restituie potrivit prevederilor Codului de procedură fiscală.
(7) Modelul, conţinutul, modalitatea de depunere şi de gestionare a declaraţiei privind venitul asigurat la sistemul public de pensii prevăzută la alin. (1) se aprobă prin ordin comun al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi al preşedintelui Casei Naţionale de Pensii Publice.
ART. 296^26 Cotele de contribuţie
(1) Cotele de contribuţie pentru contribuabilii prevăzuţi la art. 296^21 sunt cele prevăzute la art. 296^18 alin. (3), respectiv:
a) cota integrală, pentru contribuţia de asigurări sociale, corespunzătoare condiţiilor normale de muncă, potrivit legii;
b) cota individuală, pentru contribuţia de asigurări sociale de sănătate.
(2) Contribuabilii cu regim de reţinere la sursă a impozitului pe venit datorează contribuţia individuală de asigurări sociale.
CAP. 3
ART. 296^27 Contribuabilii
(1) Contribuţia de asigurări sociale de sănătate se datorează şi de către persoanele care realizează venituri din:
a) cedarea folosinţei bunurilor;
b) investiţii;
c) premii şi c�ştiguri din jocuri de noroc;
d) operaţiunea de fiducie, potrivit titlului III;
e) alte surse, astfel cum sunt prevăzute la art. 78.
(2) Persoanele care nu realizează �ntr-un an fiscal venituri de natura celor menţionate la cap. I, venituri sub forma indemnizaţiilor de şomaj, venituri din pensii mai mici de 740 lei, precum şi venituri de natura celor menţionate la art. 296^21 alin. (1) lit. a) - d), g) şi h), art. 52 alin. (1) lit. b) - d) şi din asocierile fără personalitate juridică prevăzute la art. 13 lit. e) au obligaţia plăţii contribuţiei de asigurări sociale de sănătate asupra veniturilor prevăzute la alin. (1).
(3) Persoanele care realizează �ntr-un an fiscal venituri de natura celor menţionate la alin. (1) plătesc contribuţia asupra tuturor acestor venituri. Baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate nu poate fi mai mică dec�t un salariu de bază minim brut pe ţară.
ART. 296^28 Stabilirea contribuţiei
Contribuţia de asigurări sociale de sănătate prevăzută la art. 296^27 alin. (1) se stabileşte de organul fiscal competent, prin decizia de impunere anuală, pe baza informaţiilor din:
a) declaraţia privind venitul realizat, pentru veniturile din cedarea folosinţei bunurilor, transferuri de titluri de valoare, altele dec�t părţile sociale şi valorile mobiliare, �n cazul societăţilor �nchise, şi operaţiuni de v�nzare-cumpărare de valută la termen, pe bază de contract, şi orice alte operaţiuni de acest gen;
b) declaraţia de impunere trimestrială, pentru veniturile din tranzacţii cu titluri de valoare, altele dec�t părţile sociale şi valorile mobiliare, �n cazul societăţilor �nchise;
c) declaraţia privind calcularea şi reţinerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit;
d) evidenţa fiscală, pentru veniturile din cedarea folosinţei bunurilor, �n cazul �n care venitul net se stabileşte prin deducerea cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 25% asupra venitului brut.
ART. 296^29 Baza de calcul
(1) Pentru veniturile din cedarea folosinţei bunurilor, astfel cum sunt menţionate la art. 61, baza de calcul al contribuţiei este cea prevăzută la art. 62, 62^1 şi 62^2.
(2) Pentru veniturile din investiţii, astfel cum sunt menţionate la art. 65, baza de calcul al contribuţiei este cea prevăzută la art. 66.
(3) Pentru veniturile din premii şi c�ştiguri din jocuri de noroc, astfel cum sunt menţionate la art. 75, baza de calcul al contribuţiei este cea prevăzută la art. 76.
(4) Pentru veniturile din operaţiunea de fiducie, baza de calcul al contribuţiei este cea prevăzută la art. 42^1.
(5) Pentru veniturile din alte surse, astfel cum sunt menţionate la art. 78, baza de calcul al contribuţiei este, potrivit art. 79, venitul brut realizat.
(6) La determinarea venitului/c�ştigului anual bază de calcul al contribuţiei sociale de sănătate prevăzute la alin. (1) - (5) nu se iau �n considerare pierderile prevăzute la art. 80 şi 80^1.
ART. 296^30 Calculul contribuţiei
Contribuţia de asigurări sociale de sănătate prevăzută la art. 296^27 alin. (1) se calculează �n anul următor, prin aplicarea cotei individuale de contribuţie asupra bazelor de calcul menţionate la art. 296^29.
ART. 296^31 Plata contribuţiei
Sumele reprezent�nd obligaţiile anuale de plată a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate stabilite prin decizia de impunere anuală se achită �n termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei.
ART. 296^32 Contribuţia de asigurări sociale de sănătate privind persoanele care nu realizează venituri
(1) Persoanele care nu realizează �ntr-un an fiscal venituri de natura celor menţionate la cap. I - III, venituri sub forma indemnizaţiilor de şomaj, precum şi venituri din pensii mai mici de 740 lei şi nu se �ncadrează �n categoriile de persoane care beneficiază de asigurarea de sănătate fără plata contribuţiei, pentru a dob�ndi calitatea de asigurat, au obligaţia plăţii contribuţiei individuale lunare de asigurări sociale de sănătate.
(2) Pentru persoanele prevăzute la alin. (1), baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorate bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate o reprezintă valoarea salariului minim brut pe ţară.
(3) Plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru contribuabilii prevăzuţi la alin. (1) se efectuează lunar, p�nă la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se datorează contribuţia.
ART. 297 Data intrării �n vigoare a Codului fiscal
Prezentul cod intră �n vigoare la data de 1 ianuarie 2004, cu excepţia cazului �n care �n prezentul cod se prevede altfel.
ART. 298 Abrogarea actelor normative
(1) La data intrării �n vigoare a prezentului Cod fiscal se abrogă:
1. Articolul 73 din Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie, republicată �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea I, nr. 752 din 15 octombrie 2002;
2. Articolul 17 din Legea apiculturii nr. 89/1998, publicată �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea I, nr. 170 din 30 aprilie 1998, cu modificările ulterioare;
3. Articolul 13 şi articolul 14 din Legea nr. 332/2001 privind promovarea investiţiilor directe cu impact semnificativ �n economie, publicată �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea I, nr. 356 din 3 iulie 2001, cu modificările ulterioare;
4. Alineatul (3) al articolului 17 din Legea patronatelor nr. 356/2001, publicată �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea I, nr. 380 din 12 iulie 2001;
5. Alineatul (2) al articolului 41 din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, publicată �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea I, nr. 407 din 24 iulie 2001;
6. Prevederile referitoare la accize din Legea nr. 423/2001 pentru sprijinirea sectorului de pescuit la Marea Neagră, publicată �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea I, nr. 406 din 23 iulie 2001;
7. Alineatul (8) al articolului 70 din Legea bibliotecilor nr. 334/2002, publicată �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea I, nr. 422 din 18 iunie 2002;
8. Legea nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea adăugată, republicată �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea I, nr. 653 din 15 septembrie 2003;
9. Articolul 67 din Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, publicată �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea I, nr. 454 din 27 iunie 2002, cu modificările şi completările ulterioare;
10. Legea nr. 414/2002 privind impozitul pe profit, publicată �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea I, nr. 456 din 27 iunie 2002, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv actele normative date �n aplicarea legii;
11. Legea nr. 521/2002 privind regimul de supraveghere şi autorizare a producţiei, importului şi circulaţiei unor produse supuse accizelor, publicată �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea I, nr. 571 din 2 august 2002, cu modificările şi completările ulterioare;
12. Literele b) şi c) ale articolului 37 din Legea cinematografiei nr. 630/2002*), publicată �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea I, nr. 889 din 9 decembrie 2002, cu modificările şi completările ulterioare;
13. Ordonanţa Guvernului nr. 22/1993 privind scutirea de plată a impozitului pe veniturile realizate de consultanţii străini pentru activitatea desfăşurată �n Rom�nia, �n cadrul unor acorduri internaţionale guvernamentale sau neguvernamentale de finanţare gratuită, publicată �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea I, nr. 209 din 30 august 1993, aprobată prin Legea nr. 102/1994;
14. Ordonanţa Guvernului nr. 23/1995 privind instituirea sistemului de marcare pentru ţigarete, produse din tutun şi băuturi alcoolice, republicată �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea I, nr. 374 din 23 decembrie 1997, cu modificările şi completările ulterioare;
15. Ordonanţa Guvernului nr. 26/1995 privind impozitul pe dividende, publicată �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea I, nr. 201 din 30 august 1995, aprobată cu modificări prin Legea nr. 101/1995, cu modificările ulterioare;
16. Ordonanţa Guvernului nr. 24/1996 privind impozitul pe veniturile reprezentanţelor din Rom�nia ale societăţilor comerciale şi organizaţiilor economice străine, publicată �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea I, nr. 175 din 5 august 1996, aprobată cu modificări prin Legea nr. 29/1997, cu modificările ulterioare;
17. Prevederile privind impozitul pe profit din articolul 47 din Ordonanţa Guvernului nr. 39/1996 privind �nfiinţarea şi funcţionarea Fondului de garantare a depozitelor �n sistemul bancar, republicată �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea I, nr. 141 din 25 februarie 2002;
18. Literele e) şi f) ale articolului 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 51/1997 privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing, republicată �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea I, nr. 9 din 12 ianuarie 2000;
19. Articolul 6, articolul 7 şi alineatul (1) al articolului 10 din Ordonanţa Guvernului nr. 46/1998 pentru stabilirea unor măsuri �n vederea �ndeplinirii obligaţiilor asumate de Rom�nia prin aderarea la Convenţia internaţională EUROCONTROL privind cooperarea pentru securitatea navigaţiei aeriene şi la Acordul multilateral privind tarifele de rută aeriană, republicată �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea I, nr. 44 din 26 ianuarie 2001;
20. Ordonanţa Guvernului nr. 83/1998 privind impunerea unor venituri realizate din Rom�nia de persoane fizice şi juridice nerezidente, publicată �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea I, nr. 315 din 27 august 1998, cu modificările ulterioare;
21. Prevederile referitoare la persoane juridice din alineatul (2) al articolului 9 din Ordonanţa Guvernului nr. 124/1998 privind organizarea şi funcţionarea cabinetelor medicale, republicată �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea I, nr. 568 din 1 august 2002, cu completările ulterioare;
22. Alineatul (4) al articolului 12^2 din Ordonanţa Guvernului nr. 112/1999 privind călătoriile gratuite �n interes de serviciu şi �n interes personal pe căile ferate rom�ne, publicată �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea I, nr. 425 din 31 august 1999, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 210/2003;
23. Alineatele (1) şi (2) ale articolului 6 şi articolul 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 126/2000 privind continuarea realizării Unităţii 2 din cadrul obiectivului de investiţii "Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă - 5 x 700 Mwe", publicată �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea I, nr. 430 din 2 septembrie 2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 335/2001, cu modificările şi completările ulterioare;
24. Ordonanţa Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit, publicată �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea I, nr. 435 din 3 august 2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 493/2002, cu modificările şi completările ulterioare;
25. Ordonanţa Guvernului nr. 24/2001 privind impunerea micro�ntreprinderilor, publicată �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea I, nr. 472 din 17 august 2001, aprobată cu modificări prin Legea nr. 111/2003, cu modificările şi completările ulterioare;
26. Literele b) şi c) ale articolului 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 65/2001 privind constituirea şi funcţionarea parcurilor industriale, publicată �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea I, nr. 536 din 1 septembrie 2001, aprobată cu modificări prin Legea nr. 490/2002;
27. Ordonanţa Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele şi taxele locale, republicată �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea I, nr. 670 din 10 septembrie 2002, cu modificările şi completările ulterioare;
28. Articolul 162 din Ordonanţa Guvernului nr. 39/2003**) privind procedurile de administrare a creanţelor bugetare locale, publicată �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea I, nr. 66 din 2 februarie 2003, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 358/2003;
29. Secţiunea a 2-a a capitolului I din Ordonanţa Guvernului nr. 86/2003 privind reglementarea unor măsuri �n materie financiar-fiscală, publicată �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea I, nr. 624 din 31 august 2003;
30. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/1997 privind scutirea de plată a impozitelor pe salarii şi/sau pe venituri realizate de consultanţi străini pentru activităţile desfăşurate �n Rom�nia �n cadrul unor acorduri de �mprumut, publicată �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea I, nr. 294 din 29 octombrie 1997, cu modificările şi completările ulterioare;
31. Prevederile referitoare la taxa pe valoarea adăugată din articolul 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 73/1999 pentru aprobarea continuării lucrărilor şi a finanţării obiectivului de investiţii "Dezvoltarea şi modernizarea Aeroportului Internaţional Bucureşti-Otopeni" şi pentru aprobarea garantării unui credit �n favoarea Companiei Naţionale "Aeroportul Internaţional Bucureşti-Otopeni" - S.A., publicată �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea I, nr. 232 din 25 mai 1999, aprobată prin Legea nr. 21/2000;
32. Litera a) a alineatului 1 al articolului 38 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 102/1999 privind protecţia specială şi �ncadrarea �n muncă a persoanelor cu handicap, publicată �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea I, nr. 310 din 30 iunie 1999, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 519/2002, cu modificările ulterioare;
33. Literele b) şi c) ale articolului 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 160/1999 privind instituirea unor măsuri de stimulare a activităţii titularilor de acorduri petroliere şi subcontractanţilor acestora, care desfăşoară operaţiuni petroliere �n perimetre marine ce includ zone cu ad�ncime de apă de peste 100 metri, publicată �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea I, nr. 526 din 28 octombrie 1999, aprobată cu modificări prin Legea nr. 399/2001;
34. Articolul 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2000 pentru abrogarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 67/1999 privind unele măsuri pentru dezvoltarea activităţii economice, publicată �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea I, nr. 208 din 12 mai 2000, aprobată prin Legea nr. 302/2001, cu modificările ulterioare;
35. Articolul 20 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2000 privind organizaţiile cooperatiste de credit, publicată �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea I, nr. 330 din 14 iulie 2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 200/2002;
36. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 208/2000 privind scutirea de taxa pe valoarea adăugată pentru livrările de bunuri şi/sau prestările de servicii prevăzute �n anexa la Hotăr�rea Guvernului nr. 211/2000 privind garantarea de către Ministerul Finanţelor a unor �mprumuturi externe pentru Ministerul Apărării Naţionale, publicată �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea I, nr. 594 din 22 noiembrie 2000, aprobată prin Legea nr. 134/2001;
37. Alineatul 2 al articolului 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 249/2000 privind constituirea şi utilizarea Fondului special pentru produse petroliere, publicată �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea I, nr. 647 din 12 decembrie 2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 382/2002, cu modificările ulterioare;
38. Articolul 16 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 119/2001 privind unele măsuri pentru privatizarea Societăţii Comerciale Combinatul Siderurgic "Sidex" - S.A. Galaţi, publicată �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea I, nr. 627 din 5 octombrie 2001, cu modificările şi completările ulterioare;
39. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2001 privind regimul accizelor, publicată �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea I, nr. 767 din 30 noiembrie 2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 523/2002, cu modificările şi completările ulterioare;
40. Prevederile referitoare la impozitul pe profit din alineatul (3) al articolului 145 şi alineatul (2) al articolului 146 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/2002***) privind valorile mobiliare, serviciile de investiţii financiare şi pieţele reglementate, publicată �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea I, nr. 238 din 9 aprilie 2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 525/2002, cu modificările ulterioare;
41. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 12/2003 privind scutirea de la plata impozitului pe terenurile din extravilanul localităţilor, publicată �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea I, nr. 167 din 17 martie 2003, aprobată cu modificări prin Legea nr. 273/2003;
42. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2003 pentru instituirea unor măsuri speciale privind producţia, importul şi comercializarea uleiurilor minerale, publicată �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea I, nr. 294 din 25 aprilie 2003, cu modificările ulterioare;
43. Hotăr�rea Guvernului nr. 582/1997 privind introducerea sistemului de marcare pentru băuturi alcoolice, publicată �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea I, nr. 268 din 7 octombrie 1997, cu modificările şi completările ulterioare;
43^1. *** Abrogat
43^2. Litera a) a articolului 26 şi litera g) a articolului 83 din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
43^3. Articolul III din Legea nr. 265/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 38/2003 privind transportul �n regim de taxi şi �n regim de �nchiriere, cu modificările şi completările ulterioare.
44. Orice alte dispoziţii contrare prezentului cod.
(2) *** Abrogat
------------
*) Legea nr. 630/2002 a fost abrogată prin Ordonanţa Guvernului nr. 39/2005.
**) Ordonanţa Guvernului nr. 39/2003 a fost abrogată prin Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 102/1999 a fost abrogată prin Legea nr. 448/2006.Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2000 a fost abrogată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/2002 a fost abrogată prin Legea nr. 297/2004.
NOTE:
1. A se vedea şi prevederile art. II, art. II^1, art. III şi art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 138/2004, cu modificările ulterioare.
"ART. II
�n cazul autoturismelor sau al autoturismelor de teren din import, inclusiv rulate, introduse �n ţară �n baza contractelor de leasing iniţiate după data intrării �n vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, baza de impozitare pentru accize este valoarea de intrare la care se adaugă cuantumul taxelor vamale şi alte taxe speciale, după caz, datorate la momentul �nchiderii operaţiunii de import."
"ART. II^1
Avansurilor �ncasate pentru livrările de animale vii li se aplică regimul fiscal privind taxa pe valoarea adăugată, �n vigoare la data �ncasării avansului."
"ART. III*)
(1) Prin derogare de la dispoziţiile art. 4 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă intră �n vigoare �ncep�nd cu data de 1 ianuarie 2005, cu următoarele excepţii:
a) �ncep�nd cu 1 mai 2005: lit. a) a art. 42; alin. (2) al art. 43; lit. k) a alin. (4) al art. 55; art. 76; art. 77;
b) �ncep�nd cu 1 iunie 2005: lit. g) a art. 41; lit. g) a art. 42; lit. a) a alin. (2) al art. 65; alin. (1) al art. 66; alin. (4) şi (4^1) ale art. 66; alin. (2) al art. 67; lit. a), a^1), a^2), a^3), e), e^1) şi g) ale alin. (3) al art. 67; alin. (4) şi (5) ale art. 67; art. 77^1 - 77^3; alin. (3^1) al art. 83; lit. b) a alin. (4) al art. 83;
c) *** Abrogat
(2) *** Abrogat
(3) *** Abrogat
(4) *** Abrogat
(5) Cota de impozit de 16% se aplică �ncep�nd cu data de 1 ianuarie 2006 şi pentru veniturile realizate de persoanele fizice şi juridice nerezidente, prevăzute la art. 115, cu excepţia veniturilor obţinute din jocuri de noroc pentru care se menţine cota de impozit de 20% ."
*) ART. III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 138/2004) a fost modificat prin art. I pct. 39 din Legea nr. 163/2005
Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 568/2005, a stabilit că dispoziţiile art. I pct. 39 din Legea nr. 163/2005 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 138/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, referitoare la dispoziţiile art. III alin. (1) lit. a) şi b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 138/2004, sunt neconstituţionale, deoarece contravin prevederilor art. 78 din Constituţie.
Ulterior, art. III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 138/2004 a fost modificat şi prin art. VI pct. 5 din Legea nr. 343/2006.
"ART. V
�n vederea diminuării evaziunii fiscale �n domeniul produselor accizabile supuse sistemului de marcare, antrepozitarii autorizaţi vor utiliza pentru marcare numai banderole şi timbre �nseriate şi numerotate. Termenul şi procedura de aplicare a noilor modele de marcaje, precum şi regimul stocului de marcaje valabile la data intrării �n vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă vor fi stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice, care se va publica �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea I."
2. A se vedea şi prevederile art. II din Legea nr. 343/2006 cu modificările ulterioare.
"ART. II
Prevederile alin. (15) al art. 161 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege, nu se aplică �n situaţia �n care, prin acte adiţionale �ncheiate după data publicării �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea I, a prevederilor prezentei legi, valabilitatea contractelor de v�nzare cu plata �n rate şi/sau a contractelor de leasing este prelungită după data aderării."
3. A se vedea şi prevederile art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 200/2008.
"ART. II
Scutirea impozitului pe dividendele reinvestite
(1) Dividendele reinvestite �ncep�nd cu 2009, �n scopul păstrării şi creşterii de noi locuri de muncă pentru dezvoltarea activităţii persoanelor juridice rom�ne distribuitoare de dividende, conform obiectului de activitate al acestora �nscris la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, sunt scutite de la plata impozitului pe dividende.
(2) Sunt scutite de la plata impozitului pe dividende şi dividendele investite �n capitalul social al altei persoane juridice rom�ne, �n scopul creării de noi locuri de muncă, pentru dezvoltarea activităţii acesteia, conform obiectului de activitate �nscris la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.
(3) Procedura de aplicare a prevederilor alin. (1) şi (2) se aprobă prin ordin al ministrului economiei şi finanţelor şi al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală."
4. A se vedea şi prevederile art. III alin. (4) şi (5), art. V, precum şi ale menţiunii privind transpunerea normelor comunitare din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2009.
"(4) Prin excepţie de la prevederile alin. (3), p�nă la 31 decembrie 2010 sunt admise deplasările de produse accizabile �n regim suspensiv de accize către alte state membre care nu au adoptat sistemul informatizat potrivit art. 21 - 27 din Directiva 2008/118/CE, efectuate conform procedurii prevăzute la art. 186 - 191^1 din cap. I al titlului VII "Accize şi alte taxe speciale" din Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare.
(5) Prin excepţie de la prevederile alin. (3), deplasările de produse accizabile care au fost iniţiate �nainte de 1 aprilie 2010 sunt efectuate şi �ncheiate �n conformitate cu procedura prevăzută la art. 186 - 191^1 din cap. I al titlului VII "Accize şi alte taxe speciale" din Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare."
"ART. V
Declararea, stabilirea şi plata impozitului pe veniturile realizate de persoanele fizice �nainte de 1 ianuarie 2010 se face �n conformitate cu legislaţia �n vigoare p�nă la această dată."
"Prezenta ordonanţă de urgenţă transpune �n legislaţia naţională Directiva 2008/8/CE a Consiliului din 12 februarie 2008 de modificare a Directivei 2006/112/CE �n ceea ce priveşte locul de prestare a serviciilor, publicată �n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 44 din 20 februarie 2008, Directiva 2008/9/CE a Consiliului din 12 februarie 2008 de stabilire a normelor detaliate privind rambursarea taxei pe valoarea adăugată, prevăzută �n Directiva 2006/112/CE, către persoane impozabile stabilite �n alt stat membru dec�t statul membru de rambursare, publicată �n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 44 din 20 februarie 2008, Directiva 2008/117/CE a Consiliului din 16 decembrie 2008 de modificare a Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată, �n vederea combaterii fraudei fiscale legate de operaţiunile intracomunitare, publicată �n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 14 din 20 ianuarie 2009, Directiva 2008/118/CE a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind regimul general al accizelor şi de abrogare a Directivei nr. 92/12/CEE, publicată �n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 9 din 14 ianuarie 2009, Directiva 92/83/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992 privind armonizarea structurilor accizelor la alcool şi băuturi alcoolice şi Directiva 92/84/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992 privind apropierea ratelor accizelor la alcool şi băuturi alcoolice, publicate �n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 316 din 31 octombrie 1992, Directiva 92/79/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992 privind apropierea taxelor la ţigări şi Directiva 92/80/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992 privind apropierea taxelor pe tutunul prelucrat, altul dec�t pentru ţigarete, publicate �n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 316 din 31 octombrie 1992, modificate prin Directiva 2002/10/CE a Consiliului din 12 februarie 2002 de modificare a Directivelor 92/79/CEE, 92/80/CEE şi 95/59/CE privind structura şi ratele accizelor aplicate tutunului prelucrat, publicată �n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 46 din 16 februarie 2002, Directiva 95/59/CE a Consiliului din 27 noiembrie 1995 privind alte impozite dec�t impozitele pe cifra de afaceri care afectează consumul de tutun prelucrat, publicată �n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 291 din 6 decembrie 1995, modificată prin Directiva 2002/10/CE, publicată �n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 46 din 16 februarie 2002, Directiva 2003/96/CE a Consiliului din 27 octombrie 2003 privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice şi a electricităţii, publicată �n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 283 din 31 octombrie 2003."
5. A se vedea şi prevederile art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 22/2010 ().
"ART. II
Prin excepţie de la dispoziţiile art. 4 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă se aplică pentru determinarea impozitului pe profit �ncep�nd cu anul 2010."
6. A se vedea şi prevederile art. II - IV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 54/2010 ().
"ART. II
(1) Prevederile art. I pct. 3 se aplică �ncep�nd cu a 10-a zi următoare comunicării de către Consiliul Uniunii Europene a aprobării derogării pentru aplicarea acestor prevederi, p�nă la data de 31 decembrie 2011. Ministerul Finanţelor Publice va publica pe site-ul său oficial www.mfinante.ro data comunicării de către Consiliul Uniunii Europene a aprobării derogării.
(2) Persoanele impozabile şi persoanele juridice neimpozabile, �nregistrate �n scopuri de TVA potrivit art. 153 şi 153^1 din Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare, care intenţionează să desfăşoare după data de 1 august 2010 operaţiuni intracomunitare de natura celor prevăzute la art. 158^2 alin. (1) din Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare, trebuie să solicite organelor fiscale competente �nscrierea �n Registrul operatorilor intracomunitari, potrivit prevederilor art. 158^2 din Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) �n cazul aprobării de către organul fiscal competent a cererilor depuse p�nă la data de 1 august 2010 de către persoanele prevăzute la alin. (2), data �nregistrării �n Registrul operatorilor intracomunitari va fi data de 1 august 2010. �n cazul aprobării de către organul fiscal competent a cererilor depuse după data de 1 august 2010 de persoanele prevăzute la alin. (2), data �nregistrării �n Registrul operatorilor intracomunitari va fi data comunicării deciziei �n condiţiile prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Cererile vor fi soluţionate �n termenul şi �n condiţiile prevăzute la art. 158^2 din Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare.
(4) �ncep�nd cu data de 1 august 2010, pentru realizarea schimbului de informaţii �n domeniul taxei pe valoarea adăugată cu statele membre ale Uniunii Europene, vor fi utilizate informaţiile din Registrul operatorilor intracomunitari."
"ART. III
Solicitările de �nscriere �n Registrul operatorilor intracomunitari se depun la organele fiscale competente �ncep�nd cu data publicării prezentei ordonanţe de urgenţă."
"ART. IV
(1) Prevederile art. I pct. 4, 21 şi 22 se aplică �ncep�nd cu data de 1 iulie 2010.
(2) Autorizaţiile deţinute de antrepozitarii autorizaţi pentru antrepozitele fiscale de depozitare produse accizabile, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. I pct. 5, �şi �ncetează valabilitatea la data de 1 septembrie 2010.
(3) Antrepozitarii autorizaţi pentru producţia de produse energetice şi antrepozitarii autorizaţi pentru producţia de ţigarete, inclusiv persoanele afiliate acestora, prevăzuţi la art. I pct. 5, care la data intrării �n vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă deţin mai mult de 8 antrepozite fiscale de depozitare de produse energetice şi mai mult de două antrepozite fiscale de depozitare ţigarete, au obligaţia ca �n termen de 10 zile lucrătoare de la intrarea �n vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă să comunice Comisiei pentru autorizarea operatorilor de produse supuse accizelor lista antrepozitelor fiscale de depozitare, �n număr de maximum 8, respectiv două, pentru care se intenţionează reautorizarea acestora.
(4) După 48 de ore de la data intrării �n vigoare a prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. I pct. 5, se interzice deplasarea produselor accizabile �n regim suspensiv de accize către antrepozite fiscale de depozitare.
(5) Antrepozitarii autorizaţi care la data intrării �n vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă deţin autorizaţii valabile, care au depăşit perioada de 3 ani �n cazul contribuabililor mari şi mijlocii stabiliţi conform reglementărilor �n vigoare şi, respectiv, de un an �n celelalte cazuri de la data de �ncepere a valabilităţii autorizaţiei şi doresc să �şi continue activitatea ca antrepozitar autorizat, au obligaţia de a solicita reautorizarea p�nă la data de 31 august 2010 inclusiv, �n condiţiile prevăzute �n Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotăr�rea Guvernului nr. 44/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
(6) Antrepozitarii autorizaţi care deţin autorizaţii valabile la data intrării �n vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, a căror valabilitate, p�nă la data de 31 august 2010, nu depăşeşte 3 ani �n cazul contribuabililor mari şi mijlocii şi, respectiv, un an �n cazul contribuabililor mici de la data de �ncepere a valabilităţii autorizaţiei, au obligaţia de a se conforma prevederilor art. I pct. 13, 15 şi 17 p�nă la data de 31 august 2010 inclusiv.
(7) Nerespectarea prevederilor alin. (5) şi (6) atrage revocarea autorizaţiilor de antrepozit fiscal."
7. A se vedea şi prevederile art. II şi art. III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 58/2010 (), cu modificările ulterioare.
"ART. II
La calculul c�ştigului net şi al impozitului pe venit aferent �n cazul transferului titlurilor de valoare, altele dec�t părţile sociale şi valorile mobiliare �n cazul societăţilor �nchise, pentru anul 2010, se aplică următoarele reguli:
1. Pentru perioada 1 ianuarie 2010 - 30 iunie 2010 se determină c�ştigul net/pierderea netă aferent/aferentă acestei perioade �n funcţie de perioada de deţinere şi se asimilează c�ştigului net anual/pierderii nete anuale. Impozitul se determină prin aplicarea cotelor de impunere de 1% şi, respectiv, 16% la c�ştigul net aferent perioadei, asimilat c�ştigului net anual.
2. Pierderea netă aferentă perioadei 1 ianuarie 2010 - 30 iunie 2010 asimilată pierderii nete anuale se compensează cu c�ştigul net asimilat c�ştigului net anual aferent perioadei 1 iulie 2010 - 31 decembrie 2010. Dacă �n urma compensării rezultă pierdere, aceasta se reportează numai asupra c�ştigului net anual impozabil aferent anului 2011.
3. Obligaţiile fiscale sunt cele �n vigoare �n perioada respectivă.
4. Pentru perioada 1 iulie 2010 - 31 decembrie 2010 prevederile art. 66 alin. (5), (5^1) şi (6) şi art. 67 alin. (3) lit. a) şi a^1) şi alin. (5) se vor aplica corespunzător �ncep�nd cu 1 iulie 2010."
"ART. III
(1) Orice venituri de natură profesională, altele dec�t cele salariale, se impozitează cu cota de impozit pe venit.
(2) �n sistemul public de pensii şi �n sistemul asigurărilor pentru şomaj, prin venituri de natură profesională, altele dec�t cele de natură salarială, �n sensul prezentei ordonanțe de urgenţă, se �nţelege acele venituri realizate din drepturi de autor şi drepturi conexe definite potrivit art. 7 alin. (1) pct. 131 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, şi/sau venituri rezultate din activităţi profesionale desfăşurate �n baza contractelor/convenţiilor �ncheiate potrivit Codului civil, precum şi contractele civile şi cele de colaborare �ncheiate �n temeiul prevederilor art. 38 alin. (6) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată, cu modificările ulterioare, respectiv art. 18 din Legea nr. 53/1991 privind indemnizaţiile şi celelalte drepturi ale senatorilor şi deputaţilor, precum şi salarizarea personalului din aparatul Parlamentului Rom�niei, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Asupra acestor venituri se datorează contribuţiile individuale de asigurări sociale şi asigurări pentru şomaj.
(3) Persoanele fizice care realizează venituri de natură profesională, pentru care, potrivit prezentei ordonanţe de urgenţă, se datorează şi se plăteşte contribuţia individuală de asigurări sociale şi contribuţia individuală de asigurări pentru şomaj, sunt considerate asigurate obligatoriu, prin efectul legii, �n sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, precum şi �n sistemul asigurărilor pentru şomaj şi beneficiază de prestaţiile prevăzute de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi de indemnizaţie de şomaj �n condiţiile Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare.
(4) Prevederile alin. (3) cu privire la statutul de asigurat obligatoriu, prin efectul legii, �n sistemul asigurărilor pentru şomaj nu se aplică persoanelor pentru care la data intrării �n vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se prevede, potrivit Legii nr. 76/2002, cu modificările şi completările ulterioare, că asigurarea �n sistemul asigurărilor pentru şomaj este facultativă şi care deţin statutul de asigurat �n acest sistem �n temeiul unui contract de asigurare pentru şomaj, cu excepţia cazului �n care aceste persoane renunţă la contractul de asigurare.
(5) Persoanelor asigurate �n alte sisteme, neintegrate sistemului public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, şi persoanelor care au calitatea de pensionari nu le sunt aplicabile prevederile alin. (2).
(6) Persoanele care, �n mod ocazional, realizează, pe l�ngă veniturile de natură salarială, şi venituri de natură profesională definite la art. 7 alin. (1) pct. 13^1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, nu datorează contribuţiile individuale şi pentru aceste venituri de natură profesională.
(7) Persoanele care, �n mod ocazional, realizează exclusiv venituri de natură profesională definite la art. 7 alin. (1) pct. 13^1 din Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare, datorează contribuţiile prevăzute la alin. (2). �n această situaţie baza de calcul anuală nu poate depăşi de 5 ori salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
(8) Persoanele care realizează, cu caracter de regularitate, pe l�ngă veniturile de natură salarială, şi venituri de natură profesională definite la art. 7 alin. (1) pct. 13^1 din Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare, datorează contribuţiile individuale şi pentru aceste venituri de natură profesională la baza de calcul astfel cum este prevăzută la alin. (17).
(9) Persoanele care realizează, cu caracter de regularitate, exclusiv venituri de natură profesională definite la art. 7 alin. (1) pct. 13^1 din Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare, datorează contribuţiile prevăzute la alin. (2) la baza de calcul astfel cum este prevăzută la alin. (17).
(10) �n sensul alin. (6) şi (7), prin venituri realizate �n mod ocazional se �nţelege acele venituri realizate ca urmare a desfăşurării unei activităţi, �n mod sporadic, fără a avea un caracter de regularitate.
(11) Obligaţia declarării, calculării, reţinerii şi plăţii contribuţiilor individuale de asigurări sociale şi de asigurări pentru şomaj, corespunzătoare veniturilor prevăzute la alin. (2), revine plătitorului de venit.
(12) Prevederile Legii nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 76/2002, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la obligaţiile angajatorilor �n ceea ce priveşte declararea, calcularea, reţinerea şi plata contribuţiilor de asigurări sociale, respectiv a contribuţiilor de asigurări pentru şomaj, precum şi sancţiunile corelative �n cazul nerespectării acestora se aplică �n mod corespunzător şi obligaţiei prevăzute la alin. (11).
(13) Plătitorii de venit au obligaţia de a depune, lunar, p�nă la data de 25 a lunii următoare celei �n care s-au plătit veniturile de natură profesională, c�te o declaraţie privind evidenţa nominală a persoanelor care realizează venituri de natură profesională, altele dec�t cele de natură salarială.
(14) Declaraţiile prevăzute la alin. (13) se depun la casele teritoriale de pensii, respectiv la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene, precum şi a municipiului Bucureşti, �n a căror rază teritorială �şi are sediul plătitorul de venit.
(15) Plătitorii de venit nu au obligaţia declarării, calculării, reţinerii şi plăţii contribuţiilor individuale de asigurări pentru şomaj şi de asigurări sociale, corespunzătoare veniturilor profesionale plătite, persoanelor prevăzute la alin. (4) care deţin statutul de asigurat �n temeiul unui contract de asigurare pentru şomaj, precum şi persoanelor prevăzute la alin. (5), după caz.
(16) Persoanele prevăzute la alin. (3) au obligaţia de a dovedi plătitorului de venit că fac parte din categoria persoanelor prevăzute la alin. (4) care deţin statutul de asigurat �n temeiul unui contract de asigurare pentru şomaj, precum şi din categoria celor prevăzute la alin. (5).
(17) Baza lunară de calcul la care se datorează contribuţiile individuale de asigurări sociale şi de asigurări pentru şomaj este:
a) venitul brut diminuat cu cota de cheltuială prevăzută la art. 50 alin. (1) lit. a) sau, după caz, la art. 50 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare, pentru veniturile din drepturi de autor şi drepturi conexe;
b) venitul brut, pentru veniturile din activitatea desfăşurată �n baza contractelor/convenţiilor �ncheiate potrivit Codului civil.
(18) Baza lunară de calcul la care se datorează contribuţiile individuale de asigurări sociale şi asigurări pentru şomaj nu poate depăşi �n cursul unei luni calendaristice echivalentul a de 5 ori salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
(19) Cotele contribuţiilor individuale prevăzute la alin. (2) sunt cele stabilite de legea bugetului asigurărilor sociale de stat, pentru contribuţia individuală de asigurări sociale şi pentru contribuţia individuală de asigurări pentru şomaj.
(20) Persoanele care realizează veniturile prevăzute la alin. (2) datorează contribuţia individuală de asigurări sociale şi dacă se regăsesc �n situaţia menţionată la art. 5 alin. (1) pct. I şi II din Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare.
(21) Persoanele care realizează veniturile prevăzute la alin. (2) datorează contribuţia individuală de asigurări pentru şomaj şi �n situaţia �n care se regăsesc la art. 19 din Legea nr. 76/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
(22) Contribuţiile individuale de asigurări sociale şi de asigurări pentru şomaj se virează �n conturi distincte stabilite cu această destinaţie şi comunicate de Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale şi de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă.
(23) Pentru perioadele �n care s-au datorat şi s-au plătit contribuţiile individuale de asigurări sociale, numărul de puncte realizat lunar �n sistemul public de pensii se calculează potrivit art. 78 din Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, la care se aplică coeficientul rezultat ca raport �ntre cota de contribuţie individuală de asigurări sociale şi cota de contribuţie de asigurări sociale aprobată pentru locurile de muncă �n condiţii normale.
(24) Pentru persoanele care realizează venituri de natură profesională prevăzute la alin. (2), stagiul de cotizare �n sistemul public de pensii se constituie din toate perioadele pentru care s-a datorat şi s-a plătit contribuţia individuală de asigurări sociale, conform prezentei ordonanţe de urgenţă.
(25) Perioadele �n care s-au datorat şi s-au plătit contribuţiile individuale de asigurări pentru şomaj �n conformitate cu prevederile prezentului articol constituie stagiu de cotizare �n sistemul asigurărilor pentru şomaj.
(26) Veniturile de natură profesională prevăzute la alin. (2) pentru care se datorează şi se plătesc contribuţiile individuale de asigurări pentru şomaj se iau �n calcul la stabilirea cuantumului indemnizaţiei de şomaj, potrivit legii, prin aplicarea asupra acestora a unui coeficient rezultat ca raport �ntre cota de contribuţie individuală de asigurări pentru şomaj şi cota de contribuţie datorată la bugetul asigurărilor pentru şomaj, potrivit legii, de către persoanele asigurate �n baza contractului de asigurare pentru şomaj.
(27) Sumele reprezent�nd contribuţii achitate �n plus ca urmare a depăşirii plafonului prevăzut la alin. (18) se restituie sau se compensează, la cererea asiguratului, depusă la casele teritoriale de pensii, respectiv la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti. Aceste instituţii au obligaţia de a transmite cererile asiguraţilor către Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale şi, după caz, la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Restituirea şi/sau compensarea se fac de Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale şi, după caz, de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, prin structurile lor teritoriale, �n conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(28) �n măsura �n care aplicarea prezentelor prevederi impune emiterea de instrucţiuni cu privire la contribuţia individuală de asigurări sociale, respectiv contribuţia individuală de asigurări pentru şomaj, acestea vor fi emise prin ordin comun al ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale şi al ministrului finanţelor publice."
8. A se vedea şi prevederile art. III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2010
"ART. III
(1) Prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă se aplică pentru veniturile de natura celor prevăzute la art. II din prezenta ordonanţă de urgenţă, plătite după data intrării �n vigoare a acesteia.
(2) Contribuţiile individuale de asigurări sociale şi de asigurări pentru şomaj plătite anterior datei intrării �n vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, �n baza prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi alte măsuri financiar-fiscale şi a Normelor metodologice de aplicare a prevederilor art. III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 58/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi alte măsuri financiar-fiscale, aprobate prin Hotăr�rea Guvernului nr. 791/2010, sunt considerate obligaţii achitate şi nu mai fac obiectul prezentei ordonanţe de urgenţă.
(3) Perioada pentru care persoanele prevăzute la art. III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 58/2010 au datorat şi au plătit contribuţiile individuale de asigurări sociale şi de asigurări de şomaj, potrivit prevederilor legale �n vigoare p�nă la data intrării �n vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, constituie stagiu de cotizare �n aceste sisteme de asigurări.
(4) La data intrării �n vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se abrogă anexa nr. 2 la Hotăr�rea Guvernului nr. 791/2010 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotăr�rea Guvernului nr. 44/2004, precum şi pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor art. III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 58/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi alte măsuri financiar-fiscale, publicată �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea I, nr. 542 din 3 august 2010.
(5) Orice dispoziţii contrare prezentei ordonanţe de urgenţă se abrogă."
ART. 7.
1. O activitate poate fi reconsiderată, potrivit criteriilor prevăzute la art. 7 alin. (1) pct. 2.1 din Codul fiscal, ca activitate dependentă, �n cazul �n care raportul juridic �n baza căruia se desfășoară activitatea nu reflectă conţinutul economic al acestuia. Activităţile desfășurate �n mod independent, �n condiţiile legii, care generează venituri din profesii libere, precum și drepturile de autor și drepturile conexe definite potrivit prevederilor Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, cu modificările și completările ulterioare, nu pot fi reconsiderate ca activităţi dependente potrivit prevederilor art. 7 alin. (1) pct. 2.1 și 2.2 din Codul fiscal.
1^1. Prin centrul intereselor vitale se �nţelege statul cu care relaţiile personale şi economice ale persoanei fizice sunt mai apropiate. Astfel, se va acorda atenţie familiei sale, soţului/soţiei, copilului/copiilor, persoanelor aflate �n �ntreţinerea persoanei fizice şi care sosesc �n Rom�nia �mpreună cu aceasta, relaţiilor sale economice şi relaţiilor sale sociale. Prin relaţii economice se poate �nţelege: angajat al unui angajator rom�n, implicarea �ntr-o activitate de afaceri �n Rom�nia, conturi la bănci �n Rom�nia, carduri de credit/debit la bănci �n Rom�nia. Prin relaţii sociale se poate �nţelege: membru �ntr-o organizaţie caritabilă, religioasă, participări la activităţi culturale sau de altă natură.
Norme metodologice:
ART. 8.
2. Sintagma loc prin care se desfășoară integral sau parţial activitatea acoperă orice fel de clădiri, echipamente sau instalaţii utilizate pentru desfășurarea activităţii nerezidentului, indiferent dacă acestea sunt ori nu utilizate exclusiv �n acest scop. Un loc de activitate există și acolo unde nu sunt construite sau nu sunt necesare clădiri pentru desfășurarea activităţii nerezidentului, ci dispune doar de un spaţiu. Nu este important dacă clădirile, echipamentele sau instalaţiile sunt deţinute �n proprietate, sunt �nchiriate ori se găsesc �n alt fel la dispoziţia nerezidentului. Un loc de activitate poate fi constituit de o tarabă �n piaţă sau locul de activitate poate fi situat �n clădirea unei alte societăţi, atunci c�nd un nerezident are �n permanenţă la dispoziţie anumite clădiri sau părţi ale acestora, deţinute �n proprietate de altă societate.
3. Este suficient ca un nerezident să aibă la dispoziţia sa un spaţiu utilizat pentru activităţi economice pentru ca acesta să constituie un loc de activitate, nefiind necesar niciun drept legal de utilizare a respectivului spaţiu.
4. Deși nu este necesar niciun drept legal oficial de utilizare a unui anumit spaţiu pentru ca locul respectiv să constituie sediu permanent, simpla prezenţă a unui nerezident �ntr-o anumită locaţie nu �nseamnă că locaţia respectivă se găsește la dispoziţia acelui nerezident. Acest principiu este ilustrat de următoarele situaţii �n care reprezentanţi ai unui nerezident sunt prezenţi �n spaţiile unei alte societăţi:
a) Un v�nzător care �și vizitează cu regularitate un client principal pentru a primi comenzi și se �nt�lnește cu directorul de achiziţii �n biroul acestuia. �n acest caz, clădirea clientului nu se află la dispoziţia societăţii pentru care lucrează v�nzătorul și nu constituie un loc fix de activitate prin care se desfășoară activităţile nerezidentului. Cu toate acestea, �n funcţie de situaţia existentă, se poate aplica art. 8 alin. (5) din Codul fiscal pentru a considera că există un sediu permanent.
b) Un angajat al unei societăţi căruia i se permite, pe o perioadă lungă de timp, să utilizeze un birou �n sediul unei alte societăţi pentru a asigura respectarea de către societatea din urmă a obligaţiilor asumate prin contractul �ncheiat cu prima societate. �n acest caz, angajatul desfășoară activităţi legate de obiectul primei societăţi, iar biroul ce se găsește la dispoziţia sa �n sediul celeilalte societăţi va constitui un sediu permanent al angajatorului său, dacă biroul este pus la dispoziţia sa pe o perioadă de timp suficient de lungă pentru a constitui un �loc de activitate� și dacă activităţile efectuate acolo depășesc activităţile precizate �n art. 8 alin. (4) din Codul fiscal.
c) O societate de transport rutier care folosește zilnic o perioadă scurtă de timp o platformă de livrare din depozitul clientului său, pentru a livra mărfuri achiziţionate de acel client. �n acest caz, prezenţa societăţii de transport rutier la platforma de livrare este de scurtă durată și societatea nu poate considera că acel loc se află la dispoziţia sa și constituie un sediu permanent al societăţii.
d) Un zugrav care, timp de 2 ani, petrece 3 zile pe săptăm�nă �ntr-o clădire mare de birouri ce aparţine principalului lui client. �n acest caz, prezenţa zugravului �n acea clădire de birouri �n care �și desfășoară activitatea, respectiv zugrăvește, constituie un sediu permanent al zugravului.
5. Cuvintele �prin care� trebuie să se aplice �n toate situaţiile �n care activităţile economice sunt desfășurate �ntr-o anumită locaţie ce este la dispoziţia societăţii �n acest scop. Astfel, se va considera că o societate angajată pentru pavarea unui drum �și desfășoară activitatea �prin� locaţia �n care are loc activitatea.
6. Locul de activitate trebuie să fie �fix�, astfel �nc�t să existe o legătură �ntre locul de activitate și un anumit punct geografic. Nu este importantă perioada de timp �n care o societate a unui stat contractant operează �n celălalt stat contractant dacă nu face acest lucru �ntr-un loc distinct, dar nu �nseamnă că echipamentul ce constituie locul de activitate trebuie să fie efectiv fixat pe sol. Este suficient ca echipamentul să răm�nă �ntr-un anumit loc. Atunci c�nd activităţile economice ale unei societăţi sunt deplasate �ntre locaţii �nvecinate, pot exista dificultăţi �n a stabili dacă există un singur �loc de activitate�. Dacă există mai multe locuri de activitate și dacă celelalte condiţii ale sediului permanent sunt �ndeplinite, la fiecare dintre aceste locuri, societatea va avea mai multe sedii permanente. Se consideră că există un singur loc de activitate atunci c�nd o anumită locaţie, �n interiorul căreia sunt deplasate activităţile, poate fi identificată ca form�nd un tot unitar din punct de vedere comercial și geografic, �n ceea ce privește activitatea respectivă. Acest principiu poate fi ilustrat prin exemple:
a) O mină constituie un singur loc de activitate, chiar dacă activităţile pot fi deplasate dintr-o locaţie �n alta �n interiorul acelei mine, deoarece mina respectivă constituie o singură unitate geografică și comercială din punct de vedere al activităţii miniere. Un �hotel de birouri� �n care o firmă de consultanţă �nchiriază �n mod regulat diferite birouri este considerat ca fiind un singur loc de activitate pentru acea firmă, deoarece, �n acest caz, clădirea constituie un tot unitar din punct de vedere geografic, iar hotelul este unicul loc de activitate al acelei firme de consultanţă. O stradă pietonală, o piaţă deschisă sau un t�rg �n care �și fixează standul un comerciant reprezintă unicul loc de activitate al respectivului comerciant.
b) Faptul că activităţile pot fi desfășurate �ntr-o zonă geografică limitată nu are ca rezultat considerarea acelei zone geografice ca fiind loc unic de activitate. Astfel, atunci c�nd un zugrav lucrează succesiv �n cadrul unei serii de contracte fără legătură �ntre ele pentru mai mulţi clienţi diferiţi, �ntr-o clădire mare de birouri, fără să existe contract pentru un proiect complex de zugrăvire a clădirii, clădirea nu este considerată ca unic loc de activitate. Dacă �nsă un zugrav efectuează, �n cadrul unui singur contract, lucrări �n toată clădirea pentru un singur client, acest contract reprezintă un singur proiect și clădirea �n ansamblul său este un singur loc de activitate pentru lucrările de zugrăvit, deoarece constituie un tot unitar din punct de vedere comercial și geografic.
c) O zonă �n care activităţile sunt desfășurate ca parte a unui
singur proiect ce constituie un tot unitar din punct de vedere comercial și care nu �ntrunește aceleași condiţii din punct de vedere geografic nu constituie un loc unic de activitate. Astfel, atunci c�nd un consultant lucrează �n diferite sucursale din locaţii diferite �n cadrul unui singur proiect de instruire profesională a angajaţilor unei bănci, fiecare sucursală este considerată separat. Dacă �nsă respectivul consultant se deplasează dintr-un birou �n altul �n cadrul aceleiași sucursale, se va considera că el răm�ne �n același loc de activitate. Locaţia unică a sucursalei se �ncadrează �n condiţia de tot unitar din punct de vedere geografic, situaţie care lipsește �n cazul �n care consultantul se deplasează �ntre sucursale aflate �n locaţii diferite.
7. Deoarece locul de activitate trebuie să fie fix, se consideră sediu permanent dacă acel loc de activitate are un anumit grad de permanenţă. Se consideră astfel că există un sediu permanent atunci c�nd locul de activitate a fost menţinut pe o perioadă mai lungă de 6 luni. Astfel, �n cazul activităţilor a căror natură este repetitivă, fiecare perioadă �n care este utilizat locul de activitate trebuie analizată �n combinaţie cu numărul de ocazii �n care s-a utilizat respectivul loc, care se pot �ntinde pe un număr de ani. Un loc de activitate poate totuși să constituie un sediu permanent chiar dacă există doar pentru o perioadă scurtă de timp. Astfel:
a) �ntreruperile temporare de activitate nu determină �ncetarea existenţei sediului permanent. C�nd un anumit loc de activitate este utilizat numai �n intervale scurte de timp, dar aceste utilizări au loc cu regularitate pe perioade lungi, locul de activitate nu trebuie considerat ca fiind de natură strict temporară.
b) De asemenea, �n situaţiile �n care un loc de activitate este utilizat pe perioade foarte scurte de timp de un număr de societăţi similare conduse de aceeași persoană sau de persoane asociate. �n această situaţie se evită considerarea locului de activitate ca fiind utilizat altfel dec�t �n scopuri temporare de fiecare dintre societăţi.
c) Atunci c�nd un loc de activitate care a fost la �nceput conceput pentru a fi utilizat pe o perioadă de timp scurtă, �nc�t nu constituia sediu permanent, dar este �n realitate menţinut mai mult, devine un loc fix de activitate și se transformă retroactiv �n sediu permanent. Un loc de activitate poate de asemenea constitui un sediu permanent de la �nfiinţarea sa chiar dacă a existat, �n practică, doar pe o perioadă scurtă de timp, dacă acesta a fost prematur lichidat datorită unor situaţii deosebite, cum ar fi eșecul investiţiei.
8. Pentru ca un loc de activitate să constituie sediu permanent, societatea ce �l utilizează trebuie să �și desfășoare integral sau parţial activităţile prin acel loc de activitate. Activitatea nu trebuie să fie permanentă �n sensul că nu există �ntreruperi ale operaţiunilor, ci operaţiunile trebuie desfășurate cu regularitate.
9. Atunci c�nd activele corporale, precum utilajele, echipamentele industriale, comerciale sau știinţifice, clădirile, ori activele necorporale, precum brevetele, procedurile și alte proprietăţi similare, sunt �nchiriate sau acordate �n leasing unor terţi printr-un loc fix de activitate menţinut de o societate a unui stat contractant �n celălalt stat, această activitate va conferi, �n general, locului de activitate caracterul de sediu permanent. Același lucru este valabil și atunci c�nd printr-un loc fix de activitate este furnizat capital. Dacă o societate a unui stat �nchiriază sau acordă �n leasing utilaje, echipamente, clădiri sau proprietăţi necorporale unei societăţi a celuilalt stat fără ca pentru această �nchiriere să menţină un loc fix de activitate �n celălalt stat, atunci utilajele, echipamentele, clădirea sau proprietăţile necorporale �nchiriate nu constituie un sediu permanent al locatorului, cu condiţia ca obiectul contractului să fie limitat la simpla �nchiriere a utilajelor sau echipamentelor. Acesta este și cazul c�nd locatorul furnizează personal, ulterior instalării, pentru a opera echipamentul, cu condiţia ca responsabilitatea acestuia să fie limitată la operarea și �ntreţinerea echipamentului sub conducerea, responsabilitatea și controlul locatarului. Dacă personalul are responsabilităţi mai largi, cum ar fi participarea la deciziile privind lucrările �n care va fi utilizat echipamentul, sau dacă operează, asigură service, inspectează și �ntreţine echipamentul sub responsabilitatea și controlul locatorului, atunci activitatea locatorului poate depăși simpla �nchiriere a echipamentului și poate constitui o activitate antreprenorială. �n acest caz se consideră că există un sediu permanent dacă este �ndeplinit criteriul permanenţei.
10. Activitatea unei societăţi este desfășurată �n principal de către antreprenor sau de către personal aflat �ntr-o relaţie de angajare retribuită cu societatea. Acest personal include angajaţi și alte persoane care primesc instrucţiuni de la societate ca agenţi dependenţi. Prerogativele acestui personal �n relaţiile sale cu terţii sunt irelevante. Nu are nicio importanţă dacă agentul dependent este autorizat sau nu să �ncheie contracte, dacă lucrează la locul fix de activitate. Un sediu permanent este considerat și dacă activitatea societăţii este desfășurată �n principal cu ajutorul echipamentului automatizat, activităţile personalului fiind limitate la montarea, operarea, controlarea și �ntreţinerea acestui echipament. Deci, mașinile cu c�știguri, automatele cu v�nzare și celelalte echipamente similare instalate de o societate a unui stat �n celălalt stat constituie un sediu permanent �n funcţie de desfășurarea de către societate și a altor activităţi �n afară de instalarea iniţială a mașinilor. Nu există un sediu permanent atunci c�nd societatea doar instalează mașinile și apoi le �nchiriază altor societăţi. Un sediu permanent există atunci c�nd societatea care instalează mașinile se ocupă pe cont propriu și de operarea acestora și de �ntreţinerea lor. Același lucru este valabil și atunci c�nd mașinile sunt operate și �ntreţinute de un agent dependent al societăţii.
11. Un sediu permanent există imediat ce societatea �ncepe să �și desfășoare activitatea printr-un loc fix de activitate. Acesta este cazul atunci c�nd societatea pregătește activitatea pentru care va servi permanent locul de activitate. Perioada de timp �n care locul fix de activitate este �nfiinţat de către societate nu trebuie luată �n calcul, cu condiţia ca această activitate să difere substanţial de activitatea pentru care va servi permanent locul de activitate. Sediul permanent va �nceta să existe odată cu renunţarea la locul fix de activitate sau odată cu �ncetarea oricărei activităţi desfășurate prin acesta, respectiv atunci c�nd toate actele și măsurile ce au legătură cu activităţile anterioare ale sediului permanent sunt �ncheiate, cum ar fi finalizarea tranzacţiilor curente, �ntreţinerea și repararea utilajelor. O �ntrerupere temporară a operaţiunilor nu poate fi privită �nsă ca o �ncetare a activităţii. Dacă locul fix de activitate este �nchiriat unei alte societăţi, acesta va servi �n mod normal numai activităţilor acelei societăţi, și nu activităţilor locatorului; �n general, sediul permanent al locatorului �ncetează să existe, cu excepţia situaţiilor �n care acesta continuă să �și desfășoare activitatea pe cont propriu prin locul fix de activitate.
12. Deși o locaţie �n care echipamentul automat este operat de către o societate poate constitui un sediu permanent �n ţara �n care este situat, trebuie făcută o distincţie �ntre un computer, ce poate fi instalat �ntr-o locaţie astfel �nc�t �n anumite condiţii poate constitui sediu permanent, și datele și software-ul utilizat de respectivul echipament sau stocat pe el. Astfel, un site web internet, care reprezintă o combinaţie de software și date electronice, nu constituie un activ corporal, nu are o locaţie care să poată constitui un �loc de activitate� și nu există �un amplasament, cum ar fi clădiri sau, �n unele cazuri, echipamente sau utilaje� �n ceea ce privește software-ul și datele ce constituie site-ul web. Serverul pe care este stocat acel site web și prin intermediul căruia acesta este accesibil este un echipament ce are o locaţie fizică și locaţia fizică poate constitui un �loc fix de activitate� al societăţii care operează serverul.
13. Distincţia dintre site-ul web și serverul pe care acesta este stocat și utilizat este importantă, deoarece societatea care operează serverul poate fi diferită de societatea care desfășoară activităţi prin site-ul web. Este frecventă situaţia ca un site web prin care o societate desfășoară activităţi să fie găzduit pe serverul unui furnizor de servicii internet. Deși onorariile plătite unui furnizor de servicii internet �n cadrul acestui aranjament pot avea la bază dimensiunea spaţiului pe disc utilizat pentru a stoca software-ul și datele necesare site-ului web, prin aceste contracte serverul și locaţia acestuia nu sunt la dispoziţia societăţii, chiar dacă respectiva societate a putut să stabilească că site-ul său web va fi găzduit pe un anumit server dintr-o anumită locaţie. �n acest caz, societatea nu are nicio prezenţă fizică �n locaţia respectivă, deoarece site-ul web nu este corporal. �n aceste cazuri nu se poate considera că respectiva societate a dob�ndit un loc de activitate prin aranjamentul de găzduire a site-ului. �n cazul �n care societatea care desfășoară activităţi printr-un site web are serverul la dispoziţia sa, aceasta deţine �n proprietate sau �nchiriază serverul pe care este stocat și utilizat site-ul web și operează acest server, locul �n care se află serverul constituie un sediu permanent al societăţii dacă sunt �ndeplinite celelalte condiţii ale art. 8 din Codul fiscal.
14. Computerul �ntr-o anumită locaţie poate constitui un sediu permanent numai dacă �ndeplinește condiţia de a fi fix. �n cazul unui server, nu este relevantă posibilitatea ca serverul să fie deplasat, ci dacă acesta este �n realitate deplasat sau nu. Pentru ca un server să constituie un loc de activitate fix, el trebuie să fie amplasat �ntr-un anumit loc pe o perioadă de timp suficientă pentru a fi considerat fix.
15. Pentru a se stabili dacă activitatea unei societăţi este desfășurată integral sau parţial printr-un astfel de echipament trebuie să se analizeze de la caz la caz dacă datorită acestui echipament societatea are la dispoziţie facilităţi acolo unde sunt �ndeplinite funcţiile de activitate ale societăţii.
16. Atunci c�nd o societate operează un computer �ntr-o anumită locaţie, poate exista un sediu permanent chiar dacă nu este necesară prezenţa niciunui angajat al societăţii �n locaţia respectivă pentru a opera computerul. Prezenţa personalului nu este necesară pentru a se considera că o societate �și desfășoară activităţile parţial sau total �ntr-o locaţie, atunci c�nd nu se impune prezenţa personalului pentru a desfășura activităţi �n acea locaţie. Această situaţie se aplică comerţului electronic �n aceeași măsură �n care se aplică și altor activităţi �n care echipamentul funcţionează automat, cum ar fi �n cazul echipamentului automat de pompare utilizat �n exploatarea resurselor naturale.
17. Un alt aspect este cel legat de faptul că nu se poate considera că există un sediu permanent atunci c�nd operaţiunile de comerţ electronic desfășurate prin computer �ntr-o anumită locaţie dintr-o ţară sunt limitate la activităţile pregătitoare sau auxiliare descrise �n art. 8 alin. (4) din Codul fiscal. Pentru a se stabili dacă anumite activităţi efectuate �ntr-o astfel de locaţie intră sub incidenţa art. 8 alin. (4) din Codul fiscal, ele trebuie analizate de la caz la caz, ţin�nd seama de diversele funcţii �ndeplinite de societate prin respectivul echipament. Activităţile ce sunt �n general privite ca fiind activităţi pregătitoare sau auxiliare includ �n special:
a) furnizarea unei legături de comunicaţii � foarte asemănătoare cu o linie telefonică � �ntre furnizori și clienţi;
b) publicitatea pentru bunuri sau servicii;
c) transmiterea informaţiilor printr-un server-oglindă �n scopuri de securitate și eficienţă;
d) culegerea de date de piaţă pentru societate;
e) furnizarea de informaţii.
18. Există un sediu permanent c�nd aceste funcţii constituie partea esenţială și semnificativă a activităţii de afaceri a societăţii sau c�nd alte funcţii centrale ale societăţii sunt realizate prin computer, echipamentul constituind un loc fix de activitate al societăţii, �ntruc�t aceste funcţii depășesc activităţile prevăzute la art. 8 alin. (4) din Codul fiscal.
19. Funcţiile centrale ale unei anumite societăţi depind de natura activităţii desfășurate de respectiva societate. Unii furnizori de servicii internet au ca obiect de activitate operarea serverelor lor �n scopul găzduirii site-urilor web sau a altor aplicaţii pentru alte societăţi. Pentru acești furnizori de servicii internet, operarea serverelor ce oferă servicii clienţilor reprezintă o componentă a activităţii comerciale ce nu este considerată o activitate pregătitoare sau auxiliară. �n cazul unei societăţi denumite �e-tailer� sau �e-comerciant� ce are ca activitate v�nzarea de produse prin internet și nu are ca obiect de activitate operarea serverelor, efectuarea serviciilor printr-o locaţie nu este suficientă pentru a concluziona că activităţile desfășurate �n acel loc sunt mai mult dec�t activităţi pregătitoare și auxiliare. �ntr-o astfel de situaţie trebuie să se analizeze natura activităţilor desfășurate din perspectiva activităţii derulate de societate. Dacă aceste activităţi sunt strict pregătitoare sau auxiliare faţă de activitatea de v�nzare de produse pe internet și locaţia este utilizată pentru a opera un server ce găzduiește un site web care, așa cum se �nt�mplă adesea, este utilizat exclusiv pentru promovare, pentru prezentarea catalogului de produse sau pentru furnizarea de informaţii potenţialilor clienţi, se aplică art. 8 alin. (4) din Codul fiscal și locaţia nu va constitui un sediu permanent. Dacă funcţiile tipice aferente v�nzării sunt realizate �n acea locaţie, cum ar fi prin �ncheierea contractului cu clientul, procesarea plăţii și livrarea produselor care sunt efectuate automat prin echipamentul amplasat �n acel loc, aceste activităţi nu pot fi considerate strict pregătitoare sau auxiliare.
20. �n ceea ce privește aplicarea art. 8 alin. (5) din Codul fiscal, pentru a stabili dacă un furnizor de servicii internet constituie un sediu permanent, atunci c�nd acesta oferă serviciul de a găzdui pe server site-urile web ale altor societăţi, se pune �ntrebarea dacă este aplicabil art. 8 alin. (5) din Codul fiscal. art. 8 alin. (5) din Codul fiscal nu se aplică deoarece furnizorii de servicii internet nu sunt consideraţi agenţi ai societăţilor cărora le aparţin site-urile web, deoarece aceștia nu au autoritatea de a �ncheia contracte �n numele acestor societăţi și nu �ncheie �n mod obișnuit astfel de contracte sau deoarece ei sunt consideraţi agenţi cu statut independent ce acţionează conform activităţii lor obișnuite, lucru evidenţiat și de faptul că ei găzduiesc site-uri web pentru societăţi diferite. Este de asemenea clar că �ntruc�t site-ul web prin care o societate �și desfășoară activitatea nu este �n sine o �persoană�, conform definiţiei prevăzute la art. 7 alin. (1) pct. 20 din Codul fiscal, art. 8 alin. (5) din Codul fiscal nu se poate aplica pentru a considera că există un sediu permanent, �n virtutea faptului că site-ul web este un agent al societăţii, �n sensul acelui alineat.
21. La definirea sediului permanent se au �n vedere comentariile la art. 5 �Sediu permanent� din Modelul convenţiei de evitare a dublei impuneri al Organizaţiei pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.
21^1. Prin sintagma �orice alte activităţi� din alin. (7^1) al art. 8 din Codul fiscal se �nţelege serviciile prestate �n Rom�nia, care generează venituri impozabile.
21^2. Atunci c�nd nu este �ncheiat contract �n formă scrisă, se �nregistrează documentele care justifică prestările efective de servicii pe teritoriul Rom�niei: situaţii de lucrări, procese-verbale de recepţie, rapoarte de lucru, studii de fezabilitate, studii de piaţă sau orice alte documente corespunzătoare.
Norme metodologice:
ART. 11.
22. Reconsiderarea evidenţelor, realizată de autoritatea fiscală �n scopul reflectării preţului de piaţă al bunurilor și serviciilor, se efectuează și la cealaltă persoană afiliată implicată.
23. La estimarea preţului de piaţă al tranzacţiilor se poate utiliza una dintre următoarele metode:
a) metoda comparării preţurilor;
b) metoda cost-plus;
c) metoda preţului de rev�nzare;
d) orice altă metodă recunoscută �n liniile directoare privind preţurile de transfer, emise de Organizaţia pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.
24. �n termeni generali, preţul de piaţă este determinat prin raportarea la tranzacţii comparabile necontrolate. O tranzacţie este necontrolată dacă se desfășoară �ntre persoane independente.
25. Metoda comparării preţurilor
Determinarea preţului de piaţă are la bază comparaţia preţului tranzacţiei analizate cu preţurile practicate de alte entităţi independente de aceasta, atunci c�nd sunt v�ndute produse sau servicii comparabile. Pentru transferul de bunuri, mărfuri sau servicii �ntre persoane afiliate, preţul de piaţă este acel preţ pe care l-ar fi convenit persoane independente, �n condiţiile existente pe pieţe, comparabile din punct de vedere comercial, pentru transferul de bunuri sau de mărfuri identice ori similare, �n cantităţi comparabile, �n același punct din lanţul de producţie și de distribuţie și �n condiţii comparabile de livrare și de plată. �n acest sens, pentru stabilirea valorii de piaţă se poate recurge la:
a) compararea preţurilor convenite �ntre persoane afiliate cu preţurile convenite �n relaţiile cu persoane independente, pentru tranzacţii comparabile (compararea internă a preţurilor);
b) compararea preţurilor convenite �ntre persoane independente, pentru tranzacţii comparabile (compararea externă a preţurilor). Pentru aplicarea metodei comparării preţurilor, preţul de piaţă al tranzacţiei este determinat prin compararea preţului de v�nzare al mărfurilor și serviciilor identice sau similare, v�ndute �n cantităţi comparabile, cu preţul de v�nzare al mărfurilor și al serviciilor supuse evaluării. �n cazul �n care cantităţile nu sunt comparabile, se utilizează preţul de v�nzare pentru mărfurile și serviciile identice sau similare, v�ndute �n cantităţi diferite. Pentru aceasta, preţul de v�nzare se corectează cu diferenţele �n plus sau �n minus care ar putea fi determinate de diferenţa de cantitate.
26. Metoda cost-plus
Pentru determinarea preţului pieţei, metoda se bazează pe majorarea costurilor principale cu o marjă de profit corespunzătoare domeniului de activitate al contribuabilului. Punctul de plecare pentru această metodă, �n cazul transferului de mărfuri sau de servicii �ntre persoane afiliate, este reprezentat de costurile producătorului sau ale furnizorului de servicii. Aceste costuri sunt stabilite folosindu-se aceeași metodă de calcul pe care persoana care face transferul �și bazează și politica de stabilire a preţurilor faţă de persoane independente. Suma care se adaugă la costul astfel stabilit va avea �n vedere o marjă de profit care este corespunzătoare domeniului de activitate al contribuabilului. �n acest caz, preţul de piaţă al tranzacţiei controlate reprezintă rezultatul adăugării profitului la costurile de mai sus. �n cazul �n care mărfurile sau serviciile sunt transferate printr-un număr de persoane afiliate, această metodă urmează să fie aplicată separat pentru fiecare stadiu, lu�ndu-se �n considerare rolul și activităţile concrete ale fiecărei persoane afiliate. Costul plus profitul furnizorului �ntr-o tranzacţie controlată va fi stabilit �n mod corespunzător prin referinţă la costul plus profitul aceluiași furnizor �n comparaţie cu tranzacţiile necontrolate. �n completare, metoda care poate fi folosită este costul plus profitul care a fost c�știgat �n tranzacţii comparabile de către o persoană independentă.
27. Metoda preţului de rev�nzare
�n cazul acestei metode preţul pieţei este determinat pe baza preţului de rev�nzare al produselor și serviciilor către entităţi independente, diminuat cu cheltuielile de v�nzare, alte cheltuieli ale contribuabilului și o marjă de profit. Această metodă se aplică pornindu-se de la preţul la care un produs cumpărat de la o persoană afiliată este rev�ndut unei persoane independente. Acest preţ (preţul de rev�nzare) este apoi redus cu o marjă brută corespunzătoare (marja preţului de rev�nzare), reprezent�nd valoarea din care ultimul v�nzător din cadrul grupului �ncearcă să �și acopere cheltuielile de v�nzare și alte cheltuieli de operare �n funcţie de operaţiunile efectuate (lu�nd �n considerare activele utilizate și riscul asumat) și să realizeze un profit corespunzător. �n acest caz, preţul de piaţă pentru transferul bunului �ntre entităţi afiliate este preţul care răm�ne după scăderea marjei brute și după ajustarea cu alte costuri asociate achiziţionării produsului. Marja preţului de rev�nzare a ultimului v�nzător �ntr-o tranzacţie controlată poate fi determinată prin referinţă la marja profitului de rev�nzare, pe care același ultim v�nzător o c�știgă pentru bunurile procurate și v�ndute �n cadrul tranzacţiilor necontrolate comparabile. De asemenea, se poate utiliza și marja profitului ultimei v�nzări realizate de o persoană independentă �n cadrul unor tranzacţii necontrolate comparabile. La stabilirea valorii marjei preţului de rev�nzare trebuie să se aibă �n vedere următoarele aspecte:
a) factorii referitori la perioada de timp dintre cumpărarea iniţială și rev�nzare, inclusiv cei referitori la schimbările survenite pe piaţă �n ceea ce privește cheltuielile, ratele de schimb și inflaţia;
b) modificările survenite �n starea și gradul de uzură al bunurilor ce fac obiectul tranzacţiei, inclusiv modificările survenite prin progresul tehnologic dintr-un anumit domeniu;
c) dreptul exclusiv al rev�nzătorului de a vinde anumite bunuri sau drepturi, care ar putea influenţa decizia asupra unei schimbări a marjei de preţ.
De regulă, metoda preţului de rev�nzare este utilizată �n cazul �n care cel care revinde nu majorează substanţial valoarea produsului. Metoda poate fi utilizată și atunci c�nd, �nainte de rev�nzare, bunurile mai sunt prelucrate și, �n aceste circumstanţe, se poate stabili marja adecvată.
28. �n sensul art. 11 alin. (2) lit. d) din Codul fiscal, prin alte metode recunoscute �n liniile directoare privind preţurile de transfer, emise de Organizaţia pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, se �nţelege metoda marjei nete și metoda �mpărţirii profitului.
29. Metoda marjei nete
Metoda marjei nete implică calcularea marjei nete a profitului, obţinută de o persoană �n urma uneia sau a mai multor tranzacţii cu persoane afiliate, și estimarea acestei marje pe baza nivelului obţinut de către aceeași persoană �n tranzacţii cu persoane independente sau pe baza marjei obţinute �n tranzacţii comparabile efectuate de persoane independente. Metoda marjei nete presupune efectuarea unei comparaţii �ntre anumiţi indicatori financiari ai persoanelor afiliate și aceiași indicatori ai persoanelor independente care activează �n cadrul aceluiași domeniu de activitate. �n utilizarea metodei marjei nete trebuie luate �n considerare diferenţele dintre persoanele ale căror marje sunt comparabile. �n acest sens vor fi avuţi �n vedere următorii factori: competitivitatea altor contribuabili de pe piaţă și a bunurilor echivalente, eficienţa și strategia de management, poziţia pe piaţă, diferenţa �n structura costurilor și nivelul experienţei �n afaceri.
30. Metoda �mpărţirii profitului
Metoda �mpărţirii profitului se folosește atunci c�nd tranzacţiile efectuate �ntre persoane afiliate sunt interdependente, astfel �nc�t nu este posibilă identificarea unor tranzacţii comparabile. Această metodă presupune estimarea profitului obţinut de persoanele afiliate �n urma uneia sau a mai multor tranzacţii și �mpărţirea acestor profituri �ntre persoanele afiliate proporţional cu profitul care ar fi fost obţinut de către persoane independente. �mpărţirea profiturilor trebuie să se realizeze printr-o estimare adecvată a veniturilor realizate și a costurilor suportate �n urma uneia sau a mai multor tranzacţii de către fiecare persoană. Profiturile trebuie �mpărţite astfel �nc�t să reflecte funcţiile efectuate, riscurile asumate și activele folosite de către fiecare dintre părţi.
31. �n cazul comparării tranzacţiilor dintre persoane afiliate și cele independente se au �n vedere:
a) diferenţele determinate de particularităţile bunurilor materiale, nemateriale sau ale serviciilor ce fac obiectul tranzacţiilor comparabile, �n măsura �n care aceste particularităţi influenţează preţul de piaţă al obiectului respectivei tranzacţii;
b) funcţiile �ndeplinite de persoane �n tranzacţiile respective. La analiza funcţiilor persoanelor participante �ntr-o tranzacţie vor fi avute �n vedere: importanţa economică a funcţiilor �ndeplinite de fiecare participant, �mpărţirea riscurilor și a responsabilităţilor �ntre părţile ce participă la tranzacţie, volumul resurselor angajate, al utilajelor și echipamentelor, valoarea activelor necorporale folosite.
32. La stabilirea preţului de piaţă al tranzacţiilor dintre persoane afiliate se folosește una dintre metodele prevăzute mai sus. �n vederea stabilirii celei mai adecvate metode se au �n vedere următoarele elemente:
a) metoda care se apropie cel mai mult de �mprejurările �n care sunt stabilite preţurile supuse liberei concurenţe pe pieţe comparabile din punct de vedere comercial;
b) metoda pentru care sunt disponibile date rezultate din funcţionarea efectivă a persoanelor afiliate implicate �n tranzacţii supuse liberei concurenţe;
c) gradul de precizie cu care se pot face ajustări �n vederea obţinerii comparabilităţii;
d) circumstanţele cazului individual;
e) activităţile desfășurate efectiv de diferitele persoane afiliate;
f) metoda folosită trebuie să corespundă �mprejurărilor date ale pieţei și ale activităţii contribuabilului;
g) documentaţia care poate fi pusă la dispoziţie de către contribuabil.
33. Circumstanţele cazului individual care urmează să fie luat �n considerare �n examinarea preţului de piaţă sunt:
a) tipul, starea, calitatea, precum și gradul de noutate al bunurilor, mărfurilor și serviciilor transferate;
b) condiţiile pieţei pe care bunurile, mărfurile sau serviciile sunt folosite, consumate, tratate, prelucrate sau v�ndute unor persoane independente;
c) activităţile desfășurate și stadiile din lanţul producţiei și distribuţiei ale entităţilor implicate;
d) clauzele cuprinse �n contractele de transfer privind: obligaţiile, termenele de plată, rabaturile, reducerile, garanţiile acordate, asumarea riscului;
e) �n cazul unor relaţii de transfer pe termen lung, avantajele și riscurile legate de acestea;
f) condiţiile speciale de concurenţă.
34. �n aplicarea metodelor prevăzute la art. 11 alin. (2) din Codul fiscal se iau �n considerare datele și documentele �nregistrate �n momentul �n care a fost �ncheiat contractul. �n cazul contractelor pe termen lung este necesar să se aibă �n vedere dacă terţe părţi independente ţin seama de riscurile asociate, �ncheind contractele corespunzătoare (de exemplu, clauze de actualizare a preţului). �n situaţia �n care �n legătură cu transferul bunurilor și al serviciilor sunt convenite aranjamente financiare speciale (condiţii de plată sau facilităţi de credit pentru client diferite de practica comercială obișnuită), precum și �n cazul furnizării parţiale de materiale de către client sau servicii auxiliare, la determinarea preţului de piaţă trebuie să se ia �n considerare și acești factori.
35. La aplicarea metodelor prevăzute la art. 11 alin. (2) din Codul fiscal nu se iau �n considerare preţurile care au fost influenţate de situaţii competitive speciale, cum ar fi:
a) preţuri practicate pe pieţe speciale �nchise, unde aceste preţuri sunt stabilite diferit de condiţiile de pe piaţa din care se face transferul;
b) preţuri care sunt supuse reducerilor speciale legate de introducerea de produse noi pe piaţă;
c) preţuri care sunt influenţate de reglementările autorităţilor publice.
36. Atunci c�nd se stabilește preţul de piaţă al serviciilor �n cadrul tranzacţiilor dintre persoane afiliate, autorităţile fiscale examinează �n primul r�nd dacă persoanele independente, cu un comportament adecvat, ar fi �ncheiat o asemenea tranzacţie �n condiţiile stabilite de persoanele afiliate. �n cazul furnizărilor de servicii se iau �n considerare tarifele obișnuite pentru fiecare tip de activitate sau tarifele standard existente �n anumite domenii (transport, asigurare). �n cazul �n care nu există tarife comparabile se folosește metoda �costplus �.
37. �n cazul costurilor de publicitate, acestea se deduc de către acele persoane afiliate care urmează să beneficieze de pe urma publicităţii făcute sau, dacă este necesar, sunt alocate proporţional cu beneficiul. �n situaţia �n care costurile de publicitate sunt asumate de societatea-mamă �n numele grupului ca un tot unitar, acestea sunt nedeductibile la persoana controlată.
La calcularea profitului, autorităţile fiscale estimează cheltuielile efectuate de persoanele afiliate cu publicitatea, proporţional cu beneficiile c�știgate de aceste persoane din publicitate. Dacă un contribuabil efectuează cheltuieli cu publicitatea de care beneficiază și o persoană afiliată, se presupune că prima persoană a furnizat celei de a doua persoane servicii comerciale, proporţional cu natura și sfera serviciilor furnizate de o companie de publicitate independentă. Pentru a stabili mai clar proporţiile cheltuielilor efectuate de fiecare persoană cu publicitatea, de care beneficiază două sau mai multe persoane afiliate, trebuie luate �n considerare pieţele pe care s-a făcut publicitatea și cota de piaţă a respectivelor persoane afiliate �n v�nzările de bunuri și servicii cărora li s-a făcut reclama.
38. C�nd un contribuabil acordă un �mprumut (credit) unei persoane afiliate sau atunci c�nd acesta primește un astfel de �mprumut (credit), indiferent de scopul și destinaţia sa, preţul pieţei pentru asemenea serviciu este constituit din dob�nda care ar fi fost agreată de persoane independente pentru astfel de servicii furnizate �n condiţii comparabile, inclusiv comisionul de administrare a creditului, respectiv �mprumutului. �n cazul serviciilor de finanţare �ntre persoane afiliate, pentru alocarea veniturilor se analizează:
a) dacă �mprumutul dat este �n interesul desfășurării activităţii beneficiarului și a fost utilizată �n acest scop;
b) dacă a existat o schemă de distribuţie a profitului. �ncadrarea �mprumutului �n schema de distribuţie a profitului va fi presupusă dacă la data acordării �mprumutului nu se așteaptă �n mod cert o rambursare a �mprumutului sau dacă contractul conţine clauze defavorabile pentru plătitor. Atunci c�nd se examinează dob�nda, trebuie luate �n considerare: suma și durata �mprumutului, natura și scopul �mprumutului, garanţia implicată, valuta implicată, riscurile de schimb și costurile măsurilor de asigurare a ratei de schimb, precum și alte circumstanţe de acordare a �mprumutului. Raportarea condiţiilor de �mprumut are �n vedere ratele dob�nzii aplicate �n �mprejurări comparabile și �n aceeași zonă valutară de o persoană independentă. De asemenea, trebuie să se ţină seama de măsurile pe care persoanele independente le-ar fi luat pentru a �mpărţi riscul de schimb (de exemplu: clauze care menţin valoarea �mprumutului �n termeni reali, �ncheierea unui contract de devize pentru plată la termen pe cheltuiala �mprumutătorului).
39. �n cazul dob�nzilor aferente furnizorilor de bunuri și de servicii este necesar să se examineze dacă costul dob�nzii reprezintă o practică comercială obișnuită sau dacă părţile care fac tranzacţia cer dob�ndă acolo unde, �n tranzacţii comparabile, bunurile și serviciile sunt transferate reciproc. Aceste elemente de analiză se au �n vedere și la alte forme de venituri sau costuri asimilate dob�nzilor.
40. Atunci c�nd se stabilește preţul de piaţă al drepturilor de proprietate intelectuală �n cadrul tranzacţiilor dintre persoane afiliate, autorităţile fiscale examinează �n primul r�nd dacă persoanele independente, cu un comportament adecvat, ar fi �ncheiat o asemenea tranzacţie �n condiţiile stabilite de persoane afiliate. �n cazul transferului de drepturi de proprietate intelectuală, cum sunt: drepturile de folosire a brevetelor, licenţelor, know-how și altele de aceeași natură, costurile folosirii proprietăţii nu sunt deduse separat dacă drepturile sunt transferate �n legătură cu furnizarea de bunuri sau de servicii și dacă sunt incluse �n preţul acestora.
41. �n cazul serviciilor de administrare și conducere din interiorul grupului se au �n vedere următoarele:
a) �ntre persoanele afiliate costurile de administrare, management, control, consultanţă sau funcţii similare sunt deduse la nivel central sau regional prin intermediul societăţii mamă, �n numele grupului ca un tot unitar. Nu poate fi cerută o remuneraţie pentru aceste activităţi, �n măsura �n care baza lor legală este relaţia juridică ce guvernează forma de organizare a afacerilor sau orice alte norme care stabilesc legăturile dintre entităţi. Cheltuielile de această natură pot fi deduse numai dacă astfel de entităţi furnizează �n plus servicii persoanelor afiliate sau dacă �n preţul bunurilor și �n valoarea tarifelor serviciilor furnizate se iau �n considerare și serviciile sau costurile administrative. Nu pot fi deduse costuri de asemenea natură de către o filială care folosește aceste servicii lu�nd �n considerare relaţia juridică dintre ele, numai pentru propriile condiţii, ţin�nd seama că nu ar fi folosit aceste servicii dacă ar fi fost o persoană independentă;
b) serviciile trebuie să fie prestate �n fapt. Simpla existenţă a serviciilor �n cadrul unui grup nu este suficientă, deoarece, ca regulă generală, persoanele independente plătesc doar serviciile care au fost prestate �n fapt. Pentru aplicarea prezentelor norme metodologice, autorităţile fiscale vor lua �n considerare și Liniile directoare privind preţurile de transfer, emise de Organizaţia pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.
Norme metodologice:
ART. 13 lit.a
1. Fac parte din această categorie companiile naţionale, societăţile naţionale, regiile autonome, indiferent de subordonare, societăţile comerciale, indiferent de forma juridică de organizare şi de forma de proprietate, inclusiv cele cu participare cu capital străin sau cu capital integral străin, societăţile agricole şi alte forme de asociere agricolă cu personalitate juridică, organizaţiile cooperatiste, instituţiile financiare şi instituţiile de credit, fundaţiile, asociaţiile, organizaţiile, precum şi orice altă entitate care are statutul legal de persoană juridică constituită potrivit legislaţiei rom�ne.
2. �n cazul persoanelor juridice rom�ne care deţin participaţii �n capitalul altor societăţi comerciale şi care �ntocmesc situaţii financiare consolidate, calculul şi plata impozitului pe profit se fac la nivelul fiecărei persoane juridice din grup.
Norme metodologice:
ART. 13 lit.b
3. Persoanele juridice străine, cum sunt: companiile, fundaţiile, asociaţiile, organizaţiile şi orice entităţi similare, �nfiinţate şi organizate �n conformitate cu legislaţia unei alte ţări, devin subiect al impunerii atunci c�nd �şi desfăşoară activitatea, integral sau parţial, prin intermediul unui sediu permanent �n Rom�nia, aşa cum este definit acesta �n Codul fiscal, de la �nceputul activităţii sediului.
Norme metodologice:
ART. 15 lit.d
4. Fundaţia constituită ca urmare a unui legat, �n conformitate cu Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, cu modificările şi completările ulterioare, este subiectul de drept �nfiinţat de una sau mai multe persoane, care, pe baza unui act juridic pentru cauză de moarte, constituie un patrimoniu afectat �n mod permanent şi irevocabil realizării unui scop de interes general sau, după caz, comunitar.
Norme metodologice:
ART. 15 lit.e
5. Abrogat
Norme metodologice:
ART. 15 lit. f, g
6. Veniturile obţinute din activităţi economice de către contribuabilii prevăzuţi la art. 15 alin. (1) lit. f), g) şi h) din Codul fiscal şi care sunt utilizate �n alte scopuri dec�t cele expres menţionate la literele respective se supun impozitării cu cota prevăzută la art. 17 din Codul fiscal. �n vederea stabilirii bazei impozabile, din veniturile obţinute se scad cheltuielile efectuate �n scopul realizării acestor venituri.
Norme metodologice:
ART. 15 al.2 lit.k
7. Sunt venituri neimpozabile din reclamă şi publicitate veniturile obţinute din �nchirieri de spaţii publicitare pe: clădiri, terenuri, tricouri, cărţi, reviste, ziare etc. Nu se includ �n veniturile descrise anterior veniturile obţinute din prestări de servicii de intermediere �n reclamă şi publicitate.
Norme metodologice:
ART. 15 al.3
8. Organizaţiile nonprofit care obţin venituri, altele dec�t cele menţionate la art. 15 alin. (2) din Codul fiscal, şi depăşesc limita prevăzută la alin. (3) plătesc impozit pentru profitul corespunzător acestora. Determinarea profitului impozabil se face �n conformitate cu prevederile de la cap. II, titlul II din Codul fiscal. �n acest sens se vor avea �n vedere următoarele:
a) stabilirea veniturilor neimpozabile prevăzute la art. 15 alin. (2) din Codul fiscal;
b) determinarea veniturilor neimpozabile prevăzute la art. 15 alin. (3) din Codul fiscal, prin parcurgerea următorilor paşi:
- calculul echivalentului �n lei a 15.000 euro prin utilizarea cursului mediu de schimb valutar EUR/ROL comunicat de Banca Naţională a Rom�niei pentru anul fiscal respectiv;
- calculul valorii procentului de 10% din veniturile prevăzute la lit. a);
- stabilirea veniturilor neimpozabile prevăzute la art. 15 alin. (3) din Codul fiscal ca fiind valoarea cea mai mică dintre sumele stabilite conform precizărilor anterioare;
c) stabilirea veniturilor neimpozabile prin adunarea sumelor de la lit. a) şi b);
d) determinarea veniturilor impozabile prin scăderea din totalul veniturilor a celor de la lit. c);
e) calculul profitului impozabil corespunzător veniturilor impozabile de la lit. d), av�ndu-se �n vedere următoarele:
(i) stabilirea cheltuielilor efectuate �n scopul realizării veniturilor impozabile de la lit. d). Este necesară utilizarea de către contribuabil a unor chei corespunzătoare de repartizare a cheltuielilor comune;
(ii) stabilirea valorii deductibile a cheltuielilor determinate conform regulilor de la pct. (i), lu�ndu-se �n considerare prevederile art. 21 din Codul fiscal;
(iii) stabilirea profitului impozabil ca diferenţă �ntre veniturile impozabile de la lit. d) şi cheltuielile deductibile stabilite la pct. (ii);
f) calculul impozitului pe profit prin aplicarea cotei prevăzute la art. 17 alin. (1) sau la art. 18 din Codul fiscal, după caz, asupra profitului impozabil stabilit la lit. e).
8^1. Veniturile realizate de organizaţiile nonprofit din transferul sportivilor sunt venituri impozabile la determinarea profitului impozabil.
8^2. Prevederile alin. (2) şi alin. (3) ale art. 15 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, sunt aplicabile şi persoanelor juridice care sunt constituite şi funcţionează potrivit Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, cu modificările şi completările ulterioare.
Norme metodologice:
ART. 16
9. �n cazul �nfiinţării unui contribuabil �ntr-un an fiscal perioada impozabilă �ncepe:
a) de la data �nregistrării acestuia la registrul comerţului, dacă are această obligaţie;
b) de la data �nregistrării �n registrul ţinut de instanţele judecătoreşti competente, dacă are această obligaţie;
c) de la data �ncheierii sau, după caz, a punerii �n aplicare a contractelor de asociere, �n cazul asocierilor care nu dau naştere unei noi persoane juridice.
10. Perioada impozabilă se �ncheie, �n cazul divizărilor sau fuziunilor care au ca efect juridic �ncetarea existenţei persoanelor juridice prin dizolvare fără lichidare, la una dintre următoarele date:
a) la data �nregistrării �n registrul comerţului/registrul ţinut de instanţele judecătoreşti competente a noii societăţi sau a ultimei dintre ele, �n cazul constituirii uneia sau mai multor societăţi noi;
b) la data �nregistrării hotăr�rii ultimei adunări generale care a aprobat operaţiunea sau de la altă dată stabilită prin acordul părţilor �n cazul �n care se stipulează că operaţiunea va avea efect la o altă dată, potrivit legii;
c) la data �nmatriculării persoanei juridice �nfiinţate potrivit legislaţiei europene, �n cazul �n care prin fuziune se constituie asemenea persoane juridice;
d) la data stabilită potrivit legii, �n alte cazuri dec�t cele menţionate la lit. a), b) şi c).
�n cazul dizolvării urmată de lichidarea contribuabilului, perioada impozabilă �ncetează la data depunerii situaţiilor financiare la registrul unde a fost �nregistrată, conform legii, �nfiinţarea acestuia.
Norme metodologice:
ART. 18
11. Intră sub incidenţa prevederilor art. 18 din Codul fiscal contribuabilii care desfăşoară activităţi de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, �ncadraţi potrivit dispoziţiilor legale �n vigoare; aceştia trebuie să organizeze şi să conducă evidenţa contabilă pentru a se cunoaşte veniturile şi cheltuielile corespunzătoare acestor activităţi. La determinarea profitului aferent acestor activităţi se iau �n calcul şi cheltuielile de conducere şi administrare şi alte cheltuieli comune ale contribuabilului, proporţional cu veniturile obţinute din aceste activităţi. �n cazul �n care impozitul pe profitul datorat este mai mic dec�t 5% din veniturile obţinute din aceste activităţi, contribuabilul este obligat la plata unui impozit de 5% din aceste venituri. Acesta se adaugă la valoarea impozitului pe profit aferent celorlalte activităţi, impozit calculat potrivit prevederilor titlului II din Codul fiscal. Veniturile care se iau �n calcul pentru aplicarea cotei de 5% sunt veniturile aferente activităţilor respective, �nregistrate �n conformitate cu reglementările contabile.
11^1. Contribuabilii menţionaţi la art. 18 alin. (2) din Codul fiscal, la determinarea impozitului datorat, vor avea �n vedere următoarele:
a) calculul impozitului pe profit aferent trimestrului/anului, potrivit prevederilor titlului II din Codul fiscal;
b) �ncadrarea �n tranşa de venituri totale anuale prevăzută la art. 18 alin. (3) din Codul fiscal �n funcţie de veniturile totale anuale �nregistrate la data de 31 decembrie a anului precedent, din care se scad veniturile prevăzute la art. 18 alin. (4) din Codul fiscal;
c) stabilirea impozitului minim anual/trimestrial datorat corespunzător tranşei de venituri totale anuale, determinată potrivit lit. b);
d) compararea impozitului pe profit trimestrial/anual cu impozitul minim trimestrial/anual şi plata impozitului la nivelul sumei celei mai mari.
11^2. �n aplicarea prevederilor art. 18 alin. (2) coroborat cu art. 34 alin. (15) lit. a) din Codul fiscal, pentru trimestrul II al anului 2009, la calculul impozitului datorat se vor avea �n vedere următoarele:
a) calculul impozitului pe profit aferent trimestrului II, potrivit prevederilor titlului II din Codul fiscal;
b) �ncadrarea �n tranşa de venituri totale anuale prevăzută la art. 18 alin. (3) din Codul fiscal �n funcţie de veniturile totale anuale �nregistrate la data de 31 decembrie a anului precedent, din care se scad veniturile prevăzute la art. 18 alin. (4) din Codul fiscal;
c) stabilirea impozitului minim corespunzător tranşei de venituri totale anuale, determinată potrivit lit. b), pentru perioada 1 mai 2009 - 30 iunie 2009;
d) compararea impozitului pe profit aferent trimestrului II cu impozitul minim calculat potrivit lit. c) şi plata impozitului la nivelul sumei celei mai mari.
Exemplul I
O societate comercială a determinat la sf�rşitul trimestrului al II-lea impozit pe profit �n sumă de 250 lei. Pentru �ncadrarea �n prevederile art. 18 alin. (2) contribuabilul ia �n calcul veniturile totale �nregistrate la 31 decembrie 2008, determin�nd un impozit minim �n valoare de 2.200 lei, corespunzător tranşei de venituri totale anuale �n sumă de 40.000 lei. Pentru perioada 1 mai 2009 - 30 iunie 2009 din trimestrul al II-lea impozitul minim se calculează �n mod corespunzător prin �mpărţirea impozitului minim anual la 12 luni şi �nmulţit cu 2 (lunile mai şi iunie), astfel: (2.200 / 12) x 2 = 367 lei.
Av�nd �n vedere că impozitul pe profit datorat pentru trimestrul al II-lea este �n sumă de 250 lei, iar impozitul minim calculat pentru aceeaşi perioadă este de 367 lei, contribuabilul are obligaţia de plată a impozitului minim �n sumă de 367 lei.
Exemplul II
O societate comercială a determinat la sf�rşitul trimestrului al II-lea impozit pe profit �n sumă de 500 lei. Pentru �ncadrarea �n prevederile art. 18 alin. (2) contribuabilul ia �n calcul veniturile totale �nregistrate la 31 decembrie 2008, determin�nd un impozit minim �n valoare de 2.200 lei corespunzător tranşei de venituri totale anuale �n sumă de 50.000 lei. Pentru perioada 1 mai 2009 - 30 iunie 2009 din trimestrul al II-lea impozitul minim se calculează �n mod corespunzător prin �mpărţirea impozitului minim anual la 12 luni şi �nmulţit cu 2 (lunile mai şi iunie), astfel: (2.200 / 12) x 2 = 367 lei.
Av�nd �n vedere că impozitul pe profit datorat pentru trimestrul al II-lea este �n sumă de 500 lei, iar impozitul minim calculat pentru aceeaşi perioadă este de 367 lei, contribuabilul are obligaţia de plată a impozitului pe profit �n sumă de 500 lei.
11^3. Pentru definitivarea impozitului pe profit aferent trimestrului al IV-lea al anului 2009, din impozitul pe profit calculat cumulat de la �nceputul anului se scade impozitul pe profit aferent perioadei precedente, inclusiv impozitul minim datorat, după caz, p�nă la nivelul impozitului minim datorat �n cursul anului fiscal.
Exemplul III
O societate comercială �nregistrează pierdere fiscală la sf�rşitul trimestrului I şi al II-lea. Pentru �ncadrarea �n prevederile art. 18 alin. (2) contribuabilul ia �n calcul veniturile totale �nregistrate la 31 decembrie 2008, determin�nd un impozit minim �n valoare de 6.500 lei, corespunzător tranşei de venituri totale anuale �n sumă de 300.000 lei. Pentru perioada 1 mai 2009 - 30 iunie 2009 din trimestrul al II-lea impozitul minim se calculează �n mod corespunzător prin �mpărţirea impozitului minim anual la 12 luni şi �nmulţit cu 2 (lunile mai şi iunie), astfel: (6.500 / 12) x 2 = 1.083 lei. Prin urmare, pentru trimestrul al II-lea societatea datorează impozitul minim �n sumă de 1.083 lei.
Impozitul pe profit cumulat de la �nceputul anului este �n sumă de 6.000 lei. Pentru determinarea impozitului datorat pentru trimestrul al III-lea se efectuează următorul calcul: 6.000 - 1.083 = 4.917 lei.
Se compară impozitul pe profit aferent trimestrului al III-lea, �n sumă de 4.917 lei, cu impozitul minim aferent acestei perioade: (6.500 / 12) x 3 = 1.625 lei şi se datorează impozitul pe profit.
La �nchiderea exerciţiului financiar 2009, contribuabilul �nregistrează pierdere fiscală. Prin urmare, pentru trimestrul al IV-lea datorează impozit minim �n sumă de 1.625 lei. �n acest caz, impozitul pe profit de recuperat reprezintă impozitul datorat �n cursul anului respectiv mai puţin impozitul minim.
11^4. Impozitul pe profit aferent trimestrului/anului se calculează potrivit prevederilor titlului II din Codul fiscal, inclusiv cele referitoare la recuperarea pierderii fiscale prevăzute la art. 26 din titlul II "Impozitul pe profit".
Exemplul IV
O societate comercială �nregistrează la sf�rşitul anului 2008 pierdere fiscală �n sumă de 700 lei. �n cursul anului 2009 societatea �nregistrează �n trimestrul I pierdere fiscală, iar �n trimestrul al II-lea �nregistrează un profit impozabil �n sumă de 13.200 lei.
Impozit pe profit aferent trimestrului al II-lea = (13.200 - 700) x 16% = 2.000 lei
Pentru �ncadrarea �n prevederile art. 18 alin. (2) contribuabilul ia �n calcul veniturile totale �nregistrate la 31 decembrie 2008, determin�nd un impozit minim �n valoare de 2.200 lei, corespunzător tranşei de venituri totale anuale �n sumă de 35.000 lei. Pentru perioada 1 mai 2009 - 30 iunie 2009 din trimestrul al II-lea impozitul minim se calculează �n mod corespunzător prin �mpărţirea impozitului minim anual la 12 luni şi �nmulţit cu 2 (lunile mai şi iunie), astfel: (2.200 / 12) x 2 = 367 lei.
Av�nd �n vedere că impozitul pe profit datorat pentru trimestrul al II-lea este �n sumă de 2.000 lei, iar impozitul minim calculat pentru aceeaşi perioadă este de 367 lei, contribuabilul are obligaţia de plată a impozitului pe profit �n sumă de 2.000 lei.
11^5. Prevederile art. 18 alin. (2) din Codul fiscal nu se aplică contribuabililor aflaţi �n inactivitate temporară sau care au declarat pe propria răspundere că nu desfășoară activităţi la sediul social/sediile secundare, situaţii �nscrise, potrivit prevederilor legale, �n registrul comerţului sau �n registrul ţinut de instanţele judecătorești competente, după caz. �n cazul �n care contribuabilii solicită �nscrierea, �n cursul anului, a situaţiilor menţionate, prevederile art. 18 alin. (2) din Codul fiscal se aplică pentru perioada cuprinsă �ntre �nceputul anului și data c�nd contribuabilul �nregistrează la oficiul registrului comerţului/ registrul ţinut de instanţele judecătorești competente cererea de �nscriere de menţiuni. Dacă perioada de inactivitate temporară/nedesfășurare a activităţii �ncetează �n cursul anului, contribuabilii aplică prevederile art. 18 alin. (2) din Codul fiscal pentru perioada rămasă din anul respectiv.
11^6. Contribuabilii �nfiinţaţi �n cursul anului nu intră sub incidenţa prevederilor art. 18 alin. (2) pentru anul �n care se �nregistrează la oficiul registrului comerţului, �nsă aceştia sunt obligaţi la determinarea impozitului pe profit potrivit prevederilor titlului II "Impozitul pe profit" din Codul fiscal. Nu intră sub incidenţa impozitului minim societăţile care la data de 1 mai 2009 se aflau �n inactivitate temporară şi aceasta �ncetează �n cursul anului 2009, pentru perioada aferentă de la �ncetarea inactivităţii p�nă la 31 decembrie 2009.
11^7. Contribuabilii care se �nfiinţează �n cursul anului ca urmare a operaţiunilor de reorganizare (fuziune, divizare etc.) aplică prevederile art. 18 alin. (2) de la data �nregistrării la oficiul registrului comerţului. �n cazul �n care contribuabilii se �nfiinţează prin fuziunea a două sau mai multe societăţi, pentru determinarea impozitului minim datorat, veniturile totale anuale sunt veniturile �nsumate ale societăţilor participante, �nregistrate la data de 31 decembrie a anului precedent. �n cazul �n care contribuabilii se �nfiinţează prin divizarea unei societăţi, pentru determinarea impozitului minim datorat, veniturile totale anuale se determină proporţional cu valoarea activelor şi pasivelor transferate de către persoana juridică cedentă, conform proiectului �ntocmit potrivit legii, care stabileşte şi criteriul de repartiţie a activelor şi pasivelor transferate. �n cazul fuziunilor prin absorbţie sau �n cazul divizărilor prin care activele şi pasivele se transferă către una sau mai multe societăţi existente, pentru determinarea impozitului minim datorat de către societăţile beneficiare, la veniturile totale anuale �nregistrate la data de 31 decembrie a anului precedent, se iau �n calcul şi veniturile totale anuale ale societăţilor cedente, proporţional cu valoarea activelor şi pasivelor transferate.
11^8
Exemplu de calcul
Un contribuabil �nregistrează la data de 31 decembrie 2009 venituri totale anuale �n sumă de 250.000 lei, cărora le corespunde, �n conformitate cu prevederile art. 18 alin. (3) din Codul fiscal, un impozit minim anual de 6.500 lei, respectiv 1.625 lei trimestrial. �n trimestrul I 2010, contribuabilul determină un impozit pe profit de 1.800 lei. �n urma efectuării comparaţiei impozitului pe profit aferent trimestrului I cu impozitul minim trimestrial rezultă impozit pe profit datorat de 1.800 lei. �n trimestrul II 2010, impozitul pe profit cumulat de la �nceputul anului este 3.300 lei. Impozitul pe profit pentru trimestrul II este 1.500 lei (3.300 � 1.800) determinat ca diferenţă �ntre impozitul pe profit cumulat de la �nceputul anului și impozitul pe profit datorat �n trimestrul I. �n urma efectuării comparaţiei impozitului pe profit aferent trimestrului II cu impozitul minim trimestrial rezultă impozit minim datorat �n sumă de 1.625 lei.
�n trimestrul III 2010, impozitul pe profit cumulat de la �nceputul anului este 6.925 lei. Impozitul pe profit pentru trimestrul III este 3.500 lei (6.925 � 1.800 � 1.625) determinat ca diferenţă �ntre impozitul pe profit cumulat de la �nceputul anului și impozitul datorat �n trimestrele I și II. �n urma efectuării comparaţiei impozitului pe profit aferent trimestrului III cu impozitul minim trimestrial rezultă impozit pe profit datorat de 3.500 lei.
La sf�rșitul anului 2010, contribuabilul �nregistrează impozit pe profit anual �n sumă de 5.000 lei. �n cazul �n care contribuabilul efectuează definitivarea exerciţiului financiar 2010 p�nă la data de 25 februarie 2011, �n urma efectuării comparaţiei impozitului pe profit anual cu impozitul minim anual de 6.500 lei rezultă impozit pe profit datorat pentru anul 2010 la nivelul impozitului minim �n sumă de 6.500 lei. Astfel, av�nd �n vedere faptul că impozitul pe profit declarat �n cursul anului a fost de 6.925 lei, la finele anului contribuabilul �nregistrează un impozit pe profit de recuperat final �n sumă de 425 lei (6.925 � 6.500) lei �n cazul �n care contribuabilul efectuează definitivarea exerciţiului financiar 2010 p�nă la data de 25 aprilie 2011, declară și plătește pentru trimestrul IV al anului 2010 impozit pe profit �n sumă egală cu impozitul pe profit calculat și evidenţiat pentru trimestrul III al aceluiași an fiscal, adică suma de 3.500 lei. �n urma efectuării comparaţiei impozitului pe profit anual cu impozitul minim anual de 6.500 lei rezultă impozit pe profit datorat pentru anul 2010 la nivelul impozitului minim �n sumă de 6.500 lei. �n acest caz, av�nd �n vedere faptul că impozitul pe profit declarat �n cursul anului a fost de 10.425 lei, la finele anului contribuabilul �nregistrează un impozit pe profit de recuperat final �n sumă de 3.925 lei (10.425 � 6.500) lei.
Norme metodologice:
ART. 19
12. Veniturile şi cheltuielile care se iau �n calcul la stabilirea profitului impozabil sunt cele �nregistrate �n contabilitate potrivit reglementărilor contabile date �n baza Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi orice alte elemente similare veniturilor şi cheltuielilor, din care se scad veniturile neimpozabile şi se adaugă cheltuielile nedeductibile conform prevederilor art. 21 din Codul fiscal.
Exemple de elemente similare veniturilor:
- diferenţele favorabile de curs valutar, rezultate �n urma evaluării creanţelor şi datoriilor �n valută, �nregistrate �n evidenţa contabilă �n rezultatul reportat, ca urmare a retratării sau transpunerii;
- rezervele din reevaluarea mijloacelor fixe, potrivit prevederilor art. 22 alin. (5) şi alin. (5^1) din Codul fiscal;
- c�ştigurile legate de v�nzarea sau anularea titlurilor de participare proprii dob�ndite/răscumpărate;
- diferenţele nefavorabile dintre preţul de v�nzare al titlurilor de participare proprii şi valoarea lor de dob�ndire/răscumpărare, �nregistrate la data v�nzării titlurilor respective.
Exemple de elemente similare cheltuielilor:
- diferenţele nefavorabile de curs valutar, rezultate �n urma evaluării creanţelor şi datoriilor �n valută, �nregistrate �n evidenţa contabilă �n rezultatul reportat, ca urmare a retratării sau transpunerii;
- cheltuiala cu valoarea neamortizată a cheltuielilor de cercetare şi dezvoltare şi a mijloacelor fixe de natura obiectelor de inventar care a fost �nregistrată �n rezultatul reportat. �n acest caz, cheltuiala este deductibilă fiscal pe perioada rămasă de amortizat a acestor imobilizări, respectiv durata iniţială stabilită conform legii, mai puţin perioada pentru care s-a calculat amortizarea. �n mod similar se va proceda şi �n cazul obiectelor de inventar, baracamentelor şi amenajărilor provizorii trecute �n rezultatul reportat cu ocazia retratării situaţiilor financiare anuale.
Veniturile şi cheltuielile generate de evaluarea ulterioară şi executarea instrumentelor financiare derivate, �nregistrate potrivit reglementărilor contabile, sunt luate �n calcul la stabilirea profitului impozabil.
13. Veniturile sau cheltuielile �nregistrate eronat sau omise se corectează prin ajustarea profitului impozabil al perioadei fiscale căreia �i aparţin şi depunerea unei declaraţii rectificative �n condiţiile prevăzute de Codul de procedură fiscală.
14. La calculul profitului impozabil limitele cheltuielilor deductibile prevăzute de legislaţia �n vigoare se aplică trimestrial sau potrivit prezentelor norme metodologice, după caz, astfel �nc�t la finele anului acestea să se �ncadreze �n prevederile legii. Pentru contribuabilii care au obligaţia de a plăti impozitul pe profit anual, limitele cheltuielilor deductibile prevăzute de legislaţia �n vigoare se aplică anual.
14^1. Veniturile şi cheltuielile rezultate din evaluarea titlurilor de participare, efectuată potrivit reglementărilor contabile aplicabile, sunt luate �n calcul la determinarea profitului impozabil. �n valoarea fiscală a titlurilor de participare se includ şi evaluările efectuate potrivit reglementărilor contabile aplicabile. La scoaterea din gestiune a titlurilor de participare se poate utiliza una dintre metodele folosite pentru scoaterea din evidenţă a stocurilor.
14^2. Veniturile şi cheltuielile reprezent�nd dob�nzile/ penalităţile/ daunele-interese contractuale anulate prin convenţii �ncheiate �ntre părţile contractante sunt venituri impozabile, respectiv cheltuieli deductibile, �n anul fiscal �n care se �nregistrează anularea acestora, �n condiţiile �n care dob�nzile/ penalităţile/ daunele-interese stabilite �n cadrul contractelor economice iniţiale au reprezentat cheltuieli deductibile, respectiv venituri impozabile, pe măsura �nregistrării lor.
15. Pentru determinarea profitului impozabil contribuabilii sunt obligaţi să �ntocmească un registru de evidenţă fiscală, �ntr-un singur exemplar, compus din cel puţin 100 de file, ţinut �n formă scrisă sau electronică. Completarea se face �n ordine cronologică, iar informaţiile �nregistrate trebuie să corespundă cu operaţiunile fiscale şi cu datele prezentate �n declaraţiile de impunere. Registrul de evidenţă fiscală se completează �n toate situaţiile �n care informaţiile cuprinse �n declaraţia fiscală sunt obţinute �n urma unor prelucrări ale datelor furnizate din �nregistrările contabile. Modul de completare a registrului de evidenţă fiscală este la latitudinea fiecărui contribuabil, �n funcţie de specificul activităţii şi de necesităţile proprii ale acestuia. Acestea se referă la: calculul dob�nzilor şi al diferenţelor de curs valutar deductibile fiscal, amortizarea fiscală, reduceri şi scutiri de impozit pe profit, evidenţa fiscală a v�nzărilor cu plata �n rate, valoarea fiscală �n cazul efectuării operaţiunilor prevăzute la art. 27 din Codul fiscal, alte asemenea operaţiuni.
Norme metodologice:
ART. 19 al.3
16. Pentru contribuabilii care au optat la momentul livrării bunurilor, executării lucrărilor sau prestării serviciilor pentru impunerea veniturilor aferente contractelor cu plata �n rate p�nă la data de 30 aprilie 2005 inclusiv, veniturile şi cheltuielile aferente bunurilor mobile şi imobile produse, lucrărilor executate şi serviciilor prestate, valorificate �n baza unui contract cu plata �n rate, sunt impozabile, respectiv deductibile, pe măsură ce ratele devin scadente, pe durata derulării contractelor respective.
Norme metodologice:
ART. 19 al. 4
17. Intră sub incidenţa acestui alineat contribuabilii care desfăşoară activităţi de servicii internaţionale care aplică regulile de evidenţă şi decontare a veniturilor şi cheltuielilor stabilite prin regulamente de aplicare a convenţiilor la care Rom�nia este parte (de exemplu: serviciile poştale, telecomunicaţiile, transporturile internaţionale).
Norme metodologice
17^1. �n sensul prevederilor art. 19^2 alin. (1) din Codul fiscal, prin producţia de echipamente tehnologice se �nţelege realizarea acestora �n regie proprie şi �nregistrarea ca mijloace fixe potrivit reglementărilor contabile �n corelaţie cu prevederile art. 24 din Codul fiscal.
17^2. Exemple de calcul:
Exemplul I. Determinarea scutirii de impozit şi a valorii fiscale, �n cazul �n care profitul contabil este mai mare dec�t valoarea investiţiei realizate
La sf�rşitul anului 2009 o societate comercială �nregistrează un profit impozabil �n sumă de 170.000 lei. Impozitul pe profit datorat la finele trimestrului III este 10.000 lei. Societatea achiziţionează la data de 15 noiembrie un echipament tehnologic �n valoare de 80.000 lei, profitul contabil aferent perioadei 1 octombrie - 31 decembrie 2009 fiind �n sumă de 90.000 lei.
Pentru determinarea scutirii de impozit pe profit aferent profitului investit se parcurg următoarele etape:
- se calculează impozitul pe profit aferent trimestrului IV al anului 2009:
170.000 x 16% = 27.200 lei
27.200 - 10.000 = 17.200 lei;
- se calculează impozitul pe profit aferent profitului investit:
Av�nd �n vedere faptul că profitul contabil aferent perioadei 1 octombrie - 31 decembrie 2009 �n sumă de 90.000 lei acoperă investiţia realizată, impozitul scutit este:
80.000 x 16% = 12.800 lei;
- se determină valoarea fiscală a echipamentului tehnologic, �n baza căreia se calculează amortizarea fiscală, �n conformitate cu prevederile art. 19^2 alin. (12) din Codul fiscal, prin scăderea din valoarea de achiziţie a sumei pentru care s-a aplicat facilitatea.
Valoarea fiscală = 80.000 - 80.000 = 0
Exemplul II. Determinarea scutirii de impozit şi a valorii fiscale, �n cazul �n care profitul contabil este mai mic dec�t valoarea investiţiei realizate
La sf�rşitul anului 2009 o societate comercială �nregistrează un profit impozabil �n sumă de 60.000 lei. Impozitul pe profit datorat la finele trimestrului III este 4.000 lei. Societatea achiziţionează la data de 20 noiembrie un echipament tehnologic �n valoare de 70.000 lei, profitul contabil aferent perioadei 1 octombrie - 31 decembrie fiind 30.000 lei.
Pentru determinarea scutirii de impozit pe profit aferent profitului investit se parcurg următoarele etape:
- se calculează impozitul pe profit aferent trimestrului IV al anului 2009:
60.000 x 16% = 9.600 lei
9.600 - 4.000 = 5.600 lei;
- se calculează impozitul pe profit aferent profitului investit: �n această situaţie, profitul contabil nu acoperă investiţia realizată, dec�t p�nă la nivelul de 30.000 lei. Impozitul pe profit aferent părţii din investiţie finanţată din profit este:
30.000 x 16% = 4.800 lei; impozit pe profit scutit = 4.800 lei;
- se determină valoarea fiscală a echipamentului tehnologic, �n baza căreia se calculează amortizarea fiscală, �n conformitate cu prevederile art. 19^2 alin. (12) din Codul fiscal, prin scăderea din valoarea de achiziţie a sumei pentru care s-a aplicat facilitatea.
Valoarea fiscală = 70.000 - 30.000 = 40.000 lei
Exemplul III. Determinarea impozitului pentru situaţia �n care impozitul pe profit după aplicarea facilităţii este mai mic dec�t impozitul minim
La sf�rşitul anului 2009 o societate comercială �nregistrează un profit impozabil �n sumă de 45.000 lei. Impozitul pe profit datorat la finele trimestrului III este 2.000 lei.
Societatea achiziţionează la data de 15 decembrie un utilaj �n valoare de 25.000 lei, profitul contabil aferent perioadei 1 octombrie - 31 decembrie 2009 fiind 30.000 lei. La data de 31 decembrie 2008 societatea a �nregistrat venituri totale anuale �n sumă de 250.000 lei, la care corespunde un impozit minim pentru trimestrul IV de 1.625 lei.
Pentru determinarea scutirii de impozit pe profit aferent profitului investit şi a impozitului pe profit datorat după aplicarea facilităţii, se parcurg următoarele etape:
- se calculează impozitul pe profit aferent trimestrului IV al anului 2009:
45.000 x 16% = 7.200 lei
7.200 - 2.000 = 5.200 lei;
- av�nd �n vedere faptul că, �n acest caz profitul contabil acoperă investiţia realizată, impozitul pe profit aferent profitului investit este:
25.000 x 16% = 4.000 lei;
- după aplicarea facilităţii, impozitul pe profit este:
5.200 - 4.000 = 1.200 lei;
- �n această situaţie, deoarece impozitul pe profit după aplicarea facilităţii este mai mic dec�t impozitul minim, impozitul pentru trimestrul IV se datorează la nivelul impozitului minim �n sumă de 1.625 lei;
- se determină valoarea fiscală a echipamentului tehnologic, �n baza căreia se calculează amortizarea fiscală, �n conformitate cu prevederile art. 19^2 alin. (12) din Codul fiscal, prin scăderea din valoarea de achiziţie a sumei pentru care s-a aplicat facilitatea.
Valoarea fiscală = 25.000 - 25.000 = 0
Exemplul IV de calcul al scutirii de impozit pentru profitul reinvestit de către contribuabilii obligaţi la plata anuală a impozitului pe profit
La sf�rşitul anului 2010 o societate comercială �nregistrează un profit impozabil �n sumă de 2.500.000 lei. Profitul contabil aferent anului 2010 este de 1.900.000 lei. Societatea achiziţionează la data de 15 martie 2010 un echipament tehnologic �n valoare de 70.000 lei, la data de 16 iulie un echipament tehnologic �n valoare de 110.000 lei şi �n data de 15 octombrie un echipament tehnologic �n valoare de 90.000 lei.
Pentru determinarea scutirii de impozit pe profit aferent profitului investit şi a impozitului pe profit datorat după aplicarea facilităţii, se parcurg următoarele etape:
- se calculează impozitul pe profit aferent anului 2010:
2.500.000 x 16% = 400.000 lei;
- se determină valoarea totală a investiţiilor realizate �n echipamente tehnologice:
70.000 + 110.000 + 90.000 = 270.000 lei;
- av�nd �n vedere faptul că profitul contabil acoperă investiţiile realizate, impozitul pe profit aferent profitului investit este:
270.000 x 16% = 43.200 lei;
- se calculează impozitul pe profit datorat după aplicarea facilităţii:
400.000 - 43.200 = 356.800 lei;
- se determină valoarea fiscală a echipamentelor tehnologice, �n baza căreia se calculează amortizarea fiscală, �n conformitate cu prevederile art. 19^2 alin. (12) din Codul fiscal, prin scăderea din valoarea de achiziţie a sumei pentru care s-a aplicat facilitatea.
Valoarea fiscală a echipamentelor tehnologice achiziţionate:
70.000 - 70.000 = 0
110.000 - 110.000 = 0
90.000 - 90.000 = 0
17^3. �n situaţia �n care investiţiile �n echipamente tehnologice realizate nu sunt acoperite �n totalitate de profitul contabil, pentru determinarea valorii fiscale, �n baza căreia se calculează amortizarea fiscală, �n conformitate cu prevederile art. 19^2 alin. (12) din Codul fiscal, se are �n vedere ordinea cronologică a �nregistrării acestora ca mijloace fixe potrivit art. 24 din Codul fiscal.
17^4. �n aplicarea prevederilor art. 19^2 alin. (7), facilitatea se acordă pentru valoarea imobilizărilor corporale �n curs de execuţie �nregistrate �n perioada 1 octombrie 2009 - 31 decembrie 2010 şi puse �n funcţiune �n aceeaşi perioadă potrivit art. 24 din Codul fiscal.
Norme metodologice:
ART. 20 b)
18. �n sensul prevederilor art. 20 lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, dividendele de �ncasat/�ncasate de un contribuabil de la o persoană juridică rom�nă, reprezintă venituri neimpozabile la data �nregistrării acestora �n evidenţa contribuabilului, potrivit reglementărilor contabile.
19. �n aplicarea prevederilor art. 20 lit. b) din Codul fiscal, titlurile de participare sunt cele definite potrivit art. 7 alin. (1) pct. 31 din Codul fiscal.
La data transmiterii cu titlu gratuit, a cesionării titlurilor de participare sau a retragerii capitalului social deţinut la o persoană juridică, precum şi la data lichidării investiţiilor financiare, valoarea fiscală utilizată pentru calculul c�ştigului/pierderii este cea pe care titlurile de participare, respectiv investiţiile financiare, au avut-o �nainte de �nregistrarea diferenţelor favorabile respective
Norme metodologice:
20. Sunt considerate venituri neimpozabile veniturile prin care se recuperează cheltuielile pentru care nu s-a acordat deducere la momentul efectuării lor, cum sunt: rambursările de impozit pe profit plătit �n perioadele anterioare, restituirea unor dob�nzi şi/sau penalităţi de �nt�rziere, veniturile din anularea unor provizioane care au fost considerate cheltuieli nedeductibile la data constituirii lor şi altele asemenea.
Norme metodologice:
21. Contribuabilii pentru care prin acorduri şi memorandumuri aprobate prin acte normative s-a prevăzut faptul că profitul aferent anumitor activităţi nu este impozabil sunt obligaţi să organizeze şi să conducă evidenţa contabilă pentru delimitarea veniturilor şi a cheltuielilor aferente acestora. La determinarea profitului aferent acestor activităţi se iau �n calcul şi cheltuielile de conducere şi administrare şi alte cheltuieli comune ale contribuabilului, proporţional cu veniturile obţinute din aceste activităţi, �n situaţia �n care evidenţa contabilă nu asigură informaţia necesară identificării acestora, după caz.
Norme metodologice:
ART. 20^1
21^1. �n aplicarea prevederilor art. 20^1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, condiţia legată de perioada minimă de deţinere de 2 ani va fi �nţeleasă lu�ndu-se �n considerare hotăr�rea Curţii Europene de Justiţie �n cazurile conexate: Denkavit International BV, VITIC Amsterdam BV and Voormeer BV v Bundesamt fur Finanzen - C-284/94, C-291/94 şi C-292/94. Astfel, �n situaţia �n care, la data �nregistrării dividendului de către societatea-mamă, persoană juridică rom�nă, respectiv de către sediul permanent al unei societăţi-mamă, persoană juridică străină dintr-un stat membru, condiţia referitoare la perioada minimă de deţinere de 2 ani nu este �ndeplinită, venitul din dividende este supus impunerii. Ulterior, �n anul fiscal �n care condiţia este �ndeplinită, contribuabilul urmează să beneficieze de recalcularea impozitului pe profit al anului �n care venitul a fost impus. �n acest sens, contribuabilul trebuie să depună declaraţia rectificativă privind impozitul pe profit.
21^2. Pentru �ndeplinirea condiţiei de la pct. 3 lit. b) alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, societăţile-mamă, persoane juridice străine, trebuie să plătească, �n conformitate cu legislaţia fiscală a unui stat membru, fără posibilitatea unei opţiuni sau exceptări, unul din următoarele impozite:
- impot des societes/vennootschapsbelasting, �n Belgia;
- selskabsskat, �n Danemarca;
- Korperschaftsteuer, �n Republica Federală Germania;
- phoros eisodematos uomikou prosopon kerdoskopikou kharaktera, �n Grecia;
- impuesto sobre sociedades, �n Spania;
- impot sur les societes, �n Franţa;
- corporation tax, �n Irlanda;
- imposta sul reddito delle societa, �n Italia;
- impot sur le revenu des collectivites, �n Luxemburg;
- vennootschapsbelasting, �n Olanda;
- Korperschaftsteuer, �n Austria;
- imposto sobre o rendimento das pessoas colectivas, �n Portugalia;
- y hteisojen tulovero/inkomstskatten for samfund, �n Finlanda;
- statlig inkomstskatt, �n Suedia;
- corporation tax, �n Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord;
- D an z prijmu pravnickych osob, �n Republica Cehă;
- T ulumaks, �n Estonia;
- phoros eisodematos, �n Cipru;
- uznemumu ienakuma nodoklis, �n Letonia;
- P elno mokestis, �n Lituania;
- T arsasagi ado, �n Ungaria;
- T axxa fuq l-income, �n Malta;
- P odatek dochodowy od osob prawnych, �n Polonia;
- D avek od dobicka pravnih oseb, �n Slovenia;
- D an z prijmov pravnickych osob, �n Slovacia;
- korporativen dank, �n Bulgaria.
21^3. Pentru aplicarea prevederilor art. 20^1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, formele de organizare pentru persoanele juridice rom�ne şi bulgare, societăţi-mamă, sunt:
- societăţile �nfiinţate �n baza legii rom�ne, cunoscute ca "societăţi pe acţiuni", "societăţi �n comandită pe acţiuni", "societăţi cu răspundere limitată";
- *** Abrogat.
Norme metodologice:
22. *** Abrogat.
23. �n sensul art. 21 alin. (1) din Codul fiscal, sunt cheltuieli efectuate �n scopul realizării de venituri impozabile şi următoarele:
a) cheltuielile efectuate cu editarea publicaţiilor care sunt �nregistrate ca retururi �n perioada de determinare a profitului impozabil pe baza documentelor justificative şi �n limita cotelor prevăzute �n contractele de distribuţie, cu condiţia reflectării �n contabilitate a veniturilor şi cheltuielilor potrivit reglementărilor contabile;
b) cheltuielile generate de taxa pe valoarea adăugată ca urmare a aplicării proratei, �n conformitate cu prevederile titlului VI "Taxa pe valoarea adăugată" din Codul fiscal, precum şi �n alte situaţii c�nd taxa pe valoarea adăugată este �nregistrată pe cheltuieli, �n situaţia �n care taxa pe valoarea adăugată este aferentă unor bunuri sau servicii achiziţionate �n scopul realizării de venituri impozabile;
c) cheltuielile reprezent�nd valoarea creanţelor comerciale �nstrăinate, potrivit legii.
d) dob�nzile, penalităţile şi daunele-interese, stabilite �n cadrul contractelor economice �ncheiate cu persoane rezidente/nerezidente sunt cheltuieli deductibile pe măsura �nregistrării lor;
e) pierderile tehnologice care sunt cuprinse �n norma de consum proprie necesară pentru fabricarea unui produs sau prestarea unui serviciu;
f) cheltuielile efectuate pentru transportul salariaţilor la şi de la locul de muncă;
g) cheltuielile cu taxa pe valoarea adăugată plătită �ntr-un stat membru aferentă unor bunuri sau servicii achiziţionate �n scopul realizării de venituri impozabile.
h) cheltuielile privind serviciile care vizează eficientizarea, optimizarea, restructurarea operaţională și/sau financiară a activităţii contribuabilului.
i) cheltuielile rezultate din deprecierea titlurilor de participare, �nregistrată potrivit reglementărilor contabile aplicabile;
j) cheltuielile reprezent�nd cantităţile de energie electrică consumate la nivelul normei proprii de consum tehnologic sau, �n lipsa acesteia, la nivelul normei aprobate de către Autoritatea Naţională de Reglementare �n Domeniul Energiei, care include şi consumul propriu comercial, pentru contribuabilii din domeniul distribuţiei energiei electrice;
k) cheltuielile �nregistrate la scoaterea din gestiune a creanţelor asupra clienţilor, determinate de punerea �n aplicare a unui plan de reorganizare admis şi confirmat printr-o sentinţă judecătorească, �n conformitate cu prevederile Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, cu modificările şi completările ulterioare.
24. *** Abrogat.
Norme metodologice:
ART. 21 al.2
25. Intră sub incidenţa acestei prevederi cheltuielile efectuate �n acest scop, �n condiţiile �n care specificul activităţii desfăşurate se �ncadrează �n domeniile pentru care se impune respectarea normelor de protecţie a muncii, stabilite conform legislaţiei �n materie.
Norme metodologice:
ART. 21 c
26. Intră sub incidenţa prevederilor art. 21 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal cheltuielile reprezent�nd contribuţiile pentru asigurarea de accidente de muncă şi boli profesionale, efectuate potrivit Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, cu modificările şi completările ulterioare. Cheltuielile cu primele de asigurare pentru riscul profesional, efectuate potrivit legislaţiei specifice, sunt deductibile la calculul profitului impozabil.
Norme metodologice:
ART. 21 e)
27. Calitatea de administrator rezultă din actul constitutiv al contribuabilului sau contractul de administrare/mandat. �n sensul art. 21 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal, persoanele fizice asimilate salariaţilor cuprind şi:
a) directorii care �şi desfăşoară activitatea �n baza contractului de mandat, potrivit legii;
b) persoanele fizice rezidente şi/sau nerezidente detaşate, potrivit legii, �n situaţia �n care contribuabilul suportă drepturile legale cuvenite acestora
28. *** Abrogat
Norme metodologice:
ART. 21 f)
29. Intră sub incidenţa prevederilor art. 21 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal cotizaţiile cooperativelor de credit afiliate casei centrale a cooperativelor de credit pentru constituirea rezervei mutuale de garantare, �n conformitate cu reglementările legale.
Norme metodologice:
ART. 21 g)
30. Intră sub incidenţa prevederilor art. 21 alin. (2) lit. g) din Codul fiscal cheltuielile cu taxele de �nscriere, cotizaţiile şi contribuţiile obligatorii, stabilite prin acte normative, de practicare a unor profesii cum sunt: expert contabil, contabil autorizat, arhitect, medic, auditor financiar, avocat, notar şi altele asemenea. Contribuţiile pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de muncă sunt cele datorate patronatelor, �n conformitate cu prevederile Legii patronatelor nr. 356/2001.
31. *** Abrogat.
32. *** Abrogat.
Norme metodologice:
ART. 21 n)
32^1. Dificultăţile financiare majore care afectează �ntregul patrimoniu al debitorului sunt cele care rezultă din situaţii excepţionale determinate de calamităţi naturale, epidemii, epizootii, accidente industriale sau nucleare, incendii, fenomene sociale sau economice, conjuncturi externe şi �n caz de război.
Norme metodologice:
ART. 21 al.3 a)
33. Baza de calcul la care se aplică cota de 2% o reprezintă diferenţa dintre totalul veniturilor şi cheltuielile �nregistrate conform reglementărilor contabile, la care se efectuează ajustările fiscale. Astfel, din cheltuielile totale se scad cheltuielile cu impozitul pe profit curent şi am�nat, cheltuielile de protocol, cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, iar din totalul veniturilor se scad veniturile neimpozabile.
33^1. Cheltuielile efectuate �n baza contractului colectiv de muncă, ce intră sub incidenţa prevederilor art. 21 alin. (3) lit. c) din Codul fiscal, sunt cheltuielile de natură socială stabilite �n cadrul contractelor colective de muncă la nivel naţional, de ramură, grup de unităţi şi unităţi, altele dec�t cele menţionate �n mod expres �n cadrul art. 21 alin. (3) lit. c) din Codul fiscal.
34. *** Abrogat
Norme metodologice:
ART. 21 al.3 d)
35. Nu sunt considerate perisabilităţi pierderile tehnologice care sunt cuprinse �n norma de consum proprie necesară pentru fabricarea unui produs sau obţinerea unui serviciu.
Norme metodologice:
ART. 21 al.3 j), k)
35^1. Intră sub incidenţa prevederilor art. 21 alin. (3) lit. j) din Codul fiscal cheltuielile �nregistrate de angajator �n numele unui angajat, la schemele de pensii facultative, efectuate potrivit Legii nr. 204/2006 privind pensiile facultative, cu modificările şi completările ulterioare, �n limita unei sume reprezent�nd echivalentul �n lei a 400 de euro �ntr-un an fiscal, pentru fiecare participant. Cursul de schimb utilizat pentru determinarea echivalentului �n euro este cursul de schimb leu/euro comunicat de Banca Naţională a Rom�niei la data �nregistrării cheltuielilor.
35^2. Sunt deductibile la determinarea profitului impozabil, potrivit prevederilor art. 21 alin. (3) lit. k) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, cheltuielile cu primele de asigurare voluntară de sănătate, efectuate de angajator potrivit Legii privind reforma �n domeniul sănătăţii nr. 95/2006, cu modificările şi completările ulterioare. Cursul de schimb utilizat pentru determinarea echivalentului �n euro este cursul de schimb LEU/EUR comunicat de Banca Naţională a Rom�niei la data �nregistrării cheltuielilor.
Norme metodologice:
ART. 31 al.3 l)
36. �n cazul locuinţei de serviciu date �n folosinţa unui salariat sau administrator, cheltuielile pentru funcţionarea, �ntreţinerea şi repararea acesteia sunt deductibile �n limita corespunzătoare raportului dintre suprafaţa construită prevăzută de Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu modificările ulterioare, majorată cu 10%, şi totalul suprafeţei construite a locuinţei de serviciu respective.
Norme metodologice:
ART. 21 al.3 m)
37. �n cazul �n care sediul unui contribuabil se află �n locuinţa proprietate a unei persoane fizice, cheltuielile de funcţionare, �ntreţinere şi reparaţii aferente sediului sunt deductibile �n limita determinată pe baza raportului dintre suprafaţa pusă la dispoziţie contribuabilului, menţionată �n contractul �ncheiat �ntre părţi, şi suprafaţa totală a locuinţei. Contribuabilul va justifica cheltuielile de funcţionare, �ntreţinere şi reparaţii aferente sediului cu documente legale, cum sunt contractele �ncheiate cu furnizorii de utilităţi şi alte documente.
Norme metodologice:
ART. 21 al. 4 a)
38. Sunt nedeductibile cheltuielile cu impozitul pe profit, inclusiv cele reprezent�nd diferenţe din anii precedenţi sau din anul curent, precum şi impozitele plătite �n străinătate. Sunt nedeductibile şi impozitele cu reţinere la sursă plătite �n numele persoanelor fizice şi juridice nerezidente pentru veniturile realizate din Rom�nia. Cheltuielile cu impozitul pe profit am�nat, �nregistrate de contribuabil, sunt nedeductibile.
Norme metodologice:
ART. 21 al. 4 b)
39. Prin autorităţi rom�ne/străine se �nţelege totalitatea instituţiilor, organismelor şi autorităţilor din Rom�nia şi din străinătate care urmăresc şi �ncasează amenzi, dob�nzi/majorări şi penalităţi de �nt�rziere, execută confiscări, potrivit prevederilor legale.
40. *** Abrogat.
Norme metodologice:
ART. 21 al. 4 c)
41. Cheltuielile cu bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale, constatate lipsă din gestiune sau degradate şi neimputabile, inclusiv taxa pe valoarea adăugată aferentă, după caz, pentru care s-au �ncheiat contracte de asigurare, nu intră sub incidenţa prevederilor art. 21 alin. (4) lit. c) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.
42. �n sensul prevederilor art. 21 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal, cheltuielile privind stocurile şi mijloacele fixe amortizabile distruse ca urmare a unor calamităţi naturale sau a altor cauze de forţă majoră sunt considerate cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil, �n măsura �n care acestea se găsesc situate �n zone declarate, potrivit prevederilor legale speciale pentru fiecare domeniu, afectate de calamităţi naturale sau de alte cauze de forţă majoră. Totodată, sunt considerate deductibile şi cheltuielile privind stocurile şi mijloacele fixe amortizabile distruse de epidemii, epizootii, accidente industriale sau nucleare, incendii, fenomene sociale sau economice, conjuncturi externe şi �n caz de război. Fenomenele sociale sau economice, conjuncturile externe şi �n caz de război sunt cele prevăzute de Legea privind rezervele de stat nr. 82/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Norme metodologice:
ART. 21 al. 4 e)
43. Sunt considerate cheltuieli făcute �n favoarea participanţilor următoarele:
a) cheltuielile cu amortizarea, �ntreţinerea şi repararea mijloacelor de transport utilizate de către participanţi, �n favoarea acestora;
b) bunurile, mărfurile şi serviciile acordate participanţilor, precum şi lucrările executate �n favoarea acestora;
c) cheltuielile cu chiria şi �ntreţinerea spaţiilor puse la dispoziţie acestora;
d) *** Abrogat;
e) alte cheltuieli �n favoarea acestora.
Norme metodologice:
ART. 21 al. 4 f)
44. �nregistrările �n evidenţa contabilă se fac cronologic şi sistematic, pe baza �nscrisurilor ce dob�ndesc calitatea de document justificativ care angajează răspunderea persoanelor care l-au �ntocmit, conform reglementărilor contabile �n vigoare.
Norme metodologice:
ART. 21 al. 4 h)
45. *** Abrogat.
Norme metodologice:
ART. 21 al. 4 m)
48. Pentru a deduce cheltuielile cu serviciile de management, consultanţă, asistenţă sau alte prestări de servicii trebuie să se �ndeplinească cumulativ următoarele condiţii:
- serviciile trebuie să fie efectiv prestate, să fie executate �n baza unui contract �ncheiat �ntre părţi sau �n baza oricărei forme contractuale prevăzute de lege; justificarea prestării efective a serviciilor se efectuează prin: situaţii de lucrări, procese-verbale de recepţie, rapoarte de lucru, studii de fezabilitate, de piaţă sau orice alte materiale corespunzătoare;
- contribuabilul trebuie să dovedească necesitatea efectuării cheltuielilor prin specificul activităţilor desfăşurate.
Nu intră sub incidenţa condiţiei privitoare la �ncheierea contractelor de prestări de servicii, prevăzută la art. 21 alin. (4) lit. m) din Codul fiscal, serviciile cu caracter ocazional prestate de persoane fizice autorizate şi de persoane juridice, cum sunt: cele de �ntreţinere şi reparare a activelor, serviciile poştale, serviciile de comunicaţii şi de multiplicare, parcare, transport şi altele asemenea.
49. Pentru servicii de management, consultanţă şi asistenţă tehnică prestate de nerezidenţii afiliaţi contribuabilului, la analiza tranzacţiilor pentru determinarea deductibilităţii cheltuielilor trebuie să se aibă �n vedere şi principiile din comentariul la articolul 9 privind impunerea �ntreprinderilor asociate din Convenţia-model cu privire la impozitele pe venit şi impozitele pe capital. Analiza trebuie să aibă �n vedere:
(i) părţile implicate;
(ii) natura serviciilor prestate;
(iii) elementele de recunoaştere a cheltuielilor şi veniturilor pe baza documentelor justificative care să ateste prestarea acestor servicii.
Norme metodologice:
ART. 21 al. 4 p)
49^1. Exemplu de calcul privind scăderea din impozitul pe profit datorat a cheltuielilor reprezent�nd sponsorizarea.
Un contribuabil plătitor de impozit pe profit �ncheie un contract de sponsorizare conform legii privind sponsorizarea, �n calitate de sponsor, �n valoare de 15.000.000 lei. Contractul de sponsorizare se �ncheie �n data de 2 februarie 2005.
La calculul profitului impozabil pentru trimestrul I 2005, contribuabilul prezintă următoarele date financiare:
Venituri din v�nzarea mărfurilor ��������� = 1.000.000.000 lei
Venituri din prestări de servicii ������������� = ��������2.000.000 lei
����������������������������������������������������������������������� _________________
Total cifră de afaceri��������������������������������� 1.002.000.000 lei
Cheltuieli privind mărfurile��������������������� = 750.000.000 lei
Cheltuieli cu personalul��������������������������� =�� 20.000.000 lei
Alte cheltuieli de exploatare������������������� =� �90.000.000 lei
����������������������������������������������������������������������� _________________
din care:
����������������������������������������������������������������������� 15.000.000 lei sponsorizare
Total cheltuieli ������������������������������������������� 860.000.000 lei
Calculul profitului impozabil pentru trimestrul I 2005:
Profitul impozabil = 1.002.000.000 - 860.000.000 + 15.000.000 = 157.000.000 lei.
Impozitul pe profit �nainte de scăderea cheltuielii cu sponsorizarea:
157.000.000 x 16% = 25.120.000 lei.
Av�ndu-se �n vedere condiţiile de deducere prevăzute la art. 21 alin. (4) lit. p) din Codul fiscal, prin aplicarea limitelor, valorile sunt:
- 3 la mie din cifra de afaceri reprezintă 3.006.000 lei;
- 20% din impozitul pe profit �nainte de deducerea cheltuielilor de sponsorizare reprezintă 5.024.000 lei.
Suma de scăzut din impozitul pe profit este 3.006.000 lei.
Pentru trimestrul I 2005 impozitul pe profit datorat este de:
25.120.000 - 3.006.000 = 22.114.000 lei.
Contribuabilii care efectuează sponsorizări şi/sau acte de mecenat, potrivit Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificările şi completările ulterioare, şi Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi/sau care acordă burse private, pe bază de contract, �n condiţiile Legii nr. 376/2004 privind bursele private, cu modificările ulterioare, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente, dacă aceste cheltuieli �nsumate �ndeplinesc cumulativ condiţiile prevăzute de art. 21 alin. (4) lit. p) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.
49^2. �n sensul prevederilor art. 21 alin. (4) lit. t) din Codul fiscal, regulile de deducere, termenii şi expresiile utilizate, condiţiile �n care vehiculele rutiere motorizate, supuse limitării fiscale, se consideră a fi utilizate exclusiv �n scopul activităţii economice sunt cele prevăzute la pct. 45^1 din normele metodologice date �n aplicarea art. 145^1 din Codul fiscal din titlul VI �Taxa pe valoarea adăugată�.
Justificarea utilizării vehiculelor, �n sensul acordării deductibilităţii integrale la calculul profitului impozabil, se efectuează pe baza documentelor justificative şi prin �ntocmirea foii de parcurs care trebuie să cuprindă cel puţin următoarele informaţii: categoria de vehicul utilizat, scopul şi locul deplasării, kilometrii parcurşi, norma proprie de consum carburant pe kilometru parcurs.
�n cadrul cheltuielilor aferente vehiculelor rutiere motorizate supuse limitării fiscale se cuprind cheltuielile direct atribuibile unui vehicul, inclusiv cele �nregistrate ca urmare a derulării unui contract de leasing, cum sunt: impozitele locale, asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto, inspecţiile tehnice periodice, rovinieta, chiriile, partea nedeductibilă din taxa pe valoarea adăugată, dob�nzile, comisioanele, diferenţele de curs valutar etc.
Aplicarea limitei de 50% pentru stabilirea valorii nedeductibile la determinarea profitului impozabil se efectuează după aplicarea limitării aferente taxei pe valoarea adăugată, respectiv aceasta se aplică şi asupra taxei pe valoarea adăugată pentru care nu s-a acordat drept de deducere din punctul de vedere al taxei pe valoarea adăugată.
Exemplul 1. Determinarea valorii nedeductibile a cheltuielilor cu �ntreţinerea şi reparaţiile aferente unui vehicul care nu este utilizat exclusiv �n scopul activităţii economice
� cheltuielile cu �ntreţinerea şi reparaţiile - 2.000 lei,
� partea de TVA nedeductibilă - 240 lei,
� baza de calcul al valorii nedeductibile a cheltuielilor cu �ntreţinerea şi reparaţiile
2.240 lei (2.000 + 240)
� valoarea nedeductibilă a cheltuielilor cu �ntreţinerea şi reparaţiile
2.240 x 50% = 1.120 lei
Exemplul 2. Determinarea valorii nedeductibile a cheltuielilor privind combustibilii aferente unui vehicul care nu este utilizat exclusiv �n scopul activităţii economice
� cheltuieli privind combustibilii - 1.000 lei
� partea de TVA nedeductibilă - 120 lei
� baza de calcul al valorii nedeductibile a cheltuielilor privind combustibilii 1.120 lei (1.000 + 120)
� valoarea nedeductibilă a cheltuielilor privind combustibilii
1.120 x 50% = 560 lei.
Norme metodologice:
ART. 22 a)
50. Cota de 5% reprezent�nd rezerva prevăzută la art. 22 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal se aplică asupra diferenţei dintre totalul veniturilor, din care se scad veniturile neimpozabile, și totalul cheltuielilor, din care se scad cheltuielile cu impozitul pe profit și cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, �nregistrate �n contabilitate. Rezerva se calculează cumulat de la �nceputul anului și este deductibilă la calculul profitului impozabil trimestrial sau anual, după caz. �n veniturile neimpozabile care se scad la determinarea bazei de calcul pentru rezervă sunt incluse veniturile prevăzute la art. 20 din Codul fiscal, cu excepţia celor prevăzute la lit. c). Rezervele astfel constituite se completează sau se diminuează �n funcţie de nivelul profitului contabil din perioada de calcul. De asemenea, majorarea sau diminuarea rezervelor astfel constituite se efectuează și �n funcţie de nivelul capitalului social subscris și vărsat sau al patrimoniului. �n situaţia �n care, ca urmare a efectuării unor operaţiuni de reorganizare, prevăzute de lege, rezerva legală a persoanei juridice beneficiare depășește a cincea parte din capitalul social sau din patrimoniul social, după caz, diminuarea rezervei legale, la nivelul prevăzut de lege, nu este obligatorie.
51. �n cazul �n care această rezervă este utilizată pentru acoperirea pierderilor sau este distribuită sub orice formă, rezerva reconstituită ulterior acestei utilizări �n aceeaşi limită nu mai este deductibilă la calculul profitului impozabil.
Norme metodologice:
ART. 22 b)
52. Provizioanele pentru garanţii de bună execuţie acordate clienţilor se constituie trimestrial numai pentru bunurile livrate, lucrările executate şi serviciile prestate �n cursul trimestrului respectiv pentru care se acordă garanţie �n perioadele următoare, la nivelul cotelor prevăzute �n contractele �ncheiate sau la nivelul procentelor de garantare prevăzut �n tariful lucrărilor executate ori serviciilor prestate.
Pentru lucrările de construcţii care necesită garanţii de bună execuţie, conform prevederilor din contractele �ncheiate, astfel de provizioane se constituie trimestrial, �n limita cotelor prevăzute �n contracte, cu condiţia reflectării integrale la venituri a valorii lucrărilor executate şi confirmate de beneficiar pe baza situaţiilor de lucrări.
�nregistrarea la venituri a provizioanelor constituite pentru garanţiile de bună execuţie se face pe măsura efectuării cheltuielilor cu remedierile sau la expirarea perioadei de garanţie �nscrise �n contract.
Aceleaşi prevederi se aplică şi �n cazul provizioanelor pentru garanţii de bună execuţie a contractelor externe, acordate �n condiţiile legii producătorilor şi prestatorilor de servicii, �n cazul exporturilor complexe, proporţional cu cota de participare la realizarea acestora, cu condiţia ca acestea să se regăsească distinct �n contractele �ncheiate sau �n tariful lucrărilor executate şi �n facturile emise.
Prin export complex se �nţelege exportul de echipamente, instalaţii sau părţi de instalaţii, separat ori �mpreună cu tehnologii, licenţe, know-how, asistenţă tehnică, proiectare, construcţii-montaj, lucrări de punere �n funcţiune şi recepţie, precum şi piesele de schimb şi materialele aferente, definite �n conformitate cu actele normative �n vigoare.
Sunt considerate exporturi complexe lucrările geologice de proiectare-explorare, lucrările de exploatare pentru zăcăminte minerale, construcţii de reţele electrice, executarea de foraje de sonde, construcţii de schele, de instalaţii şi conducte de transport, de depozitare şi de distribuire a produselor petroliere şi a gazelor naturale, precum şi realizarea de nave complete, de obiective �n domeniile agriculturii, �mbunătăţirilor funciare, amenajărilor hidrotehnice, silvice, organizarea exploatărilor forestiere şi altele asemenea, definite �n conformitate cu actele normative �n vigoare.
ART. 22 al.1 lit. d^1
53^1. Intră sub incidenţa prevederilor art. 22 alin. (1) lit. d^1) din Codul fiscal şi se deduce la calculul profitului impozabil diferenţa dintre valoarea soldului iniţial al filtrelor prudenţiale calculate la data de 1 ianuarie 2012 aferente activelor existente �n sold la data de 31 decembrie 2011 şi valoarea sumelor �nregistrate la data de 1 ianuarie 2012 �n soldul creditor al contului 58171 �Rezultatul reportat din provizioane specifice� aferente activelor existente �n sold la data de 31 decembrie 2011.
�n aplicarea prevederilor art. 22 alin. (1) lit. d^1) din Codul fiscal, sumele reprezent�nd reducerea sau anularea filtrelor prudenţiale care au fost deduse la calculul profitului impozabil se impozitează �n ordinea inversă �nregistrării acestora.
Norme metodologice:
ART. 22 c)
53. Creanţele asupra clienţilor reprezintă sumele datorate de clienţii interni şi externi pentru produse, semifabricate, materiale, mărfuri etc. v�ndute, lucrări executate şi servicii prestate, pe bază de facturi, �nregistrate după 1 ianuarie 2004 şi ne�ncasate �ntr-o perioadă ce depăşeşte 270 de zile de la data scadenţei.
Diminuarea sau anularea provizioanelor se efectuează prin trecerea acestora pe venituri �n cazul �ncasării creanţei, proporţional cu valoarea �ncasată sau �nregistrarea acesteia pe cheltuieli.
�n cazul creanţelor �n valută, provizionul este deductibil la nivelul valorii influenţate cu diferenţele de curs favorabile sau nefavorabile ce apar cu ocazia evaluării acestora. Valoarea provizioanelor pentru creanţele asupra clienţilor este luată �n considerare la determinarea profitului impozabil �n trimestrul �n care sunt �ndeplinite condiţiile prevăzute la art. 22 din Codul fiscal şi nu poate depăşi valoarea acestora, �nregistrată �n contabilitate �n anul fiscal curent sau �n anii anteriori. Procentele prevăzute la art. 22 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal, aplicate asupra creanţelor �nregistrate �ncep�nd cu anii fiscali 2004, 2005 şi, respectiv, 2006, nu se recalculează.
Cheltuielile reprezent�nd pierderile din creanţele incerte sau �n litigiu ne�ncasate, �nregistrate cu ocazia scoaterii din evidenţă a acestora, sunt deductibile pentru partea acoperită de provizionul constituit potrivit art. 22 din Codul fiscal.
Norme metodologice:
ART. 22 d)
53^2. Pentru aplicarea prevederilor art. 22 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal, persoanele juridice, administratori de fonduri de pensii facultative, respectiv administratori care furnizează pensii private, deduc la calculul profitului impozabil provizioanele tehnice constituite �n baza dispoziţiilor Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv �n baza prevederilor Legii nr. 204/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
54. *** Abrogat
Norme metodologice:
ART. 22 g)
55. *** Abrogat
Norme metodologice:
ART. 22 h)
56. �n cazul societăţilor din domeniul asigurărilor şi reasigurărilor sunt deductibile rezervele tehnice calculate conform prevederilor Legii nr. 32/2000 privind societăţile de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare. Conform dispoziţiilor acestei legi rezervele de prime şi de daune se constituie din cote-părţi corespunzătoare sumelor aferente riscurilor neexpirate �n anul �n care s-au �ncasat primele.
Norme metodologice:
ART. 22 l)
56^1. Pentru aplicarea prevederilor art. 22 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, companiile aeriene din Rom�nia deduc, la calculul profitului impozabil, provizioane constituite pentru acoperirea cheltuielilor de �ntreţinere şi reparare a parcului de aeronave şi a componentelor aferente, potrivit programelor de �ntreţinere ale aeronavelor aprobate corespunzător de către Autoritatea Aeronautică Civilă Rom�nă, la un nivel stabilit pe baza tipului de aeronavă, numărului de ore de zbor aprobat şi al tarifului practicat de prestator, prevăzut �n contractul �ncheiat cu acesta.
Norme metodologice:
56^2. �n aplicarea prevederilor art. 22 alin. (1) lit. m) din Codul fiscal, prin instituţii de credit se �nţelege persoanele juridice rom�ne, inclusiv sucursalele din străinătate ale acestora şi sediile permanente ale instituţiilor de credit din alte state membre, respectiv din state terţe, aşa cum acestea sunt prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare.
Condiţia de includere a creanţelor �n venituri impozabile se consideră �ndeplinită dacă cesionarul �nregistrează ca venit diferenţa dintre valoarea creanţei preluate prin cesionare şi suma de achitat cedentului.
Norme metodologice:
ART. 22 al.2
57. Provizioanele prevăzute la art. 22 alin. (2) din Codul fiscal sunt obligatorii pentru contribuabilii care au ca domeniu de activitate exploatarea de resurse minerale, gaze naturale şi pentru titularii acordurilor petroliere.
Norme metodologice:
ART. 22 al.5
57^1. �n aplicarea prevederilor art. 22 alin. (5), corelate cu dispoziţiile art. 19 din Codul fiscal, surplusul din reevaluarea imobilizărilor corporale, care a fost anterior deductibil, evidenţiat potrivit reglementărilor contabile �n contul "Rezultatul reportat" sau �n contul "Alte rezerve", analitice distincte, se impozitează la momentul modificării destinaţiei rezervei, distribuirii rezervei către participanţi sub orice formă, lichidării, divizării, fuziunii contribuabilului sau oricărui alt motiv, inclusiv la folosirea acesteia pentru acoperirea pierderilor contabile. Pentru calculul profitului impozabil aceste sume sunt elemente similare veniturilor.
�nregistrarea şi menţinerea �n capitaluri proprii, respectiv conturi de rezerve sau rezultatul reportat, analitice distincte, a rezervelor constituite �n baza unor acte normative nu se consideră modificarea destinaţiei sau distribuţie.
ART. 22 al. 5^1
57^2. Nu intră sub incidenţa prevederilor art. 22 alin. (5^1) din Codul fiscal rezervele reprezent�nd surplusul realizat din rezerve din reevaluarea mijloacelor fixe, inclusiv a terenurilor, efectuată după data de 1 ianuarie 2004, existente �n sold �n contul "1065" la data de 30 aprilie 2009 inclusiv, care au fost deduse la calculul profitului impozabil. Aceste rezerve se impozitează la momentul modificării destinaţiei acestora potrivit prevederilor art. 22 alin. (5) din Codul fiscal.
57^3. Nu intră sub incidenţa prevederilor art. 22 alin. (5^1) din Codul fiscal partea din rezerva din reevaluarea mijloacelor fixe efectuată după data de 1 ianuarie 2004, dedusă la calculul profitului impozabil prin intermediul amortizării fiscale p�nă la data de 30 aprilie 2009 inclusiv, şi care nu a fost capitalizată prin transferul direct �n contul 1065 �Rezerve reprezent�nd surplusul realizat din rezerve din reevaluare� pe măsură ce mijloacele fixe au fost utilizate. Această parte a rezervei se impozitează potrivit prevederilor art. 22 alin. (5) din Codul fiscal.
De asemenea, nu intră sub incidenţa prevederilor art. 22 alin. (5^1) din Codul fiscal rezerva din reevaluarea mijloacelor fixe efectuată după data de 1 ianuarie 2004, aferentă mijloacelor fixe transferate �n cadrul operaţiunilor de reorganizare, potrivit legii, la momentul scăderii din gestiune a acestora la persoana juridică ce efectuează transferul, �n condiţiile �n care rezerva respectivă este preluată de societatea beneficiară, prevederile art. 22 alin. (5^1) aplic�ndu-se �n continuare la societatea beneficiară.
Norme metodologice:
ART. 22 al.6
58. Intră sub incidenţa art. 22 alin. (6) din Codul fiscal următoarele sume �nregistrate �n conturi de rezerve sau surse proprii de finanţare, �n conformitate cu reglementările privind impozitul pe profit:
a) sumele reprezent�nd diferenţele nete rezultate din evaluarea disponibilului �n devize, �n conformitate cu actele normative �n vigoare, care au fost neimpozabile;
b) scutirile şi reducerile de impozit pe profit aplicate asupra profitului investit potrivit prevederilor legii, inclusiv suma profitului investit, diferenţa dintre cota redusă de impozit pentru exportul de bunuri şi/sau servicii şi cota standard, precum şi cele prevăzute �n legi speciale.
Norme metodologice:
ART. 23
59. �n vederea determinării valorii deductibile a cheltuielilor cu dob�nzile se efectuează mai �nt�i ajustările conform art. 23 alin. (5) din Codul fiscal. Valoarea cheltuielilor cu dob�nzile care excedează nivelului de deductibilitate prevăzut la art. 23 alin. (5) din Codul fiscal este nedeductibilă, fără a mai fi luată �n calcul �n perioadele următoare.
60. �n cazul �n care capitalul propriu are o valoare negativă sau gradul de �ndatorare este mai mare dec�t 3, cheltuielile cu dob�nzile şi cu pierderea netă din diferenţele de curs valutar sunt nedeductibile. Acestea se reportează �n perioada următoare, �n condiţiile art. 23 alin. (1) din Codul fiscal, p�nă la deductibilitatea integrală a acestora.
61. Intră sub incidenţa art. 23 alin. (3) din Codul fiscal numai pierderea netă din diferenţele de curs valutar aferente capitalului �mprumutat.
62. �n sensul art. 23 alin. (4) şi (7) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, instituţiile de credit, persoane juridice rom�ne, sunt cele autorizate, potrivit legii, de Banca Naţională a Rom�niei.
63. �n sensul art. 23 alin. (1) din Codul fiscal, prin capital �mprumutat se �nţelege totalul creditelor şi �mprumuturilor cu termen de rambursare peste un an �ncep�nd de la data �ncheierii contractului, cu excepţia celor prevăzute la alin. (4) al art. 23 din Codul fiscal, indiferent de data la care acestea au fost contractate.
�n capitalul �mprumutat se includ şi creditele sau �mprumuturile care au un termen de rambursare mai mic de un an, �n situaţia �n care există prelungiri ale acestui termen, iar perioada de rambursare curentă, �nsumată cu perioadele de rambursare anterioare ale creditelor sau �mprumuturilor pe care le prelungesc, depăşeşte un an.
64. Capitalul propriu cuprinde capitalul social, rezervele legale, alte rezerve, profitul nedistribuit, rezultatul exerciţiului şi alte elemente de capital propriu constituite potrivit reglementărilor legale. �n cazul sediilor permanente, capitalul propriu cuprinde capitalul de dotare pus la dispoziţie de persoana juridică străină pentru desfăşurarea activităţii �n Rom�nia, potrivit documentelor de autorizare, rezervele legale, alte rezerve, rezultatul exerciţiului şi alte elemente de capital propriu constituite potrivit reglementărilor legale.
65. Pentru calculul deductibilităţii cheltuielilor cu dob�nzile se au �n vedere următoarele:
a) pentru �mprumuturile angajate de la alte entităţi, cu excepţia celor prevăzute la art. 23 alin. (4) din Codul fiscal, se aplică limita prevăzută la art. 23 alin. (5) din acelaşi act normativ, indiferent de data la care au fost contractate;
b) �n scopul aplicării art. 23 alin. (5) lit. a) din Codul fiscal, nivelul ratei dob�nzii de referinţă, recunoscută la calculul profitului impozabil, este cea din ultima lună a trimestrului pentru care se calculează impozitul pe profit, publicată de Banca Naţională a Rom�niei �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea I;
c) modul de calcul al dob�nzii, conform art. 23 alin. (5) din Codul fiscal, va fi cel corespunzător modului de calcul al dob�nzii aferente �mprumuturilor;
d) rezultatul exerciţiului financiar luat �n calcul la determinarea capitalului propriu pentru sf�rşitul perioadei este cel �nregistrat de contribuabil �nainte de calculul impozitului pe profit.
66. Cheltuielile cu dob�nzile �nsumate cu pierderea netă din diferenţele de curs valutar aferente �mprumuturilor cu termen de rambursare mai mare de un an, luate �n considerare la calculul gradului de �ndatorare, sunt deductibile la determinarea profitului impozabil �n condiţiile prevăzute la art. 23 alin. (1) din Codul fiscal.
67. �n vederea determinării impozitului pe profit, gradul de �ndatorare se calculează ca raport �ntre media capitalului �mprumutat şi media capitalului propriu. Pentru calculul acestor medii se folosesc valorile existente la �nceputul anului şi la sf�rşitul perioadei pentru care se determină impozitul pe profit, după cum urmează:
Capital �mprumutat (�nceputul anului fiscal) +
Capital �mprumutat (sf�rşitul perioadei)
----------------------------------------------
2
Gradul de �ndatorare = ----------------------------------------------
Capital propriu (�nceputul anului fiscal) +
Capital propriu (sf�rşitul perioadei)
----------------------------------------------
2
astfel:
Capital �mprumutat (�nceputul anului fiscal) +
Capital �mprumutat (sf�rşitul perioadei)
Gradul de �ndatorare = ----------------------------------------------
Capital propriu (�nceputul anului fiscal) +
Capital propriu (sf�rşitul perioadei)
68. �n cazul �n care gradul de �ndatorare astfel determinat este mai mic sau egal cu trei, cheltuielile cu dob�nzile şi cu pierderea netă de curs valutar sunt deductibile integral după ce s-au efectuat ajustările prevăzute la art. 23 alin. (5) din Codul fiscal.
69. Dacă gradul de �ndatorare astfel determinat este mai mare dec�t trei, suma cheltuielilor cu dob�nzile şi cu pierderea netă din diferenţe de curs valutar este nedeductibilă �n perioada de calcul al impozitului pe profit, urm�nd să se reporteze �n perioada următoare, devenind subiect al limitării prevăzute la art. 23 alin. (1) din Codul fiscal pentru perioada �n care se reportează.
70. �n sensul prevederilor art. 23 alin. (4) din Codul fiscal, prin bănci internaţionale de dezvoltare se �nţelege:
� Banca Internaţională pentru Reconstrucţie și Dezvoltare (B.I.R.D.), Corporaţia Financiară Internaţională (C.F.I.) și Asociaţia pentru Dezvoltare Internaţională (A.D.I.);
� Banca Europeană de Investiţii (B.E.I.);
� Banca Europeană pentru Reconstrucţie și Dezvoltare (B.E.R.D.);
� bănci și organizaţii de cooperare și dezvoltare regională similare.
Prin �mprumut garantat de stat se �nţelege �mprumutul garantat de stat potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, cu modificările și completările ulterioare. Intră sub incidenţa prevederilor art. 23 alin. (4) din Codul fiscal și dob�nzile/pierderile din diferenţe de curs valutar, aferente �mprumuturilor obţinute �n baza obligaţiunilor emise, potrivit legii, de către societăţile comerciale, cu respectarea cerinţelor specifice de admitere la tranzacţionare pe o piaţă reglementată din Rom�nia, potrivit prevederilor Legii nr. 297/2004 privind piaţa de capital, cu modificările și completările ulterioare, precum și cele admise la tranzacţionare pe pieţe străine de valori mobiliare reglementate de autoritatea �n domeniu a statelor respective.
70^1. Pentru determinarea profitului impozabil �ncep�nd cu anul fiscal 2010, nivelul ratei dob�nzii pentru �mprumuturile �n valută este de 6%
Norme metodologice:
ART. 24 al.11
70^2. Pentru perioada �n care mijloacele fixe amortizabile nu sunt utilizate cel puţin pe o perioadă de o lună, recuperarea valorii fiscale rămase neamortizate se efectuează pe durata normală de utilizare rămasă, �ncep�nd cu luna următoare repunerii �n funcţiune a acestora, prin recalcularea cotei de amortizare fiscală.
�n aplicarea prevederilor lit. c) a alin. (11) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, amortizarea fiscală a cheltuielilor cu investiţiile efectuate la mijloacele fixe concesionate, �nchiriate sau luate �n locaţie de gestiune, se calculează pe baza perioadei iniţiale a contractului, indiferent dacă acesta se prelungeşte ulterior, sau pe durata normală de utilizare rămasă, potrivit opţiunii contribuabilului, �ncep�nd cu luna următoare finalizării investiţiei.
Norme metodologice:
ART. 24 al.8
71. Exemplu de calcul al amortizării prin utilizarea regimului de amortizare degresivă. Pentru un mijloc fix se dau următoarele date:
- valoarea de intrare: 350.000.000 lei;
- durata normală de funcţionare conform catalogului: 10 ani;
- cota anuală de amortizare: 100/10 = 10%;
- cota anuală de amortizare degresivă: 10% x 2,0 = 20%;
Amortizarea anuală se va calcula astfel:
|
Ani |
Modul de calcul |
Amortizarea anuală degresivă (lei) |
Valoarea rămasă (lei) |
|
1 |
350.000.000 x 20% |
70.000.000 |
280.000.000 |
|
2 |
280.000.000 x 20% |
56.000.000 |
224.000.000 |
|
3 |
224.000.000 x 20% |
44.800.000 |
179.200.000 |
|
4 |
179.200.000 x 20% |
35.840.000 |
143.360.000 |
|
5 |
143.360.000 x 20% |
28.672.000 |
114.688.000 |
|
6 |
114.688.000 x 20% = 114.688.000 / 5 |
22.937.600 |
91.750.400 |
|
7 |
|
22.937.600 |
68.812.800 |
|
8 |
|
22.937.600 |
45.875.200 |
|
9 |
|
22.937.600 |
22.937.600 |
|
10 |
|
22.937.600 |
0 |
Norme metodologice:
ART. 24 al.12
71^1. Intră sub incidenţa art. 24 alin. (12) din Codul fiscal şi mijloacele fixe amortizabile de natura construcţiilor.
Pentru investiţiile considerate mijloace fixe amortizabile �n conformitate cu prevederile art. 24 alin. (3) din Codul fiscal, contribuabilii nu beneficiază de prevederile art. 24 alin. (12) din acelaşi act normativ.
Pentru mijloacele fixe amortizabile prevăzute la art. 24 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal, deducerea de 20% se aplică la data punerii �n funcţiune, cu ocazia recepţiei finale, la �ntreaga valoare a mijlocului fix amortizabil. �n acest caz, valoarea fiscală rămasă de recuperat se determină, pe durata normală de utilizare rămasă, scăz�nd din valoarea totală a mijlocului fix amortizabil deducerea de 20% şi amortizarea calculată p�nă la data recepţiei finale.
Cheltuielile de amortizare reprezent�nd deducerea de 20% prevăzută la art. 24 alin. (12) din Codul fiscal sunt deductibile numai pentru mijloacele fixe amortizabile, respectiv brevete de invenţie amortizabile �nregistrate şi puse �n funcţiune p�nă la data de 30 aprilie 2005 inclusiv. Valoarea fiscală rămasă se determină după scăderea din valoarea de intrare a respectivelor mijloace fixe amortizabile/brevete de invenţie amortizabile a sumei egale cu deducerea fiscală de 20% şi se recuperează pe durata normală de funcţionare. �n cazul �n care duratele normale de funcţionare au fost recalculate, potrivit normelor legale �n vigoare, perioada pentru care există obligaţia păstrării �n patrimoniu a acestor mijloace fixe se corelează cu duratele normale de funcţionare recalculate.
71^2. Exemplu privind aplicarea prevederilor art. 24 alin. (12) din Codul fiscal:
Un contribuabil care �şi desfăşoară activitatea �n domeniul depozitării materialelor şi mărfurilor achiziţionează �n data de 15 septembrie 2004 o clădire-depozit pe care o pune �n funcţiune pe data de 20 a aceleiaşi luni. Valoarea de intrare a clădirii-depozit este de 30.000.000 mii lei. Durata normală de funcţionare a clădirii, conform Catalogului privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, este de 50 de ani. Contribuabilul, din punct de vedere contabil, foloseşte amortizarea liniară. Din punct de vedere fiscal contribuabilul aplică facilitatea prevăzută la art. 24 alin. (12) din Codul fiscal. Ca urmare a aplicării prevederilor art. 24 alin. (12) din Codul fiscal, contribuabilul va �nregistra următoarea situaţie:
- deduce din punct de vedere fiscal, �n luna septembrie 2004, o cotă de 20% din valoarea de intrare a mijlocului fix amortizabil: 20% x 30.000.000 mii lei = 6.000.000 mii lei;
- valoarea de recuperat din punct de vedere fiscal pe următoarele 600 de luni, �ncep�nd cu octombrie 2004, 30.000.000 mii lei - 6.000.000 mii lei = 24.000.000 mii lei;
- amortizarea fiscală lunară din octombrie 2004 p�nă �n septembrie 2054, 40.000 mii lei (24.000.000 mii lei/600 luni).
- mii lei -
__________________________________________________
Luna Amortizarea Cheltuielile
fiscală de amortizare
�nregistrate
contabil
__________________________________________________
Septembrie 2004 6.000.000 0
__________________________________________________
Octombrie 2004 40.000 50.000
__________________________________________________
Noiembrie 2004 40.000 50.000
__________________________________________________
Decembrie 2004 40.000 50.000
__________________________________________________
Ianuarie 2005 40.000 50.000
__________________________________________________
... ... ... ... ... ... ... ... ...
__________________________________________________
August 2054 40.000 50.000
__________________________________________________
Septembrie 2054 40.000 50.000
__________________________________________________
TOTAL: 30.000.000 30.000.000
__________________________________________________
Norme metodologice:
ART. 24 al.16.
71^3. *** Abrogat.
Norme metodologice:
ART. 24 al.10.
71^4. Pentru �ncadrarea cheltuielilor de dezvoltare �n categoria imobilizărilor necorporale se utilizează criteriile prevăzute de reglementările contabile aplicabile.
Norme metodologice:
ART. 24 al.15
71^5. Pentru determinarea valorii fiscale �n cazul transferurilor terenurilor cu valoare contabilă, precum şi pentru determinarea valorii fiscale rămase neamortizate �n cazul mijloacelor fixe amortizabile evidenţiate �n sold la 31 decembrie 2003, �n valoarea fiscală de la data intrării �n patrimoniu se includ şi reevaluările efectuate, potrivit legii, p�nă la acea dată.
Pentru determinarea valorii fiscale a terenurilor, respectiv a valorii fiscale rămase neamortizate �n cazul mijloacelor fixe amortizabile, vor fi luate �n calcul şi reevaluările contabile efectuate după data de 1 ianuarie 2007, precum şi partea rămasă neamortizată din reevaluările contabile efectuate �n perioada 1 ianuarie 2004 - 31 decembrie 2006, evidenţiate la data de 31 decembrie 2006. Nu se recuperează prin intermediul amortizării fiscale reevaluările contabile efectuate după data de 1 ianuarie 2004 la mijloacele fixe amortizabile care nu mai au valoare fiscală rămasă neamortizată la data reevaluării.
�n cazul �n care ulterior datei de 31 decembrie 2003 se efectuează reevaluări care determină o descreştere a valorii acestora se procedează la o scădere a rezervei din reevaluare �n limita soldului creditor al rezervei, �n ordinea descrescătoare �nregistrării rezervei, iar valoarea fiscală a terenurilor şi valoarea fiscală rămasă neamortizată a mijloacelor fixe amortizabile se recalculează corespunzător. �n aceste situaţii, partea din rezerva din reevaluare care a fost anterior dedusă se include �n veniturile impozabile ale perioadei �n care se efectuează operaţiunile de reevaluare ulterioare datei de 31 decembrie 2003.
Prin valoarea fiscală rămasă neamortizată se �nţelege diferenţa dintre valoarea fiscală la data intrării �n patrimoniu şi valoarea amortizării fiscale. �n valoarea fiscală la data intrării �n patrimoniu se include şi taxa pe valoarea adăugată devenită nedeductibilă, potrivit prevederilor titlului VI.
71^6. �n aplicarea prevederilor art. 24 alin. (15) din Codul fiscal, cheltuielile �nregistrate ca urmare a casării unui mijloc fix cu valoarea fiscală incomplet amortizată sunt cheltuieli efectuate �n scopul realizării de venituri impozabile.
Prin casarea unui mijloc fix se �nţelege operaţia de scoatere din funcţiune a activului respectiv, urmată de dezmembrarea acestuia şi valorificarea părţilor componente rezultate, prin v�nzare sau prin folosirea �n activitatea curentă a contribuabilului.
71^7. Cheltuielile cu amortizarea activelor necorporale aferente capitalului imobilizat, cu valoarea contabilă evidenţiată �n sold la 31 decembrie 2003, sunt deductibile la calculul profitului impozabil, pe durata rămasă de amortizat, �n baza valorii rămase neamortizate.
71^8. Valoarea imobilizărilor necorporale/corporale �n curs de execuţie care nu se mai finalizează şi se scot din evidenţă pe seama conturilor de cheltuieli, �n baza aprobării/deciziei de sistare sau abandonare, precum şi valoarea rămasă a investiţiilor efectuate la mijloacele fixe concesionate, �nchiriate sau luate �n locaţie de gestiune, �n situaţia �n care contractele se reziliază �nainte de termen, reprezintă cheltuieli nedeductibile, dacă nu au fost valorificate prin v�nzare sau casare.
Norme metodologice:
ART. 25
72. �ncadrarea operaţiunilor de leasing se realizează av�ndu-se �n vedere prevederile art. 7 alin. (1) pct. 7 şi 8 din Codul fiscal şi clauzele contractului de leasing.
Norme metodologice:
ART. 26
73. Recuperarea pierderilor fiscale anuale se face �n ordinea �nregistrării acestora, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale �n vigoare din anul �nregistrării acestora.
74. Pierderea fiscală reprezintă suma �nregistrată �n declaraţia de impunere a anului precedent.
75. �n cazul �n care recuperarea pierderii contabile se face din rezervele legale, constituite din profit �nainte de impozitare, reconstituirea ulterioară a rezervei legale nu va mai fi o sumă deductibilă la calculul profitului impozabil.
76. Pierderile fiscale anuale din anii precedenţi anului operaţiunilor de fuziune, divizare sau desprindere a unei părţi din patrimoniul acestuia, nerecuperate de contribuabilul cedent şi transmise contribuabilului beneficiar, se recuperează, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit care urmează datei la care aceste operaţiuni produc efecte, potrivit legii, pe perioada de recuperare rămasă din perioada iniţială de 5, respectiv 7 ani, �n ordinea �n care au fost �nregistrate acestea de către contribuabilul cedent.
Pierderile fiscale �nregistrate de contribuabilul cedent �n perioada din anul curent cuprinsă �ntre 1 ianuarie şi data la care operaţiunea respectivă produce efecte, transmise contribuabilului beneficiar, se recuperează la fiecare termen de plată a impozitului pe profit care urmează datei la care aceste operaţiuni produc efecte, potrivit legii. Această pierdere este luată �n calcul de către contribuabilul beneficiar, la stabilirea profitului impozabil/pierderii fiscale din anul fiscal respectiv, �naintea recuperării pierderilor fiscale din anii precedenţi.
�n scopul recuperării pierderii fiscale transferate sau menţinute, după caz, contribuabilul cedent şi contribuabilul beneficiar efectuează şi următoarele operaţiuni:
a) contribuabilul cedent calculează pierderea fiscală pe perioada cuprinsă �ntre 1 ianuarie şi data la care operaţiunea de desprindere a unei părţi din patrimoniu produce efecte, �n vederea stabilirii părţii de pierdere transmise contribuabilului beneficiar, respectiv părţii pe care continuă să o recupereze, proporţional cu activele şi pasivele transferate/menţinute;
b) contribuabilul cedent evidenţiază partea de pierdere fiscală din anul curent, precum şi din anii precedenţi transferată/menţinută, �n registrul de evidenţă fiscală;
c) contribuabilul cedent transmite contribuabilului beneficiar un �nscris care trebuie să cuprindă informaţii fiscale referitoare la:
- pierderile fiscale anuale transferate contribuabilului beneficiar, �nregistrate �n declaraţiile sale de impozit pe profit, inclusiv cea pentru anul �n care operaţiunea de reorganizare produce efecte, detaliate pe fiecare an fiscal �n parte;
- �n cazul operaţiunilor de desprindere a unei părţi din patrimoniu, transmite şi partea din pierderea fiscală �nregistrată �n anul curent, stabilită prin ajustarea pierderii fiscale calculate la lit. a), precum şi pierderile fiscale din anii precedenţi, proporţional cu activele şi pasivele transmise contribuabilului beneficiar, potrivit proiectului de divizare;
d) contribuabilul beneficiar �nregistrează, �n registrul de evidenţă fiscală, pierderile fiscale preluate pe baza �nscrisului transmis de contribuabilul cedent, �n care evidenţiază distinct şi perioada de recuperare pentru fiecare pierdere fiscală transferată.
77. *** Abrogat.
Norme metodologice:
ART. 27
78. �n sensul dispoziţiilor art. 27 alin. (1) din Codul fiscal, o persoană juridică poate participa cu active la una sau mai multe persoane juridice existente sau care iau astfel fiinţă, prin constituirea sau majorarea capitalului social al acestora primind �n schimb titluri de participare ale societăţilor respective. Contribuţiile cu active la capitalul social al unei persoane juridice �n schimbul unor titluri de participare la această persoană juridică nu sunt luate �n calcul la determinarea profitului impozabil.
79. �n cazul �n care pentru contribuţia cu active se datorează taxa pe valoarea adăugată potrivit dispoziţiilor titlului VI din Codul fiscal, iar beneficiarul aportului nu poate exercita dreptul de deducere pentru aceasta, valoarea fiscală, �n sensul art. 27 alin. (1) din Codul fiscal, se majorează cu taxa pe valoarea adăugată.
Norme metodologice:
ART. 27 al.2
80. Distribuirea de active de către o persoană juridică rom�nă către participanţii săi se poate realiza �n cazul lichidării.
81. Profitul impozabil �n cazul lichidării se calculează ca diferenţă �ntre veniturile şi cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora, calculate cumulat de la �nceputul anului fiscal, lu�ndu-se �n calcul: profitul din lichidarea patrimoniului, sumele din anularea provizioanelor, sumele �nregistrate �n conturi de capitaluri proprii constituite din profitul brut şi care nu au fost impozitate la data constituirii, alte elemente similare veniturilor şi cheltuielilor. �n cazul �n care, �n declaraţia de impozit pe profit aferentă anului anterior lichidării contribuabilul a �nregistrat pierdere fiscală, aceasta se va recupera din profitul impozabil calculat cu ocazia lichidării.
82. La calculul impozitului pe profit datorat de contribuabilii care �şi �ncetează existenţa �n urma operaţiunilor de lichidare nu sunt impozitate: rezervele constituite din profitul net, sumele aferente unor reduceri ale cotei de impozit, repartizate ca surse proprii de finanţare pe parcursul perioadei de funcţionare, potrivit legii, rezervele constituite din diferenţe de curs favorabile capitalului social �n devize sau din evaluarea disponibilului �n devize, �n conformitate cu actele normative �n vigoare, dacă legea nu prevede altfel.
83. *** Abrogat
84. *** Abrogat
Norme metodologice:
ART. 27 al.3
85. �n �nţelesul art. 27 alin. (3) lit. a) şi b) din Codul fiscal, operaţiunile de fuziune şi divizare sunt reglementate prin Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Norme metodologice:
ART. 27 al.3 c)
86. �n scopul aplicării prevederilor art. 27 alin.(3) lit.c) din Codul fiscal, activele şi pasivele aparţin�nd unei activităţi economice a persoanei juridice rom�ne care efectuează transferul sunt identificate pe baza criteriilor de identificare a totalităţii activelor şi pasivelor, prin care se apreciază caracterul independent al ramurii de activitate prevăzute de pct.86^2. Nu se consideră active şi pasive aparţin�nd unei activităţi economice elementele de activ şi/sau de pasiv aparţin�nd altor activităţi economice ale persoanei juridice rom�ne care efectuează transferul, activele şi/sau pasivele izolate precum şi cele care se referă la gestiunea persoanei juridice respective
Norme metodologice:
ART. 27^1
86^1. Pentru aplicarea prevederilor art. 27^1 alin. (3) pct. 12 lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, formele de organizare pentru persoanele juridice rom�ne şi bulgare sunt:
- societăţi �nfiinţate �n baza legii rom�ne, cunoscute ca "societăţi pe acţiuni", "societăţi �n comandită pe acţiuni", "societăţi cu răspundere limitată";
- societăţi �nfiinţate �n baza legii bulgare, cunoscute ca "sbiratelnoto drujestvo", "komanditnoto drujestvo", "drujestvoto s ogranicena otgovornost", "akţionernoto drujestvo", "komanditnoto drujestvo s akţii".
Pentru �ndeplinirea condiţiei de la art. 27^1 alin. (3) pct. 12 lit. c) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, societatea dintr-un stat membru trebuie să plătească, �n conformitate cu legislaţia fiscală a statului respectiv, fără posibilitatea unei opţiuni sau exceptări, unul din următoarele impozite:
- imp�t des societ�s/vennootschapsbelasting, �n Belgia;
- selskabsskat, �n Danemarca;
- Korperschaftsteuer, �n Republica Federală Germania;
- phoros eisodematos uomikou prosopon kerdoskopikou kharaktera, �n Grecia;
- impuesto sobre sociedades, �n Spania;
- impot sur les societes, �n Franţa;
- corporation tax, �n Irlanda;
- imposta sul reddito delle societa, �n Italia;
- impot sur le revenu des collectivites, �n Luxemburg;
- vennootschapsbelasting, �n Olanda;
- Korperschaftsteuer, �n Austria;
- imposto sobre o rendimento das pessoas colectivas, �n Portugalia;
- y hteisojen tulovero/inkomstskatten for samfund, �n Finlanda;
- statlig inkomstskatt, �n Suedia;
- corporation tax, �n Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord;
- D an z prijmu pravnickych osob, �n Republica Cehă;
- T ulumaks, �n Estonia;
- phoros eisodematos, �n Cipru;
- uznemumu ienakuma nodoklis, �n Letonia;
- P elno mokestis, �n Lituania;
- T arsasagi ado, �n Ungaria;
- T axxa fuq l-income, �n Malta;
- P odatek dochodowy od osob prawnych, �n Polonia;
- D avek od dobicka pravnih oseb, �n Slovenia;
- D an z prijmov pravnickych osob, �n Slovacia;
- korporativen dank, �n Bulgaria;
- impozit pe profit, �n Rom�nia.
86^2. Criteriile de apreciere a caracterului independent al ramurii de activitate se verifică la societatea cedentă şi vizează �ndeplinirea cumulată a unor condiţii referitoare la:
a) existenţa ca structură organizatorică distinctă de alte diviziuni organizatorice ale societăţii cedente;
b) existenţa clientelei proprii, activelor corporale şi necorporale proprii, stocurilor proprii, personalului propriu şi altele. Dacă este cazul, ramura cuprinde şi servicii administrative proprii, de exemplu serviciul de contabilitate, serviciul descentralizat de personal etc.;
c) constituirea, la momentul realizării transferului şi �n raport cu organizarea societăţii cedente, �ntr-un ansamblu capabil să funcţioneze prin mijloace proprii, �n condiţii normale pentru sectorul economic de activitate al acesteia;
d) identificarea totalităţii activelor şi pasivelor care sunt legate �n mod direct sau indirect de ramura transferată, sunt �nscrise �n bilanţul societăţii cedente la data �n care operaţiunea de transfer produce efecte, �n funcţie de natura lor comercială, industrială, financiară, administrativă etc.;
e) exercitarea efectivă a activităţii la momentul aprobării operaţiunii de transfer de către adunările generale ale celor două societăţi, cedentă şi beneficiară, sau la data la care operaţiunea are efect, dacă aceasta este diferită.
Ramura completă de activitate nu cuprinde:
a) elemente de activ şi/sau de pasiv aferente altor ramuri de activitate ale societăţii cedente;
b) elemente de activ şi/sau de pasiv referitoare la gestiunea patrimonială a societăţii cedente;
c) elemente izolate de activ şi/sau de pasiv.
86^3. �n aplicarea prevederilor alin.(2) al art. 28^2 din Codul fiscal, pentru situaţia �n care profitul obţinut de persoana juridică rom�nă, participantă �ntr-o asociere cu personalitate juridică �nregistrată �ntr-un alt stat, a fost impozitat �n acel stat, acordarea creditului fiscal se efectuează similar cu procedura de acordare a creditului fiscal pentru persoanele juridice rom�ne care desfăşoară activităţi prin intermediul unui sediu permanent �ntr-un alt stat, reglementată conform normelor date �n aplicarea art. 31 din Codul fiscal.
Norme metodologice:
ART. 29
87. *** Abrogat.
Norme metodologice:
ART. 29 al.4
88. Persoanele juridice străine care desfăşoară activităţile menţionate la art. 8 alin. (3) din Codul fiscal datorează impozit pe profit de la �nceputul activităţii, �n măsura �n care se determină depăşirea duratei legale de 6 luni sau termenele prevăzute �n convenţiile de evitare a dublei impuneri, după caz. �n situaţia �n care nu se determină �nainte de sf�rşitul anului fiscal dacă activităţile din Rom�nia vor fi pe o durată suficientă pentru a deveni un sediu permanent, veniturile acelui an fiscal vor fi luate �n considerare �n următorul an fiscal, �n situaţia �n care durata specificată este depăşită.
88^1. Pentru �ncadrarea unui şantier de construcţii sau a unui proiect de construcţie, ansamblu ori montaj sau activităţi de supervizare legate de acestea şi a altor activităţi similare ca sedii permanente se va avea �n vedere data �nceperii activităţii din contractele �ncheiate cu persoanele juridice rom�ne beneficiare sau cu alte informaţii ce probează �nceperea activităţii. Perioadele consumate pentru realizarea unor contracte conexe care sunt legate �n mod direct cu primul contract ce a fost executat se adaugă la perioada care s-a consumat pentru realizarea contractului de bază.
89. �n scopul deducerii cheltuielilor alocate unui sediu permanent de către persoana juridică străină care �şi desfăşoară activitatea prin intermediul acestuia, precum şi de către orice altă persoană afiliată acelei persoane juridice străine, pentru serviciile furnizate, trebuie �ndeplinite următoarele condiţii:
(i) serviciul furnizat să fie efectiv prestat. Pentru a justifica prestarea efectivă a serviciului, sediul permanent trebuie să prezinte autorităţilor fiscale orice documente justificative din care să rezulte date privitoare la:
a) natura şi valoarea totală a serviciului prestat;
b) părţile implicate;
c) criteriile proprii de �mpărţire a costurilor pe fiecare beneficiar al serviciului respectiv, dacă este cazul;
d) justificarea utilizării criteriului ca fiind adecvat naturii serviciului şi activităţii desfăşurate de sediul permanent;
e) prezentarea oricăror alte elemente de recunoaştere a veniturilor şi cheltuielilor care pot să ateste prestarea serviciului respectiv.
Justificarea prestării efective a serviciului se efectuează cu situaţiile de lucrări, procesele-verbale de recepţie, rapoartele de lucru, studiile de fezabilitate, de piaţă sau cu orice alte asemenea documente;
(ii) serviciul prestat trebuie să fie justificat şi prin natura activităţii desfăşurate la sediul permanent.
La stabilirea preţului de piaţă al transferurilor efectuate �ntre persoana juridică străină şi sediul său permanent, precum şi �ntre acesta şi orice altă persoană afiliată acesteia, vor fi utilizate regulile preţurilor de transfer, astfel cum sunt acestea detaliate �n normele metodologice pentru aplicarea art. 11 din Codul fiscal, completate cu liniile directoare privind preţurile de transfer, emise de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică.
Norme metodologice:
ART. 30
89^1. Persoanele juridice străine care obţin venituri din proprietăţi imobiliare situate �n Rom�nia au obligaţia de a plăti impozit pe profit pentru profitul impozabil aferent acestor venituri.
�n cazul v�nzării de proprietăţi imobiliare situate �n Rom�nia, profitul impozabil reprezintă diferenţa dintre valoarea realizată din v�nzarea acestor proprietăţi imobiliare şi costul de cumpărare, construire sau �mbunătăţire a proprietăţii, redus cu amortizarea fiscală aferentă, după caz. Valoarea realizată din v�nzarea acestor proprietăţi imobiliare se reduce cu comisioanele, taxele sau cu alte sume plătite, aferente v�nzării.
Profitul impozabil rezultat din �nchirierea sau cedarea folosinţei proprietăţii imobiliare situate �n Rom�nia se calculează ca diferenţă �ntre veniturile obţinute şi cheltuielile efectuate �n scopul realizării acestora. Nu intră sub incidenţa acestor prevederi veniturile care sunt subiecte ale impozitului cu reţinere la sursă.
Veniturile din proprietăţi imobiliare situate �n Rom�nia includ şi c�ştigurile din v�nzarea-cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică, dacă 50% din valoarea mijloacelor fixe ale acestei persoane juridice sunt, direct sau prin intermediul mai multor persoane juridice, proprietăţi imobiliare situate �n Rom�nia.
�n acest sens, mijloacele fixe ale unei persoane juridice sunt �n mod indirect considerate proprietăţi imobiliare situate �n Rom�nia atunci c�nd respectiva persoană juridică deţine părţi sociale sau alte titluri de participare �ntr-o societate care �ndeplineşte condiţia minimală de 50% referitoare la deţinerea de proprietăţi imobiliare situate �n Rom�nia. Valoarea mijloacelor fixe, inclusiv terenurile, luată �n calcul la stabilirea raportului de 50%, este valoarea de �nregistrare �n contabilitate a acestora, potrivit reglementărilor legale �n vigoare la data v�nzării-cesionării titlurilor de participare. �n cadrul proprietăţilor imobiliare se �ncadrează şi investiţiile �n curs de natura clădirilor sau altor construcţii.
C�ştigurile din v�nzarea-cesionarea de titluri de participare, inclusiv cele obţinute �n condiţiile menţionate la alineatele precedente, se determină ca diferenţă �ntre veniturile realizate din v�nzarea-cesionarea titlurilor de participare şi costul de achiziţie al acestora, inclusiv orice comisioane, taxe sau alte sume plătite, aferente achiziţionării unor astfel de titluri de participare.
Norme metodologice:
ART. 30 al.4
89^2. �n aplicarea prevederilor alin. (3) al art. 30 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, �n situaţia �n care plătitorul de venit nu este o persoană juridică rom�nă sau un sediu permanent al unei persoane juridice străine, obligaţia plăţii şi declarării impozitului pe profit revine persoanei juridice străine care realizează veniturile menţionate la alin. (1) al art. 30 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv reprezentantului fiscal/�mputernicitului desemnat pentru �ndeplinirea acestor obligaţii.
�n sensul alin. (4) al art. 30 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, �n situaţia �n care plătitorul de venit este o persoană juridică rom�nă sau un sediu permanent din Rom�nia al unei persoane juridice străine, aceştia au obligaţia declarării şi plăţii impozitului pe profit �n numele persoanei juridice străine care realizează veniturile menţionate la alin. (1) al art. 30 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.
Norme metodologice:
ART. 31
90. �n aplicarea prevederilor art. 31 alin. (1) din Codul fiscal, din punct de vedere fiscal, la sf�rşitul anului fiscal, operaţiunile efectuate prin intermediul unor sedii permanente din străinătate ale persoanelor juridice rom�ne, �nregistrate �n cursul perioadei �n devize, respectiv veniturile, cheltuielile, alte sume impozabile sau deductibile, c�t şi impozitul plătit se convertesc �n lei prin utilizarea unei medii a cursurilor de schimb valutar, comunicată de Banca Naţională a Rom�niei.
91. O persoană juridică rom�nă care desfăşoară activităţi printr-un sediu permanent �ntr-un alt stat calculează profitul impozabil la nivelul �ntregii societăţi, potrivit dispoziţiilor capitolului II, titlul II din Codul fiscal. �n scopul acordării creditului fiscal aferent unui sediu permanent contribuabilul calculează profitul impozabil şi impozitul pe profit aferente acelui sediu permanent, �n conformitate cu reglementările fiscale din Rom�nia.
92. Documentul pe baza căruia se calculează deducerea din impozitul pe profit datorat �n Rom�nia, potrivit dispoziţiilor acestui articol, este cel care atestă plata, confirmat de autoritatea fiscală străină. �n cazul �n care documentul pe baza căruia se calculează deducerea din impozitul pe profit datorat �n Rom�nia este prezentat după depunerea la autorităţile fiscale a declaraţiei privind impozitul pe profit, creditul fiscal se acordă pentru anul la care se referă, prin depunerea, �n acest sens, a unei declaraţii rectificative.
93. Limitarea prevăzută �n art. 31 alin. (2) din Codul fiscal va fi calculată separat pentru fiecare sursă de venit. �n scopul aplicării acestei prevederi, toate veniturile persoanei juridice rom�ne a căror sursă se află �n aceeaşi ţară străină vor fi considerate ca av�nd aceeaşi sursă. Exemplu: un contribuabil desfăşoară activităţi at�t �n Rom�nia, c�t şi �n ţara străină X unde realizează venituri at�t printr-un sediu permanent, c�t şi din alte surse, �n mod independent de sediul permanent.
Pentru activitatea desfăşurată �n ţara străină X situaţia este următoarea:
Pentru sediul permanent:
- profitul impozabil aferent anului 2004, conform regulilor din ţara străină X, 100 milioane lei (�n baza mediei cursurilor de schimb valutar, comunicată de Banca Naţională a Rom�niei);
- impozitul pe profit pentru anul 2004, conform regulilor din ţara străină X (cotă de 30%), 30 milioane lei (�n baza mediei cursurilor de schimb valutar, comunicată de Banca Naţională a Rom�niei);
- profitul impozabil aferent anului 2004, conform regulilor din legea rom�nă, 80 milioane lei (legislaţia rom�nă privind impozitul pe profit permite deducerea unor cheltuieli care nu sunt deductibile �n ţara străină X);
- impozitul pe profit pentru anul 2004, conform prevederilor din legea rom�nă (cotă de 25%), 20 milioane lei.
Alte venituri realizate din ţara X:
- venituri din dob�nzi: 100 milioane lei;
- impozit de 10% cu reţinere la sursă pentru veniturile din dob�nzi: 10 milioane lei (�n baza mediei cursurilor de schimb valutar, comunicată de Banca Naţională a Rom�niei).
Pentru activitatea desfăşurată at�t �n Rom�nia, c�t şi �n ţara străină X situaţia este următoarea:
- profit impozabil aferent anului 2004, conform regulilor din legea rom�nă, 1.000 milioane lei (80 milioane profit impozabil al sediului permanent şi 920 milioane profit impozabil pentru activitatea din Rom�nia);
- impozit pe profit pentru anul 2004, conform regulilor din legea rom�nă (cotă de 25%), 250 milioane lei.
Potrivit situaţiei prezentate mai sus, suma maximă reprezent�nd creditul fiscal extern ce i se poate acorda contribuabilului este de 30 milioane lei, respectiv 20 milioane lei impozit pe profit plus 10 milioane lei impozit cu reţinere la sursă (dob�nzi).
Deoarece impozitul plătit �n străinătate �n sumă de 40 milioane lei este mai mare dec�t limita maximă de 30 milioane lei care poate fi acordată sub forma creditului fiscal extern, contribuabilul va putea scădea din impozitul pe profitul �ntregii activităţi (250 milioane lei) doar suma de 30 milioane lei.
93^1. Impozitul plătit unui stat străin este dedus, dacă se aplică prevederile convenţiei de evitare a dublei impuneri �ncheiate �ntre Rom�nia și statul străin și dacă persoana juridică rom�nă prezintă documentul ce atestă plata impozitului confirmat de autoritatea competentă a statului străin cu care Rom�nia are �ncheiată convenţie de evitare a dublei impuneri.
93^2. C�nd o persoană juridică rezidentă �n Rom�nia obţine venituri/profituri care �n conformitate cu prevederile convenţiei de evitare a dublei impuneri �ncheiate de Rom�nia cu statul străin sunt supuse impozitării �n statul străin, pentru evitarea dublei impuneri se va aplica metoda prevăzută �n convenţie, respectiv metoda creditului sau metoda scutirii, după caz.
93^3. C�nd o persoană juridică rezidentă �n Rom�nia realizează profituri dintr-un stat străin prin intermediul unui sediu permanent care, potrivit prevederilor convenţiei de evitare a dublei impuneri �ncheiate de Rom�nia cu un alt stat, pot fi impuse �n celălalt stat, iar respectiva convenţie prevede ca metodă de evitare a dublei impuneri �metoda scutirii�, profiturile vor fi scutite de impozit pe profit �n Rom�nia. Aceste profituri sunt scutite de impozit pe profit dacă se prezintă documentul justificativ eliberat de autoritatea competentă a statului străin, care atestă impozitul plătit �n străinătate. �n scopul aplicării �metodei scutirii�, pentru determinarea profitului impozabil la nivelul persoanei juridice rom�ne, veniturile și cheltuielile �nregistrate prin intermediul sediului permanent reprezintă venituri neimpozabile, respectiv cheltuieli nedeductibile.
Norme metodologice:
ART. 32
94. Potrivit art. 32 din Codul fiscal, pierderile realizate din activitatea desfăşurată printr-un sediu permanent situat �ntr-un stat care nu este stat membru al Uniunii Europene, al Asociaţiei Europene a Liberului Schimb sau situat �ntr-un stat cu care Rom�nia nu are �ncheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri, se recuperează numai din veniturile impozabile realizate de acel sediu permanent. �n sensul aplicării acestei prevederi, prin sursă de venit se �nţelege ţara �n care este situat sediul permanent. Recuperarea pierderii se va realiza conform normelor prevăzute pentru aplicarea art. 26 din Codul fiscal, �n următorii 5 ani fiscali consecutivi.
Norme metodologice:
95. *** Abrogat
96. *** Abrogat
97. NOTA: ART. 33 Legea nr. 571/2003 este abrogat. Profitul impozabil rezultat din v�nzarea-cesionarea proprietăţilor imobiliare situate �n Rom�nia şi a titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică rom�nă se impune cu cota de 10% numai pentru tranzacţiile efectuate p�nă la data de 30 aprilie 2005 inclusiv. �n condiţiile �n care se realizează pierdere din aceste tranzacţii p�nă la data de 30 aprilie 2005 inclusiv, aceasta se recuperează din profiturile impozabile rezultate din operaţiuni de aceeaşi natură, pe perioada prevăzută la art. 26 din Codul fiscal.
97^1. Contribuabilii nou-�nfiinţaţi �n cursul unui an fiscal, alţii dec�t cei prevăzuţi la art. 34 alin.(4) şi (5) din Codul fiscal, aplică, pentru anul �nfiinţării, sistemul trimestrial de declarare şi plată a impozitului pe profit prevăzut la art. 34 alin.(1) din Codul fiscal.
97^2. �ncadrarea �n activităţile prevăzute la art. 34 alin. (5) lit.b) din Codul fiscal, este cea stabilită prin Hotăr�rea Guvernului nr. 656/1997 privind aprobarea Clasificării activităţilor din economia naţională - CAEN, cu modificările ulterioare. Verificarea ponderii veniturilor obţinute de contribuabili din cultura cerealelor şi a plantelor tehnice, pomicultură şi viticultură se face la sf�rşitul fiecărui an fiscal, iar �n situaţia �n care veniturile majoritare se obţin din alte activităţi dec�t cele menţionate, aceştia vor aplica pentru anul fiscal următor, sistemul trimestrial de declarare şi plată a impozitului pe profit prevăzut la art. 34 alin.(1) din Codul fiscal.
97^3. �n situaţia �n care, �n cursul anului pentru care se efectuează plăţile anticipate, impozitul pe profit aferent anului precedent se modifică şi se corectează �n condiţiile prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, plăţile anticipate care se datorează �ncep�nd cu trimestrul efectuării modificării se determină �n baza impozitului pe profit recalculat.
97^4. �n aplicarea prevederilor art. 34 alin.(17) din Codul fiscal, contribuabilii regii autonome din subordinea consiliilor locale şi a consiliilor judeţene, precum şi societăţile comerciale �n care consiliile locale şi/sau judeţene sunt acţionari majoritari, care realizează proiecte cu asistenţă financiară din partea Uniunii Europene sau a altor organisme internaţionale, �n baza unor acorduri/contracte de �mprumut ratificate, respectiv aprobate prin acte normative, au obligaţia de a plăti impozitul pe profit la bugetul local respectiv, pe �ntreaga perioadă �n care intervine obligaţia de a contribui, potrivit legii, cu impozitul pe profit la Fondul de �ntreţinere, �nlocuire şi dezvoltare.
ART. 34 al.7
98. *** Abrogat.
99. *** Abrogat.
99^1. *** Abrogat.
99^2. �n aplicarea prevederilor art. 34 alin. (16) și (17) din Codul fiscal, contribuabilii obligați la plata trimestrială a impozitului pe profit depun declarația privind impozitul pe profit pentru cele două perioade ale anului 2010 numai dacă, p�nă la data de 1 octombrie 2010, au datorat impozit minim cel puțin �ntr-un trimestru. Contribuabilii care, �n perioada 1 ianuarie� 30septembrie 2010, ca urmare a efectuării comparației impozitului pe profit cu impozitul minim, au datorat, �n cele 3trimestre, impozit pe profit depun declarația privind impozitul pe profit pentru �ntreg anul 2010.
Pentru aplicarea prevederilor art. 34 alin. (16) și (17) din Codul fiscal, contribuabilii prevăzuți la art. 34 alin. (1) lit. a) și alin. (5) din Codul fiscal calculează �n Registrul de evidență fiscală impozitul pe profit pentru perioada 1 ianuarie� 30 septembrie 2010, �n vederea efectuării comparației cu impozitul minim recalculat �n mod corespunzător pentru această perioadă. �n cazul �n care, �n urma efectuării comparației impozitului pe profit cu impozitul minim pentru perioada 1ianuarie�30 septembrie 2010, impozitul minim este mai mare dec�t impozitul pe profit, acești contribuabili depun declarația privind impozitul pe profit pentru cele două perioade ale anului 2010. �n cazul �n care, �n urma efectuării comparației impozitului pe profit cu impozitul minim pentru perioada 1 ianuarie� 30septembrie 2010, impozitul minim este mai mic dec�t impozitul pe profit, acești contribuabili depun declarația privind impozitul pe profit pentru �ntreg anul 2010.
Contribuabilii care depun declarația privind impozitul pe profit pentru cele două perioade ale anului 2010 vor avea �n vedere următoarele:
a) pentru perioada 1 ianuarie�30 septembrie 2010, prin excepție de la prevederile art. 34 alin. (1), (5) și (11) și ale art. 35 alin. (1) din Codul fiscal, depunerea declarației privind impozitul pe profit și plata impozitului pe profit datorat din definitivarea impunerii se efectuează p�nă la data de 25 februarie 2011;
b) pentru perioada 1 octombrie�31 decembrie 2010, contribuabilii depun declarația privind impozitul pe profit și plătesc impozitul pe profit datorat potrivit prevederilor art. 34 alin.(1), (5) și (11) și ale art. 35 alin. (1) din Codul fiscal, respectiv:
- p�nă la data de 25 februarie 2011, contribuabilii care definitivează perioada 1 octombrie�31 decembrie 2010 p�nă la această dată, situație �n care, pentru trimestrul IV, prin declarația 100 nu se declară impozitul pe profit;
- p�nă la data de 25 aprilie 2011, situație �n care sunt aplicabile prevederile art. 34 alin. (10) din Codul fiscal, respectiv, pentru trimestrul IV, prin declarația 100 se declară impozitul pe profit la nivelului impozitului calculat și evidențiat pentru trimestrul III 2010.
99^3. �n aplicarea prevederilor art. 34 alin. (16) și (17) din Codul fiscal, pentru determinarea profitului impozabil aferent perioadei 1 ianuarie�30 septembrie 2010, respectiv 1 octombrie�31 decembrie 2010, se vor avea �n vedere următoarele:
a) cheltuielile deductibile limitat se stabilesc �n funcție de baza de calcul corespunzătoare, aferentă fiecărei perioade, sumele deductibile determinate pentru fiecare perioadă fiind definitive;
b) pentru aplicarea prevederilor titlului VI �Taxa pe valoarea adăugată� referitoare la colectarea taxei aferente depășirii plafonului pentru cheltuielile de protocol, taxa colectată se calculează asupra depășirii plafonului aferent fiecărei perioade, prin �nsumarea acestora;
c) pentru determinarea limitei fiscale a cheltuielilor prevăzute la art. 21 alin. (3) lit. j) și k) și la art. 21 alin. (4) lit. s) din Codul fiscal, �n situația �n care limita de 400 euro, 250 euro, respectiv 4.000 euro nu este depășită �n perioada 1 ianuarie � 30 septembrie 2010, �n perioada 1 octombrie �31 decembrie 2010 limitele respective se vor determina ca diferență �ntre 400 euro, 250 euro, respectiv 4.000 euro și limitele p�nă la care cheltuielile respective au fost deduse �n perioada 1 ianuarie � 30 septembrie 2010;
d) provizioanele fiscale se deduc la calculul profitului impozabil �n fiecare perioadă dacă sunt �ndeplinite condițiile prevăzute la art. 22 din Codul fiscal;
e) limita de deducere a rezervei legale se stabilește �n funcție de baza de calcul corespunzătoare, aferentă fiecărei perioade, sumele deductibile determinate pentru fiecare perioadă fiind definitive;
f) gradul de �ndatorare potrivit prevederilor art. 23 din Codul fiscal se determină lu�nd �n calcul capitalul �mprumutat și capitalul propriu aferente fiecărei perioade, astfel:
- pentru perioada 1 ianuarie�30 septembrie 2010, gradul de �ndatorare se determină ca raport �ntre capitalul �mprumutat și capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la �nceputul anului și sf�rșitul acestei perioade;
- pentru perioada 1 octombrie�31 decembrie 2010, gradul de �ndatorare se determină ca raport �ntre capitalul �mprumutat și capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la �nceputul și sf�rșitul acestei perioade;
g) �n aplicarea prevederilor art. 31 din Codul fiscal, veniturile și cheltuielile realizate �n anul 2010 de o persoană juridică rom�nă prin intermediul unui sediu permanent situat �ntr-un stat străin se vor lua �n calcul la determinarea profitului impozabil aferent perioadei 1 octombrie�31 decembrie 2010, prin �nscrierea veniturilor și cheltuielilor la rd. 11, respectiv rd. 12 �n declarația privind impozitul pe profit aferentă acestei perioade;
h) �n aplicarea prevederilor art. 19 din Codul fiscal, pentru perioada 1 octombrie�31 decembrie 2010, profitul investit �n această perioadă reprezintă soldul contului de profit și pierdere, respectiv profitul contabil cumulat de la �nceputul anului, din care se scade suma profitului investit anterior pentru care s-a aplicat facilitatea. Scutirea de impozit pe profit aferentă investițiilor realizate se acordă �n limita impozitului pe profit datorat pentru perioada 1 octombrie�31 decembrie 2010.
99^4. �n aplicarea prevederilor art. 34 alin. (18) din Codul fiscal, pierderea fiscală aferentă perioadei 1 ianuarie � 30 septembrie 2010 se recuperează din profiturile impozabile obținute �n următorii 7 ani consecutivi, potrivit art. 26 din Codul fiscal, perioada 1 octombrie �31 decembrie 2010 fiind considerată primul an de recuperare a pierderii fiscale.
Pierderea fiscală aferentă perioadei 1 octombrie � 31 decembrie 2010 se recuperează potrivit art. 26, respectiv art. 32 din Codul fiscal, din profiturile obținute �n următorii 7 ani consecutivi, respectiv 5 ani consecutivi �n cazul pierderilor realizate prin intermediul unui sediu permanent situat �ntr-un stat străin.
Pierderea fiscală �nregistrată �n anii anteriori anului 2010 se recuperează potrivit prevederilor art. 26, respectiv art. 32 din Codul fiscal, anul 2010 fiind considerat un singur an fiscal �n sensul celor 5 ani, respectiv 7 ani consecutivi.
Norme metodologice:
ART. 35.
99^5. �n aplicarea prevederilor art. 35 alin.(2) din Codul fiscal contribuabilii prevăzuţi la art. 13 lit. c) şi e) din Codul fiscal efectuează definitivarea şi plata impozitului pe profit anual prin formularul 100 �Declaraţie privind obligaţiile de plată la bugetul de stat�, p�nă la data de 25 martie inclusiv a anului următor.
100. *** Abrogat.
Norme metodologice:
ART. 36
100^1. Nu intră sub incidenţa prevederilor art. 36 din Codul fiscal, nefiind considerate dividende, următoarele distribuiri:
a) distribuiri de titluri de participare suplimentare, astfel cum acestea sunt definite la art. 7 alin. (1) pct. 12 lit. a) din Codul fiscal, efectuate �n legătură cu o operaţiune de majorare a capitalului social al unei persoane juridice, care nu modifică, pentru participanţii la persoana juridică respectivă, procentul de deţinere a titlurilor de participare;
b) distribuiri �n legătură cu dob�ndirea/răscumpărarea de către o societate comercială de acţiuni proprii, potrivit legii, astfel cum aceste distribuiri sunt definite la art. 7 alin. (1) pct. 12 lit. b) din Codul fiscal;
c) distribuiri efectuate cu ocazia reducerii capitalului social constituit efectiv de către participanţi, astfel cum aceste distribuiri sunt definite la art. 7 alin. (1) pct. 12 lit. d) din Codul fiscal.
�n cazul �n care aceste distribuiri sunt efectuate �n legătură cu operaţiuni �n cazul cărora Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, impune efectuarea unor rotunjiri de valoare a titlurilor de participare deţinute de participanţi, modificarea datorată acestor rotunjiri nu se consideră modificare a procentului de deţinere a titlurilor la persoana juridică respectivă.
100^2. �n aplicarea prevederilor art. 36 alin. (3) din Codul fiscal, pentru dividendele distribuite și neplătite p�nă la sf�rșitul anului �n care s-au aprobat situațiile financiare anuale, impozitul pe dividende aferent se plătește p�nă la data de 25 ianuarie a anului următor. Pentru dividendele distribuite și plătite p�nă la sf�rșitul anului �n care s-au aprobat situațiile financiare anuale, impozitul pe dividende se plătește p�nă la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei �n care se plătește dividendul.
Intră sub incidența prevederilor art. 36 alin. (4) din Codul fiscal și dividendele distribuite și plătite după data de 1 ianuarie 2007, chiar dacă acestea sunt distribuite din profiturile nerepartizate ale exercițiilor financiare anterioare anului 2007, �n măsura �n care beneficiarul �ndeplinește aceste condiții.
�n sensul prevederilor art. 36 alin. (4) din Codul fiscal, condiția privitoare la perioada de deținere a participației minime are �n vedere o perioadă de 2 ani consecutivi, �mpliniți la data plății dividendelor. �n situația �n care la data plății dividendului pentru care a fost reținut și plătit impozitul pe dividende, �n conformitate cu prevederile art. 36 alin. (3) din Codul fiscal, persoana juridică rom�nă beneficiară �ndeplinește condițiile stabilite prin prevederile art. 36 alin. (4) din Codul fiscal, persoana juridică rom�nă care plătește dividendul poate solicita restituirea impozitului, �n condițiile prevăzute de Codul de procedură fiscală.
100^3. *** Abrogat.
Norme metodologice:
ART. 38 al.1
101. �n cazul contribuabililor care desfăşoară activităţi �n zonele defavorizate, scutirea de la plata impozitului pe profit se acordă pe baza certificatului de investitor �n zona defavorizată, eliberat �nainte de data de 1 iulie 2003 de către agenţia pentru dezvoltare regională �n a cărei rază de competenţă teritorială se află sediul agentului economic, conform prevederilor legale �n vigoare.
102. Investiţiile noi sunt reprezentate de mijloacele fixe amortizabile create sau achiziţionate de la terţe părţi, utilizate efectiv �n activitatea proprie, desfăşurată �n domeniile de interes economic, clasificate expres �n anexa la Normele metodologice pentru aplicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate, republicată, cu modificările ulterioare, aprobate prin Hotăr�rea Guvernului nr. 728/2001, care determină angajarea de forţă de muncă.
103. Scutirea de la plata impozitului pe profit operează pe toată durata existenţei zonei defavorizate.
104. Profitul realizat �n zonele defavorizate, rezultat din efectuarea operaţiunilor de lichidare a investiţiei, conform legii, din v�nzarea de active corporale şi necorporale, din c�ştigurile realizate din investiţii financiare, din desfăşurarea de activităţi �n afara zonei defavorizate, precum şi cel rezultat din desfăşurarea de activităţi �n alte domenii dec�t cele de interes pentru zonele defavorizate sunt supuse impunerii. Partea din profitul impozabil aferentă fiecărei operaţiuni/activităţi este cea care corespunde ponderii veniturilor obţinute din aceste operaţiuni/activităţi �n volumul total al veniturilor.
Norme metodologice:
ART. 38 al.4
105. Pentru contribuabilii care desfăşoară activităţi �n zonele libere pe bază de licenţe eliberate potrivit Legii nr. 84/1992 privind regimul zonelor libere, cu modificările ulterioare, profitul obţinut din aceste activităţi este impozitat cu cota de 5% p�nă la data de 31 decembrie 2004, cu excepţia cazului �n care aceştia intră sub incidenţa prevederilor art. 38 alin. (3) din Codul fiscal.
106. �n cazul �n care contribuabilul �şi desfăşoară activitatea �n zona liberă prin unităţi fără personalitate juridică, acesta este obligat să ţină evidenţă contabilă distinctă pentru veniturile şi cheltuielile aferente acestei activităţi. La determinarea profitului aferent activităţii se iau �n calcul şi cheltuielile de conducere şi administrare, precum şi alte asemenea cheltuieli, proporţional cu veniturile obţinute �n zona liberă faţă de veniturile totale realizate de persoana juridică.
107. Pierderea rezultată din operaţiunile realizate �n zona liberă nu se recuperează din profitul impozabil realizat �n afara zonei, aceasta urm�nd să fie recuperată din profiturile obţinute din aceeaşi zonă.
Norme metodologice:
ART. 38 al.12
108. Aplicarea unei invenţii �nseamnă fabricarea produsului sau folosirea procedeului/metodei. Procedeul include şi utilizarea unui produs sau efectuarea oricărui alt act generator de profit, cum ar fi:
a) proiectarea obiectului/obiectelor unei invenţii:
1. proiect de execuţie pentru realizarea unui produs, inclusiv produsul obţinut �n mod direct prin aplicarea unui procedeu brevetat, unei instalaţii sau a altora asemenea;
2. proiect tehnologic pentru aplicarea unui procedeu/tehnologii sau a unei metode;
b) executarea şi/sau experimentarea prototipului/unicatului ori a tehnologiei care face obiectul unei invenţii;
c) executarea şi/sau exploatarea seriei "zero" a produsului ori a instalaţiei-pilot;
d) exploatarea obiectului unei invenţii prin realizarea pe scară largă a acestuia, şi anume:
1. fabricarea produsului, cum ar fi: dispozitivul, utilajul, instalaţia, compoziţia, respectiv produsul obţinut �n mod direct prin aplicarea unui procedeu brevetat;
2. folosirea unui procedeu, respectiv a unei tehnologii sau a unei metode, obiect al unei invenţii;
3. folosirea unui mijloc, dispozitiv, aparat, instalaţie, obiect al unei invenţii exclusiv pentru necesităţile interne ale unităţii care aplică;
e) comercializarea rezultatelor actelor prevăzute la lit. a) - d) de către deţinătorul de drepturi care este şi producător, dacă aceste acte au fost efectuate �n ţară.
109. Prima aplicare se ia �n considerare �n mod distinct pentru titularul de brevet, precum şi pentru fiecare dintre licenţiaţii acestuia.
110. Pentru ca titularul brevetului, succesorul său �n drepturi sau, după caz, licenţiaţii acestuia să beneficieze de scutire de impozit pe profit trebuie să fie �ndeplinite �n mod cumulativ următoarele condiţii:
a) să existe o copie, certificată pentru conformitate, a hotăr�rii definitive a Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci de acordare a brevetului de invenţie; �n cazul �n care solicitantul scutirii de impozit este altă persoană dec�t titularul brevetului, este necesar să existe documente, certificate pentru conformitate de către Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci sau autentificate, din care să rezulte una dintre următoarele situaţii:
1. solicitantul este succesorul �n drepturi al titularului brevetului;
2. solicitantul este licenţiat al titularului brevetului;
3. solicitantul este licenţiat al succesorului �n drepturi al titularului brevetului;
b) să existe documente eliberate de Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci, din care să rezulte că brevetul de invenţie a fost �n vigoare pe perioada pentru care s-a solicitat scutirea de impozit;
c) să existe evidenţă contabilă de gestiune din care să rezulte că �n perioada pentru care se solicită scutirea de impozit pentru invenţia sau grupul de invenţii brevetate a fost efectuat cel puţin unul dintre actele prevăzute la pct. 108 şi nivelul profitului obţinut �n această perioadă;
d) profitul astfel obţinut să fi fost realizat �n limita perioadei de 5 ani de la prima aplicare şi cuprinşi �n perioada de valabilitate a brevetului.
111. Profitul se stabileşte cu referire strictă la invenţia sau grupul de invenţii brevetate, pe baza elementelor de noutate, aşa cum acestea rezultă din revendicările brevetului de invenţie. �n conformitate cu prevederile art. 33 alin. 3 din Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie, republicată, revendicările se interpretează �n legătură cu descrierea şi desenele invenţiei.
112. �n cazul �n care invenţia sau grupul de invenţii brevetate se referă numai la o parte a unei instalaţii ori a unei activităţi tehnologice, procedeu sau metodă, iar din evidenţele contabile rezultă profitul numai pentru �ntreaga instalaţie ori activitate tehnologică, se procedează mai �nt�i la stabilirea ponderii invenţiei sau a grupului de invenţii �n instalaţia ori activitatea tehnologică şi, pe această bază, se determină partea de profit obţinut prin aplicarea invenţiei brevetate.
113. Profitul include şi c�ştigurile obţinute de titularul brevetului sau de licenţiaţii acestuia din eventualele taxe sau tarife, percepute drept contravaloare a serviciului de utilizare a invenţiei brevetate av�nd ca obiect şi un produs nou, numai �n cazul �n care brevetul cuprinde şi o revendicare de utilizare sau de folosire a noului produs.
Norme metodologice:
ART. 41
1. Veniturile din activităţi independente, inclusiv veniturile realizate de persoanele fizice �n cadrul unor asocieri fără personalitate juridică, din cedarea folosinţei bunurilor, precum şi veniturile din activităţi agricole sunt venituri pentru care determinarea impozitului se face pe venitul net anual impozabil, corespunzător fiecărei surse de venit, impozitul fiind final.
2. Veniturile din celelalte categorii de venituri se supun impozitării, pe fiecare loc de realizare, �n cadrul acestor categorii de venituri, impozitul fiind final.
Norme metodologice:
ART. 42
3. �n categoria veniturilor neimpozabile se cuprind veniturile obţinute de persoanele fizice, potrivit legii, cum sunt:
- alocaţia de stat pentru copii;
- alocaţia de �ntreţinere pentru fiecare copil �ncredinţat sau dat �n plasament familial;
- indemnizaţia lunară primită de persoanele cu handicap grav şi accentuat;
� indemnizaţia acordată persoanei cu handicap grav �n situaţia �n care angajatorul nu poate asigura acesteia un �nlocuitor al asistentului personal, potrivit legii;
- alocaţia socială primită de nevăzătorii cu handicap grav şi accentuat;
- indemnizaţia lunară acordată nevăzătorilor cu handicap grav, potrivit legii;
- contravaloarea serviciilor hoteliere acordate, potrivit legii, membrilor de familie care �nsoţesc �n spital copii cu handicap sau copii bolnavi �n v�rstă de p�nă la 3 ani;
- ajutorul pentru �ncălzirea locuinţei;
- alocaţia pentru copiii nou-născuţi, primită pentru fiecare dintre primii 4 copii născuţi vii;
- indemnizaţia de maternitate;
- indemnizaţia pentru creşterea copilului p�nă la �mplinirea v�rstei de 2 ani şi, �n cazul copilului cu handicap, p�nă la �mplinirea v�rstei de 3 ani, precum şi stimulentul acordat potrivit legislaţiei privind susţinerea familiei �n vederea creşterii copilului;
- indemnizaţia pentru risc maternal;
- indemnizaţia pentru �ngrijirea copilului bolnav �n v�rstă de p�nă la 7 ani, iar �n cazul copilului cu handicap, pentru afecţiunile intercurente, p�nă la �mplinirea v�rstei de 18 ani;
- indemnizaţia lunară pentru activitatea de liber-profesionist a artiştilor interpreţi sau executanţi din Rom�nia, acordată potrivit Legii nr. 109/2005 privind instituirea indemnizaţiei pentru activitatea de liber-profesionist a artiştilor interpreţi sau executanţi din Rom�nia;
- ajutorul social primit de soţii celor care satisfac serviciul militar obligatoriu;
- ajutorul social acordat potrivit legii;
- ajutorul de urgenţă acordat de Guvern şi de primari �n situaţii de necesitate, ca urmare a calamităţilor naturale, incendiilor, accidentelor, precum şi altor situaţii deosebite stabilite prin lege, �n limita fondurilor existente;
- ajutoarele pentru procurarea de dispozitive medicale;
- ajutorul lunar sau alocaţia de sprijin primită de cadrele militare trecute �n rezervă, fără drept de pensie, apte de muncă, care nu se pot �ncadra din lipsă de locuri de muncă corespunzătoare pregătirii lor;
- indemnizaţia de şomaj şi alte drepturi neimpozabile acordate conform legislaţiei �n materie;
- sumele plătite din bugetul asigurărilor pentru şomaj pentru completarea veniturilor persoanelor care se angajează �nainte de expirarea perioadei de şomaj;
- prima de �ncadrare şi prima de instalare acordate din bugetul asigurărilor pentru şomaj;
- sprijinul material acordat, potrivit legii, membrilor de familie ai magistratului decedat sau membrilor de familie ai altei persoane din cadrul organelor autorităţii judecătoreşti, care a decedat;
- echivalentul salariului primit de membrii familiei funcţionarului public, �n caz de deces al acestuia;
- indemnizaţia reparatorie lunară primită de persoanele care şi-au pierdut total sau parţial capacitatea de muncă, marilor mutilaţi şi urmaşilor celor care au decedat ca urmare a participării la Revoluţia din decembrie 1989;
- indemnizaţia reparatorie lunară primită de părinţii persoanelor care au decedat ca urmare a participării la Revoluţia din decembrie 1989;
- indemnizaţia reparatorie lunară primită de soţul supravieţuitor al persoanei care a decedat ca urmare a participării la Revoluţia din decembrie 1989 şi care are �n �ntreţinere unul sau mai mulţi copii ai acesteia;
- suma fixă pentru �ngrijire primită de invalizii şi accidentaţii de război, marii mutilaţi şi cei �ncadraţi �n gradul I de invaliditate;
- indemnizaţia lunară primită de persoanele persecutate din motive politice şi etnice;
- indemnizaţia lunară primită de magistraţii care �n perioada anilor 1945 - 1952 au fost �nlăturaţi din justiţie din motive politice;
- indemnizaţia de veteran de război, inclusiv sporul, acordată potrivit legii;
- renta lunară acordată, potrivit legii, veteranilor de război;
- ajutorul anual pentru acoperirea unei părţi din costul chiriei, energiei electrice şi energiei termice, acordat veteranilor de război şi văduvelor de război, precum şi altor persoane defavorizate, potrivit legii;
- sprijinul material lunar primit de soţul supravieţuitor, precum şi de copiii minori, urmaşi ai membrilor titulari, corespondenţi şi de onoare din ţară ai Academiei Rom�ne, acordat �n conformitate cu legea privind acordarea unui sprijin material pentru soţul supravieţuitor şi pentru urmaşii membrilor Academiei Rom�ne;
- ajutoarele acordate emigranţilor politici potrivit legislaţiei �n vigoare;
- ajutorul rambursabil pentru refugiaţi;
- ajutoarele umanitare, medicale şi sociale;
- ajutorul de deces acordat potrivit legislaţiei privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, precum şi ajutorul pentru procurarea de proteze, orteze şi de alte produse ortopedice, acordate �n baza legislaţiei de pensii;
- ajutorul lunar pentru soţul supravieţuitor, acordat potrivit legii privind acordarea unui ajutor lunar pentru soţul supravieţuitor;
- renta viageră acordată de la bugetul de stat, bugetele locale şi din alte fonduri publice, potrivit legii;
- indemnizaţia de merit acordată �n condiţiile Legii nr. 118/2002 pentru instituirea indemnizaţiei de merit, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Hotăr�rii Guvernului nr. 859/2003 privind aprobarea Normelor de aplicare a Legii nr. 118/2002 pentru instituirea indemnizaţiei de merit şi a Regulamentului de funcţionare a Comisiei naţionale pentru acordarea indemnizaţiei de merit, cu modificările şi completările ulterioare;
- drepturi reprezent�nd transportul gratuit urban şi interurban, acordate, potrivit legii, pentru adulţii cu handicap accentuat şi grav, precum şi pentru asistenţii personali sau �nsoţitorii acestora;
- alte asemenea venituri acordate potrivit normelor legale �n vigoare.
3^1. Nu sunt venituri impozabile indemnizaţiile pentru risc maternal şi cele pentru �ngrijirea copilului bolnav �n v�rstă de p�nă la 7 ani, iar �n cazul copilului cu handicap, pentru afecţiunile intercurente, p�nă la �mplinirea v�rstei de 18 ani, reprezent�nd drepturi primite de persoanele fizice conform legii, �ncep�nd cu data de 1 mai 2005. Veniturile de natura celor de mai sus, aferente perioadei de p�nă la 1 mai 2005, sunt impozabile potrivit legii.
4. �n sensul art. 42 lit. a) din Codul fiscal, prin alte persoane se �nţelege, printre alţii, şi:
- casa de ajutor reciproc a pensionarilor, pentru ajutoarele umanitare, medicale şi sociale acordate membrilor din contribuţiile acestora;
- organizaţiile umanitare, organizaţiile sindicale, Crucea Roşie, unităţile de cult recunoscute �n Rom�nia şi alte entităţi care pot acorda ajutoare umanitare sau sociale.
4^1. �n categoria veniturilor neimpozabile se cuprind şi formele de sprijin acordate din bugetul de stat şi din fonduri externe nerambursabile �n conformitate cu legislaţia internă şi reglementările europene de exemplu:
- ajutoarele de stat acordate producătorilor agricoli, �n conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr.14/2010 privind măsuri financiare pentru reglementarea ajutoarelor de stat acordate producătorilor agricoli, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 74/2010, cu completările ulterioare, �ncep�nd cu anul 2010, potrivit actelor normative de aprobare a respectivelor ajutoare de stat.
- sprijinul acordat producătorilor agricoli sub forma schemelor de plăţi directe şi plăţi naţionale directe complementare potrivit Ordonanţei de urgenţă nr.125/2006 pentru aprobarea schemelor de plăţi directe şi plăţi naţionale directe complementare, care se acordă �n agricultură �ncep�nd cu anul 2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 139/2007, cu modificările ulterioare şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr.36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere �n agricultură şi actelor normative date �n aplicarea acesteia;
- sprijinul nerambursabil acordat potrivit Programului Naţional pentru Dezvoltare Rurală prin Axa 1 �mbunătăţirea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier prin Măsurile 112 - Instalarea tinerilor fermieri şi 141- Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă;
� alte forme de sprijin nerambursabil acordate potrivit Programului Naţional pentru Dezvoltare Rurală 2007-2013, aprobat prin Decizia Comisiei Europene nr. C(2008) 3.381 din 16 iulie 2008;
� forme de sprijin nerambursabil acordate potrivit Programului Operaţional pentru Pescuit 2007-2013, aprobat prin Decizia Comisiei Europene nr. C(2007) 6.664 din 14 decembrie 2007.
4^2. �n categoria veniturilor neimpozabile se cuprind şi formele de sprijin acordate �n cadrul operaţiunilor finanţate prin Programul operaţional sectorial �Dezvoltarea resurselor umane 2007-2013�, �n bani şi �n natură, primite de către cursanţi pentru participarea la cursuri, precum şi bursele acordate �n cadrul acestui program.
Norme metodologice:
ART. 42 b)
5. Sunt neimpozabile despăgubirile, sumele asigurate şi orice alte drepturi acordate asiguraţilor, beneficiarilor sau terţelor persoane păgubite, din asigurările de orice fel, potrivit legislaţiei privind societăţile de asigurare şi supravegherea asigurărilor.
6. Sumele reprezent�nd alte drepturi acordate asiguraţilor pot avea, printre altele, următoarele forme: răscumpărări parţiale �n contul persoanei asigurate, plăţi eşalonate, rente, venituri rezultate din fructificarea rezervelor constituite din primele plătite de asiguraţi, precum şi orice alte sume de aceeaşi natură, indiferent de denumirea sau forma sub care sunt plătite, �n contul persoanei asigurate.
7. �n cazul �n care suportatorul primei de asigurare este o persoană fizică independentă, persoană juridică sau orice altă entitate care desfăşoară o activitate, atunci contravaloarea primelor de asigurare reprezintă venituri impozabile pentru persoana fizică beneficiară.
Norme metodologice:
ART. 42c)
7^1. �n această categorie se includ şi produsele oferite gratuit producătorilor agricoli individuali care au suferit pagube ca urmare a calamităţilor naturale potrivit prevederilor din contractul �ncheiat �ntre părţi.
ART. 42g)
7^2. Veniturile obţinute din valorificarea bunurilor mobile prin centrele de colectare, �n vederea dezmembrării, care fac obiectul Programelor naţionale finanţate din bugetul de stat sau din alte fonduri publice sunt venituri neimpozabile.
Nu sunt cuprinse �n bunurile mobile din patrimoniul personal deşeurile valorificate prin centrele de colectare a deşeurilor de metal, h�rtie, sticlă şi altele asemenea, veniturile realizate fiind supuse impunerii potrivit prevederilor cap. IX �Venituri din alte surse� din Codul Fiscal.
Norme metodologice:
ART. 42i
8. Prin cadru instituţionalizat se �nţelege orice entitate care are ca obiect de activitate educaţia şcolară, universitară, pregătirea şi/sau perfecţionarea profesională, recunoscută de autorităţi ale statului rom�n.
Norme metodologice:
ART. 42 k)
Acest alineat este abrogat prin OG 8/2013.
9. �n categoria veniturilor din agricultură şi silvicultură considerate neimpozabile se cuprind:
- veniturile realizate de proprietar/arendaş din valorificarea �n stare naturală a produselor obţinute de pe terenurile agricole şi silvice, proprietate privată sau luate �n arendă. �ncep�nd cu data de 1 ianuarie 2009 sunt impozabile veniturile băneşti realizate din valorificarea produselor agricole obţinute după recoltare, �n stare naturală, de pe terenurile agricole proprietate privată sau luate �n arendă, către unităţi specializate pentru colectare, unităţi de procesare industrială ori către alte unităţi, pentru utilizare ca atare.
- veniturile realizate de către persoane fizice asociate �n forme de proprietate asociative prevăzute de art. 26 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare, din valorificarea direct sau prin intermediul formelor de proprietate asociative respective a produselor silvice, �n condiţiile legii;
- veniturile provenite din: creşterea animalelor şi păsărilor, apicultură şi sericicultură;
- veniturile obţinute de persoanele fizice din valorificarea �n stare naturală, prin unităţi specializate, cum ar fi centre sau puncte de achiziţie, a produselor culese sau capturate din flora şi fauna sălbatică.
10. Se consideră �n stare naturală: produsele agricole obţinute după recoltare, masa lemnoasă definită potrivit legislaţiei �n materie, precum şi produsele de origine animală, cum ar fi: lapte, l�nă, ouă, piei crude şi altele asemenea, plante şi animale din flora şi fauna sălbatică, cum ar fi: plante medicinale, fructe de pădure, ciuperci, melci, scoici, şerpi, broaşte şi altele asemenea.
Norme metodologice:
ART. 42 s)
11. Aceste venituri sunt acordate prin legi speciale şi cuprind, printre altele:
- contravaloarea protezelor acordate gratuit pentru marii mutilaţi şi persoanele care şi-au pierdut total sau parţial capacitatea de muncă, a medicamentelor gratuite, accesului gratuit la sanatorii şi baze de tratament aparţin�nd Ministerului Sănătăţii, Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi altor instituţii potrivit legii;
- contravaloarea transportului urban gratuit cu mijloacele de transport �n comun şi altele asemenea, prevăzute a fi acordate persoanelor care intră sub incidenţa prevederilor art. 5 alin. (1) lit. k) din Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei rom�ne din decembrie 1989 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare;
- contravaloarea asistenţei medicale şi a medicamentelor acordate �n mod gratuit şi prioritar, at�t �n tratament ambulatoriu, c�t şi pe timpul spitalizărilor, a transportului gratuit cu mijloacele de transport �n comun şi pe calea ferată rom�nă, contravaloarea biletului gratuit, pentru tratament �ntr-o staţiune balneoclimaterică şi altele asemenea, prevăzute a fi acordate persoanelor care intră sub incidenţa prevederilor Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu �ncepere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate �n străinătate ori constituite �n prizonieri, republicat, cu modificările şi completările ulterioare;
- contravaloarea călătoriilor gratuite pe calea ferată, gratuităţile pe mijloacele de transport �n comun �n mediul urban, a lemnelor de foc sau echivalent cărbuni, a asistenţei medicale gratuite �n toate instituţiile medicale civile de stat sau militare şi asigurarea de medicamente gratuite at�t �n tratamentele ambulatorii, c�t şi pe timpul spitalizării, a biletelor de tratament gratuite, �n limita posibilităţilor existente, �n staţiuni balneoclimaterice, a protezelor, a c�rjelor, a ghetelor ortopedice, a cărucioarelor, a aparatelor auditive şi implanturilor cardiace, mijloacelor moto şi auto speciale pentru cei handicapaţi locomotor şi altele asemenea, potrivit Legii nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
- contravaloarea transportului urban gratuit cu mijloace de transport �n comun pentru adulţii cu handicap accentuat şi grav şi pentru asistenţii personali sau pentru �nsoţitorii acestora, a transportului interurban gratuit cu trenul, asistenţă medicală gratuită �n conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 102/1999 privind protecţia specială şi �ncadrarea �n muncă a persoanelor cu handicap, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 519/2002, cu modificările şi completările ulterioare;
- altele asemenea, aprobate prin lege.
12. Persoanele fizice prevăzute la art. 42 lit. s) din Codul fiscal datorează impozit pe venit pentru categoriile de venituri prevăzute la art. 41 din Codul fiscal.
Norme metodologice:
ART. 42 t)
13. Beneficiază de aceste prevederi şi următorii specialişti: profesorii cu diplomă de licenţă sau de absolvire, instructorii şi managerii din domeniu, precum şi alte persoane calificate pentru asistenţă medicală, cercetare şi asistenţă ştiinţifică, organizare şi conducere tehnică şi alte ocupaţii complementare, potrivit reglementărilor �n materie.
Norme metodologice:
ART. 42 u)
14. �n această categorie se cuprind:
- premii obţinute la concursuri pe obiecte sau discipline de �nvăţăm�nt, pe meserii, cultural-ştiinţifice, festivaluri, simpozioane, concursuri tehnico-ştiinţifice, premii obţinute la campionate şi concursuri sportive şcolare, naţionale şi internaţionale;
- contravaloarea avantajelor sub formă de masă, cazare şi transport;
- alte drepturi materiale primite de participanţi cu ocazia acestor manifestări;
- altele asemenea.
Norme metodologice:
ART. 43
15. La determinarea impozitului anual/lunar, la plăţile anticipate cu titlu de impozit calculat pentru veniturile prevăzute la art. 41 din Codul fiscal, bazele de calcul al impozitului vor fi stabilite prin rotunjire la mia de lei, prin neglijarea fracţiunilor sub 1.000 lei.
Norme metodologice:
ART. 44
16. Anul fiscal corespunde cu perioada celor 12 luni ale unui an calendaristic �n care se realizează venituri.
17. �n cazul decesului contribuabilului, perioada impozabilă este inferioară anului calendaristic, cuprinz�nd numărul de luni din anul calendaristic p�nă la data decesului.
Norme metodologice:
ART. 46
18. Se supun impozitului pe veniturile din activităţi independente persoanele fizice care realizează aceste venituri �n mod individual sau asociate pe baza unui contract de asociere �ncheiat �n vederea desfăşurării de activităţi �n scopul obţinerii de venit, asociere care se realizează potrivit dispoziţiilor legale şi care nu dă naştere unei persoane juridice.
19. Exercitarea unei activităţi independente presupune desfăşurarea acesteia �n mod obişnuit, pe cont propriu şi urmărind un scop lucrativ. Printre criteriile care definesc preponderent existenţa unei activităţi independente sunt: libera alegere a desfăşurării activităţii, a programului de lucru şi a locului de desfăşurare a activităţii; riscul pe care şi-l asumă �ntreprinzătorul; activitatea se desfăşoară pentru mai mulţi clienţi; activitatea se poate desfăşura nu numai direct, ci şi cu personalul angajat de �ntreprinzător �n condiţiile legii.
20. Persoanele fizice nerezidente sunt supuse impozitării �n Rom�nia pentru veniturile obţinute din desfăşurarea �n Rom�nia, potrivit legii, a unei activităţi independente, printr-un sediu permanent.
21. Sunt considerate venituri comerciale veniturile realizate din fapte de comerţ de către persoane fizice sau asocieri fără personalitate juridică, din prestări de servicii, altele dec�t cele realizate din profesii libere, precum şi cele obţinute din practicarea unei meserii.
Principalele activităţi care constituie fapte de comerţ sunt:
- activităţi de producţie;
- activităţi de cumpărare efectuate �n scopul rev�nzării;
- organizarea de spectacole culturale, sportive, distractive şi altele asemenea;
- activităţi al căror scop este facilitarea �ncheierii de tranzacţii comerciale printr-un intermediar, cum ar fi: contract de comision, de mandat, de reprezentare, de agent de asigurare şi alte asemenea contracte �ncheiate �n conformitate cu prevederile Codului comercial, indiferent de perioada pentru care a fost �ncheiat contractul;
- v�nzarea �n regim de consignaţie a bunurilor cumpărate �n scopul rev�nzării sau produse pentru a fi comercializate;
- activităţi de editare, imprimerie, multiplicare, indiferent de tehnica folosită, şi altele asemenea;
- transport de bunuri şi de persoane;
- alte fapte de comerţ definite �n Codul comercial.
21^1. Sunt venituri comerciale, veniturile obţinute din activităţi desfăşurate �n cadrul fermei familiale cu caracter comercial, altele dec�t cele care se �ncadrează �n venituri neimpozabile potrivit prevederilor art. 42 lit. k), precum şi cele care sunt impozitate potrivit prevederilor cap. 7 - Venituri din activităţi agricole.
22. Pentru persoanele fizice asociate impunerea se face la nivelul fiecărei persoane asociate din cadrul asocierii fără personalitate juridică, potrivit contractului de asociere, inclusiv al societăţii civile profesionale, asupra venitului net distribuit.
23. Sunt considerate venituri din profesii libere veniturile obţinute din prestări de servicii cu caracter profesional, desfăşurate �n mod individual sau �n diverse forme de asociere, �n domeniile ştiinţific, literar, artistic, educativ şi altele, de către: medici, avocaţi, notari publici, executori judecătoreşti, experţi tehnici şi contabili, contabili autorizaţi, consultanţi de plasament �n valori mobiliare, auditori financiari, consultanţi fiscali, arhitecţi, traducători, sportivi, arbitri sportivi, precum şi alte persoane fizice cu profesii reglementate desfăşurate �n mod independent, �n condiţiile legii.
23^1. Veniturile obţinute de avocaţii stagiari �n baza contractelor de colaborare precum şi avocaţii salarizaţi �n interiorul profesiei sunt considerate venituri din activităţi independente.
23^2. Persoanele fizice care realizează venituri din cedarea folosinţei bunurilor din derularea unui număr mai mare de 5 contracte de �nchiriere la sf�rșitul anului fiscal, �ncep�nd cu anul fiscal următor califică aceste venituri �n categoria venituri din activităţi independente și le supun regulilor de stabilire a venitului net anual pentru această categorie, determinat pe baza contabilităţii �n partidă simplă. Aplicarea acestei reglementări se efectuează potrivit prevederilor ordinului președintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
23^3. Sunt venituri din profesii libere și veniturile din activităţi desfășurate �n mod independent, �n condiţiile legii, ca profesii reglementate, inclusiv �n cazul �n care activitatea este desfășurată pe bază de contract, pentru societăţi comerciale sau alte entităţi reglementate potrivit legii să desfășoare activităţi care generează venituri din profesii libere.
24. Veniturile din drepturi de proprietate intelectuală sunt venituri realizate din valorificarea drepturilor industriale, cum ar fi: invenţii, mai puţin realizările tehnice, know-how, mărci �nregistrate, franciza şi altele asemenea, recunoscute şi protejate prin �nscrisuri ale instituţiilor specializate, precum şi a drepturilor de autor, inclusiv a drepturilor conexe dreptului de autor. Veniturile de această natură se supun regulilor de determinare pentru veniturile din activităţi independente şi �n situaţia �n care drepturile respective fac obiectul unor contracte de cesiune, �nchiriere, colaborare, cercetare, licenţă, franciză şi altele asemenea, precum şi cele transmise prin succesiune, indiferent de denumirea sub care se acordă, cum ar fi: remuneraţie directă, remuneraţie secundară, onorariu, redevenţă şi altele asemenea.
Veniturile rezultate din cesiunile de drepturi de proprietate intelectuală prevăzute �n mod expres �n contractul �ncheiat �ntre părţi reprezintă venituri din drepturi de proprietate intelectuală. De asemenea, sunt incluse �n categoria veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală şi veniturile din cesiuni pentru care reglementările �n materie stabilesc prezumţia de cesiune a drepturilor �n lipsa unei prevederi contrare �n contract.
�n situaţia existenţei unei activităţi dependente ca urmare a unei relaţii de angajare, remuneraţia prestărilor rezultate din cesiunile de drepturi de proprietate intelectuală care intră �n sfera sarcinilor de serviciu reprezintă venituri de natură salarială, conform prevederilor menţionate �n mod expres �n contractul dintre angajat şi angajator, şi se supun impozitării potrivit prevederilor cap. III "Venituri din salarii" al titlului III din Codul fiscal.
Veniturile reprezent�nd drepturi băneşti ale autorului unei realizări tehnice nu sunt considerate, din punct de vedere fiscal, venituri din drepturi de proprietate intelectuală.
24^1. Sunt considerate venituri din activităţi independente veniturile din drepturi de autor și drepturile conexe definite potrivit prevederilor Legii nr. 8/1996, cu modificările și completările ulterioare
25. *** Abrogat.
26. Veniturile realizate de sportivii care participă la competiţii sportive pe cont propriu şi nu au relaţii contractuale de muncă cu entitatea plătitoare de venit sunt considerate venituri din activităţi independente.
Norme metodologice:
ART. 48
36. �n venitul brut se includ toate veniturile �n bani şi �n natură, cum sunt: venituri din v�nzarea de produse şi de mărfuri, venituri din prestarea de servicii şi executarea de lucrări, venituri din v�nzarea sau �nchirierea bunurilor din patrimoniul afacerii, venituri obţinute din valorificarea bunurilor mobile sub forma deşeurilor din patrimoniul afacerii prin centrele de colectare a deşeurilor şi orice alte venituri obţinute din exercitarea activităţii inclusiv �ncasările efectuate �n avans care se referă la alte exerciţii fiscale, precum şi veniturile din dob�nzile primite de la bănci pentru disponibilităţile băneşti aferente afacerii, din alte activităţi adiacente şi altele asemenea. �n venitul brut se includ şi veniturile �ncasate ulterior �ncetării activităţii independente, pe baza facturilor emise şi ne�ncasate p�nă la �ncetarea activităţii.
Prin activităţi adiacente se �nţelege toate activităţile care au legătură cu obiectul de activitate autorizat.
�n venitul brut al afacerii se include şi suma reprezent�nd contravaloarea bunurilor şi drepturilor din patrimoniul afacerii care trec pe parcursul exercitării activităţii şi la �ncetarea definitivă a acesteia �n patrimoniul personal al contribuabilului, operaţiune considerată din punct de vedere fiscal o �nstrăinare. Evaluarea acestora se face la preţurile practicate pe piaţă sau stabilite prin expertiză tehnică.
�n cazul �ncetării definitive a activităţii, din punct de vedere fiscal, sumele obţinute din valorificarea bunurilor şi drepturilor din patrimoniul afacerii, �nscrise �n Registrul-inventar, cum ar fi: mijloacele fixe, obiectele de inventar şi altele asemenea, precum şi stocurile de materii prime, materiale, produse finite şi mărfuri se includ �n venitul brut.
�n cazul schimbării modalităţii de exercitare a unei activităţi, precum şi al transformării formei de exercitare a acesteia �ntr-o altă formă, potrivit legislaţiei �n materie, �n condiţiile continuării activităţii, se include �n venitul brut al afacerii care urmează să se transforme/schimbe şi contravaloarea bunurilor şi drepturilor care trec �n patrimoniul afacerii �n care s-a transformat/schimbat.
�n cazul bunurilor şi drepturilor amortizabile care trec �n patrimoniul altei afaceri prin schimbarea modalităţii de exercitare a unei activităţi şi/sau transformarea formei de exercitare a acesteia �ntr-o altă formă, potrivit legislaţiei �n materie, se aplică următoarele reguli:
- cele cu valoare rămasă de amortizat se �nscriu �n Registrul-inventar la această valoare, care constituie şi bază de calcul al amortizării;
- cele complet amortizate se �nscriu �n Registrul-inventar la valoarea stabilită prin expertiză tehnică sau la preţul practicat pe piaţă; pentru acestea nu se calculează amortizare şi nu se deduce din veniturile noii activităţi,.
�n cazul bunurilor şi drepturilor neamortizabile care trec �n patrimoniul altei afaceri prin schimbarea modalităţii de exercitare a unei activităţi şi/sau transformarea formei de exercitare a acesteia �ntr-o altă formă, potrivit legislaţiei �n materie, acestea se �nscriu �n Registrul-inventar la valoarea �nscrisă �n evidenţa contabilă şi nu constituie cheltuială deductibilă din veniturile noii activităţi.
Nu constituie venit brut următoarele:
- aporturile făcute la �nceperea unei activităţi sau �n cursul desfăşurării acesteia;
- sumele primite sub formă de credite bancare ori de �mprumuturi de la persoane fizice sau juridice;
- sumele primite ca despăgubiri;
- sumele ori bunurile primite sub formă de sponsorizări, mecenat sau donaţii.
�n cazul �nceperii unei activităţi ca urmare a schimbării modalităţii de exercitare a activităţii şi/sau transformării formei de exercitare a acesteia �ntr-o altă formă, potrivit legislaţiei �n materie, aporturile aduse �n noul patrimoniu nu constituie venit brut.
�n cazul schimbării modalităţii de exercitare a unei activităţi şi/sau transformării formei de exercitare a acesteia �ntr-o altă formă, potrivit legislaţiei �n materie, �n timpul anului, venitul net/pierderea se determină separat pentru fiecare perioadă �n care activitatea independentă a fost desfăşurată de contribuabil �ntr-o formă de organizare prevăzută de lege.
Venitul net anual/Pierderea anuală se determină prin �nsumarea venitului net/pierderii �nregistrat/�nregistrate �n toate perioadele fiscale din anul fiscal �n care a avut loc schimbarea şi/sau transformarea formei de exercitare a activităţii.
Venitul net anual/Pierderea anuală se �nscrie �n declaraţia privind venitul realizat.
Pierderea fiscală �nregistrată �n anul �n care a avut loc schimbarea şi/sau transformarea formei de exercitare a activităţii se reportează şi se compensează potrivit regulilor de reportare prevăzute la art. 80 din Codul fiscal.
36^1. *** Abrogat.
37. Din venitul brut realizat se admit la deducere numai cheltuielile efectuate �n scopul realizării de venituri, astfel cum rezultă din evidenţele contabile conduse de contribuabili, cu respectarea prevederilor art. 48 alin. (4) - (7) din Codul fiscal.
Reguli generale aplicabile pentru deducerea cheltuielilor efectuate �n scopul realizării veniturilor sunt şi următoarele:
a) să fie efectuate �n interesul direct al activităţii;
b) să corespundă unor cheltuieli efective şi să fie justificate cu documente;
c) să fie cuprinse �n cheltuielile exerciţiului financiar al anului �n cursul căruia au fost plătite, inclusiv �n cazul cheltuielilor reprezent�nd plăţi efectuate �n avans care se referă la alte exerciţii fiscale.
38. Sunt cheltuieli deductibile, de exemplu:
1. cheltuielile cu achiziţionarea de materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar şi mărfuri;
2. cheltuielile cu lucrările executate şi serviciile prestate de terţi;
3. cheltuielile efectuate de contribuabil pentru executarea de lucrări şi prestarea de servicii pentru clienţi;
4. chiria aferentă spaţiului �n care se desfăşoară activitatea, cea aferentă utilajelor şi altor instalaţii utilizate �n desfăşurarea activităţii, �n baza unui contract de �nchiriere;
5. dob�nzile aferente creditelor bancare;
6. *** Abrogat;
7. cheltuielile cu comisioanele şi cu alte servicii bancare;
8. cheltuielile cu primele de asigurare care privesc imobilizările corporale şi necorporale, inclusiv pentru stocurile deţinute, precum şi primele de asigurare pentru asigurarea de risc profesional potrivit legii;
9. cheltuielile cu primele de asigurare pentru bunurile din patrimoniul personal, c�nd acestea reprezintă garanţie bancară pentru creditele utilizate �n desfăşurarea activităţii independente a contribuabilului;
10. cheltuielile poştale şi taxele de telecomunicaţii;
11. cheltuielile cu energia şi apa;
12. cheltuielile cu transportul de bunuri şi de persoane;
13. cheltuieli de natură salarială;
14. cheltuielile cu impozitele, taxele, altele dec�t impozitul pe venit;
15. cheltuielile reprezent�nd contribuţiile pentru asigurările sociale, pentru constituirea Fondului pentru plata ajutorului de şomaj, pentru asigurările sociale de sănătate, pentru accidente de muncă şi boli profesionale, precum şi alte contribuţii obligatorii pentru contribuabil şi angajaţii acestuia;
16. cheltuielile cu amortizarea, �n conformitate cu reglementările titlului II din Codul fiscal, după caz;
17. valoarea rămasă neamortizată a bunurilor şi drepturilor amortizabile �nstrăinate, determinată prin deducerea din preţul de cumpărare a amortizării incluse pe costuri �n cursul exploatării şi limitată la nivelul venitului realizat din �nstrăinare;
18. cheltuielile efectuate de utilizator, reprezent�nd chiria (rata de leasing) �n cazul contractelor de leasing operaţional, respectiv cheltuielile cu amortizarea şi dob�nzile pentru contractele de leasing financiar, stabilite �n conformitate cu prevederile privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing;
19. cheltuielile cu pregătirea profesională pentru contribuabili şi salariaţii lor, potrivit legii;
20. cheltuielile ocazionate de participarea la congrese şi alte �ntruniri cu caracter profesional;
21. cheltuielile cu funcţionarea şi �ntreţinerea, aferente bunurilor care fac obiectul unui contract de comodat, potrivit �nţelegerii din contract, pentru partea aferentă utilizării �n scopul afacerii;
22. *** Abrogat;
23. cheltuielile de delegare, detaşare şi deplasare, cu excepţia celor reprezent�nd indemnizaţia de delegare, detaşare �n altă localitate, �n ţară şi �n străinătate, care este deductibilă limitat;
24. cheltuielile de reclamă şi publicitate reprezintă cheltuielile efectuate pentru popularizarea numelui contribuabilului, produsului sau serviciului �n baza unui contract scris, precum şi costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare c�nd reclama şi publicitatea se efectuează prin mijloace proprii. Se includ �n categoria cheltuielilor de reclamă şi publicitate şi bunurile care se acordă �n cadrul unor campanii publicitare ca mostre, pentru �ncercarea produselor şi demonstraţii la punctele de v�nzare, precum şi alte bunuri acordate cu scopul stimulării v�nzărilor;
25. alte cheltuieli efectuate �n scopul realizării veniturilor.
Sunt cheltuieli deductibile şi cele efectuate pentru �ntreţinerea şi funcţionarea spaţiilor folosite pentru desfăşurarea afacerilor chiar dacă documentele sunt emise pe numele proprietarului, şi nu pe numele contribuabilului.
39. Sunt cheltuieli deductibile limitat, de exemplu, următoarele: (numerotarea este adăugată �n acest fişier pentru uşurinţa citirii)
1. cheltuielile de sponsorizare, mecenat, precum şi pentru acordarea de burse private, conform legii, sunt deductibile �n limitele stabilite la art. 48 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare şi �n condiţiile prevăzute de legislaţia �n materie;
2. cheltuielile de protocol ocazionate de acordarea unor cadouri, trataţii şi mese partenerilor de afaceri, efectuate �n scopul afacerii;
3. cheltuieli reprezent�nd cotizaţii plătite asociaţiilor profesionale şi contribuţii profesionale obligatorii plătite organizaţiilor profesionale din care fac parte contribuabilii şi datorate potrivit legii;
4. cheltuielile reprezent�nd indemnizaţia de delegare şi detaşare �n altă localitate, �n ţară şi �n străinătate, �n interesul serviciului, sunt deductibile, respectiv �n limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice;
5. cheltuielile sociale �n limita unei sume stabilite prin aplicarea unei cote de p�nă la 2% asupra fondului de salarii realizat anual şi acordate pentru salariaţii proprii sau alte persoane, astfel cum este prevăzut �n contractul de muncă, sub forma: ajutoarelor de �nmorm�ntare, ajutoarelor pentru pierderi produse �n gospodăriile proprii ca urmare a calamităţilor naturale, ajutoarelor pentru bolile grave sau incurabile, inclusiv proteze, ajutoarelor pentru naştere, tichetelor de creşă acordate de angajator �n conformitate cu legislaţia �n vigoare, cadourilor pentru copiii minori ai salariaţilor, cadourilor oferite salariatelor, contravalorii transportului la şi de la locul de muncă al salariatului, costului prestaţiilor pentru tratament şi odihnă, inclusiv transportul, pentru salariaţii proprii şi membrii de familie ai acestora. Cadourile oferite de angajatori �n beneficiul copiilor minori ai angajaţilor cu ocazia Paştelui, zilei de 1 iunie, Crăciunului şi a sărbătorilor similare ale altor culte religioase, precum şi cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt deductibile �n măsura �n care valoarea cadoului oferit fiecărei persoane, cu orice ocazie dintre cele de mai sus, nu depăşeşte 150 lei;
6. dob�nzile aferente �mprumuturilor de la persoane fizice şi juridice, altele dec�t instituţiile care desfăşoară activitatea de creditare cu titlu profesional, utilizate �n desfăşurarea activităţii, pe baza contractului �ncheiat �ntre părţi, �n limita nivelului dob�nzii de referinţă a Băncii Naţionale a Rom�niei;
7. cheltuieli reprezent�nd tichetele de masă acordate de angajator potrivit legii, precum şi cheltuieli reprezent�nd tichetele de vacanţă acordate de angajator potrivit legii.
Limita echivalentului �n euro a contribuţiilor efectuate la fondul de pensii facultative şi a primelor de asigurare voluntară de sănătate, prevăzute la art. 48 alin. (5) lit. g) şi h) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, se transformă �n lei la cursul mediu anual comunicat de Banca Naţională a Rom�niei.
39^1. (1) �n sensul prevederilor art. 48 alin. (7) lit. l^1) din Codul fiscal, regulile de deducere, termenii şi expresiile prevăzute, condiţiile �n care vehiculele rutiere motorizate, supuse limitării fiscale, se consideră a fi utilizate exclusiv �n scopul desfăşurării activităţii au semnificaţiile prevăzute la pct. 45^1 din normele metodologice date �n aplicarea art. 145^1 din Codul fiscal din titlul VI �Taxa pe valoarea adăugată�.
(2) Dacă vehiculele respective nu sunt utilizate exclusiv �n scopul desfăşurării activităţii, se limitează la 50% dreptul de deducere a cheltuielilor efectuate conform art. 48 alin. (4) şi (5) din Codul fiscal legate de aceste vehicule, cu excepţia cheltuielilor privind amortizarea pentru care se aplică regulile privind amortizarea prevăzute �n titlul II, după caz. �n cadrul cheltuielilor supuse limitării fiscale se cuprind cheltuielile direct atribuibile fiecărui vehicul, inclusiv cele reprezent�nd: impozitele locale, asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto, inspecţiile tehnice periodice, rovinieta etc.
�n vederea acordării deductibilităţii integrale la calculul venitului net anual, justificarea utilizării vehiculelor se efectuează pe baza documentelor justificative şi prin �ntocmirea foii de parcurs care trebuie să cuprindă cel puţin următoarele informaţii: categoria de vehicul utilizat, scopul şi locul deplasării, kilometrii parcurşi, norma proprie de consum carburant pe kilometru parcurs.
40. Veniturile obţinute din valorificarea �n regim de consignaţie sau prin v�nzare directă către agenţi economici şi alte instituţii a bunurilor rezultate �n urma unei prelucrări sau procurate �n scopul rev�nzării sunt considerate venituri din activităţi independente. �n această situaţie se vor solicita documentele care atestă provenienţa bunurilor respective, precum şi autorizaţia de funcţionare. Nu se �ncadrează �n aceste prevederi bunurile din patrimoniul personal.
40^1. Contribuabilii care realizează venituri care se �ncadrează �n prevederile punctului 21^1 sunt obligaţi să conducă evidenţa contabilă �n partidă simplă pentru stabilirea tratamentului fiscal aplicabil.
41. Toate bunurile şi drepturile aferente desfăşurării activităţii se �nscriu �n Registrul-inventar şi constituie patrimoniul afacerii.
Norme metodologice:
ART. 49
42. �n sensul art. 49 din Codul fiscal, pentru contribuabilii care realizează venituri comerciale şi desfăşoară activităţi cuprinse �n nomenclatorul elaborat de Ministerul Finanţelor Publice, venitul net se determină pe bază de norme anuale de venit. Pentru determinarea venitului net anual se aplică criteriile specifice de corecţie asupra normei de venit. La stabilirea normelor anuale de venit de către direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti vor fi consultate consiliile judeţene/Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz.
Prin ordin al ministrului finanţelor publice se vor stabili activităţile din Clasificarea activităţilor din economia naţională - CAEN, aprobată prin Hotăr�rea Guvernului nr. 656/1997, cu modificările ulterioare, care generează venituri comerciale �n sensul art. 49 din Codul fiscal.
�n situaţia �n care un contribuabil desfăşoară aceeaşi activitate �n două sau mai multe locuri diferite pentru care venitul net se determină pe baza normelor anuale de venit, stabilirea venitului net anual se efectuează prin �nsumarea nivelului normelor de venit, corectate potrivit criteriilor specifice de la fiecare loc de desfăşurare a activităţii.
�n cazul �n care un contribuabil desfăşoară mai multe activităţi pentru care venitul net se determină pe baza normelor de venit, stabilirea venitului net anual se efectuează prin �nsumarea nivelului normelor de venit de la locul desfăşurării fiecărei activităţi, corectate potrivit criteriilor specifice.
42^1. Pentru contribuabilii persoane fizice care desfășoară o activitate independentă ca �ntreprindere individuală, venitul net se poate determina pe bază de norme anuale de venit, cu respectarea prevederilor art. 49 din Codul fiscal.
42^2. Norma anuală de venit pentru fiecare activitate de la locul desfășurării acesteia nu poate fi mai mică dec�t salariul de bază minim brut pe ţară garantat �n plată, �n vigoare la momentul stabilirii acesteia, �nmulţit cu 12.
42^3. �n cazul �n care activitatea se desfășoară �n cadrul unei asocieri fără personalitate juridică, norma anuală de venit corespunzătoare fiecărui asociat din cadrul asocierii nu poate fi mai mică dec�t salariul de bază minim brut pe ţară garantat �n plată, �n vigoare la momentul stabilirii acesteia, �nmulţit cu 12.
Pentru determinarea venitului net anual al fiecărui membru asociat se aplică criteriile specifice de corecţie asupra normei de venit.
43. La stabilirea coeficienţilor de corecţie a normelor de venit se vor avea �n vedere următoarele criterii:
- vadul comercial şi clientela;
- v�rsta contribuabililor;
- timpul afectat desfăşurării activităţii, cu excepţia cazurilor prevăzute la pct. 44 şi 45;
- starea de handicap sau de invaliditate a contribuabilului;
- activitatea se desfăşoară �ntr-un spaţiu proprietate a contribuabilului sau �nchiriat;
- realizarea de lucrări, prestarea de servicii şi obţinerea de produse cu material propriu sau al clientului;
- folosirea de maşini, dispozitive şi scule, acţionate manual sau de forţă motrice;
- caracterul sezonier al unor activităţi;
- durata concediului legal de odihnă;
- desfășurarea activităţii cu salariaţi;
- contribuţia fiecărui asociat �n cazul activităţii desfășurate �n cadrul unei asocieri;
- informaţiile cuprinse �n declaraţia informativă depusă �n scop de TVA potrivit prevederilor art. 156^3 din Codul fiscal;
- alte criterii specifice.
Diminuarea normelor de venit ca urmare a �ndeplinirii criteriului de v�rstă a contribuabilului se operează �ncep�nd cu anul următor celui �n care acesta a �mplinit numărul de ani care �i permite reducerea normei. Corectarea normelor de venit pentru contribuabilii care au şi calitatea de salariat sau �şi pierd această calitate se face �ncep�nd cu luna următoare �ncheierii/desfacerii contractului individual de muncă.
44. Venitul net din activităţi independente, determinat pe bază de norme anuale de venit, se reduce proporţional cu:
- perioada de la �nceputul anului şi p�nă la momentul autorizării din anul �nceperii activităţii;
- perioada rămasă p�nă la sf�rşitul anului fiscal, �n situaţia �ncetării activităţii, la cererea contribuabilului.
45. Pentru �ntreruperile temporare de activitate �n cursul anului, datorate unor accidente, spitalizării şi altor cauze obiective, inclusiv cele de forţă majoră, dovedite cu documente justificative, normele de venit se reduc proporţional cu perioada nelucrată, la cererea contribuabililor. �n situaţia �ncetării activităţii �n cursul anului, respectiv a �ntreruperii temporare, persoanele fizice autorizate şi asociaţiile fără personalitate juridică sunt obligate să depună autorizaţia de funcţionare şi să �nştiinţeze �n scris, �n termen de 5 zile, organele fiscale �n a căror rază teritorială aceştia �şi desfăşoară activitatea. �n acest sens se va anexa, �n copie, dovada din care să rezulte depunerea autorizaţiei.
46. Pentru contribuabilii impuşi pe bază de norme de venit, care �şi exercită activitatea o parte din an, �n situaţiile prevăzute la pct. 44 şi 45, venitul net aferent perioadei efectiv lucrate se determină prin raportarea normei anuale de venit la 365 de zile, iar rezultatul se �nmulţeşte cu numărul zilelor de activitate.
�n acest scop organul fiscal �ntocmeşte o notă de constatare care va cuprinde date şi informaţii privind:
- situaţia care a generat corectarea normei de venit, cum ar fi: �nceputul/sf�rşitul activităţii, �ntreruperea temporară, conform pct. 45, şi altele asemenea;
- perioada �n care nu s-a desfăşurat activitate;
- documentele justificative depuse de contribuabil;
- recalcularea normei, conform prezentului punct.
47. Pentru contribuabilul care optează să fie impus pe bază de normă de venit şi care anterior a fost impus �n sistem real, av�nd investiţii �n curs de amortizare, valoarea amortizării nu diminuează norma de venit. Veniturile realizate din valorificarea investiţiilor respective sau trecerea lor �n patrimoniul personal �n cursul perioadei de desfăşurare a activităţii sau �n caz de �ncetare a activităţii majorează norma de venit proporţional cu valoarea amortizată �n perioada impunerii �n sistem real.
48. �n cazul contribuabilului impus pe bază de normă de venit, care pe perioada anterioară a avut impunere �n sistem real şi a efectuat investiţii care au fost amortizate integral, veniturile din valorificarea sau trecerea acestora �n patrimoniul personal ca urmare a �ncetării activităţii vor majora norma de venit.
49. Contribuabilii care �n cursul anului fiscal �și completează obiectul de activitate cu o altă activitate care nu este cuprinsă �n nomenclator vor fi impuși �n sistem real de la data respectivă, venitul net anual urm�nd să fie determinat prin �nsumarea fracţiunii din norma de venit aferentă perioadei de impunere pe bază de normă de venit cu venitul net rezultat din evidenţa contabilă.
Norme metodologice:
ART. 50
50. �n următoarele situaţii venitul net din drepturi de proprietate intelectuală se determină ca diferenţă �ntre venitul brut şi comisionul cuvenit organismelor de gestiune colectivă sau altor plătitori care, conform legii, au atribuţii de colectare şi de repartizare a veniturilor �ntre titularii de drepturi:
- venituri din drepturi de proprietate intelectuală transmise prin succesiune;
- venituri din exercitarea dreptului de suită;
- venituri reprezent�nd remuneraţia compensatorie pentru copia privată.
51. *** Abrogat
52. *** Abrogat
Norme metodologice:
ART. 50 al.4
53. Venitul brut din drepturi de proprietate intelectuală cuprinde at�t sumele �ncasate �n cursul anului, c�t şi reţinerile �n contul plăţilor anticipate efectuate cu titlu de impozit şi contribuţiile obligatorii reţinute de plătitorii de venituri.
�n cazul veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală se includ �n venitul brut at�t veniturile �n bani, c�t și echivalentul �n lei al veniturilor �n natură. Evaluarea veniturilor �n natură se face la preţul pieţei sau la preţul stabilit prin expertiză tehnică, la locul și la data primirii acestora.
�n cazul �n care determinarea venitului net din drepturi de proprietate intelectuală se face pe bază de cote forfetare de cheltuieli, nu există obligativitatea �nregistrării �n evidenţa contabilă a cheltuielilor efectuate �n scopul realizării venitului.
54. Cheltuielile forfetare includ comisioanele şi alte sume care revin organismelor de gestiune colectivă sau altor plătitori de venituri drept plată a serviciilor prestate pentru gestiunea drepturilor de către aceştia din urmă către titularii de drepturi.
55. Sunt considerate opere de artă monumentală următoarele:
- lucrări de decorare, cum ar fi pictura murală a unor spaţii şi clădiri de mari dimensiuni, interior-exterior;
- lucrări de artă aplicată �n spaţii publice, cum ar fi: ceramică, metal, lemn, piatră, marmură şi altele asemenea;
- lucrări de sculptură de mari dimensiuni, design monumental, amenajări de spaţii publice;
- lucrări de restaurare a acestora.
56. Veniturile din drepturi de proprietate intelectuală obţinute din străinătate se supun regulilor aplicabile veniturilor din străinătate, indiferent dacă sunt �ncasate direct de titulari sau prin intermediul entităţilor responsabile cu gestiunea drepturilor de proprietate intelectuală, potrivit legii.
57. Cota de cheltuieli forfetare nu se acordă �n cazul �n care persoanele fizice utilizează baza materială a beneficiarului acestor drepturi de proprietate intelectuală.
Norme metodologice:
ART. 51
58. Opţiunea de a determina venitul net �n sistem real se face astfel:
a) �n cazul contribuabililor prevăzuţi la art. 49 alin. (1) din Codul fiscal, care au desfăşurat activitate �n anul precedent şi au fost impuşi pe bază de norme de venit, prin completarea corespunzătoare a declaraţiei privind venitul estimat/norma de venit şi depunerea acesteia p�nă la data de 31 ianuarie inclusiv;
b) �n cazul contribuabililor prevăzuţi la art. 49 alin. (1) din Codul fiscal, care �ncep activitatea �n cursul anului fiscal, prin completarea corespunzătoare a declaraţiei privind venitul estimat/ norma de venit şi depunerea acesteia �n termen de 15 zile de la �nceperea activităţii
59. *** Abrogat.
60. *** Abrogat.
Norme metodologice:
ART. 52
61. Plătitorii veniturilor prevăzute la art. 52 alin. (1) lit.a) - c) din Codul fiscal au obligaţia de a calcula, de a reţine şi vira �n cursul anului fiscal impozitul reprezent�nd plată anticipată �n contul impozitului anual datorat de contribuabili. Plata anticipată se calculează prin aplicarea cotei de 10% la diferenţa dintre venitul brut şi contribuţiile sociale obligatorii reţinute la sursă potrivit titlului IX^2 din Codul fiscal. Reţinerea impozitului reprezent�nd plată anticipată se efectuează din veniturile plătite �n baza contractului civil �ncheiat �n formă scrisă �ntre plătitorul de venit şi beneficiarul venitului, contribuabil potrivit Titlului III din Codul fiscal.
62. Plătitorii de venituri din drepturi de proprietate intelectuală, cărora le revine obligaţia calculării şi reţinerii impozitului anticipat, sunt, după caz:
- utilizatorii de opere, invenţii, know-how şi altele asemenea, �n situaţia �n care titularii de drepturi �şi exercită drepturile de proprietate intelectuală �n mod personal, iar relaţia contractuală dintre titularul de drepturi de proprietate intelectuală şi utilizatorul respectiv este directă;
- organismele de gestiune colectivă sau alte entităţi, care, conform dispoziţiilor legale, au atribuţii de gestiune a drepturilor de proprietate intelectuală, a căror gestiune le este �ncredinţată de către titulari. �n această situaţie se �ncadrează şi producătorii şi agenţii mandataţi de titularii de drepturi, prin intermediul cărora se colectează şi se repartizează drepturile respective.
63. �n situaţia �n care sumele reprezent�nd venituri din exploatarea drepturilor de proprietate intelectuală se colectează prin mai multe organisme de gestiune colectivă sau prin alte entităţi asemănătoare, obligaţia calculării şi reţinerii impozitului anticipat revine organismului sau entităţii care efectuează plata către titularul de drepturi de proprietate intelectuală.
64. �n cazul contribuabililor ale căror plăţi anticipate sunt calculate �n conformitate cu prevederile art. 52 alin. (1) lit. a) - c) din Codul fiscal pentru veniturile de această natură şi care realizează venituri din activităţi independente şi �n alte condiţii, pentru acestea din urmă au obligaţia să le evidenţieze �n contabilitate separat şi să efectueze �n cursul anului plăţi anticipate trimestriale, �n conformitate cu art. 82 din Codul fiscal..
64^1. Contribuabilii care realizează venituri din activităţi independente pentru care venitul net anual este stabilit �n sistem real şi pentru care plătitorii de venituri au obligaţia reţinerii la sursă a impozitului reprezent�nd plăţi anticipate �n conformitate cu art. 52 din Codul fiscal determină venitul net anual pe baza contabilităţii �n partidă simplă. Fac excepţie de la determinarea venitului net anual pe baza contabilităţii �n partidă simplă, contribuabilii care realizează venituri prevăzute la art. 52 alin. (1) lit. a) - c) din Codul fiscal care au optat pentru impunerea veniturilor potrivit prevederilor art. 52^1 din Codul fiscal.
64^2. Pentru contribuabilii care desfășoară o activitate care^ generează venituri comerciale pentru care venitul net anual este stabilit pe baza normelor de venit, aceasta fiind prevăzută la art. 52 alin.(1) din Codul fiscal, plătitorii de venituri au obligaţia reţinerii la sursă a impozitului reprezent�nd plăţi anticipate potrivit art. 52 din Codul fiscal, cu condiţia prezentării de către contribuabilii respectivi a copiei formularului 260 �Decizie de impunere pentru plăţi anticipate cu titlu de impozit�.
65. Impozitul anticipat se calculează şi se reţine �n momentul efectuării plăţii sumelor către beneficiarul venitului.
66. Impozitul reţinut se virează la bugetul de stat p�nă la data de 25 a lunii următoare celei �n care se fac plata venitului şi reţinerea impozitului.
66^1. Persoanele fizice care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală, din activităţi desfăşurate �n baza contractelor/convenţiilor civile �ncheiate potrivit Codului civil, a contractelor de agent, precum şi din activităţi de expertiză contabilă şi tehnică, judiciară şi extrajudiciară, au dreptul să opteze pentru impunerea venitului brut cu cota de 16%, impozitul fiind final, potrivit art. 52^1 din Codul fiscal.
66^2. Pentru veniturile realizate �n baza contractelor aflate �n derulare la data de 1 octombrie 2011, altele dec�t cele pentru care, la data respectivă erau aplicabile prevederile art. 52 din Codul fiscal şi care sunt calificate drept contracte civile �ncep�nd cu data de 1 octombrie 2011, obligaţiile privind calculul, reţinerea şi virarea impozitului reprezent�nd plăţi anticipate, sunt cele �n vigoare la data plăţii veniturilor respective.
Norme metodologice:
ART. 55 al.2
67. Veniturile de natură salarială prevăzute la art. 55 din Codul fiscal, denumite �n continuare venituri din salarii, sunt venituri din activităţi dependente, dacă sunt �ndeplinite următoarele criterii:
- părţile care intră �n relaţia de muncă, denumite �n continuare angajator şi angajat, stabilesc de la �nceput: felul activităţii, timpul de lucru şi locul desfăşurării activităţii;
- partea care utilizează forţa de muncă pune la dispoziţia celeilalte părţi mijloacele de muncă, cum ar fi: spaţii cu �nzestrare corespunzătoare, �mbrăcăminte specială, unelte de muncă şi altele asemenea;
- persoana care activează contribuie numai cu prestaţia fizică sau cu capacitatea ei intelectuală, nu şi cu capitalul propriu;
- plătitorul de venituri de natură salarială suportă cheltuielile de deplasare �n interesul serviciului ale angajatului, cum ar fi indemnizaţia de delegare-detaşare �n ţară şi �n străinătate, şi alte cheltuieli de această natură, precum şi indemnizaţia de concediu de odihnă şi indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă suportate de angajator potrivit legii;
- persoana care activează lucrează sub autoritatea unei alte persoane şi este obligată să respecte condiţiile impuse de aceasta, conform legii.
68. Veniturile din salarii sau considerate asimilate salariilor cuprind totalitatea sumelor �ncasate ca urmare a unei relaţii contractuale de muncă, precum şi orice sume de natură salarială primite �n baza unor legi speciale, indiferent de perioada la care se referă, şi care sunt realizate din:
a) sume primite pentru munca prestată ca urmare a contractului individual de muncă, a contractului colectiv de muncă, precum şi pe baza actului de numire:
- salariile de bază;
- sporurile şi adaosurile de orice fel;
- indemnizaţii pentru trecerea temporară �n altă muncă, pentru reducerea timpului de muncă, pentru carantină, precum şi alte indemnizaţii de orice fel, altele dec�t cele menţionate la pct. 3, av�nd aceeaşi natură;
- recompensele şi premiile de orice fel;
- sumele reprezent�nd premiul anual şi stimulentele acordate, potrivit legii, personalului din instituţiile publice, cele reprezent�nd stimulentele acordate salariaţilor agenţilor economici;
- sumele primite pentru concediul de odihnă, cu excepţia sumelor primite de salariat cu titlu de despăgubiri reprezent�nd contravaloarea cheltuielilor salariatului şi familiei sale necesare �n vederea revenirii la locul de muncă, precum şi eventualele prejudicii suferite de acesta ca urmare a �ntreruperii concediului de odihnă;
- sumele primite �n caz de incapacitate temporară de muncă;
� valoarea nominală a tichetelor de masă, tichetelor de creșă, tichetelor de vacanţă, acordate potrivit legii;
- orice alte c�ştiguri �n bani şi �n natură, primite de la angajatori de către angajaţi, ca plată a muncii lor;
b) indemnizaţiile, precum şi orice alte drepturi acordate persoanelor din cadrul organelor autorităţii publice, alese sau numite �n funcţie, potrivit legii, precum şi altora asimilate cu funcţiile de demnitate publică, stabilite potrivit sistemului de stabilire a indemnizaţiilor pentru persoane care ocupă funcţii de demnitate publică;
c) drepturile personalului militar �n activitate şi ale militarilor angajaţi pe bază de contract, reprezent�nd solda lunară compusă din solda de grad, solda de funcţie, gradaţii şi indemnizaţii, precum şi prime, premii şi alte drepturi stabilite potrivit legislaţiei speciale;
c^1) sumele reprezent�nd plăţile compensatorii calculate pe baza soldelor lunare nete, acordate personalului militar trecut �n rezervă sau al cărui contract �ncetează ca urmare a nevoilor de reducere și de restructurare, precum și ajutoarele stabilite �n raport cu solda lunară netă, acordate acestuia la trecerea �n rezervă sau direct �n retragere cu drept de pensie sau celor care nu �ndeplinesc condiţiile de pensie, precum și ajutoare sau plăţi compensatorii primite de poliţiști aflaţi �n situaţii similare, al căror cuantum se determină �n raport cu salariul ;
d) drepturile administratorilor obţinute �n baza contractului de administrare �ncheiat cu companiile/societăţile naţionale, societăţile comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar majoritar, precum şi cu regiile autonome, stabilite potrivit legii, cum ar fi: indemnizaţia lunară brută, suma cuvenită prin participare la profitul net al societăţii;
e) sumele plătite membrilor fondatori ai unei societăţi comerciale constituite prin subscripţie publică, potrivit cotei de participare la profitul net, stabilită de adunarea constitutivă, potrivit legislaţiei �n vigoare;
f) sumele primite de reprezentanţii �n adunarea generală a acţionarilor, �n consiliul de administraţie, membrii directoratului şi ai consiliului de supraveghere, precum şi �n comisia de cenzori;
g) sumele primite de reprezentanţii �n organisme tripartite, conform legii;
h) indemnizaţiile, primele şi alte asemenea sume acordate membrilor aleşi ai unor entităţi, cum ar fi: organizaţii sindicale, organizaţii patronale, alte organizaţii neguvernamentale, asociaţii de proprietari/chiriaşi şi altele asemenea;
i) indemnizaţiile acordate ca urmare a participării �n comisii, comitete, consilii şi altele asemenea, constituite conform legii;
j) veniturile obţinute de condamnaţii care execută pedepse la locul de muncă;
k) sumele plătite sportivilor ca urmare a participării �n competiţii sportive, precum şi sumele plătite sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor şi altor specialişti �n domeniu pentru rezultatele obţinute la competiţiile sportive, de către structurile sportive cu care aceştia au relaţii contractuale de muncă, indiferent de forma sub care se plătesc, inclusiv prima de joc, cu excepţia celor prevăzute la art. 42 lit. t) din Codul fiscal;
l) compensaţii băneşti individuale, acordate persoanelor disponibilizate prin concedieri colective, din fondul de salarii, potrivit dispoziţiilor prevăzute �n contractul de muncă;
l^1) sumele reprezent�nd plăţile compensatorii calculate pe baza salariilor medii nete pe unitate, primite de persoanele ale căror contracte individuale de muncă au fost desfăcute ca urmare a concedierilor colective, conform legii, precum și sumele reprezent�nd plăţile compensatorii calculate pe baza salariului mediu net pe economie, primite de personalul civil din sectorul de apărare naţională, ordine publică și siguranţă naţională la �ncetarea raporturilor de muncă sau de serviciu, ca urmare a nevoilor de reducere și de restructurare, acordate potrivit legii;
m) indemnizaţii sau alte drepturi acordate angajaţilor cu ocazia angajării sau mutării acestora �ntr-o altă localitate, stabilite potrivit contractelor de muncă, statutelor sau altor dispoziţii legale, cu excepţia celor prevăzute la art. 55 alin. (4) lit. h) şi i) din Codul fiscal;
n) indemnizaţia administratorilor, precum şi suma din profitul net, alta dec�t cea calificată drept dividend, cuvenite administratorilor societăţilor comerciale, potrivit actului constitutiv, sau stabilite de adunarea generală a acţionarilor;
n^1) indemnizaţiile lunare plătite, conform legii, de angajator pe perioada de neconcurenţă, stabilite conform contractului individual de muncă;
n^2) indemnizaţii prevăzute �n contractul de muncă plătite de angajator pe perioada suspendării contractului de muncă urmare participării la cursuri sau la stagii de formare profesională ce presupune scoaterea integrală din activitate, conform legii.
n^3) indemnizaţii lunare brute şi alte avantaje de natură salarială acordate membrilor titulari, corespondenţi şi membrilor de onoare ai Academiei Rom�ne.
n^4) indemnizaţii primite la data �ncetării raporturilor de serviciu
o) alte drepturi sau avantaje de natură salarială ori asimilate salariilor.
Norme metodologice:
ART. 55 al.3
69. Avantajele �n bani şi �n natură sunt considerate a fi orice foloase primite de salariat de la terţi sau ca urmare a prevederilor contractului individual de muncă ori a unei relaţii contractuale �ntre părţi, după caz.
70. La stabilirea venitului impozabil se au �n vedere şi avantajele primite de persoana fizică, cum ar fi:
a) folosirea vehiculelor de orice tip din patrimoniul afacerii, �n scop personal;
b) acordarea de produse alimentare, �mbrăcăminte, cherestea, lemne de foc, cărbuni, energie electrică, termică şi altele;
c) abonamentele la radio şi televiziune, pentru mijloacele de transport, abonamentele şi costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice;
d) permisele de călătorie pe diverse mijloace de transport;
e) cadourile primite cu diverse ocazii, cu excepţia celor menţionate la art. 55 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal;
f) contravaloarea folosinţei unei locuinţe �n scop personal şi a cheltuielilor conexe de �ntreţinere, cum sunt cele privind consumul de apă, consumul de energie electrică şi termică şi altele asemenea, cu excepţia celor prevăzute �n mod expres la art. 55 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal;
g) cazarea şi masa acordate �n unităţi proprii de tip hotelier;
h) contravaloarea primelor de asigurare suportate de persoana juridică sau de o altă entitate, pentru angajaţii proprii, precum şi pentru alţi beneficiari, cu excepţia primelor de asigurare obligatorii potrivit legislaţiei �n materie;
i) tichetele cadou acordate potrivit legii, indiferent dacă acestea sunt acordate potrivit destinaţiei și cuantumului prevăzute la art. 55 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal.
Tratamentul fiscal al avantajului reprezent�nd contravaloarea primelor de asigurare este următorul:
- pentru beneficiarii care obţin venituri salariale şi asimilate salariilor de la suportatorul primelor de asigurare, acestea sunt impuse prin cumularea cu veniturile de această natură ale lunii �n care sunt plătite primele de asigurare;
- pentru alţi beneficiari care nu au o relaţie generatoare de venituri salariale şi asimilate salariilor cu suportatorul primelor de asigurare, acestea sunt impuse �n conformitate cu prevederile art. 78 din Codul fiscal.
71. Avantajele �n bani pot fi sumele primite pentru procurarea de bunuri şi servicii, precum şi sumele acordate pentru distracţii sau recreere.
72. Avantajele �n bani şi echivalentul �n lei al avantajelor �n natură sunt impozabile, indiferent de forma organizatorică a entităţii care le acordă.
73. Fac excepţie veniturile care sunt expres menţionate ca fiind neimpozabile, �n limitele şi �n condiţiile prevăzute la art. 55 alin. (4) din Codul fiscal.
74. Veniturile �n natură, precum şi avantajele �n natură primite cu titlu gratuit sunt evaluate la preţul pieţei la locul şi data acordării avantajului. Avantajele primite cu plata parţială sunt evaluate ca diferenţă �ntre preţul pieţei la locul şi data acordării avantajului şi suma reprezent�nd plata parţială.
75. Evaluarea avantajelor �n natură sub forma folosirii numai �n scop personal a bunurilor din patrimoniul afacerii se face astfel:
a) evaluarea folosinţei cu titlu gratuit a vehiculului se face aplic�ndu-se un procent de 1,7% pentru fiecare lună, la valoarea de intrare a acestuia. �n cazul �n care vehiculul este �nchiriat de la o terţă persoană, avantajul este evaluat la nivelul chiriei;
b) evaluarea folosinţei cu titlu gratuit a locuinţei primite se face la nivelul chiriei practicate pentru suprafeţele locative deţinute de stat. Avantajele conexe, cum ar fi: apă, gaz, electricitate, cheltuieli de �ntreţinere şi reparaţii şi altele asemenea, sunt evaluate la valoarea lor efectivă;
c) evaluarea folosinţei cu titlu gratuit a altor bunuri dec�t vehiculul şi locuinţa se face la nivelul totalului cheltuielilor aferente fiecărui bun pe unitate de măsură specifică sau la nivelul preţului practicat pentru terţi.
76. Evaluarea utilizării �n scop personal a bunurilor din patrimoniul afacerii cu folosinţă mixtă se face astfel:
a) pentru vehicule evaluarea se face conform pct. 75 lit. a), iar avantajul se determină proporţional cu numărul de kilometri parcurşi �n interes personal din totalul kilometrilor;
b) pentru alte bunuri evaluarea se face conform prevederilor pct. 75 şi avantajul se determină proporţional cu numărul de metri pătraţi folosiţi pentru interes personal sau cu numărul de ore de utilizare �n scop personal.
77. Nu sunt considerate avantaje:
- contravaloarea abonamentelor pe mijloacele de transport �n comun pentru angajaţii a căror activitate presupune deplasarea frecventă �n interiorul localităţii;
- reducerile de preţuri practicate �n scopul v�nzării, de care pot beneficia clienţii persoane fizice;
- costul abonamentelor telefonice şi al convorbirilor telefonice efectuate, precum şi utilizarea autoturismului de serviciu pentru �ndeplinirea sarcinilor de serviciu;
- diferenţele de tarif la cazare �n locaţiile reprezent�nd amenajări recreative şi sportive din dotarea ministerelor de care beneficiază personalul propriu, conform legii;
- contribuţiile la un fond de pensii facultative suportate de angajator pentru angajaţii proprii, �n limita a 400 euro anual pe participant.
- primele de asigurare aferente contractelor de asigurare civilă profesională pentru administratori/directori, �ncheiate şi suportate de societatea comercială pentru care desfăşoară activitatea, potrivit prevederilor Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
78. Angajatorul stabileşte partea corespunzătoare din convorbirile telefonice reprezent�nd folosinţa �n scop personal, care reprezintă avantaj impozabil, �n condiţiile art. 55 alin. (3) din Codul fiscal, şi se va impozita prin cumulare cu veniturile salariale ale lunii �n care salariatul primeşte acest avantaj. �n acest scop angajatorul stabileşte limita convorbirilor telefonice aferente sarcinilor de serviciu pentru fiecare post telefonic, urm�nd ca ceea ce depăşeşte această limită să fie considerat avantaj �n natură, �n situaţia �n care salariatului �n cauză nu i s-a imputat costul convorbirilor respective.
79. La evaluarea avantajului folosirii �n scop personal a vehiculului din patrimoniul angajatorului cu folosinţă mixtă, pus la dispoziţie unui angajat, nu se iau �n considerare distanţa dus-�ntors de la domiciliu la locul de muncă, precum şi cheltuielile efectuate pentru realizarea sarcinilor de serviciu.
Norme metodologice:
ART. 55 al.4 a)
80. Ajutoarele de �nmorm�ntare sunt venituri neimpozabile at�t �n cazul angajatului, c�t şi �n cazul altor persoane, potrivit clauzelor din contractele de muncă sau prevederilor din legi speciale.
81. Plafonul stabilit pentru cadourile oferite de angajatori copiilor minori ai angajaţilor cu ocazia Paștelui, Zilei de 1 iunie, Crăciunului și a sărbătorilor similare ale altor culte religioase se aplică pentru fiecare copil minor al fiecărui angajat, precum și pentru cadourile oferite angajatelor cu ocazia Zilei de 8 martie, �n ceea ce privește at�t darurile const�nd �n bunuri, c�t și cele const�nd �n bani, �n cazul tuturor angajatorilor de forţă de muncă.
81^1. Nu sunt incluse �n veniturile salariale şi nu sunt impozabile nici veniturile primite de persoanele fizice �n baza unor legi speciale şi finanţate din buget, cu respectarea destinaţiilor şi cuantumului prevăzute la paragrafele 1 şi 2 ale alin. (4).
Norme metodologice:
ART. 55 al.4 b)
82. �n această categorie se cuprind:
- *** Abrogat;
- alocaţiile zilnice de hrană pentru activitatea sportivă de performanţă, internă şi internaţională, diferenţiată pe categorii de acţiuni;
- contravaloarea hranei, alimentelor sau numerarul acordat sportivilor pentru asigurarea alimentaţiei de efort necesare �n perioada de pregătire;
- drepturile de hrană �n timp de pace, primite de personalul din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională;
- alte drepturi de această natură primite potrivit actelor normative specifice, cum ar fi: alocaţia de hrană zilnică pentru personalul navigant şi auxiliar �mbarcat pe nave; alocaţia zilnică de hrană pentru consumurile colective din unităţile bugetare şi din regiile autonome/societăţile comerciale cu specific deosebit; alocaţia de hrană acordată donatorilor onorifici de s�nge; alocaţia de hrană pentru consumurile colective din unităţile sanitare publice şi altele asemenea.
Norme metodologice:
ART. 55 al.4 c)
83. Prin locuinţe acordate ca urmare a specificităţii activităţii se �nţelege acele locuinţe asigurate angajaţilor c�nd activitatea se desfăşoară �n locuri izolate, precum staţiile meteo, staţiile pentru controlul mişcărilor seismice, sau �n condiţiile �n care este solicitată prezenţa permanentă pentru supravegherea unor instalaţii, utilaje şi altele asemenea.
Norme metodologice:
ART. 55 al.4 e)
84. Nu sunt venituri impozabile:
- contravaloarea echipamentelor tehnice primite de angajat sub formă de aparatură, dispozitive, unelte, alte mijloace asemănătoare, necesare �n procesul muncii;
- contravaloarea echipamentului individual de protecţie cu care este dotat fiecare participant �n procesul muncii pentru a fi protejat �mpotriva factorilor de risc;
- contravaloarea echipamentului individual de lucru care cuprinde mijloacele primite de un angajat �n vederea utilizării lor �n timpul procesului muncii pentru a-i proteja �mbrăcămintea şi �ncălţămintea;
- contravaloarea alimentaţiei de protecţie primite �n mod gratuit de persoanele fizice care lucrează �n locuri de muncă cu condiţii grele şi vătămătoare;
- contravaloarea materialelor igienico-sanitare primite �n mod gratuit de persoanele fizice care �şi desfăşoară activitatea �n locuri de muncă al căror specific impune o igienă personală deosebită;
- contravaloarea medicamentelor primite de cadrele militare �n activitate, sportivi, personalul navigant şi alte categorii de personal, potrivit legii;
- contravaloarea echipamentului şi a materialelor de resortul echipamentului, cum ar fi: materiale de spălat şi de igienă, materiale de gospodărie, materiale pentru atelierele de reparaţii şi �ntreţinere, rechizite şi furnituri de birou, primite �n mod gratuit de personalul din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, �n condiţiile legii;
- altele asemenea.
Norme metodologice:
ART. 55 al.4 g)
85. �n categoria cheltuielilor de delegare şi detaşare se cuprind cheltuielile cu transportul, cazarea, precum şi indemnizaţia de delegare şi de detaşare �n ţară şi �n străinătate, stabilite �n condiţiile prevăzute de lege sau �n contractul de muncă aplicabil.
Norme metodologice:
ART. 55 al.4 h)
86. Prin cheltuieli de mutare �n interesul serviciului se �nţelege cheltuielile cu transportul personal şi al membrilor de familie ai angajatului, precum şi al bunurilor din gospodărie, cu ocazia mutării salariatului �ntr-o altă localitate dec�t cea de domiciliu, �n situaţia �n care, potrivit legii, se decontează de angajator.
Norme metodologice:
ART. 55 al.4 i)
87. Sunt considerate venituri neimpozabile indemnizaţiile de instalare şi mutare primite de beneficiarii de astfel de venituri, acordate �n conformitate cu prevederile legilor speciale.
Norme metodologice:
ART. 55 al.4 k1)
87^1. *** Abrogat.
Norme metodologice:
ART. 56
88. Deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub formă de deducere personală se acordă pentru fiecare lună a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se află funcţia de bază, �n limita venitului realizat.
Deducerea personală este stabilită �n funcţie de venitul brut lunar din salarii realizat la funcţia de bază de către contribuabil şi numărul de persoane aflate �n �ntreţinerea acestuia.
89. Obligaţia stabilirii persoanelor aflate �n �ntreţinerea contribuabilului �n funcţie de care se atribuie deducerea personală este �n sarcina plătitorului de venit din salarii, la funcţia de bază.
90. Pentru ca o persoană să fie �n �ntreţinere, aceasta trebuie să �ndeplinească cumulativ următoarele condiţii:
- existenţa unor raporturi juridice �ntre contribuabil şi persoana aflată �n �ntreţinere;
- persoana fizică �ntreţinută să aibă venituri impozabile şi neimpozabile mai mici sau egale cu 2.500.000 lei lunar.
Persoana aflată �n �ntreţinere poate avea sau nu domiciliu comun cu contribuabilul �n a cărui �ntreţinere se află.
91. Sunt considerate persoane aflate �n �ntreţinere soţul/soţia contribuabilului, copiii acestuia, precum şi alţi membri de familie p�nă la gradul al doilea inclusiv.
92. �n sensul art. 56 alin. (3) din Codul fiscal, �n categoria "alt membru de familie aflat �n �ntreţinere" se cuprind rudele contribuabilului şi ale soţului/soţiei acestuia p�nă la gradul al doilea inclusiv.
93. După gradul de rudenie rudele se grupează astfel:
- rude de gradul �nt�i, cum ar fi: părinţi şi copii;
- rude de gradul al doilea, cum ar fi: bunici, nepoţi şi fraţi/surori.
94. Sunt considerate persoane aflate �n �ntreţinere militarii �n termen, militarii cu termen redus, studenţii şi elevii militari ai instituţiilor de �nvăţăm�nt militare şi civile, peste v�rsta de 18 ani, dacă veniturile obţinute sunt mai mici sau egale cu 2.500.000 lei lunar.
95. Nu sunt considerate persoane aflate �n �ntreţinere persoanele majore condamnate, care execută pedepse privative de libertate.
96. Copilul minor este considerat �ntotdeauna �ntreţinut, cu excepţia celor �ncadraţi �n muncă, indiferent dacă se află �n unităţi speciale sanitare sau de protecţie specială şi altele asemenea, precum şi �n unităţi de �nvăţăm�nt, inclusiv �n situaţia �n care costul de �ntreţinere este suportat de aceste unităţi. �n acest caz eventualele venituri obţinute de copilul minor nu se au �n vedere la �ncadrarea �n venitul de 2.500.000 lei lunar.
Pentru copilul minor aflat �n �ntreţinerea părinţilor sau a tutorelui, deducerea personală se acordă integral unuia dintre părinţi, conform �nţelegerii dintre aceştia, respectiv tutorelui.
Pentru copilul minor provenit din căsătorii anterioare, dreptul de a fi preluat �n �ntreţinere revine părintelui căruia i-a fost �ncredinţat copilul sau unuia dintre soţi care formează noua familie, conform �nţelegerii dintre aceştia, indiferent dacă s-a făcut o adopţie cu efecte restr�nse şi chiar dacă părinţii fireşti ai acestuia contribuie la �ntreţinerea lui prin plata unei pensii de �ntreţinere. Plata unei pensii de �ntreţinere nu dă dreptul la preluarea �n �ntreţinere a copilului, părintelui obligat la această plată.
Pentru copilul minor primit �n plasament sau �ncredinţat unei persoane ori unei familii, dreptul de a fi preluat ca persoană �n �ntreţinere pentru acest copil se acordă:
- persoanei care l-a primit �n plasament sau căreia i s-a �ncredinţat copilul;
- unuia dintre soţii care formează familia căreia i-a fost �ncredinţat sau i-a fost dat �n plasament copilul, conform �nţelegerii dintre aceştia.
Pentru copiii aflaţi �n �ntreţinerea unei familii, dreptul de a fi luat �n �ntreţinere se acordă unuia dintre părinţi, conform �nţelegerii dintre aceştia. Astfel, �n situaţia �n care �ntr-o familie sunt mai mulţi copii aflaţi �n �ntreţinere, aceştia vor fi preluaţi �n �ntreţinerea unuia dintre părinţi conform �nţelegerii dintre părţi. �n aceste situaţii contribuabilii vor prezenta plătitorului de venit fie o declaraţie pe propria răspundere din partea soţului/soţiei, fie o adeverinţă emisă de plătitorul de venit din salarii al acestuia/acesteia, după caz, din care să rezulte numărul şi identitatea copiilor care sunt preluaţi �n �ntreţinere de fiecare soţ/soţie.
Nu se acordă dreptul de a prelua �n �ntreţinere următoarelor persoane:
- părinţilor ai căror copii sunt daţi �n plasament sau �ncredinţaţi unei familii ori persoane;
- părinţilor copiilor �ncredinţaţi unui organism privat autorizat sau unui serviciu public autorizat, �n cazul �n care părinţii respectivi sunt puşi sub interdicţie sau sunt decăzuţi din drepturile părinteşti.
Copilul minor cu v�rsta cuprinsă �ntre 16 şi 18 ani, �ncadrat �n muncă �n condiţiile Codului muncii, devine contribuabil şi beneficiază de deducerea personală, situaţie �n care părinţii nu mai au dreptul de a-l lua �n �ntreţinere, �ntruc�t deducerea personală se acordă o singură dată.
97. Verificarea �ncadrării veniturilor acestor persoane �n sumă de 2.500.000 lei lunar se realizează prin compararea acestui plafon cu veniturile brute realizate de persoana fizică aflată �n �ntreţinere.
98. �n cursul anului fiscal, �n cazul �n care angajatul obţine venituri la funcţia de bază, pentru a stabili dreptul acestuia la deducere pentru persoane aflate �n �ntreţinere, se compară venitul lunar realizat de persoana aflată �n �ntreţinere cu suma de 2.500.000 lei lunar, astfel:
a) �n cazul �n care persoana aflată �n �ntreţinere realizează venituri lunare de natura pensiilor, indemnizaţiilor, alocaţiilor şi altele asemenea, venitul lunar realizat de persoana �ntreţinută rezultă din �nsumarea tuturor drepturilor de această natură realizate �ntr-o lună;
b) �n cazul �n care venitul este realizat sub formă de c�ştiguri la jocuri de noroc, premii la diverse competiţii, dividende, dob�nzi şi altele asemenea, venitul lunar realizat de persoana fizică aflată �n �ntreţinere se determină prin �mpărţirea venitului realizat la numărul de luni rămase p�nă la sf�rşitul anului, exclusiv luna de realizare a venitului;
c) �n cazul �n care persoana �ntreţinută realizează at�t venituri lunare, c�t şi aleatorii, venitul lunar se determină prin �nsumarea acestor venituri.
99. Dacă venitul unei persoane aflate �n �ntreţinere depăşeşte 2.500.000 lei lunar, ea nu este considerată �ntreţinută.
�n funcţie de venitul lunar al persoanei �ntreţinute, plătitorul veniturilor din salarii va proceda după cum urmează:
a) �n situaţia �n care una dintre persoanele aflate �n �ntreţinere, pentru care contribuabilul beneficiază de deducere personală, obţine �n cursul anului un venit lunar mai mare de 2.500.000 lei lunar, plătitorul veniturilor din salarii va reconsidera nivelul deducerii personale corespunzătoare pentru persoanele rămase �n �ntreţinere �ncep�nd cu luna următoare celei �n care a fost realizat venitul, indiferent de data la care se face comunicarea către angajator/plătitor;
b) �n situaţia �n care contribuabilul solicită acordarea deducerii personale pentru persoana aflată �n �ntreţinere ca urmare a situării venitului lunar al acesteia din urmă sub 2.500.000 lei lunar, plătitorul de venituri din salarii va �ncepe acordarea deducerii personale reconsiderate pentru persoana �n �ntreţinere o dată cu plata drepturilor lunare ale lunii �n care contribuabilul a depus documentele justificative.
100. Pentru stabilirea deducerii personale la care are dreptul, contribuabilul va depune la plătitorul de venituri din salarii o declaraţie pe propria răspundere, care trebuie să cuprindă următoarele informaţii:
- datele de identificare a contribuabilului care realizează venituri din salarii (numele şi prenumele, domiciliul, codul numeric personal);
- datele de identificare a fiecărei persoane aflate �n �ntreţinere (numele şi prenumele, codul numeric personal).
�n ceea ce priveşte copiii aflaţi �n �ntreţinere, la această declaraţie contribuabilul care realizează venituri din salarii va anexa şi adeverinţa de la plătitorul de venituri din salarii a celuilalt soţ sau declaraţia pe propria răspundere a acestuia că nu beneficiază de deducere personală pentru acel copil.
101. Declaraţia pe propria răspundere a persoanei aflate �n �ntreţinere, cu excepţia copilului minor, trebuie să cuprindă următoarele informaţii:
- datele de identificare a persoanei aflate �n �ntreţinere, cum ar fi: numele, prenumele, domiciliul, codul numeric personal;
- datele de identificare a contribuabilului care beneficiază de deducerea personală corespunzătoare, cum ar fi: numele, prenumele, domiciliul, codul numeric personal;
- acordul persoanei �ntreţinute ca �ntreţinătorul să o preia �n �ntreţinere;
- nivelul şi natura venitului persoanei aflate �n �ntreţinere, inclusiv menţiunea privind suprafeţele de teren agricol şi silvic deţinute, precum şi declaraţia afirmativă sau negativă cu privire la desfăşurarea de activităţi de: cultivare a terenurilor cu flori, legume şi zarzavat �n sere, �n solarii amenajate şi �n sistem irigat; cultivare a arbuştilor şi plantelor decorative, ciupercilor; exploatare a pepinierelor viticole şi pomicole;
- angajarea persoanei �ntreţinute de a comunica persoanei care contribuie la �ntreţinerea sa orice modificări �n situaţia venitului realizat.
Declaraţiile pe propria răspundere depuse �n vederea acordării de deduceri personale nu sunt formulare tipizate.
102. Contribuabilul va prezenta plătitorului de venituri din salarii documentele justificative care să ateste persoanele aflate �n �ntreţinere, cum sunt: certificatul de căsătorie, certificatele de naştere ale copiilor, adeverinţa de venit a persoanei �ntreţinute sau declaraţia pe propria răspundere şi altele. Documentele vor fi prezentate �n original şi �n copie, plătitorul de venituri din salarii păstr�nd copia după ce verifică conformitatea cu originalul.
103. Dacă la un contribuabil intervine o schimbare care are influenţă asupra nivelului reprezent�nd deducerea personală acordată şi această schimbare duce la diminuarea deducerii personale, contribuabilul este obligat să �nştiinţeze plătitorul de venituri din salarii �n termen de 15 zile calendaristice de la data la care s-a produs evenimentul care a generat modificarea, astfel �nc�t angajatorul/plătitorul să reconsidere nivelul deducerii �ncep�nd cu luna următoare celei �n care s-a produs evenimentul.
104. �n situaţia �n care depunerea documentelor justificative privind acordarea deducerii personale se face ulterior apariţiei evenimentului care modifică, �n sensul majorării, nivelul acesteia, angajatorul/plătitorul de venituri din salarii va acorda deducerea personală reconsiderată o dată cu plata drepturilor salariale aferente lunii �n care contribuabilul a depus toate documentele justificative.
105. Deducerea personală nu se fracţionează �n funcţie de numărul de ore �n cazul veniturilor realizate �n baza unui contract de muncă cu timp parţial, la funcţia de bază.
Norme metodologice:
ART. 57
106. Venitul brut lunar din salarii reprezintă totalitatea veniturilor realizate �ntr-o lună conform art. 55 alin. (1) - (3) din Codul fiscal de o persoană fizică, pe fiecare loc de realizare, indiferent de denumirea acestora sau de forma sub care sunt acordate.
107. Pentru persoanele fizice care desfăşoară activităţi pe teritoriul Rom�niei sunt considerate venituri din salarii realizate din Rom�nia sumele primite de la angajatori cu sediul sau cu domiciliul �n Rom�nia, precum şi de la angajatori cu sediul sau cu domiciliul �n străinătate, indiferent unde este primită suma.
108. Contribuabilii care realizează venituri din salarii datorează un impozit lunar final, calculat şi reţinut de către plătitorul de venituri.
Pentru impunerea veniturilor din salarii se utilizează cota de impozit de 16%, lu�ndu-se �n calcul pentru determinarea bazei de calcul a impozitului la funcţia de bază şi deducerea personală stabilită potrivit art. 56 din Codul fiscal, după caz.
109. Drepturile salariale acordate �n natură, precum şi avantajele acordate angajaţilor se evaluează conform pct. 74 - 76 şi se impozitează �n luna �n care au fost primite. Documentele referitoare la calculul contravalorii veniturilor şi avantajelor �n natură primite de angajat se vor anexa la statul de plată.
109^1. Valoarea tichetelor de masă, tichetelor de creșă, tichetelor cadou, tichetelor de vacanţă, acordate potrivit legii, luată �n calcul la determinarea impozitului pe veniturile din salarii, este valoarea nominală. Veniturile respective se impozitează ca venituri din salarii �n luna �n care acestea sunt primite.
110. Transformarea �n lei a sumelor obţinute, potrivit legii, �n valută, reprezent�nd venituri din salarii realizate �n Rom�nia, se face la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a Rom�niei, astfel:
- �n situaţia �n care veniturile din salarii sunt plătite �n cursul lunii sau �n cazul �ncetării raporturilor de muncă, se utilizează cursul de schimb valutar �n vigoare �n ziua precedentă celei �n care se face plata; sau
- �n celelalte cazuri, cursul de schimb valutar �n vigoare �n ultima zi a lunii pentru care se face plata acestor drepturi.
111. Pentru calculul impozitului lunar aferent venitului realizat, cota de impozit de 16% se aplică asupra bazei de calcul determinate astfel:
a) pentru veniturile obţinute la locul unde se află funcţia de bază, ca diferenţă �ntre venitul net din salarii, calculat prin deducerea din venitul brut a contribuţiilor obligatorii aferente unei luni, şi următoarele:
- deducerea personală acordată pentru luna respectivă;
- cotizaţia sindicală plătită �n luna respectivă;
- contribuţiile la fondurile de pensii facultative, potrivit legii, astfel �nc�t la nivelul anului să nu se depăşească echivalentul �n lei a 400 euro.
Transformarea contribuţiilor reţinute pentru fondurile de pensii facultative din lei �n euro, pentru verificarea �ncadrării �n plafonul anual, se face la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a Rom�niei �n vigoare �n ultima zi a lunii pentru care se plătesc drepturile salariale.
Plătitorul de venituri din salarii cumulează sumele �n euro reprezent�nd contribuţiile reţinute pentru fondurile de pensii facultative şi verifică �ncadrarea �n plafonul deductibil prevăzut de lege.
b) pentru veniturile obţinute �n celelalte cazuri, ca diferenţă �ntre venitul brut şi contribuţiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora.
Această regulă se aplică şi �n cazul veniturilor sub forma:
- indemnizaţiei lunare a asociatului unic;
- drepturilor de natură salarială acordate de angajator persoanelor fizice ulterior �ncetării raporturilor de muncă;
- salariilor sau diferenţelor de salarii stabilite �n baza unor hotăr�ri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile;
� sumelor reprezent�nd drepturile prevăzute la pct. 68 lit. c^1) și l^1) din Codul fiscal.
111^1. �n cazul sumelor plătite direct de către angajat care are calitatea de participant la o schemă de pensii facultative, pentru determinarea bazei de calcul a impozitului pe veniturile din salarii, contribuţiile la fondurile de pensii facultative plătite se deduc din veniturile lunii �n care s-a efectuat plata contribuţiei, �n limita venitului realizat, pe baza documentelor justificative emise de către fondul de pensii facultative.
112. �n scopul determinării impozitului pe veniturile salariale, prin locul unde se află funcţia de bază se �nţelege:
a) pentru persoanele fizice angajate la un singur loc de muncă, locul unde are �ncheiat contractul individual de muncă sau alte documente specifice, potrivit legii;
b) �n cazul �n care activitatea se desfăşoară pentru mai mulţi angajatori, locul declarat de persoanele fizice angajate. Angajatul are obligaţia să declare numai angajatorului ales, funcţia pe care o consideră de bază, pentru un singur loc de muncă, prin depunerea declaraţiei pe propria răspundere. Declaraţia pe propria răspundere nu reprezintă un formular tipizat.
Funcţia de bază poate fi declarată de angajat şi la locul de muncă la care acesta realizează venituri din salarii �n baza unui contract individual de muncă cu timp parţial. La schimbarea locului unde se află funcţia de bază, angajatul are obligaţia depunerii unei declaraţii pe propria răspundere de renunţare la funcţia de bază la angajatorul ales iniţial.
113. Suma care reprezintă prima de vacanţă sau o parte din aceasta se cumulează cu veniturile de natură salarială ale lunii �n care se plăteşte această primă.
114. Indemnizaţiile aferente concediilor de odihnă se defalchează pe lunile la care se referă şi se impun cumulat cu veniturile realizate �n aceste luni.
115. Contribuţiile obligatorii luate �n calcul la determinarea impozitului lunar potrivit pct. 111 pentru persoanele fizice care realizează venituri din salarii sunt cele datorate potrivit reglementărilor �n domeniu, cum ar fi:
- contribuţia individuală de asigurări sociale;
- contribuţia individuală pentru asigurările sociale de sănătate;
- contribuţia individuală la bugetul asigurărilor pentru şomaj;
- alte contribuţii individuale obligatorii stabilite prin lege.
116. Se admit la deducere contribuţiile la fondurile de pensii facultative, astfel �nc�t suma acestora să nu depăşească echivalentul �n lei a 400 euro pentru fiecare participant la nivelul anului.
117. Nu se admit la deducere pentru calculul lunar al impozitului pe venitul din salarii primele de asigurare voluntară de sănătate.
117^1. Contribuabilii pot dispune asupra destinaţiei unei sume reprezent�nd p�nă la 2% din impozitul stabilit la alin. (3), pentru susţinerea entităţilor nonprofit care se �nfiinţează şi funcţionează �n condiţiile legii, unităţilor de cult, precum şi pentru acordarea de burse private, conform legii.
�n categoria entităţilor nonprofit se cuprind, de exemplu: asociaţiile, fundaţiile, organizaţiile sindicale, patronatele, partidele politice, asociaţiile de proprietari, casele de ajutor reciproc ale salariaţilor, �n măsura �n care, potrivit legilor proprii de organizare şi funcţionare desfăşoară activităţi nonprofit iar sumele primite din impozit să fie folosite �n acest scop.
Norme metodologice:
ART. 58
118. Veniturile �n natură se consideră plătite la ultima plată a drepturilor salariale pentru luna respectivă. Impozitul aferent veniturilor şi avantajelor �n natură se reţine din salariul primit de angajat �n numerar pentru aceeaşi lună.
119. Impozitul pe veniturile din salarii se calculează şi se reţine lunar de angajatori/plătitori pe baza statelor de salarii/plată.
120. Calculul şi reţinerea impozitului lunar se efectuează de către plătitori, la data ultimei plăţi a veniturilor din salarii aferente fiecărei luni, conform prevederilor art. 57 din Codul fiscal, indiferent dacă veniturile din salarii se plătesc o singură dată pe lună sau sub formă de avans şi lichidare.
�n situaţia �n care �n cursul unei luni se efectuează plăţi de venituri cum sunt: premii, stimulente de orice fel, sume acordate potrivit legii pentru concediul de odihnă neefectuat şi altele asemenea, reprezent�nd plăţi intermediare, impozitul se calculează şi se reţine la fiecare plată, prin aplicarea cotei asupra plăţilor intermediare diminuate cu contribuţiile obligatorii, după caz.
La data ultimei plăţi a drepturilor salariale aferente unei luni impozitul se calculează potrivit art. 57 din Codul fiscal, asupra veniturilor totale din luna respectivă, prin cumularea drepturilor salariale respective cu plăţile intermediare.
Impozitul de reţinut la această dată reprezintă diferenţa dintre impozitul calculat asupra veniturilor totale şi suma impozitelor reţinute la plăţile intermediare.
121. �n cazul �n care un angajat care obţine venituri din salarii la funcţia de bază se mută �n cursul unei luni la un alt angajator, calculul impozitului se face pentru fiecare sursă de venit (loc de realizare a venitului).
Deducerea personală se acordă numai de primul angajator, �n limita veniturilor realizate �n luna respectivă, p�nă la data lichidării.
Dacă reangajarea are loc �n aceeaşi lună cu lichidarea, la stabilirea bazei de calcul pentru determinarea impozitului lunar aferent veniturilor realizate �n această lună de la angajatorul următor nu se va lua �n calcul deducerea personală.
122. Impozitul calculat şi reţinut lunar se virează la bugetul de stat p�nă la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc aceste venituri, cu excepţia situaţiilor prevăzute la alin. (2) al art. 58 din Codul fiscal.
123. Contribuţiile obligatorii reprezent�nd cheltuieli deductibile aferente veniturilor din salarii se determină conform reglementărilor legale �n materie.
Norme metodologice:
ART. 59
124. Declaraţiile privind calcularea şi reţinerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit se completează de plătitorul de venit şi se depun la organul fiscal la care plătitorul de venit este �nregistrat �n evidenţă fiscală. Plătitorul de venit este obligat să elibereze contribuabilului, la cererea acestuia, un document care să cuprindă cel puţin informaţii privind: datele de identificare ale contribuabilului, venitul realizat �n cursul anului, deducerile personale acordate, impozitul calculat şi reţinut.
124^1. *** Abrogat.
125. Declaraţiile privind calcularea şi reţinerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit pentru salariaţii care au fost detaşaţi la o altă unitate se completează de către unitatea care a �ncheiat contractele de muncă cu aceştia.
126. �n situaţia �n care plata venitului salarial se face de unitatea la care salariaţii au fost detaşaţi, plătitorul de venituri din salarii care a detaşat comunică plătitorului la care aceştia sunt detaşaţi date referitoare la deducerea personală la care este �ndreptăţit fiecare salariat.
Pe baza acestor date unitatea la care salariaţii au fost detaşaţi �ntocmeşte statele de salarii, calculează impozitul şi transmite lunar unităţii de la care au fost detaşaţi informaţiile solicitate prin ordinul ministrului finanţelor publice, �n scopul completării declaraţiei privind calcularea şi reţinerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit.
Pe baza acestor date unitatea la care salariaţii au fost detaşaţi �ntocmeşte statele de salarii, calculează impozitul şi transmite lunar unităţii de la care au fost detaşaţi informaţiile solicitate prin ordinul ministrului finanţelor publice, �n scopul completării fişei fiscale.
127. Fiecare angajator/plătitor de venituri din salarii este obligat, potrivit prevederilor art. 57 alin. (3) din Codul fiscal, să determine impozitul anual pe veniturile din salarii, pentru fiecare contribuabil prin �nsumarea impozitului aferent venitului fiecărei luni din anul fiscal, indiferent de numărul de luni �n care contribuabilul a realizat venituri din salarii de la acesta.
128. Pentru contribuabilii prevăzuţi la art. 60 Codul fiscal care realizează venituri din salarii şi pentru care plătitorul de venituri nu a optat să �ndeplinească obligaţiile privind calculul, reţinerea şi virarea impozitului aferent acestor venituri, obligaţia determinării impozitului anual pe venitul din salarii, pe sursa respectivă, revine contribuabilului.
129. �n situaţia �n care se constată elemente care generează modificarea veniturilor din salarii şi/sau a bazei de impunere aferente veniturilor unei persoane fizice, pentru care angajatorul/plătitorul a efectuat calculul impozitului lunar, recalcularea drepturilor respective şi stabilirea diferenţelor de impozit constatate se efectuează pentru luna la care se referă, iar diferenţele de impozit rezultate vor majora/diminua impozitul datorat �ncep�nd cu luna constatării.
�n situaţia �n care la data efectuării operaţiunii de stabilire a diferenţelor de impozit de către angajator/plătitor există relaţii contractuale generatoare de venituri din salarii, �ntre acesta şi persoana fizică, atunci se procedează astfel:
- impozitul reţinut �n plus se restituie persoanei fizice prin diminuarea cu sumele respective a impozitului pe veniturile din salarii �ncep�nd cu luna efectuării acestei operaţiuni şi p�nă la lichidarea acestuia;
- impozitul nereţinut se reţine de angajator/plătitor din veniturile din salarii �ncep�nd cu luna constatării şi p�nă la lichidarea acestuia.
�n situaţia �n care persoana fizică pentru care angajatorul/plătitorul a efectuat calculul impozitului lunar/anual nu mai are relaţii contractuale generatoare de venituri din salarii şi angajatorul/plătitorul nu poate să efectueze operaţiunea de plată/�ncasare a diferenţelor de impozit, atunci acestea vor fi administrate de organul fiscal competent.
Norme metodologice:
ART. 60
130. Contribuabilii care desfăşoară activitatea �n Rom�nia şi obţin venituri sub formă de salarii din străinătate, care, potrivit acestui titlu, se impun �n Rom�nia, precum şi persoanele fizice rom�ne angajate ale misiunilor diplomatice şi ale posturilor consulare acreditate �n Rom�nia, pentru care angajatorul nu �ndeplineşte obligaţiile privind calculul, reţinerea şi virarea impozitului pe salarii, au obligaţia să depună lunar o declaraţie la organul fiscal competent.
131. Organul fiscal competent este definit potrivit legislaţiei �n materie.
132. Persoanele fizice sau juridice la care �şi desfăşoară activitatea contribuabilii prevăzuţi la art. 60 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, au obligaţia să depună o declaraţie informativă privind �nceperea/�ncetarea activităţii acestor contribuabili. Declaraţia informativă se depune la organul fiscal �n a cărui rază teritorială este �nregistrată �n evidenţa fiscală persoana fizică ori juridică la care �şi desfăşoară activitatea contribuabilul. Declaraţia informativă se depune ori de c�te ori apar modificări de natura �nceperii/�ncetării activităţii �n documentele care atestă raporturile de muncă, �n termen de 15 zile de la data producerii evenimentului.
Norme metodologice:
ART. 61
133. �n această categorie de venit se cuprind veniturile din �nchirieri şi sub�nchirieri de bunuri mobile şi imobile, precum şi veniturile din arendarea bunurilor agricole, din patrimoniul personal.
134. Veniturile obţinute din �nchirieri şi sub�nchirieri de bunuri imobile sunt cele din cedarea folosinţei locuinţei, caselor de vacanţă, garajelor, terenurilor şi altele asemenea, a căror folosinţă este cedată �n baza unor contracte de �nchiriere/sub�nchiriere, uzufruct, arendare şi altele asemenea, inclusiv a unor părţi din acestea, utilizate �n scop de reclamă, afişaj şi publicitate.
Norme metodologice:
ART. 62
135. �n vederea determinării venitului brut, la sumele reprezent�nd chiria sau arenda �n bani şi/sau la echivalentul �n lei al veniturilor �n natură se adaugă, dacă este cazul, şi valoarea cheltuielilor ce sunt, conform dispoziţiilor legale sau �nţelegerii contractuale, �n sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui deţinător legal, dar sunt efectuate de cealaltă parte contractantă.
135^1. Reprezintă venit brut și valoarea investiţiilor la bunurile mobile și imobile ale proprietarului, uzufructuarului sau ale altui deţinător legal, care fac obiectul unor contracte de cedare a folosinţei bunurilor, inclusiv al contractelor de comodat, și care sunt efectuate de cealaltă parte contractantă. �n termen de 30 de zile de la finalizarea investiţiilor, partea care a efectuat investiţia este obligată să comunice proprietarului, uzufructuarului sau altui deţinător legal valoarea investiţiei. Proprietarul, uzufructuarul sau alt deţinător legal are obligaţia să declare la organul fiscal competent valoarea investiţiei, �n declaraţia privind venitul realizat.
136. �n conformitate cu legislaţia �n materie, proprietarul are obligaţia de a efectua cheltuielile referitoare la �ntreţinerea şi repararea locuinţei �nchiriate, ca de exemplu:
- �ntreţinerea �n bune condiţii a elementelor structurii de rezistenţă a clădirii, elementelor de construcţie exterioară a clădirii, cum ar fi: acoperiş, faţadă, curţile şi grădinile, precum şi spaţii comune din interiorul clădirii, cum ar fi: casa scării, casa ascensorului şi altele asemenea;
- �ntreţinerea �n bune condiţii a instalaţiilor comune proprii clădirii, respectiv ascensor, hidrofor, instalaţii de alimentare cu apă, de canalizare, instalaţii de �ncălzire centrală şi de preparare a apei calde, instalaţii electrice şi de gaze;
- repararea şi menţinerea �n stare de siguranţă �n exploatare şi de funcţionare a clădirii pe toată durata �nchirierii locuinţei.
137. �n cazul efectuării de către chiriaş a unor astfel de cheltuieli care cad �n sarcina proprietarului şi se �ncadrează �n cota forfetară de cheltuieli, cu diminuarea corespunzătoare a chiriei, impunerea răm�ne nemodificată.
137^1. �n situaţia �n care chiria reprezintă echivalentul �n lei al unei valute, venitul brut anual se determină pe baza chiriei lunare evaluate la cursul de schimb al pieţei valutare comunicat de Banca Naţională a Rom�niei, valabil pentru ultima zi a fiecărei luni, corespunzător lunilor din perioada de impunere.
Norme metodologice:
ART. 62 al.2
138. Venitul net se determină ca diferenţă �ntre sumele reprezent�nd chiria �n bani şi/sau echivalentul �n lei al veniturilor �n natură, prevăzute �n contractul �ncheiat �ntre părţi, şi cota de cheltuială forfetară de 25% reprezent�nd cheltuieli deductibile aferente venitului.
139. Pentru recunoaşterea deductibilităţii cheltuielii stabilite forfetar proprietarul nu este obligat să prezinte organului fiscal documente justificative.
Cheltuiala deductibilă aferentă venitului, stabilită �n cota forfetară de 25% aplicată la venitul brut, reprezintă uzura bunurilor �nchiriate şi cheltuielile ocazionate de �ntreţinerea şi repararea acestora, impozitele şi taxele pe proprietate datorate potrivit legii, comisionul reţinut de intermediari, primele de asigurare plătite pentru bunul cedat spre folosinţă, respectiv eventuale nerealizări ale veniturilor din arendare scontate, generate de condiţii naturale nefavorabile, cum ar fi: grindina, seceta, inundaţii, incendii şi altele asemenea.
Norme metodologice:
ART. 65
139^1. Nu reprezintă dividend următoarele distribuţii efectuate de la persoane juridice, potrivit legii:
- �n legătură cu excluderea, retragerea, dob�ndirea prin succesiune a titlurilor de valoare, venituri care sunt calificate drept c�ştiguri din transferul titlurilor de valoare;
- care aplică regimul transparenţei fiscale, potrivit legii speciale.
140. Sunt considerate venituri din dob�nzi următoarele:
- dob�nzi obţinute din obligaţiuni;
- dob�nzi obţinute pentru depozitele la termen, inclusiv la certificatele de depozit;
- suma primită sub formă de dob�ndă pentru �mprumuturile acordate;
- alte venituri obţinute din titluri de creanţă.
140^1. �n cadrul operaţiunilor similare contractelor de v�nzare-cumpărare de valută la termen se includ şi următoarele instrumente financiare derivate tranzacţionate pe piaţă la buna �nţelegere (OTC) şi definite ca atare �n legislaţia care reglementează aceste tranzacţii:
- swap pe cursul de schimb
- swap pe rata dob�nzii
- opţiuni pe cursul de schimb
- opţiuni pe rata dob�nzii.
Norme metodologice:
ART. 65 al.2 c)
140^2. *** Abrogat.
Norme metodologice:
ART. 66
140^3. Preţul de cumpărare al unui titlu de valoare, altul dec�t titlul de participare la fonduri deschise de investiţii este preţul determinat şi evidenţiat de intermediar pentru respectivul titlu, deţinut de un client, pe fiecare simbol, la care se adaugă costurile aferente, conform normelor aprobate prin ordin comun al ministrului finanţelor publice şi al preşedintelui Comisiei Naţională a Valorilor Mobiliare, potrivit art. 67 alin. (8) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare. Preţul de cumpărare pentru determinarea impozitului pe c�ştigul obţinut din transferul titlurilor de valoare se stabileşte prin aplicarea metodei preţului mediu ponderat.
Ordinea de v�nzare a titlurilor de valoare, raportată la deţinerile pe simbol, se �nregistrează cronologic, �n funcţie de data dob�ndirii, de la cea mai veche deţinere la cea mai nouă deţinere.
141. Preţul de răscumpărare este preţul care i se cuvine investitorului la retragerea din fond şi este format din valoarea unitară a activului net din ziua anterioară depunerii cererii de răscumpărare, din care se scad comisioanele de răscumpărare.
142. Preţul de cumpărare/subscriere este preţul plătit de investitor, persoană fizică, şi este format din valoarea unitară a activului net la care se adaugă comisionul de cumpărare, dacă este cazul.
142^1. �n cazul transferurilor titlurilor de valoare exprimate �n valută, cursul de schimb valutar utilizat �n vederea determinării c�ştigului şi a impozitului aferent este cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a Rom�niei valabil pentru ziua determinării c�ştigului.
Norme metodologice:
ART. 66 al.5
143. �n cazul veniturilor realizate ca urmare a deţinerii de titluri de participare la fondurile �nchise de investiţii, obligaţia calculării, reţinerii şi virării impozitului pe veniturile sub formă de dividende revine:
- societăţii de investiţii, �n cazul �n care nu are �ncheiat un contract de administrare;
- societăţii de administrare, �n cazul �n care societatea de investiţii are �ncheiat un contract de administrare cu societatea de administrare.
Norme metodologice:
ART. 66 al.8
143^1. �n cazul contractelor forward pe cursul de schimb (contracte de v�nzare-cumpărare valută la termen), baza de impozitare o reprezintă diferenţa favorabilă dintre cursul forward la care se �ncheie tranzacţia şi cursul spot/forward prevăzute �n contract la care tranzacţia se �nchide �n piaţă la scadenţă prin operaţiunea de sens contrar multiplicată cu suma contractului şi evidenţiată �n contul clientului la �nchiderea tranzacţiei.
�n cazul swapului pe cursul de schimb, baza de impozitare o reprezintă diferenţa de curs favorabilă �ntre cursul de schimb spot şi cel forward folosite �n tranzacţie, multiplicate cu suma noţională a contractului rezultată din aceste operaţiuni �n momentul �nchiderii operaţiunii şi evidenţierii �n contul clientului.
�n cazul swapului pe rata dob�nzii, baza de impozitare o reprezintă diferenţa de dob�ndă favorabilă dintre rata de dob�ndă fixă şi rata de dob�ndă variabilă stabilite �n contract multiplicată cu suma noţională a contractului, rezultată din aceste operaţiuni �n momentul �nchiderii operaţiunii şi evidenţiate �n contul clientului.
�n cazul opţiunii pe cursul de schimb, baza de impozitare o reprezintă diferenţa favorabilă de curs �ntre cursul de schimb de cumpărare/v�nzare şi cursul de schimb la care se efectuează �n piaţă operaţiunea de sens contrar - v�nzare, respectiv cumpărare multiplicată cu suma contractului, rezultată din aceste operaţiuni �n momentul exercitării opţiunii şi evidenţiată �n contul clientului.
�n cazul opţiunii pe rata dob�nzii, baza de impozitare o reprezintă diferenţa favorabilă dintre dob�nda variabilă �ncasată şi dob�nda fixă convenită �n contract, rezultată �n momentul exercitării opţiunii şi evidenţiată �n contul clientului.
143^2. �n cazul dizolvării fără lichidare a unei persoane juridice la transmiterea universală a patrimoniului societăţii către asociatul unic, proprietăţile imobiliare din situaţiile financiare vor fi evaluate la valoarea justă, respectiv preţul de piaţă.
Baza impozabilă �n cazul dizolvării fără lichidare a unei persoane juridice se stabileşte astfel:
a) determinarea sumei reprezent�nd diferenţa �ntre valoarea elementelor de activ şi sumele reprezent�nd datoriile societăţii;
b) determinarea excedentului sumei stabilite la pct. a) peste aportul la capitalul social al persoanei fizice beneficiare.
Notă: Modificarea din HG 1579/2007 av�nd textul "La punctul 143^2, alineatul (8) se abrogă" nu a fost operată �ntruc�t nu a putut fi identificată.
Norme metodologice:
ART. 67 al.1
144. Impozitul pe veniturile sub formă de dividende, inclusiv asupra sumelor primite ca urmare a deţinerii de titluri de participare la fondurile �nchise de investiţii, distribuite �ncep�nd cu anul fiscal 2006, se calculează şi se reţine prin aplicarea cotei de 16% asupra sumei acestora.
Norme metodologice:
ART. 67 al.2
144^1. Veniturile sub formă de dob�nzi realizate p�nă la data de 30 iunie 2010 inclusiv sunt venituri neimpozabile. Veniturile sub formă de dob�nzi realizate �ncep�nd cu data de 1 iulie 2010 se impun cu o cotă de 16% din suma acestora. Baza de calcul asupra căreia se aplică cota de impozit de 16% este constituită din veniturile calculate �ncep�nd cu data de 1 iulie 2010 p�nă la data scadenţei depozitului și �nregistrate �n contul curent sau �n contul de depozit al titularului. Baza de calcul asupra căreia se aplică cota de impozit de 16% este constituită din veniturile calculate �ncep�nd cu data de 1 iulie 2010 și pentru dob�nzile aferente depozitelor la vedere, depozitelor clienţilor constituite �n baza legislaţiei privind economisirea și creditarea �n sistem colectiv pentru domeniul locativ, conturilor curente, instrumentelor de economisire, precum și contractelor civile.
Norme metodologice:
ART. 67 al.3
144^2. Plata anticipată aferentă fiecărui trimestru se determină ca diferenţă �ntre impozitul pe c�ştigul net cumulat de la �nceputul anului p�nă la sf�rșitul trimestrului pentru care se face calculul și impozitul pe c�știgul net cumulat de la �nceputul anului p�nă la sf�rșitul trimestrului anterior.
Impozitul pe c�ştigul net cumulat de la �nceputul anului, luat �n calcul la stabilirea plăţii anticipate, se determină aplic�ndu-se cota de impozit de 16% asupra diferenţei pozitive dintre totalul c�ştigurilor și pierderilor �nregistrate p�nă la sf�rșitul trimestrului.
144^2.1. Pentru c�ştigurile din transferul titlurilor de valoare, altele dec�t părţile sociale şi valorile mobiliare �n cazul societăţilor �nchise, realizate �ncep�nd cu 1 ianuarie 2013, nu se aplică prevederile punctului 144^2.
144^5. Pierderea netă aferentă perioadei 1 ianuarie 2010� 30 iunie 2010 asimilată pierderii nete anuale reprezintă suma pierderilor �nregistrate �n cazul transferului titlurilor de valoare, altele dec�t părţile sociale și valorile mobiliare �n cazul societăţilor �nchise, indiferent de perioada de deţinere a titlurilor respective.
Norme metodologice:
ART. 67 al.3 b)
144^3. Pentru tranzacţiile cu valori mobiliare �n cazul societăţilor �nchise şi părţi sociale, �ncheiate anterior datei de 1 ianuarie 2007, pentru care părţile contractante au convenit ca plata să se facă eşalonat, cotele de impozit sunt cele �n vigoare la data �ncheierii contractului iar termenul de virare a impozitului pentru plătitorii de astfel de venituri este p�nă la data 25 inclusiv a lunii următoare celei �n care a fost reţinut. După data de 1 ianuarie 2007 pentru aceste tranzacţii termenul de virare a impozitului datorat calculat la momentul �ncheierii tranzacţiei pe baza contractului este p�nă la data la care se depun documentele pentru transcrierea dreptului de proprietate asupra părţilor sociale sau a valorilor mobiliare la registrul comerţului ori �n registrul acţionarilor, după caz.
�n cazul operaţiunilor de excludere/retragere/dob�ndire prin succesiune a părţilor sociale, baza impozabilă se stabileşte astfel:
a) se determină suma reprezent�nd diferenţa �ntre valoarea elementelor de activ şi sumele reprezent�nd datoriile societăţii;
b) se determină excedentul sumei stabilite la lit. a) peste aportul la capitalul social al persoanei fizice beneficiare. �n cazul succesiunilor suma reprezent�nd aportul la capitalul social este zero.
Calculul, reţinerea şi virarea impozitului se efectuează de persoana juridică la care persoana fizică asociată a deţinut părţile sociale. Termenul de virare a impozitului este p�nă la data la care se depun documentele pentru �nregistrarea operaţiunilor respective la registrul comerţului ori �n registrul acţionarilor, după caz, indiferent dacă plata titlurilor respective se face sau nu eşalonat.
Norme metodologice:
ART. 67 al.3 d)
144^4. �n cazul dizolvării fără lichidare a unei persoane juridice obligaţia calculării, reţinerii şi virării impozitului revine reprezentantului legal al persoanei juridice.
Impozitul calculat şi reţinut la sursă se virează p�nă la data depunerii situaţiei financiare finale la oficiul registrului comerţului, �ntocmită de reprezentantul legal al persoanei juridice.
Notă: Modificarea din HG 1579/2007 av�nd textul "La punctul 144^4, litera d) a alineatului (3) se abrogă" nu a fost operată �ntruc�t nu a putut fi identificată.
Norme metodologice:
ART. 74 al.4
149^1. Termenul de virare a impozitului reţinut, potrivit prevederilor art. 74 alin. (4) este p�nă la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei �n care a fost reţinut.
Norme metodologice:
ART. 75
150. �n această categorie se cuprind venituri �n bani şi/sau �n natură, ca de exemplu:
- venituri sub formă de premii de orice fel, acordate oamenilor de cultură, ştiinţă şi artă la gale, simpozioane, festivaluri, concursuri naţionale sau internaţionale, concursuri pe meserii sau profesii;
- venituri sub formă de premii �n bani şi/sau �n natură acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor şi altor specialişti prevăzuţi �n legislaţia �n materie, pentru rezultatele obţinute la competiţii sportive interne şi internaţionale, altele dec�t:
a) veniturile prevăzute la art. 42 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;
b) veniturile plătite de entitatea cu care aceştia au relaţii generatoare de venituri din salarii potrivit cap. III al titlului III din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;
- venituri sub formă de premii obţinute urmare practicilor comerciale privind promovarea produselor/serviciilor prin publicitate, potrivit legii.
- venituri impozabile obţinute din jocuri de noroc, inclusiv cele de tip jack-pot, potrivit legii.
Prin c�ştiguri de tip jack-pot se �nţelege c�ştigurile acordate aleatoriu, prin intermediul maşinilor mecanice sau electronice cu c�ştiguri, din sumele rezultate ca urmare a adiţionării separate a unui anumit procent din sumele derulate ca urmare a exploatării acestor mijloace de joc, �n scopul acordării unor c�ştiguri suplimentare persoanelor participante la joc �n momentul respectiv.
Adiţionarea sumelor din care se acordă c�ştigurile de tip jack-pot se realizează �n cadrul unui sistem electronic prin care sunt interconectate cel puţin două maşini mecanice sau electronice cu c�ştiguri, evidenţierea acumulării put�nd fi realizată prin dispozitive auxiliare sau �n cadrul sistemului uneia sau mai multor mijloace de joc interconectate �n sistem.
Organizatorii activităţii de exploatare a maşinilor mecanice sau electronice cu c�ştiguri au obligaţia de a evidenţia distinct c�ştigurile de tip jack-pot acordate.
150^1. �n scopul delimitării veniturilor din premii de veniturile din jocuri de noroc, sunt considerate c�ştiguri de natura jocurilor de noroc cele acordate participanţilor la joc de către orice persoană juridică autorizată să exploateze astfel de jocuri de noroc, conform legislaţiei �n materie.
Norme metodologice:
ART. 77
151. Plătitorii de venituri din jocuri de noroc sunt obligaţi să organizeze evidenţa astfel �nc�t să poată determina c�ştigul realizat de fiecare persoană fizică şi să reţină impozitul datorat aferent acestuia.
�n situaţia �n care �n cursul aceleiaşi zile aceeaşi persoană fizică efectuează mai multe operaţiuni care generează c�ştiguri la jocuri de tip cazino, de la acelaşi organizator, atunci organizatorul are obligaţia să recalculeze impozitul stabilit anterior astfel:
- se �nsumează c�ştigurile realizate;
- se diminuează nivelul astfel stabilit cu suma reprezent�nd venitul neimpozabil de 600 lei/zi;
- la baza impozabilă astfel determinată se aplică cotele de impozit prevăzute la art. 77 alin. (2), determin�ndu-se astfel impozitul datorat;
- din impozitul datorat se deduce impozitul calculat şi reţinut anterior rezult�nd impozitul datorat recalculat la sf�rşitul zilei."
151^1. *** Abrogat.
Norme metodologice:
ART. 77^1
151^2. Definirea unor termeni:
a) prin contribuabil, �n sensul art. 77^1 din Codul fiscal, se �nţelege persoana fizică căreia �i revine obligaţia de plată a impozitului.
�n cazul transferului dreptului de proprietate sau al dezmembrămintelor acestuia prin acte juridice �ntre vii, contribuabil este cel din patrimoniul căruia se transferă dreptul de proprietate sau dezmembrămintele acestuia: v�nzătorul, credirentierul, transmiţătorul �n cazul contractului de �ntreţinere, al actului de dare �n plată, al contractului de tranzacţie etc., cu excepţia transferului prin donaţie.
�n contractele de schimb imobiliar calitatea de contribuabil o au toţi copermutanţii, coschimbaşii, cu excepţia schimbului unui bun imobil, proprietate imobiliară, cu un bun mobil, situaţie �n care calitatea de contribuabil o are numai proprietarul bunului imobil.
�n cazul transferului dreptului de proprietate prin donaţie, calitatea de contribuabil revine donatarului.
Contribuabil este și persoana fizică din patrimoniul căreia se transferă dreptul de proprietate sau dezmembrăminte ale acestuia cu titlu de aport la capitalul social.
�n cazul transferului dreptului de proprietate pentru cauză de moarte, prin succesiune legală sau testamentară, calitatea de contribuabil revine moştenitorilor legali sau testamentari, precum şi legatarilor cu titlu particular;
b) prin construcţii de orice fel se �nţelege:
� construcţii cu destinaţia de locuinţă;
� construcţii cu destinaţia de spaţii comerciale;
� construcţii industriale, hale de producţie, sedii administrative, platforme industriale, garaje, parcări;
� orice construcţie sau amenajare subterană ori supraterană cu caracter permanent, pentru a cărei edificare este necesară autorizaţia de construcţie �n condiţiile Legii nr. 50/1991 privindautorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
c) prin terenul aferent construcţiilor se �nţelege terenuri-curţi, construcţii și anexele acestora, conform titlului de proprietate, identificat printr-un identificator unic � numărul cadastral � sau care constituie un singur corp funciar;
d) prin terenuri de orice fel, fără construcţii, se �nţelege terenurile situate �n intravilan sau extravilan, indiferent de categoria de folosinţă, cum ar fi: curţi, grădini, arabil, pășune, f�neaţă, forestier, vii, livezi și altele asemenea pe care nu sunt amplasate construcţii și nu pot fi �ncadrate �n categoria terenurilor aferente construcţiilor �n �nţelesul lit. c);
e) prin transferul dreptului de proprietate sau al dezmembrămintelor acestuia se �nţelege �nstrăinarea, prin acte juridice �ntre vii, a dreptului de proprietate sau a dezmembrămintelor acestuia, indiferent de tipul sau natura actului prin care se realizează acest transfer: v�nzare-cumpărare, donaţie, rentă viageră, �ntreţinere, schimb, dare �n plată, tranzacţie, aport la capitalul social, inclusiv �n cazul c�nd transferul se realizează �n baza unei hotăr�ri judecătorești și altele asemenea;
e^1) nu constituie transfer impozabil constatarea prin hotăr�re judecătorească definitivă şi irevocabilă a dob�ndirii dreptului de proprietate ca efect al uzucapiunii.
f) data de la care �ncepe să curgă termenul este data dob�ndirii, iar calculul termenului se face �n condiţiile dreptului comun.
Termenul �n raport cu care se calculează data dob�ndirii este:
� pentru construcţiile noi şi terenul aferent acestora, termenul curge de la data �ncheierii procesului-verbal de recepţie finală, �n condiţiile prevăzute de lege;
� pentru construcţiile neterminate și terenul aferent acestora, termenul se calculează de la data dob�ndirii dreptului de proprietate sau dezmembrămintelor sale asupra terenului;
g) data dob�ndirii se consideră:
� pentru imobilele dob�ndite prin reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate �n baza legilor fondului funciar: Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi a celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 247/2005 privind reforma �n domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, cu modificările și completările ulterioare, data dob�ndirii este considerată data validării, prin hotăr�rea comisiei judeţene de aplicare a legilor de mai sus, a propunerilor făcute de comisiile locale de aplicare a acestor legi. Numărul și data hotăr�rii sunt �nscrise �n adeverinţele eliberate de comisiile locale fiecărui solicitant �ndreptăţit la restituire ori constituire;
� pentru imobilele atribuite, restituite, retrocedate etc. �n baza legilor: Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute �n proprietatea statului, cu modificările ulterioare, Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate �n mod abuziv �n perioada 6 martie 1945 � 22 decembrie 1989, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 247/2005, cu modificările si completările ulterioare, data dob�ndirii este considerată data emiterii actului administrativ, respectiv ordinul prefectului, dispoziţia de restituire sau orice alt act administrativ �n materie;
� �n cazul �n care foștii proprietari sau moștenitorii acestora au dob�ndit dreptul de proprietate prin hotăr�re judecătorească, data dob�ndirii este considerată data răm�nerii definitive şi irevocabile a hotăr�rii judecătorești;
� pentru imobilele dob�ndite cu titlu de uzucapiune, constatat prin hotăr�re judecătorească definitivă și irevocabilă, data dob�ndirii este considerată data la care a �nceput să curgă termenul de uzucapiune;
� �n cazul �nstrăinării unor imobile rezultate din dezmembrarea, respectiv dezlipirea unui imobil, data dob�ndirii acestor imobile este data dob�ndirii imobilului iniţial care a fost supus dezlipirii, respectiv dezmembrării;
� �n cazul �nstrăinării terenurilor alipite și ulterior dezmembrate, respectiv dezlipite, data dob�ndirii este considerată data la care a fost dob�ndit imobilul cu suprafaţa cea mai mare din operaţia de alipire;
� �n cazul �nstrăinării unor imobile rezultate din alipirea unora dob�ndite la date diferite, impozitul se va calcula �n funcţie de data dob�ndirii parcelei cu suprafaţa cea mai mare;
� �n cazul �n care parcelele alipite au suprafeţele egale, data dob�ndirii este considerată data la care a fost dob�ndită ultima parcelă;
� �n cazul schimbului, data dob�ndirii imobilelor care fac obiectul schimbului va fi data la care fiecare copermutant, respectiv coschimbaş, a dob�ndit proprietatea.
Norme metodologice:
ART. 77^1 al.2
151^3. Nu se datorează impozit la dob�ndirea dreptului de proprietate asupra terenurilor şi construcţiilor de orice fel, prin reconstituirea dreptului de proprietate �n temeiul legilor speciale: Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 1/2000, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 112/1995, cu modificările ulterioare, Legea nr. 10/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi orice alte acte normative cu caracter reparatoriu. Este exceptată de la plata impozitului transmiterea dreptului de proprietate prin donaţie �ntre rude ori afini p�nă la gradul al III-lea inclusiv, precum şi �ntre soţi. Dovada calităţii de soţ,rudă sau afin se face cu acte de stare civilă. �nstrăinarea ulterioară a proprietăţilor imobiliare dob�ndite �n condiţiile prevăzute la paragrafele 1 şi 2 va fi supusă impozitării, cu excepţia transmiterii dreptului de proprietate prin donaţie �ntre rude ori afini p�nă la gradul al III-lea inclusiv, precum şi �ntre soţi.
Face excepţie de la impunere transmiterea dreptului de proprietate sau a dezmembrămintelor acestuia pentru proprietăţile imobiliare din patrimoniul afacerii definite conform pct. 41*) din normele metodologice date �n aplicarea art. 48 din Codul fiscal, acestea fiind incluse �n categoriile de venituri pentru care venitul net anual se determină pe baza contabilităţii �n partidă simplă. �n cazul partajului judiciar sau voluntar nu se datorează impozit.
Norme metodologice:
ART. 77^1 al.3
151^4. �n cazul procedurii succesorale se aplică următoarele reguli:
a) finalizarea procedurii succesorale are loc la data �ntocmirii �ncheierii de finalizare a succesiunii;
b) impozitul datorat va fi achitat de către contribuabil la data �ntocmirii �ncheierii finale de către notarul public;
c) �n situaţia �n care succesiunea legală sau testamentară este dezbătută și finalizată prin �ntocmirea �ncheierii de finalizare a succesiunii �n termen de 2 ani de la data decesului autorului succesiunii, nu se datorează impozit. Nu se datorează impozit nici �n situaţia �n care, după finalizarea succesiunii, se solicită certificat de moștenitor suplimentar și se �ntocmește �ncheierea finală suplimentară �nainte de expirarea termenului de 2 ani;
d) �n cazul finalizării succesiunii prin �ntocmirea �ncheierii finale după expirarea termenului de 2 ani, moștenitorii datorează impozitul de 1% prevăzut �n art. 77^1 alin. (3) din Codul fiscal;
e) �n cazul �n care succesiunea a fost finalizată prin �ntocmirea �ncheierii de finalizare �nainte de expirarea termenului de 2 ani și se solicită certificat de moștenitor suplimentar după expirarea termenului de 2 ani, calculat de la data decesului autorului succesiunii, moștenitorii datorează impozit �n condiţiile art. 77^1 alin. (3) din Codul fiscal numai pentru proprietăţile imobiliare ce se vor declara și menţiona �n �ncheierea finală suplimentară;
f) �n cazul succesiunilor vacante și a partajului succesoral nu se datorează impozit;
g) impozitul se calculează și se �ncasează la valoarea proprietăţilor imobiliare cuprinse �n masa succesorală.
Masa succesorală, din punct de vedere fiscal şi �n condiţiile art. 77^1 alin. (1) şi (3) din Codul fiscal, cuprinde numai activul net imobiliar. �n scop fiscal, prin activul net imobiliar se �nţelege valoarea proprietăţilor imobiliare după deducerea pasivului succesoral corespunzător acestora. �n pasivul succesiunii se includ obligaţiile certe și lichide dovedite prin acte autentice și/sau executorii, precum și cheltuielile de �nmorm�ntare p�nă la concurenţa sumei de 1.000 lei, care nu trebuie dovedite cu �nscrisuri. �n cazul �n care �n activul succesoral se cuprind și bunuri mobile, drepturi de creanţă, acţiuni, certificate de acţionar etc., se va stabili proporţia valorii proprietăţilor imobiliare din totalul activului succesoral, iar pasivul succesoral se va deduce din valoarea bunurilor mobile, respectiv imobile, proporţional cu cota ce revine fiecăreia din categoriile de bunuri mobile sau imobile. După deducerea pasivului succesoral corespunzător bunurilor imobile, din valoarea acestora se determină activul net imobiliar reprezent�nd baza impozabilă;
h) �n cazul �n care procedura succesorală se finalizează prin hotăr�re judecătorească, se aplică dispoziţiile pct. 151^7 paragraful 6 din prezentele norme metodologice
Norme metodologice:
ART. 77^1 al.4
151^5. La transmiterea dreptului de proprietate, impozitul prevăzut la art. 77^1 alin. (1) şi (3) din Codul fiscal se calculează la valoarea declarată de părţi. �n cazul �n care valoarea declarată de părţi este mai mică dec�t valoarea orientativă stabilită prin expertizele �ntocmite de camerele notarilor publici, impozitul se va calcula la această din urmă valoare.
�n cazul proprietăţilor imobiliare transferate cu titlu de aport la capitalul social, valoarea la care se va stabili impozitul este aceea din actul prin care s-a realizat aducerea bunului imobil ca aport �n natură la capitalul social, astfel:
� �n cazul �n care legislaţia �n materie impune �ntocmirea unei expertize de evaluare, impozitul se va stabili la valoarea din act, dar nu mai puţin de valoarea rezultată din expertiza de evaluare;
� �n cazul �n care legislaţia �n materie nu impune �ntocmirea unei expertize de evaluare, impozitul se va stabili la valoarea din act, dar nu mai puţin de valoarea stabilită �n condiţiile �art. 77^1 �alin. (4) din Codul fiscal.
La constituirea sau transmiterea dezmembrămintelor dreptului de proprietate, impozitul se determină la valoarea declarată de părţi, dar nu mai puţin de 20% din valoarea orientativă stabilită prin expertiza �ntocmită de camera notarilor publici. Aceeaşi valoare se va stabili şi la stingerea pe cale convenţională sau prin consimţăm�ntul titularului a acestor dezmembrăminte.
La transmiterea nudei proprietăţi, impozitul se determină la valoarea declarată de părţi, dar nu mai puţin de 80% din valoarea orientativă stabilită prin expertizele camerei notarilor publici.
Pentru construcţiile neterminate, la �nstrăinarea acestora, valoarea se va stabili pe baza unui raport de expertiză, care va cuprinde valoarea construcţiei neterminate la care se adaugă valoarea terenului aferent declarată de părţi, dar nu mai puţin dec�t valoarea stabilită pentru teren prin expertizele camerei notarilor publici. Raportul de expertiză va fi �ntocmit pe cheltuiala contribuabilului de un expert autorizat �n condiţiile legii.
La schimb imobiliar, impozitul se calculează la valoarea fiecăreia din proprietăţile imobiliare transmise.
�n cazul schimbului unui bun imobil, proprietate imobiliară, cu un bun mobil, impozitul se calculează la valoarea bunului imobil, calitatea de contribuabil fiind a persoanei fizice care transmite proprietatea imobiliară.
Norme metodologice:
ART. 77^1 al.5
151^6. Expertizele privind valoarea de circulaţie a proprietăţilor imobiliare vor fi comunicate direcţiilor teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice, pentru a fi utilizate �ncep�nd cu data de �nt�i a lunii următoare primirii acestora.
Norme metodologice:
ART. 77^1 al.6
151^7. Impozitul se va calcula şi se va �ncasa de către notarul public, pe chitanţă sau bon fiscal, anterior autentificării actului sau semnării �ncheierii de finalizare a procedurii succesorale Impozitul poate fi plătit de către contribuabil fie �n numerar, la sediul biroului notarului public, fie prin virament bancar, �ntr-un cont al biroului notarial. �n cazul plăţii impozitului prin virament bancar, dovada achitării se face cu ordinul de plată.
Documentul de plată a impozitului de către contribuabil se va menţiona �n �ncheierea de autentificare, respectiv �n �ncheierea de finalizare a procedurii succesorale şi �n certificatul de moştenitor.
Modelul chitanţelor ce vor fi utilizate de către notarii publici la �ncasarea impozitului se va stabili şi se va tipări de Uniunea Naţională a Notarilor Publici din Rom�nia.
�n �ndeplinirea obligaţiei ce le revine, registratorii de carte funciară vor verifica dacă �n cuprinsul actului notarial sunt menţionate documentele de plată a impozitului, prevăzute la paragrafele 1�3.
Instanţele judecătoreşti care pronunţă hotăr�ri judecătoreşti definitive şi irevocabile �n cauze referitoare la transferul dreptului de proprietate sau al dezmembrămintelor acestuia vor comunica organului fiscal din raza de competenţă teritorială a instanţei de fond hotăr�rea şi documentaţia aferentă �n termen de 30 de zile de la data răm�nerii definitive şi irevocabile a hotăr�rii. �n situaţia �n care instanţele judecătorești nu transmit �n termenul legal documentaţia prevăzută de lege, organul fiscal poate stabili impozitul datorat, la solicitarea contribuabilului, pe baza documentaţiei prezentate de acesta. �n situaţia �n care la primirea documentaţiei transmise de instanţele judecătorești constată diferenţe care conduc la modificarea bazei de impunere, organul fiscal emite o decizie de impunere, conform procedurii legale.
Baza de calcul al impozitului datorat este cea stabilită potrivit hotăr�rii judecătorești sau documentaţiei aferente hotăr�rii, �n situaţia �n care acestea includ valoarea imobilului stabilită de un expert autorizat �n condiţiile legii, respectiv expertiza privind stabilirea valorii de circulaţie a imobilului.
�n cazul �n care �n hotăr�rea judecătorească nu este precizată valoarea imobilului stabilită de un expert autorizat �n condiţiile legii sau �n documentaţia aferentă hotăr�rii nu este cuprinsă expertiza privind stabilirea valorii de circulaţie a imobilului, baza de calcul al impozitului se va stabili �n condiţiile pct. 151^6 din prezentele norme metodologice.
�n cazul transferurilor prin alte modalităţi dec�t procedura notarială sau judecătorească, contribuabilul are sarcina declarării venitului la organul fiscal competent, �n termen de 10 de zile, inclusiv, de la data transferului, �n vederea stabilirii impozitului, �n condiţiile legii.
�n cazul �n care se solicită intabularea dreptului de proprietate sau a dezmembrămintelor acestuia, �n temeiul hotăr�rii judecătoreşti, registratorii de carte funciară vor verifica existenţa deciziei de impunere emise de organul fiscal competent şi dovada achitării impozitului
��n cazul transferurilor prin executare silită, după expirarea termenului de 10 zile inclusiv, �n care contribuabilul avea sarcina declarării venitului la organul fiscal competent, pentru transferurile prin alte modalităţi dec�t procedura notarială sau judecătorească, organul de executare silită sau cumpărătorul, după caz, trebuie să solicite organului fiscal competent stabilirea impozitului şi emiterea deciziei de impunere, conform procedurilor legale, prin depunerea documentaţiei aferente transferului.
151^8. *** Abrogat
151^9. *** Abrogat
151^10. *** Abrogat
151^11. *** Abrogat
Norme metodologice:
ART. 78
152. �n aplicarea art. 78 alin. (2) din Codul fiscal, �n această categorie se includ, de exemplu, următoarele venituri realizate de persoanele fizice:
- remuneraţiile pentru munca prestată �n interesul unităţilor aparţin�nd Direcţiei Generale a Penitenciarelor, precum şi �n atelierele locurilor de deţinere, acordate, potrivit legii, condamnaţilor care execută pedepse privative de libertate;
- veniturile primite de studenţi sub forma indemnizaţiilor pentru participarea la şedinţele senatului universitar;
� veniturile obţinute din valorificarea deşeurilor prin centrele de colectare a deşeurilor de metal, h�rtie, sticlă şi altele asemenea, cu următoarele excepţii:
a) partea din venituri finanţată din fonduri publice �n cazul bunurilor mobile care fac obiectul programelor naţionale finanţate din bugetul de stat sau din alte fonduri publice care sunt venituri neimpozabile;
b) veniturile realizate din valorificarea bunurilor mobile sub forma deşeurilor din patrimoniul afacerii de către contribuabilii care au ca obiect de activitate colectarea şi valorificarea de deşeuri; �n acest caz nu sunt aplicabile prevederile art. 53 alin. (2) şi art. 79 din Codul fiscal, veniturile respective fiind considerate venituri din activităţi independente şi supuse impunerii potrivit regulilor proprii acestei categorii, respectiv cap. II �Venituri din activităţi independente�.
- sumele plătite de către organizatori persoanelor care �nsoţesc elevii la concursuri şi alte manifestări şcolare;
- indemnizaţiile acordate membrilor birourilor electorale, statisticienilor, informaticienilor şi personalului tehnic auxiliar pentru executarea atribuţiilor privind desfăşurarea alegerilor prezidenţiale, parlamentare şi locale;
- veniturile obţinute de persoanele care fac figuraţie la realizarea de filme, spectacole, emisiuni televizate şi altele asemenea;
- tichetele cadou acordate persoanelor fizice �n afara unei relaţii generatoare de venituri din salarii;
- venituri, altele dec�t cele de la art. 42 lit. k) distribuite de persoanele juridice constituite conform legislaţiei privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare.
�- venituri sub forma anumitor bunuri, servicii şi alte drepturi, primite de persoanele fizice pensionari, foşti salariaţi, şi membrii de familie ai acestora, potrivit clauzelor contractului de muncă sau �n baza unor legi speciale;
�- venituri realizate de persoana fizică ca urmare a contractului de administrare/prestări de servicii silvice �ncheiat potrivit Legii nr. 46/2008 privind Codul silvic, cu modificările şi completările ulterioare;
�- sume rămase disponibile după acoperirea cheltuielilor din fondul de conservare şi regenerare a pădurilor şi a căror restituire a fost solicitată de proprietarii de păduri persoane fizice, �n conformitate cu prevederile Legii nr.46/2008 - Codul silvic, cu modificările şi completările ulterioare.
Norme metodologice:
ART. 80
153. Venitul net anual se determină de către contribuabil, pe fiecare sursă, din următoarele categorii:
a) venituri din activităţi independente;
b) venituri din cedarea folosinţei bunurilor;
c) venituri din activităţi agricole.
153^1. Venitul net anual impozabil/C�știgul net anual impozabil se determină de organul fiscal competent.
154. Venitul impozabil ce se realizează �ntr-o fracţiune de an sau �n perioade diferite, ce reprezintă fracţiuni ale aceluiaşi an, se consideră venit anual impozabil.
155. Impozitul pe venitul anual impozabil se calculează pentru veniturile din Rom�nia şi/sau din străinătate.
156. Pentru determinarea venitului net anual impozabil se procedează astfel:
a) se determină venitul net anual/pierderea fiscală anuală pentru activitatea desfăşurată �n cadrul fiecărei surse din categoriile de venit menţionate la pct. 153, potrivit regulilor proprii. Pentru persoanele fizice asociate venitul net/pierderea anuală luat/luată �n calcul la determinarea venitului net anual impozabil este venitul net/pierderea distribuit/distribuită;
b) venitul net anual impozabil se determină pe fiecare sursă de venit prin deducerea din venitul net anual a pierderilor fiscale din aceeaşi sursă admise la report pentru anul fiscal de impunere.
Dacă pierderile fiscale reportate aferente unei surse sunt mai mari dec�t venitul net anual al sursei respective, rezultatul reprezintă pierdere de reportat.
157. Rezultatul negativ dintre venitul brut şi cheltuielile aferente deductibile, �nregistrate pentru fiecare sursă de venit din categoriile de venituri, reprezintă pierdere fiscală pentru acea sursă de venit.
Norme metodologice:
ART. 80 al.3
158. *** Abrogat.
Norme metodologice:
ART. 80 al.4
159. Dacă �n urma compensării admise pentru anul fiscal răm�ne o pierdere necompensată, aceasta reprezintă pierdere fiscală reportată pe anii următori p�nă la al cincilea an inclusiv.
160. Regulile de compensare şi reportare a pierderilor sunt următoarele:
a) reportarea pierderilor se va face an după an, pe sursa respectivă, �ncep�nd cu pierderea cea mai veche;
b) dreptul la reportul pierderii este personal şi supus identităţii contribuabilului; nu poate fi transmis moştenitorilor sau oricărei alte persoane, �n scopul reducerii sarcinii fiscale ce revine acesteia, şi reprezintă pierdere definitivă a contribuabilului decedat.
Contribuabilii care determină venitul net pe bază de norme de venit, iar prin efectul legii trec �n anul următor la sistemul real de impunere au obligaţia depunerii unei declaraţii referitoare la veniturile și cheltuielile estimate a se realiza pentru anul fiscal, p�nă la data de 15 mai a anului de impunere.
Norme metodologice:
ART. 81
161. Contribuabilii care �ncep o activitate independentă au obligaţia declarării veniturilor şi cheltuielilor estimate a se realiza �n anul de impunere, pe fiecare sursă şi categorie de venit. Declararea veniturilor şi a cheltuielilor estimate se face prin depunerea declaraţiei privind venitul estimat/ norma de venit, pe fiecare sursă şi categorie de venit, la organul fiscal competent, �n termen de 15 zile de la data producerii evenimentului.
Obligaţia depunerii declaraţiilor privind venitul estimat/ norma de venit revine at�t contribuabililor care determină venitul net �n sistem real şi desfăşoară activitatea �n mod individual sau �ntr-o formă de asociere care nu dă naştere unei persoane juridice, c�t şi contribuabililor pentru care venitul net se determină pe bază de norme de venit.
Nu depun declaraţii privind venitul estimat/ norma de venit contribuabilii care desfăşoară activităţi independente pentru care plăţile anticipate se realizează prin reţinere la sursă de către plătitorul de venit.
�n cazul �n care contribuabilul obţine venituri �ntr-o formă de asociere, fiecare asociat va declara veniturile estimate rezultate din distribuirea venitului net estimat al asocierii fără personalitate juridică.
162. Asocierile fără personalitate juridică ce �ncep o activitate independentă au obligaţia să depună o declaraţie privind venitul estimat/ norma de venit la organul fiscal �n a cărui rază teritorială �şi are sediul asociaţia, �n termen de 15 zile de la �ncheierea contractului de asociere, odată cu �nregistrarea acestuia la organul fiscal.
163. Contribuabilii care obţin venituri din cedarea folosinţei bunurilor din patrimoniul personal au obligaţia depunerii la organul fiscal competent a declaraţiei privind venitul estimat/ norma de venit pe fiecare sursă de realizare a venitului, o dată cu �nregistrarea contractului de cedare a folosinţei bunurilor, �n termen de 15 zile de la �ncheierea acestuia.
Nu depun declaraţie privind venitul estimat/ norma de venit contribuabilii care realizează venituri din arendă.
164. Contribuabilii care realizează venituri din activităţi independente şi din activităţi agricole, impuse pe bază de norme de venit, şi care solicită trecerea pentru anul fiscal următor la impunerea �n sistem real vor depune declaraţia privind venitul estimat/ norma de venit p�nă la data de 31 ianuarie completată corespunzător. Contribuabilii care �ncep o activitate impusă pe bază de norme de venit şi optează pentru determinarea venitului net �n sistem real vor depune declaraţia privind venitul estimat/norma de venit �n termen de 15 zile de la producerea evenimentului, completată corespunzător.
165. Organul fiscal competent este definit potrivit legislaţiei �n materie.
166. �n sensul art. 81 alin. (3) din Codul fiscal, prin motive obiective care conduc la depunerea unei noi declaraţii privind venitul estimat/ norma de venit �n vederea recalculării nivelului plăţilor anticipate se �nţelege: �ntreruperi temporare de activitate �n cursul anului din cauza unor motive medicale, justificate cu documente, situaţii de forţă majoră, alte cauze care generează modificarea veniturilor.
Norme metodologice:
ART. 82
167. Plăţile anticipate se stabilesc de către organul fiscal competent definit potrivit legislaţiei �n materie.
Plata sumelor astfel stabilite se efectuează la organul fiscal care a făcut stabilirea lor.
Pentru stabilirea plăţilor anticipate se va utiliza cota de impunere prevăzută la art. 43 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.
168. Sumele reprezent�nd plăţi anticipate se achită �n 4 rate egale, p�nă la data de 25 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru, respectiv 25 martie, 25 iunie, 25 septembrie şi 25 decembrie, cu excepţia veniturilor din activităţi agricole, pentru care sumele reprezent�nd plăţi anticipate se achită p�nă la 25 septembrie şi 25 noiembrie. �n cazul contribuabililor care realizează venituri din cedarea folosinţei bunurilor sub forma arendei şi au optat pentru determinarea venitului net �n sistem real, plata impozitului se efectuează potrivit deciziei de impunere emise pe baza declaraţiei privind venitul realizat.
169. �n cazul contribuabililor impuşi pe bază de norme de venit, stabilirea plăţilor anticipate se face pe baza normelor de venit aprobate pentru anul de impunere, corespunzător activităţii desfăşurate.
170. Solicitarea emiterii unei noi decizii de plată anticipată, potrivit art. 81 alin. (3) din Codul fiscal, se face prin depunerea de către contribuabil a unei declaraţii privind venitul estimat/norma de venit.
171. �n cazul contribuabililor care obţin venituri de aceeaşi natură, pentru care plăţile anticipate se stabilesc at�t de organul fiscal, c�t şi prin reţinere la sursă, la stabilirea plăţilor anticipate de către organul fiscal se exclud din venitul net veniturile pentru care plăţile anticipate se realizează prin reţinere la sursă, proporţional cu ponderea acestora �n totalul veniturilor brute.
171^1. Contribuabilii care reziliază contractele de �nchiriere �n cursul anului au obligaţia să �nștiinţeze �n scris �n termen de 5 zile organul fiscal competent. �n acest sens se vor anexa, �n copie, documentele din care să rezulte rezilierea contractelor de �nchiriere, cum ar fi declaraţia pe propria răspundere.
Norme metodologice:
ART. 83
172. *** Abrogat
173. *** Abrogat
174. *** Abrogat
175. Declaraţiile privind venitul realizat sunt documentele prin care contribuabilii declară veniturile și cheltuielile deductibile efectuate �n scopul realizării veniturilor, pe fiecare categorie de venit și pe fiecare sursă, �n vederea stabilirii de către organul fiscal a plăţilor anticipate.
176. Declaraţiile privind venitul realizat se depun de contribuabilii care realizează, individual sau �ntr-o formă de asociere, venituri din activităţi independente, venituri din cedarea folosinţei bunurilor şi venituri din activităţi agricole pentru care venitul net se determină �n sistem real.
Fac excepţie de la depunerea declaraţiei privind venitul realizat contribuabilii prevăzuţi la art. 63 alin. (2) din Codul fiscal şi cei care obţin venituri prevăzute la art. 52 alin. (1) lit. a) - c) din Codul fiscal şi care au optat pentru impunerea veniturilor potrivit prevederilor art. 52^1 din Codul fiscal, pentru care impozitul reţinut este final.
Declaraţiile privind venitul realizat se depun, �n intervalul 1 ianuarie - 25 mai inclusiv al anului următor celui de realizare a venitului, la organul fiscal competent, definit potrivit legislaţiei �n materie.
Pentru veniturile realizate dintr-o formă de asociere, venitul declarat va fi venitul net/pierderea distribuit/distribuită din asociere.
177. Contribuabilii care realizează venituri din străinătate impozabile �n Rom�nia au obligaţia să declare �n Rom�nia veniturile respective p�nă la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului.
178. Contribuabilii care �ncetează să mai aibă domiciliul fiscal �n Rom�nia vor depune la organul fiscal �n a cărui rază teritorială �și au domiciliul fiscal o declaraţie privind venitul realizat. Declaraţiile vor cuprinde veniturile și cheltuielile aferente anului fiscal curent, pentru perioada �n care contribuabilii au avut domiciliul �n Rom�nia.
179. *** Abrogat.
180. *** Abrogat
181. *** Abrogat
Norme metodologice:
ART. 84
*** Abrogat.
181^1. Sfera de cuprindere a entităţilor nonprofit este cea prevăzută la punctul 117^1 dat �n aplicarea art. 57 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.
181^2. Organul fiscal competent stabilește venitul net anual impozabil/c�știgul net anual impozabil și impozitul anual datorat pe baza declaraţiei privind venitul realizat și emite decizia de impunere la termenul și �n forma stabilite prin ordin al președintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
181^3. Decizia de impunere anuală se emite de organul fiscal competent, definit potrivit legislaţiei �n materie.
Norme metodologice:
ART. 85
182. Venitul net obţinut din exploatarea drepturilor de proprietate intelectuală deţinute �n comun se atribuie proporţional cu cotele-părţi pe care titularii acestora le deţin �n acea proprietate, determinate conform regulilor �n vigoare specifice fiecărui domeniu.
�n cazul �n care cotele-părţi nu se cunosc, repartizarea veniturilor se face �n mod egal.
183. Venitul net din cedarea folosinţei bunurilor deţinute �n comun pe cote-părţi se repartizează �ntre coproprietari proporţional cu cotele deţinute de aceştia �n coproprietate. Venitul net din cedarea folosinţei bunurilor deţinute �n comun �n devălmăşie se repartizează �n mod egal �ntre proprietarii comuni. Repartizarea venitului net conform prevederilor de mai sus se face �n condiţiile �n care �n contractul de cedare a folosinţei se menţionează că partea contractantă care cedează folosinţa este reprezentată de coproprietari. �n condiţiile �n care coproprietarii decid asupra unei alte �mpărţiri, se va anexa la contract un act autentificat din care să rezulte voinţa părţilor.
Norme metodologice:
ART. 86
184. Sunt supuse obligaţiei de �ncheiere şi �nregistrare a unui contract de asociere at�t asociaţiile fără personalitate juridică, ale căror constituire şi funcţionare sunt reglementate prin acte normative speciale, respectiv asociaţii familiale, cabinete medicale grupate, cabinete medicale asociate, societate civilă medicală, cabinete asociate de avocaţi, societate civilă profesională de avocaţi, notari publici asociaţi, asociaţii �n participaţiune constituite potrivit legii, c�t şi orice asociere fără personalitate juridică constituită �n baza Codului civil.
185. Asociatul desemnat conform prevederilor art. 86 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare are şi următoarele obligaţii:
- să asigure organizarea şi conducerea evidenţelor contabile;
- să determine venitul net/pierderea obţinut/obţinută �n cadrul asociaţiei, precum şi distribuirea venitului net/pierderii pe asociaţi;
- să depună o declaraţie privind veniturile şi cheltuielile estimate, la termenele stabilite, la organul fiscal la care asociaţia este �nregistrată �n evidenţa fiscală;
- să �nregistreze contractul de asociere, precum şi orice modificare a acestuia la organul fiscal la care asociaţia este �nregistrată �n evidenţa fiscală, �n termen de 15 zile de la data �ncheierii acestuia. Prin sediul asociaţiei se �nţelege locul principal de desfăşurare a activităţii asociaţiei;
- să reprezinte asociaţia �n verificările efectuate de organele fiscale, precum şi �n ceea ce priveşte depunerea de obiecţiuni, contestaţii, pl�ngeri asupra actelor de control �ncheiate de organele fiscale;
- să răspundă la toate solicitările organelor fiscale, at�t cele privind asociaţia, c�t şi cele privind asociaţii, legate de activitatea desfăşurată de asociaţie;
- să completeze Registrul pentru evidenţa aportului şi rezultatului distribuit;
- alte obligaţii ce decurg din aplicarea titlului III din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.
Norme metodologice:
ART. 86 al.3
186. �Asociaţia, prin asociatul desemnat, depune, p�nă la data de 15 martie a anului următor, la organul fiscal la care asociaţia este �nregistrată �n evidenţa fiscală o declaraţie anuală care cuprinde venitul net/pierderea realizat/realizată pe asociaţie, precum și distribuţia venitului net/pierderii pe fiecare asociat.
O copie de pe declaraţie se transmite de către asociatul desemnat fiecărui asociat. Pe baza acestei copii asociaţii vor cuprinde venitul net/pierderea ce le revine din activitatea asociaţiei �n declaraţia privind venitul realizat.
Norme metodologice:
ART. 86 al.5
187. Venitul net se consideră distribuit şi dacă acesta răm�ne la asociaţie sau este pus la dispoziţie asociaţilor.
188. �n cazul modificării cotelor de participare �n cursul anului, pentru distribuirea venitului net anual se va proceda astfel:
a) se determină un venit net/o pierdere intermediar/intermediară la sf�rşitul lunii �n care s-au modificat cotele pe baza venitului brut şi a cheltuielilor, astfel cum acestea sunt �nregistrate �n evidenţele contabile;
b) venitul net/pierderea intermediar/intermediară se alocă fiecărui asociat, �n funcţie de cotele de participare, p�nă la data modificării acestora;
c) la sf�rşitul anului, din venitul net/pierderea anual/anuală se deduce venitul net/pierderea intermediar/intermediară, iar diferenţa se alocă asociaţilor, �n funcţie de cotele de participare ulterioare modificării acestora;
d) venitul net/pierderea anual/anuală distribuit/distribuită fiecărui asociat se determină prin �nsumarea veniturilor nete/pierderilor intermediare determinate potrivit lit. b) şi c).
188^1. �n cazul societăţii civile cu personalitate juridică constituite potrivit legii speciale și care este supusă regimului transparenţei fiscale, potrivit legii, se aplică regulile de determinare a venitului net din activităţi independente. Persoanele fizice care obţin venituri dintr-o activitate desfășurată �ntr-o formă de organizare cu personalitate juridică (SPRL) constituită potrivit legii speciale și care este supusă regimului transparenţei fiscale, potrivit legii, au obligaţia să asimileze acest venit distribuit venitului net anual din activităţi independente.
Norme metodologice:
ART. 86 al.8
189. *** Abrogat.
Norme metodologice:
ART. 87
190. Pentru veniturile realizate de un nerezident din activităţi independente atribuibile unui sediu permanent definit potrivit art. 8 din Codul fiscal, impozitul se determină prin aplicarea cotei de impozitare asupra venitului net anual impozabil aferent acestuia.
191. Pentru calculul impozitului pe veniturile din activităţi independente, altele dec�t cele prevăzute la art. 52 din Codul fiscal, sumele reprezent�nd plăţi anticipate �n contul impozitului anual pe venit se stabilesc de către organul fiscal pe a cărui rază teritorială se realizează �n �ntregime sau cu preponderenţă venitul.
192. .După �ncheierea anului fiscal organul fiscal menţionat la pct. 191 va elibera documentul care atestă venitul realizat şi impozitul plătit.".
Norme metodologice:
ART. 88
193. Veniturile obţinute de persoanele fizice nerezidente din Rom�nia din activităţi dependente se impozitează separat pe fiecare sursă/loc de realizare, impozitul lunar calculat fiind impozit final. După �ncheierea anului fiscal, organul fiscal va elibera documentul care atestă venitul realizat și impozitul plătit pentru anul fiscal respectiv, la cererea contribuabilului. Profesorii și cercetătorii nerezidenţi care desfășoară o activitate �n Rom�nia ce depășește perioada de scutire stabilită prin convenţiile de evitare a dublei impuneri �ncheiate de Rom�nia cu diverse state se impun pentru veniturile realizate �n intervalul de timp ce depășește perioada de scutire, potrivit titlului III din Codul fiscal.
193^1. Veniturile din activităţi dependente obţinute ca urmare a desfășurării activităţii �n Rom�nia de persoane fizice rezidente ale unor state cu care Rom�nia nu are �ncheiate convenţii de evitare a dublei impuneri și plătite de angajatori rezidenţi sau nerezidenţi se impozitează �n Rom�nia din prima zi de desfășurare a activităţii. De asemenea, se impun din prima zi de desfășurare a activităţii dependente �n Rom�nia și veniturile obţinute de persoanele fizice care nu fac dovada rezidenţei �ntr-un stat cu care Rom�nia are �ncheiată convenţie de evitare a dublei impuneri
194. a) �n aplicarea prevederilor convenţiei de evitare a dublei impuneri �ncheiate de Rom�nia cu un stat străin, veniturile din activităţi dependente realizate de persoane fizice nerezidente care �și desfășoară activitatea �n Rom�nia se impun dacă persoana fizică este prezentă �n Rom�nia una sau mai multe perioade de timp ce depășesc �n total 183 de zile �n orice perioadă de 12 luni consecutive care se �ncheie �n anul calendaristic �n cauză sau �n perioada și condiţiile menţionate �n convenţia de evitare a dublei impuneri �ncheiată de Rom�nia cu statul străin și numai dacă respectiva persoană fizică face dovada rezidenţei �n statul cu care Rom�nia are �ncheiată convenţie de evitare a dublei impuneri.
b) �n aplicarea prevederilor convenţiei de evitare a dublei impuneri �ncheiate de Rom�nia cu un stat străin, veniturile din activităţi dependente realizate de persoane fizice nerezidente care �și desfășoară activitatea �n Rom�nia și sunt prezente �n Rom�nia o perioadă mai mică de 183 de zile �n orice perioadă de 12 luni consecutive care se �ncheie �n anul calendaristic �n cauză sau �n perioada și condiţiile menţionate �n convenţia de evitare a dublei impuneri �ncheiată de Rom�nia cu statul străin se impun �n Rom�nia dacă este �ndeplinită cel puţin una dintre următoarele condiţii:
� salariul este plătit de un angajator care este rezident sau �n numele acestuia;
� salariul este suportat de un sediu permanent pe care angajatorul nerezident �l are �n Rom�nia (veniturile salariale reprezintă cheltuiala deductibilă a unui sediu permanent �n Rom�nia) ;
c) Veniturile din salarii se impozitează �ncep�nd cu prima zi de la data sosirii persoanei fizice, dovedită cu viza de intrare �n Rom�nia de pe paşaport.
La determinarea impozitului se va avea �n vedere principiul celor 183 de zile care sf�rşesc �n anul calendaristic �n cauză. Modul de calcul al celor 183 de zile se va face aplic�ndu-se metoda zilelor de prezenţă. Contribuabilul are posibilitatea să furnizeze dovezi referitoare la prezenţa sa, pe baza datelor din documentele de transport, paşaport şi alte documente prin care se atestă intrarea �n Rom�nia. �n calculul celor 183 de zile se includ: ziua de sosire, ziua de plecare şi toate celelalte zile petrecute pe teritoriul Rom�niei. Orice fracţiune de zi �n care contribuabilul este prezent �n Rom�nia contează drept zi de prezenţă pentru calculul celor 183 de zile.
195. Contribuabilii prevăzuţi la pct. 194 sunt obligaţi ca �n termen de 15 zile de la data �nceperii activităţii să se adreseze organului fiscal �n a cărui rază teritorială se realizează venitul, �n vederea stabilirii regimului fiscal aplicabil acestor venituri, �n conformitate cu prevederile convenţiilor de evitare a dublei impuneri, �ncheiate de Guvernul Rom�niei cu alte state.
Astfel, contribuabilul va depune la organul fiscal, după caz, următoarele:
- cerere;
- copie de pe documentul care reglementează raportul de muncă şi traducerea acestuia �n limba rom�nă, certificată de traducători autorizaţi;
- certificatul de rezidenţă fiscală eliberat de autoritatea fiscală competentă a statului al cărui rezident este sau un alt document prin care se atestă rezidenţa fiscală, document vizat de organul fiscal al statului său de rezidenţă, tradus şi legalizat de organul autorizat din Rom�nia;
� - documentele care atestă dreptul de muncă şi de şedere, după caz, pe teritoriul Rom�niei.
Dacă persoanele fizice nerezidente nu prezintă �n termenul stabilit documentele prevăzute la alineatul precedent, acestea datorează impozit pe veniturile din salarii din prima zi de desfăşurare a activităţii. �n situaţia �n care persoanele respective depun ulterior documentele solicitate, organul fiscal va efectua regularizarea impozitului plătit.
196. Contribuabilii plătiţi din străinătate de un angajator nerezident care �și prelungesc perioada de ședere �n Rom�nia, precum și cei care, prin prezenţe repetate �n Rom�nia, depășesc 183 de zile sau perioada menţionată �n convenţiile de evitare a dublei impuneri sunt obligaţi să �nștiinţeze �n scris organul fiscal competent despre depășirea acestui termen, caz �n care datorează impozit din prima zi pentru veniturile realizate ca urmare a desfășurării activităţii �n Rom�nia.
197. �n situaţia �n care persoanele fizice care au desfășurat activitatea �n Rom�nia �ntr-o perioadă mai mică de 183 de zile �n orice perioadă de 12 luni consecutive care se �ncheie �n anul calendaristic �n cauză ori �n perioada și condiţiile menţionate �n convenţiile de evitare a dublei impuneri și au fost plătite din străinătate �și prelungesc perioada de ședere �n Rom�nia peste 183 de zile sau peste perioada menţionată �n convenţie, impozitul pe veniturile din salarii pentru activitatea desfășurată �n Rom�nia este datorat �ncep�nd cu prima zi de sosire �n Rom�nia. �n acest caz, contribuabilul depune la organul fiscal competent declaraţii lunare de impunere, care vor cuprinde veniturile lunare realizate �n perioada anterioară prelungirii șederii �n Rom�nia, �n termen de 15 zile de la ultima zi a perioadei de 183 de zile expirate sau a perioadei menţionate �n convenţie. �n situaţia �n care beneficiarul venitului realizează salariul �ntr-o sumă globală pe un interval de timp, după ce a expirat perioada de 183 de zile sau perioada menţionată �n convenţie, sumele �nscrise �n declaraţii se pot stabili la nivelul unei medii lunare, respectiv suma globală a salariului declarat �mpărţită la numărul de luni din acea perioadă..
197. �n situaţia �n care persoanele fizice au desfăşurat activitatea �n Rom�nia �ntr-o perioadă mai mică de 183 de zile, �n orice perioadă de 12 luni consecutive care se �ncheie �n anul calendaristic �n cauză, şi au fost plătite din străinătate, �şi prelungesc perioada de şedere �n Rom�nia peste 183 de zile, impozitul pe veniturile din salarii pentru activitatea desfăşurată �n Rom�nia este datorat �ncep�nd cu prima zi de sosire �n Rom�nia. �n acest caz contribuabilul depune la organul fiscal competent declaraţii lunare de impunere, care vor cuprinde veniturile lunare realizate �n perioada anterioară prelungirii şederii �n Rom�nia, �n termen de 15 zile de la ultima zi a perioadei de 183 de zile expirate.
�n situaţia �n care beneficiarul venitului realizează salariul �ntr-o sumă globală pe un interval de timp, după ce a expirat perioada de 183 de zile, sumele �nscrise �n declaraţii se pot stabili la nivelul unei medii lunare, respectiv suma globală a salariului declarat �mpărţită la numărul de luni din acea perioadă.
198. Persoanele fizice care realizează venituri din Rom�nia şi care au rezidenţă �ntr-un stat contractant cu care Rom�nia are �ncheiată convenţie de evitare a dublei impuneri se impun �n Rom�nia conform titlului III din Codul fiscal pentru veniturile, altele dec�t cele supuse impunerii potrivit titlului V din Codul fiscal, atunci c�nd nu prezintă certificatul de rezidenţă fiscală sau un alt document prin care se atestă rezidenţa fiscală.
�n aceleaşi condiţii şi pentru aceleaşi categorii de venituri se impun şi persoanele fizice care realizează venituri din Rom�nia şi sunt rezidente ale unor state cu care Rom�nia nu are �ncheiate convenţii de evitare a dublei impuneri.
199. �n situaţia �n care există convenţii de evitare a dublei impuneri, persoana fizică cu dublă rezidenţă - rom�nă şi a unui stat cu care Rom�nia are �ncheiată convenţie de evitare a dublei impuneri -, cu domiciliul �n Rom�nia, se va impune �n Rom�nia, coroborat cu prevederile convenţiilor de evitare a dublei impuneri.
Pentru aplicarea prevederilor convenţiilor de evitare a dublei impuneri persoana fizică respectivă va prezenta autorităţilor fiscale rom�ne certificatul de rezidenţă fiscală sau un alt document prin care se atestă rezidenţa fiscală, precum şi traducerea acestuia �n limba rom�nă, certificată de traducători autorizaţi.
Pentru a stabili al cărui rezident este persoana fizică respectivă, contribuabilul va face dovada "centrului intereselor vitale", respectiv va prezenta organului fiscal documentele necesare prin care se atestă că veniturile obţinute �n celălalt stat sunt superioare celor realizate �n Rom�nia şi autoritatea fiscală a statului respectiv �şi rezervă dreptul de a-l considera rezident fiscal din punct de vedere al impunerii veniturilor mondiale, caz �n care impunerea acestui contribuabil �n Rom�nia se va face numai pentru veniturile din Rom�nia.
Prin documente necesare se �nţelege: copiile declaraţiilor de impunere din celălalt stat, declaraţia pe propria răspundere privind situaţia copiilor şcolarizaţi, situaţia de avere, după caz, a familiei şi altele asemenea. �n situaţia �n care veniturile din celălalt stat nu sunt la nivelul care să conducă la acordarea rezidenţei fiscale �n acest stat şi autoritatea fiscală rom�nă apreciază că sunt �ntrunite condiţiile pentru impunerea veniturilor �n Rom�nia, acestui contribuabil i se vor impune �n Rom�nia veniturile mondiale şi, prin schimb de informaţii, autorităţile competente rom�ne şi din celălalt stat se vor informa asupra acestui caz.
200. Contribuabilii persoane fizice rom�ne care locuiesc �n străinătate şi care �şi menţin domiciliul �n Rom�nia se impun �n Rom�nia pentru veniturile impozabile conform prevederilor titlului III din Codul fiscal, realizate at�t �n Rom�nia, c�t şi �n străinătate, iar obligaţiile fiscale se exercită direct sau, �n situaţia �n care nu �şi �ndeplinesc obligaţiile �n mod direct, prin desemnarea unui �mputernicit sau reprezentant fiscal."
201. Cetăţenii străini refugiaţi şi care sunt prezenţi �n Rom�nia, potrivit autorizărilor specifice acordate, se impozitează pentru veniturile realizate pe teritoriul Rom�niei.
Norme metodologice:
ART. 89
201^1. Persoanele fizice nerezidente care realizează venituri din Rom�nia și cărora le revin potrivit prezentului titlu obligaţii privind declararea acestora depun declaraţiile privind venitul realizat la organul fiscal competent, definit potrivit legislaţiei �n materie.
Norme metodologice:
ART. 90
202. Contribuabilii care obţin venituri din străinătate potrivit art. 90 alin. (1) din Codul fiscal au obligaţia declarării acestora.
Pentru veniturile din pensii și sume asimilate acestora, obţinute din străinătate, pentru care Rom�nia are drept de impunere, contribuabilii au obligaţia să completeze și să depună declaraţia privind venitul realizat.
Impozitul datorat �n Rom�nia se determină prin aplicarea cotei de impunere asupra venitului brut anual diminuat cu suma lunară neimpozabilă, stabilită potrivit prevederilor art. 69 din Codul fiscal, calculată la nivelul anului. Suma lunară neimpozabilă se acordă pentru fiecare sursă de venit din pensii.
Norme metodologice:
ART. 91
203. Persoanele fizice rezidente rom�ne cu domiciliul �n Rom�nia și persoanele fizice prevăzute la art. 40 alin. (2) din Codul fiscal sunt supuse impozitării �n Rom�nia pentru veniturile din orice sursă, at�t din Rom�nia, c�t și din străinătate. �n situaţia �n care, pentru veniturile din străinătate de natura celor prevăzute la art. 41 lit. a), c) și f) din Codul fiscal, statul cu care Rom�nia are �ncheiată convenţie de evitare a dublei impuneri și-a exercitat dreptul de impunere, aceste persoane au dreptul să deducă, pentru fiecare sursă de venit, din impozitul pe venit datorat �n Rom�nia impozitul pe venit plătit �n străinătate, �n condiţiile prevăzute de Codul fiscal. Veniturile din străinătate realizate de contribuabilii prevăzuţi la art. 40 alin. (1) lit. a) și de cei prevăzuţi la art. 40 alin. (2) din Codul fiscal, precum și impozitul aferent, a cărui plată �n străinătate este atestată cu document justificativ eliberat de autoritatea competentă a statului străin cu care Rom�nia are �ncheiată convenţie de evitare a dublei impuneri, exprimate �n unităţile monetare proprii fiecărui stat, se vor transforma �n lei la cursul de schimb mediu anual comunicat de Banca Naţională a Rom�niei din anul de realizare a venitului respectiv.
204. Impozitul plătit �n străinătate, care se deduce din impozitul pe venit datorat �n Rom�nia, este limitat la partea de impozit pe venit datorat �n Rom�nia.
Prin venit mondial se �nţelege suma veniturilor impozabile din Rom�nia şi din străinătate din categoriile de venituri realizate de persoanele fizice prevăzute la art. 40 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal şi de cele care �ndeplinesc condiţia menţionată la art. 40 alin. (2) din Codul fiscal.
Pentru veniturile menţionate la art. 41 lit. a), c) şi f) din Codul fiscal, care au fost globalizate �n străinătate, creditul fiscal extern pentru fiecare venit este limitat la impozitul pe venit calculat prin aplicarea cotei medii de impozit din străinătate, aplicată asupra fiecărei surse de venit obţinut �n străinătate, dar nu mai mult dec�t cota de impozit prevăzută la titlul III din Codul fiscal, aferentă venitului respectiv.
Cota medie de impozit se calculează astfel:
impozit plătit �n străinătate
Cota medie de impozit = ----------------------------------- .
venit global obţinut �n străinătate
Venitul global obţinut �n străinătate reprezintă toate categoriile de venituri care, conform legii din statul respectiv, se globalizează �n străinătate.
205. Pentru veniturile realizate �n statul cu care Rom�nia are �ncheiată convenţie de evitare a dublei impuneri și care nu au fost globalizate �n vederea impozitării, creditul fiscal extern este limitat la impozitul pe venit plătit �n străinătate, dar nu mai mult dec�t cel datorat pentru un venit similar �n Rom�nia, potrivit Codului fiscal.
206. Dacă suma reprezent�nd creditul fiscal extern este mai mare dec�t impozitul plătit �n statul cu care Rom�nia are �ncheiată convenţie de evitare a dublei impuneri, suma recunoscută care se deduce este la nivelul impozitului plătit �n străinătate. �n situaţia �n care suma reprezent�nd creditul fiscal extern este mai mică dec�t impozitul plătit �n statul cu care Rom�nia are �ncheiată convenţie de evitare a dublei impuneri, suma recunoscută reprezent�nd creditul fiscal extern acordat este la nivelul sumei calculate conform pct. 204.
207. Calcularea creditului fiscal extern se face de către organul fiscal competent, separat pe fiecare sursă de venit. �n situaţia �n care contribuabilul �n cauză obţine venituri din străinătate din mai multe state cu care Rom�nia are �ncheiate convenţii de evitare a dublei impuneri, creditul extern admis a fi dedus din impozitul datorat �n Rom�nia se va calcula, potrivit procedurii prevăzute mai sus, pentru fiecare sursă de venit și pe fiecare ţară.
208. �n cazul veniturilor prevăzute la art. 41 lit. b), d), e), g) și h) din Codul fiscal, creditul fiscal extern se acordă pentru fiecare venit similar din Rom�nia. Creditul fiscal extern pentru veniturile din statul cu care Rom�nia are �ncheiată convenţie de evitare a dublei impuneri, a căror impunere �n Rom�nia este finală, se va acorda astfel:
a) �n situaţia �n care �n străinătate cota de impozit este mai mare dec�t cea prevăzută �n titlul III din Codul fiscal pentru un venit similar, creditul fiscal extern este limitat la impozitul pe venit calculat, aplic�ndu-se cota prevăzută �n acest titlu;
b) �n situaţia �n care cota de impozit este mai mică �n străinătate dec�t cota de impozit pentru un venit similar din Rom�nia, creditul fiscal extern este calculat la nivelul impozitului plătit �n străinătate, iar impozitul anual rămas de achitat �n Rom�nia se calculează ca diferenţă �ntre impozitul pe venit calculat aplic�ndu-se cota de impozit prevăzută la titlul III din Codul fiscal și impozitul pe venit plătit �n străinătate pentru venitul realizat �n străinătate.
Pentru veniturile prevăzute la art. 41 lit. b), d), e), g) și h) din Codul fiscal, creditul fiscal se acordă potrivit prevederilor pct.205.
209. Contribuabilii prevăzuţi la art. 40 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) din Codul fiscal, care desfăşoară activitate salarială �n străinătate şi sunt plătiţi pentru activitatea salarială desfăşurată �n străinătate de către angajatorul rom�n, se impun �n Rom�nia pentru veniturile realizate din activitatea salarială desfăşurată �n străinătate.
�n cazul �n care acelaşi venit din salarii este supus impunerii at�t �n Rom�nia, c�t şi �n străinătate, statului străin revenindu-i dreptul de impunere potrivit convenţiei de evitare a dublei impuneri �ncheiate de Rom�nia cu respectivul stat, organul fiscal competent din Rom�nia va proceda la regularizarea impozitului datorat de rezidentul rom�n, pe baza cererii depuse. �n vederea regularizării impozitului, contribuabilii care au fost impuşi pentru aceleaşi venituri obţinute din salarii at�t �n Rom�nia, c�t şi �n alt stat cu care Rom�nia are �ncheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri vor depune la registratura organului fiscal competent sau prin poştă, �mpreună cu cererea de restituire sau declaraţia privind veniturile realizate din străinătate, după caz, următoarele documente justificative:
a) fişa fiscală sau documentul menţionat la art. 59 alin. (2) din Codul fiscal, după caz, �ntocmită/�ntocmit de angajatorul rezident �n Rom�nia sau de către un sediu permanent �n Rom�nia care efectuează plăţi de natură salarială;
b) certificatul de atestare a impozitului plătit �n străinătate de contribuabil, eliberat de autoritatea competentă a statului străin, sau orice alt document justificativ privind venitul realizat şi impozitul plătit �n celălalt stat, eliberat de autoritatea competentă din ţara �n care s-a obţinut venitul;
c) contractul de detaşare;
d) orice alte documente ce pot sta la baza determinării sumei impozitului plătit �n străinătate pentru veniturile plătite de angajatorul rezident �n Rom�nia sau de către un sediu permanent �n Rom�nia.
Procedura de regularizare a impozitului datorat de rezidentul rom�n se va stabili prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
Veniturile din activităţi dependente desfăşurate �n străinătate şi plătite de un angajator nerezident nu sunt impozabile �n Rom�nia potrivit prevederilor Codului fiscal şi nu fac obiectul creditului fiscal extern.
209^1 . C�nd o persoană fizică rezidentă �n Rom�nia obţine venituri care �n conformitate cu prevederile convenţiei de evitare a dublei impuneri �ncheiate de Rom�nia cu statul străin sunt supuse impozitului pe venit �n statul străin, pentru evitarea dublei impuneri se va aplica metoda prevăzută �n convenţie, respectiv metoda creditului sau metoda scutirii, după caz.
209^2. Persoanele fizice prevăzute la art. 40 alin. (1) lit. a) și cele prevăzute la art. 40 alin. (2) din Codul fiscal care realizează un venit și care, potrivit prevederilor convenţiei de evitare a dublei impuneri �ncheiate de Rom�nia cu un alt stat pot fi impuse �n celălalt stat, iar respectiva convenţie prevede ca metodă de evitare a dublei impuneri �metoda scutirii�, respectivul venit va fi scutit de impozit �n Rom�nia. Acest venit se declară �n Rom�nia, dar este scutit de impozit dacă se anexează documentul justificativ eliberat de autoritatea competentă a statului străin, care atestă impozitul plătit �n străinătate.
210. La sf�rșitul anului fiscal vizat, contribuabilul anexează la declaraţia privind venitul realizat documentele justificative privind venitul realizat și impozitul plătit, eliberate de autoritatea competentă din ţara �n care s-a obţinut venitul și cu care Rom�nia are �ncheiată convenţie de evitare a dublei impuneri. Aceste documente sunt utilizate pentru aplicarea metodelor de evitare a dublei impuneri prevăzute �n convenţiile de evitare a dublei impuneri.
211. *** Abrogat.
Norme metodologice:
212. *** Abrogat.
213. *** Abrogat.
Norme metodologice:
1. Pentru �ncadrarea �n condiţia prevăzută la art. 112^1 lit. a) din Codul fiscal, persoana juridică rom�nă nu trebuie să �nregistreze venituri din activităţile prevăzute la art. 112^2 alin. (6) din Codul fiscal. �ncadrarea �n categoria veniturilor din consultanţă și management se efectuează prin analiza contractelor �ncheiate și a altor documente care justifică natura veniturilor.
2. Numărul de salariaţi reprezintă numărul de persoane angajate cu contract individual de muncă, potrivit dispoziţiilor Codului muncii, indiferent de durata timpului de muncă, �nscrise lunar �n statele de plată și/sau �n registrul general de evidenţă a salariaţilor.
3. La analiza �ndeplinirii condiţiei privind numărul de salariaţi se numără și contractele de muncă suspendate, potrivit legii. Pentru persoanele juridice care au un singur salariat care demisionează �n cursul unei luni, precum și �n situaţia �n care raportul de muncă �ncetează ca urmare a pensionării sau desfacerii contractului individual de muncă �n urma săv�rșirii unor acte care, potrivit legii, sunt sancţionate inclusiv prin acest mod, condiţia prevăzută la art. 112^1 lit. b) din Codul fiscal se consideră �ndeplinită dacă �n cursul lunii următoare este angajat un alt salariat.
4. Pentru �ncadrarea �n condiţia privind nivelul veniturilor realizate �n anul precedent, se vor lua �n calcul aceleași venituri care constituie baza impozabilă prevăzută la art. 112^7 din Codul fiscal, iar cursul de schimb pentru determinarea echivalentului �n euro este cel de la �nchiderea aceluiași exerciţiu financiar.
Norme metodologice:
5. Persoana juridică rom�nă nou-�nfiinţată care a optat pentru plata impozitului pe veniturile micro�ntreprinderilor, potrivit art. 112^2 alin. (4) din Codul fiscal, și care nu a angajat �n termenul de 60 de zile de la data eliberării certificatului de �nregistrare este plătitoare de impozit pe profit de la data �nregistrării acesteia la registrul comerţului.
Persoanele juridice rom�ne pentru care perioada de inactivitate temporară/nedesfăşurare a activităţii �ncetează �n cursul anului pot opta pentru plata impozitului pe veniturile micro�ntreprinderilor, �ncep�nd cu anul următor celui �n care perioada de inactivitate temporară/nedesfășurare a activităţii �ncetează, dacă la data de 31 decembrie a anului respectiv �ndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 112^1 și art. 112^2 alin. (2) din Codul fiscal.
6. Persoanele juridice care nu pot opta pentru acest sistem de impunere sunt:
a) persoanele juridice care se organizează și funcţionează potrivit legilor speciale de organizare și funcţionare din domeniul bancar (societăţile comerciale bancare, casele de schimb valutar, societăţile de credit ipotecar, cooperativele de credit etc.);
b) persoanele juridice care se organizează și funcţionează potrivit legilor speciale de organizare și funcţionare din domeniul asigurărilor (de exemplu, societăţile de asigurare-reasigurare), al pieţei de capital (de exemplu, burse de valori sau de mărfuri, societăţile de servicii de investiţii financiare, societăţile de registru, societăţile de depozitare), cu excepţia persoanelor juridice care desfășoară activităţi de intermediere �n aceste domenii (brokerii și agenţii de asigurare);
c) persoanele juridice care desfășoară activităţi �n domeniile jocurilor de noroc, consultanţei și managementului.
7. Micro�ntreprinderile care �n cursul unui trimestru �ncep să desfășoare activităţi de natura celor prevăzute la art. 112^2 alin.(6) din Codul fiscal datorează impozit pe profit lu�nd �n calcul veniturile și cheltuielile �nregistrate �ncep�nd cu trimestrul respectiv.
8. �n ceea ce privește �ncadrarea �n condiţia privind capitalul social, nu poate fi micro�ntreprindere persoana juridică rom�nă care are capitalul social deţinut de un acţionar sau asociat persoană juridică cu peste 250 de angajaţi.
Norme metodologice:
9. �n cazul �nfiinţării unei micro�ntreprinderi �ntr-un an fiscal, perioada impozabilă �ncepe:
a) de la data �nregistrării acesteia la registrul comerţului, dacă are această obligaţie;
b) de la data �nregistrării acesteia �n registrul ţinut de instanţele judecătorești competente, dacă are această obligaţie;
c) de la data �ncheierii sau, după caz, a punerii �n aplicare a contractelor de asociere, �n cazul asocierilor care nu dau naștere unei noi persoane juridice.
10. Perioada impozabilă a unei micro�ntreprinderi se �ncheie, �n cazul divizărilor sau al fuziunilor care au ca efect juridic �ncetarea existenţei persoanei juridice prin dizolvare fără lichidare, la una dintre următoarele date:
a) la data �nregistrării �n registrul comerţului/registrul ţinut de instanţele judecătorești competente a noii societăţi sau a ultimei dintre ele, �n cazul constituirii uneia sau a mai multor societăţi noi;
b) la data �nregistrării hotăr�rii ultimei adunări generale care a aprobat operaţiunea sau de la altă dată stabilită prin acordul părţilor, �n cazul �n care se stipulează că operaţiunea va avea efect la o altă dată, potrivit legii;
c) la data stabilită potrivit legii, �n alte cazuri dec�t cele menţionate la lit. a) și b).
Perioada impozabilă a micro�ntreprinderii se �ncheie, �n cazul dizolvării urmate de lichidare, la data depunerii situaţiilor financiare la registrul unde a fost �nregistrată, potrivit legii, �nfiinţarea persoanei juridice respective.
Norme metodologice:
11. �n situaţia �n care, �n cursul anului fiscal, o micro�ntreprindere realizează venituri mai mari de 100.000 euro, contribuabilul va �nștiinţa organul fiscal cu privire la modificarea tipului de impozit datorat prin depunerea unei declaraţii de menţiuni, potrivit Codului de procedură fiscală.
12. Veniturile luate �n calcul la stabilirea limitei de 100.000 euro sunt aceleași cu cele care constituie baza impozabilă prevăzută la art. 112^7 din Codul fiscal.
13. Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului �n euro este cel de la �nchiderea exerciţiului financiar precedent.
Norme metodologice:
14. Baza impozabilă asupra căreia se aplică cota de 3% este reprezentată de totalul veniturilor trimestriale care sunt �nregistrate �n creditul conturilor din clasa a 7-a �Conturi de venituri�, cu excepţia celor �nregistrate �n:
- Veniturile aferente costurilor stocurilor de produse;
- Veniturile aferente costurilor serviciilor �n curs de execuţie;
- Veniturile din producţia de imobilizări corporale și necorporale;
- Veniturile din subvenţii de exploatare;
- Veniturile din provizioane și ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare ;
- Veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dob�nzi și/sau penalităţi de �nt�rziere, care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil;
- Veniturile realizate din despăgubiri, de la societăţile de asigurare/reasigurare, pentru pagubele produse bunurilor denatura stocurilor sau a activelor corporale proprii.
15. Micro�ntreprinderile care �și �ncetează existenţa �n urma unei operaţiuni de reorganizare sau de lichidare, potrivit legii, și care pe parcursul perioadei de funcţionare au fost și plătitoare de impozit pe profit, la calculul impozitului pe veniturile micro�ntreprinderilor, nu includ �n baza impozabilă: rezervele constituite din profitul net, rezervele constituite din diferenţe decurs favorabil aferente capitalului social �n devize sau disponibilului �n devize, precum și sumele aferente unor reduceri ale cotei de impozit pe profit, repartizate ca surse proprii de finanţare, potrivit legii, care au fost constituite �n perioada �n care au fost plătitoare de impozit pe profit.
Micro�ntreprinderile care �și �ncetează existenţa �n urma unei operaţiuni de reorganizare sau de lichidare, potrivit legii, și care pe parcursul perioadei de funcţionare au fost și plătitoare de impozit pe profit includ �n baza impozabilă și rezervele reprezent�nd surplusul realizat din rezerve din reevaluarea mijloacelor fixe, inclusiv a terenurilor, care au fost deduse la calculul profitului impozabil și nu au fost impozitate �n perioada �n care au fost plătitoare de impozit pe profit.
16. �n cazul �n care se achiziţionează case de marcat, din baza impozabilă se scade valoarea caselor de marcat, �n conformitate cu documentul justificativ, �n luna punerii �n funcţiune. Punerea �n funcţiune se face potrivit prevederilor legale.
Norme metodologice:
ART. 115 c)
1. Veniturile de natura dob�nzilor, redevenţelor sau comisioanelor realizate de către nerezidenţi şi care sunt cheltuieli atribuibile sediului permanent din Rom�nia al unui nerezident sunt venituri impozabile �n Rom�nia potrivit titlului V din Codul fiscal.
(1^1) Nu reprezintă redevenţe sumele plătite �n schimbul obţinerii drepturilor exclusive de distribuţie a unui produs sau serviciu, deoarece acestea nu sunt efectuate �n schimbul folosinţei sau dreptului de folosinţă a unui element de proprietate inclus �n definiţie. Intermediarul distribuitor rezident nu plăteşte dreptul de a folosi marca sau numele sub care sunt v�ndute bunurile, el obţine doar dreptul exclusiv de a vinde bunurile pe care le cumpără de la producător.
Norme metodologice:
ART. 115 d)
2. (1) Termenul redevenţă cuprinde orice sumă care trebuie plătită �n bani sau �n natură pentru folosirea sau dreptul de a folosi orice proprietate sau drept prevăzut la art. 7 alin. (1) pct. 28 din Codul fiscal, indiferent dacă suma trebuie plătită conform unui contract sau ca urmare a copierii ilegale sau a �ncălcării drepturilor legale ale unei alte persoane.
(2) �n cazul unei tranzacţii care implică transferul de software, �ncadrarea ca redevenţă a sumei care trebuie plătită depinde de natura drepturilor transferate.
(3) �n cazul transferului unui drept parţial dintr-un copyright pentru software, suma care trebuie plătită este o redevenţă dacă primitorul dob�ndeşte dreptul de a utiliza acel software, astfel �nc�t lipsa acestui drept constituie o �ncălcare a copyright-ului. Exemple de astfel de tranzacţii sunt transferurile de drepturi de a reproduce şi distribui către public orice software, precum şi transferurile de drept de a modifica şi a face public orice software.
(4) �n analiza caracterului unei tranzacţii care implică transferul de software nu se ţine cont de dreptul de a copia un program exclusiv �n scopul de a permite exploatarea efectivă a programului de către utilizator. �n consecinţă, o sumă care trebuie plătită nu este o redevenţă dacă singurul drept transferat este un drept limitat de a copia un program, �n scopul de a permite utilizatorului să-l exploateze. Acelaşi rezultat se aplică şi pentru "drepturi de reţea sau site", �n care primitorul obţine dreptul de a face multiple copii ale unui program, exclusiv �n scopul de a permite exploatarea programului pe mai multe computere sau �n reţeaua primitorului.
(5) �n cazul achiziţiei tuturor drepturilor dintr-un copyright pentru software, suma care trebuie plătită nu este pentru folosirea sau dreptul de a folosi acel software, �n consecinţă nefiind o redevenţă.
(5^1) Nu reprezintă redevenţe sumele plătite de intermediarii distribuitori ai unui software �n baza unui contract prin care se acordă frecvent dreptul de distribuţie a unor exemplare ale software-ului, fără a da dreptul de reproducere. Distribuţia poate fi făcută pe suporturi tangibile sau pe cale electronică, fără ca distribuitorul să aibă dreptul de a reproduce software-ul. De asemenea, nu reprezintă redevenţă suma plătită pentru un software ce urmează a fi supus unui proces de personalizare �n vederea instalării sale. �n aceste tranzacţii, intermediarii distribuitori plătesc numai pentru achiziţionarea exemplarelor de software şi nu pentru a exploata un drept de autor pentru software.
(6) Suma care trebuie plătită pentru folosirea sau dreptul de a folosi ideile sau principiile cu privire la un software, cum ar fi schemele logice, algoritmii sau limbajele de programare, este o redevenţă.
(7) �n �nţelesul acestei norme, software este orice program sau serie de programe care conţine instrucţiuni pentru un computer, at�t pentru operarea computerului (software de operare) c�t şi pentru �ndeplinirea altor sarcini (software de aplicaţie).
(8) a) �n cazul unei tranzacţii care permite unei persoane să descarce electronic imagini, sunete sau texte, suma care trebuie plătită nu este redevenţă dacă folosirea acestor materiale se limitează la drepturile necesare pentru a permite descărcarea, stocarea şi exploatarea computerului, reţelei sau a altui echipament de stocare, operare sau afişare a utilizatorului. �n caz contrar, suma care trebuie plătită pentru transferul dreptului de a reproduce şi a face public un produs digital este o redevenţă.
b) tranzacţiile ce permit clientului să descarce electronic produse digitale pot duce la folosirea dreptului de autor de către client, deoarece un drept de a efectua una sau mai multe copii ale conţinutului digital este acordat prin contract. Atunci c�nd compensaţia este esenţial plătită pentru altceva dec�t pentru folosirea, sau pentru dreptul de a folosi drepturile de autor, cum ar fi pentru dob�ndirea altor tipuri de drepturi contractuale, date sau servicii, şi folosirea dreptului de autor este limitată la drepturile necesare pentru a putea descărca, stoca şi opera pe computerul, reţeaua sau alte medii de stocare, rulare sau proiectare ale clientului, această folosire a dreptului de autor nu trebuie să influenţeze analiza caracterului plăţii atunci c�nd se urmăreşte aplicarea definiţiei "redevenţei".
c) se consideră redevenţă situaţia tranzacţiilor �n care plata este făcută �n scopul acordării dreptului de folosinţă a dreptului de autor asupra unui produs digital ce este descărcat electronic. Aceasta ar fi situaţia, unei edituri care plăteşte pentru a obţine dreptul de a reproduce o fotografie protejată de drept de autor pe care o va descărca electronic �n scopul includerii ei pe coperta unei cărţi pe care o editează. �n această tranzacţie, motivaţia esenţială a plăţii este achiziţionarea dreptului de a folosi dreptul de autor asupra produsului digital, adică a dreptului de a reproduce şi distribui fotografia, şi nu simpla achiziţie a conţinutului digital.
(9) �n cazul unui contract care implică folosirea sau dreptul de a folosi orice proprietate sau drept prevăzut la art. 7 alin. (1) pct. 28 din Codul fiscal, precum şi transferul unei alte proprietăţi sau altui serviciu, suma care trebuie plătită conform contractului trebuie să fie �mpărţită, conform diverselor porţiuni de contract, pe baza condiţiilor contractului sau pe baza unei �mpărţiri rezonabile, fiecărei porţiuni aplic�ndu-i-se tratamentul fiscal corespunzător. Dacă totuşi o anumită parte din ceea ce urmează a se asigura prin contract constituie de departe scopul principal al contractului, cealaltă porţiune fiind auxiliară, tratamentul aplicat porţiunii principale de contract se aplică �ntregii sume care trebuie plătită conform contractului.
(10) Este considerată redevenţă şi suma plătită �n cadrul contractului de know-how, �n baza căruia v�nzătorul acceptă să �mpărtăşească cunoştinţele şi experienţa sa cumpărătorului, astfel �nc�t cumpărătorul să le poată folosi �n interesul său şi să nu le dezvăluie publicului. �n acelaşi timp v�nzătorul nu joacă nici un rol �n aplicarea cunoştinţelor puse la dispoziţie cumpărătorului şi nu garantează rezultatele aplicării acestora.
(11) �n cazul contractului de prestări de servicii �n care una dintre părţi se angajează să utilizeze cunoştinţele sale pentru executarea unei lucrări pentru cealaltă parte, suma plătită nu constituie redevenţă.
(12) Sumele plătite operatorilor de sateliţi de către societăţile de radio, televiziune sau de către societăţile de telecomunicaţii ori de către alţi clienţi, �n baza unor contracte de �nchiriere de transponder care permit utilizarea capacităţii de a transmite �n mai multe zone geografice, nu reprezintă redevenţă dacă nu este transferată nicio tehnologie legată de satelit şi dacă clientul nu se află �n posesia satelitului c�nd realizează transmisiile, ci are numai acces la capacitatea de transmisie a acestuia. �n situaţia �n care proprietarul satelitului �nchiriază satelitul unei alte părţi, suma plătită de operatorul de satelit proprietarului este considerată ca reprezent�nd �nchirierea unui echipament industrial, comercial sau ştiinţific. Un tratament similar se aplică sumelor plătite pentru �nchirierea sau achiziţionarea capacităţii unor cabluri pentru transmiterea energiei sau pentru comunicaţii ori a unor conducte pentru transportul gazului sau petrolului.
(13) Sumele plătite de un operator de reţea de telecomunicaţii către un alt operator, �n baza unor acorduri clasice de roaming, nu reprezintă redevenţe dacă nu este utilizată sau transferată o tehnologie secretă. Sumele plătite �n cadrul acestui tip de contract nu pot fi interpretate ca fiind sume plătite pentru utilizarea unui echipament comercial, industrial sau știinţific, dacă nu este utilizat efectiv un echipament. Aceste sume reprezintă o taxă pentru utilizarea serviciilor de telecomunicaţii furnizate de operatorul de reţea din străinătate. �n mod similar sumele plătite pentru utilizarea sau dreptul de a utiliza frecvenţele radio nu reprezintă redevenţe.
(14) Sumele plătite pentru difuzarea unor filme la cinematograf sau prin televiziune reprezintă redevenţă.
Norme metodologice:
ART. 115 e)
3. Veniturile obţinute din Rom�nia din prestări de servicii de management sau de consultanţă �n orice domeniu, care nu sunt efectuate �n Rom�nia, sau veniturile care sunt cheltuieli atribuibile unui sediu permanent din Rom�nia al unui nerezident sunt impozabile potrivit titlului V atunci c�nd nu sunt �ncheiate convenţii de evitare a dublei impuneri �ntre Rom�nia şi statul de rezidenţă al beneficiarului de venit sau c�nd beneficiarul de venit nu prezintă documentul care atestă rezidenţa sa fiscală.
Norme metodologice:
ART. 115 o)
4. Prin concursuri organizate �n Rom�nia se �nţelege concursuri organizate �n orice domeniu �n Rom�nia.
Norme metodologice:
ART. 115 p)
5. Venituri obţinute la jocuri de noroc �nseamnă c�ştiguri �n bani şi/sau �n natură acordate participanţilor de către orice persoană juridică rom�nă, autorizată să organizeze şi să exploateze jocuri de noroc.
Norme metodologice:
ART. 115 al.2 b)
6. Venituri din proprietăţi imobiliare �nseamnă venituri din v�nzarea, precum şi din cedarea dreptului de folosinţă asupra proprietăţii imobiliare sau a unei cote-părţi din această proprietate (�nchiriere, concesionare sau arendare).
7. Prin cedarea dreptului de folosinţă a unei proprietăţi imobiliare se �nţelege şi arendarea sau concesionarea proprietăţii imobiliare sau a unei cote-părţi din această proprietate.
Norme metodologice:
ART. 116 al.1
8. (1) Pentru veniturile obţinute de nerezidenţi din Rom�nia, plătitorii de venituri au obligaţia calculării şi reţinerii impozitelor datorate prin stopaj la sursă şi virării lor la bugetul de stat �n termenul stabilit la art. 116 alin. (5) din Codul fiscal.
(2) �n cazurile prevăzute la art. 115 alin. (1) lit. c), e), g) şi i) din Codul fiscal, plătitorul impozitului prevăzut la titlul V din Codul fiscal este nerezidentul care are sediul permanent �n Rom�nia �n evidenţa căruia sunt �nregistrate respectivele cheltuieli deductibile
Norme metodologice:
ART. 116 al. 3 a)
8^1. Cota prevăzută pentru veniturile din dob�nzi şi redevenţe la art. 116 alin. (2) lit. a) se aplică asupra veniturilor provenind din Rom�nia. �n acest sens, o plată făcută de o �ntreprindere din Rom�nia sau de un sediu permanent situat �n Rom�nia se va considera că provine din Rom�nia. Această prevedere se va aplica numai dacă �ntreprinderea plătitoare sau �ntreprinderea al cărui sediu permanent este considerat plătitor de dob�nzi sau redevenţe este o �ntreprindere asociată, �n �nţelesul art. 124^20 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, cu �ntreprinderea care este beneficiarul efectiv sau al cărui sediu permanent este considerat beneficiar efectiv al acelor dob�nzi sau redevenţe.
Condiţia privitoare la perioada minimă de deţinere de 2 ani va fi �nţeleasă lu�ndu-se �n considerare hotăr�rea Curţii Europene de Justiţie �n cazurile conexate: Denkavit International BV, VITIC Amsterdam BV and Voormeer BV v Bundesamt fur Finanzen - C-284/94, C-291/94 şi C-292/94 şi anume:
Dacă la data plăţii, perioada minimă de deţinere de 2 ani nu este �ncheiată, cota redusă prevăzută la art. 116 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal nu se va aplica.
�n situaţia �n care, persoana juridică rom�nă, respectiv sediul permanent din Rom�nia pot face dovada că perioada minimă de deţinere a fost �ndeplinită după data plăţii, persoana juridică rom�nă, respectiv sediul permanent din Rom�nia pot cere restituirea impozitelor plătite �n plus.
9. La impunerea şi declararea veniturilor ce reprezintă remuneraţii primite de persoanele fizice nerezidente pentru activitatea desfăşurată �n calitate de administrator, fondator sau membru al consiliului de administraţie al unei persoane juridice rom�ne sunt aplicabile dispoziţiile titlului III din Codul fiscal.
9^1. Veniturile sub formă de dob�nzi la depozitele la vedere/conturi curente, la depozitele la termen, certificate de depozit și alte instrumente de economisire la bănci și la alte instituţii de credit autorizate și situate �n Rom�nia, realizate �ncep�nd cu data de 1 iulie 2010, se impun cu o cotă de 16% din suma acestora, indiferent de data constituirii raportului juridic. Veniturile sub formă de dob�nzi realizate p�nă la data de 30 iunie 2010 inclusiv sunt venituri neimpozabile. Baza de calcul asupra căreia se aplică cota de impozit de 16% este constituită din veniturile calculate �ncep�nd cu data de 1 iulie 2010 p�nă la data scadenţei depozitului și �nregistrate �n contul curent sau �n contul de depozit al titularului. Aceleași prevederi se aplică și �n cazul dob�nzilor aferente depozitelor la vedere, conturilor curente, certificatelor de depozit și altor instrumente de economisire. Cota de 16% se aplică și altor venituri de natura dob�nzilor, cum ar fi: dob�nzile la credite, dob�nzile �n cazul contractelor de leasing financiar, dob�nzile la creditele intragrup, precum și dob�nzilor aferente depozitelor colaterale, conturilor escrow, considerate dob�nzi pentru depozite la termen potrivit normelor Băncii Naţionale a Rom�niei, dob�nda la instrumente/titluri de creanţă emise de societăţile comerciale rom�ne, constituite potrivit Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
9^2. Abrogat.
9^3. Abrogat.
9^4. *** Abrogat
Norme metodologice:
ART. 116 al.5
9^5. a) Conversia �n lei a impozitului �n valută aferent veniturilor obţinute din Rom�nia de nerezidenţi se face la cursul de schimb al pieţei valutare comunicat de Banca Naţională a Rom�niei, valabil �n ziua �n care s-a plătit venitul către nerezident şi impozitul �n lei rezultat se varsă la bugetul de stat p�nă la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei �n care s-a plătit venitul.
b) Pentru impozitul �n valută aferent dob�nzilor capitalizate realizate din Rom�nia de nerezidenţi, conversia se face, de asemenea, la cursul de schimb al pieţei valutare comunicat de Banca Naţională a Rom�niei, valabil �n ziua �n care s-a capitalizat dob�nda, respectiv la cursul valutar din momentul �nregistrării �n contul curent sau �n contul de depozit al titularului dob�nzii capitalizate sau din momentul răscumpărării, �n cazul unor instrumente de economisire, ori �n momentul �n care dob�nda se transformă �n �mprumut. Impozitul �n lei astfel calculat se varsă la bugetul de stat p�nă la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei �n care s-a �nregistrat venitul/răscumpărat instrumentul de economisire.
c) Prin plată a unui venit se �nţelege �ndeplinirea obligaţiei de a pune fonduri la dispoziţia creditorului �n maniera stabilită prin contract sau prin alte �nţelegeri convenite �ntre părţi care conduc la stingerea obligaţiilor contractuale.
9^6.
a) Pentru aplicarea prevederilor convenţiilor de evitare a dublei impuneri �n cazul c�ştigurilor din transferul valorilor mobiliare �n cazul societăţilor �nchise şi din transferul părţilor sociale, certificatul de rezidenţă fiscală sau documentul prevăzut la pct. 13 alin. (1) prezentat de nerezident se depune la reprezentantul lui fiscal/�mputernicitul desemnat �n Rom�nia pentru �ndeplinirea obligaţiilor fiscale şi declarative. O copie a certificatului de rezidenţă fiscală sau a documentului prevăzut la pct. 13 alin. (1), legalizată şi tradusă de organul autorizat din Rom�nia, se va depune şi la societatea ale cărei valori mobiliare/părţi sociale sunt transferate.
Pentru aplicarea prevederilor convenţiilor de evitare a dublei impuneri �n cazul persoanelor fizice nerezidente care obţin c�ştiguri din transferul titlurilor de valoare, altele dec�t părţile sociale şi valorile mobiliare �n cazul societăţilor �nchise, certificatul de rezidenţă fiscală sau documentul prevăzut la pct. 13 alin. (1) se depune la reprezentantul fiscal/�mputernicitul desemnat �n Rom�nia pentru �ndeplinirea obligaţiilor fiscale şi declarative. O copie a certificatului de rezidenţă fiscală sau a documentului prevăzut la pct. 13 alin. (1), legalizată şi tradusă de organul autorizat din Rom�nia, se va anexa la declaraţia de venit.
Pentru aplicarea prevederilor convenţiilor de evitare a dublei impuneri �n cazul c�ştigurilor din transferul titlurilor de participare obţinute de o persoană juridică nerezidentă, atunci c�nd acest c�ştig este generat de transferul titlurilor de participare, certificatul de rezidenţă fiscală sau documentul prevăzut la pct. 13 alin. (1) prezentat de nerezident se depune la reprezentantul lui fiscal/�mputernicitul desemnat �n Rom�nia pentru �ndeplinirea obligaţiilor fiscale şi declarative. O copie a certificatului de rezidenţă fiscală sau a documentului prevăzut la pct. 13 alin. (1), legalizată şi tradusă de organul autorizat din Rom�nia, se va depune şi la societatea ale cărei titluri de participare sunt transferate.
b) �n cazul �n care dob�nditorul valorilor mobiliare ale unei societăţi �nchise sau al părţilor sociale este o persoană juridică nerezidentă/persoană fizică nerezidentă, iar beneficiarul c�știgurilor din transferul acestor valori mobiliare, respectiv al părţilor sociale este o persoană fizică rezidentă, obligaţia calculării, reţinerii și virării impozitului pe c�știgul determinat din transferul acestor valori mobiliare sau părţi sociale revine dob�nditorului, respectiv persoanei juridice nerezidente/persoanei fizice nerezidente, direct sau prin reprezentat fiscal/�mputernicit, desemnat conform legii pentru �ndeplinirea obligaţiilor fiscale și declarative.
c) �n cazul tranzacţiilor cu titluri de valoare, respectiv titluri de participare efectuate �ntre nerezidenţi, sunt aplicabile prevederile menţionate �n titlurile II și III din Codul fiscal �n ceea ce privește obligaţiile de calcul, reţinere și virare a impozitului �n condiţiile neprezentării certificatului de rezidenţă fiscală sau atunci c�nd Rom�nia nu are �ncheiată convenţie de evitare a dublei impuneri cu statul de rezidenţă al beneficiarului c�știgurilor din transferul titlurilor de valoare, respectiv al titlurilor de participare ori �n cazul �n care, prin convenţie, Rom�nia are dreptul de impunere asupra c�știgului.
d) �n cazul �n care transferul oricăror titluri de valoare deţinute de o persoană fizică nerezidentă se realizează printr-un intermediar, obligaţia de calcul şi virare a impozitului pe c�ştigul din transferul unor astfel de titluri, precum şi celelalte obligaţii declarative revin beneficiarului nerezident al c�ştigului sau reprezentantului fiscal/�mputernicitului desemnat de beneficiar pentru cazurile prevăzute astfel �n titlul III din Codul fiscal. �n acest caz, intermediarul va �ndeplini obligaţiile ce �i revin potrivit art. 66 alin. (6) din Codul fiscal, iar beneficiarul nerezident al c�ştigului sau �mputernicitul desemnat va depune declaraţia privind venitul realizat, va �ndeplini obligaţiile fiscale şi va anexa la această declaraţie o copie legalizată a certificatului de rezidenţă fiscală sau a documentului prevăzut la pct. 13 alin. (1), �nsoţită de o traducere autorizată �n limba rom�nă.
�n situaţiile prevăzute �n mod expres �n titlul III din Codul fiscal, c�nd intermediarul are obligaţia de a calcula, de a reţine şi de a vira impozitul pe c�ştigul din transferul oricăror titluri de valoare, acesta are obligaţia de a păstra certificatul de rezidenţă fiscală al beneficiarului venitului, precum şi de a �ndeplini celelalte obligaţii declarative.
�n situaţia �n care beneficiarul c�ştigului din transferul oricăror titluri de valoare este o persoană fizică nerezidentă, iar transferul acestor titluri nu se face printr-un intermediar, obligaţia de calcul, reţinere şi virare a impozitului, precum şi celelalte obligaţii declarative şi de păstrare a certificatului de rezidenţă fiscală al beneficiarului c�ştigului revin, după caz, reprezentantului fiscal/�mputernicitului desemnat de beneficiar.
e) Deţinerile persoanelor juridice străine la fondurile �nchise de investiţii se impun potrivit prevederilor privind asocierile de la titlul II din Codul fiscal.
Norme metodologice:
ART. 117 j)
9^9. Abrogat.
9^10. Abrogat.
9^11. Abrogat.
9^12. *** Abrogat.
9^13. Premiile prevăzute la art. 117 lit. d) şi e) din Codul fiscal sunt premii de natura celor plătite de la bugetul de stat sau de la bugetele consiliilor locale prin intermediul instituţiilor publice centrale şi locale.
9^14. *** Abrogat.
10. �n aplicarea prevederilor art. 117 lit. h), condiţia privitoare la perioada minimă de deţinere de 2 ani va fi �nţeleasă lu�ndu-se �n considerare hotăr�rea Curţii Europene de Justiţie �n cazurile conexate: Denkavit International BV, VITIC Amsterdam BV and Voormeer BV v Bundesamt fur Finanzen - C-284/94, C-291/94 şi C-292/94, şi anume:
Dacă la data plăţii perioada minimă de deţinere de 2 ani nu este �ncheiată, scutirea prevăzută �n Codul fiscal nu se va acorda.
�n situaţia �n care persoana juridică rom�nă, respectiv sediul permanent din Rom�nia poate face dovada că perioada minimă de deţinere a fost �ndeplinită după data plăţii, persoana juridică rom�nă, respectiv sediul permanent din Rom�nia poate cere restituirea impozitelor plătite �n plus.
Intră sub incidenţa prevederilor art. 117 lit. h) şi dividendele distribuite şi plătite după data de 1 ianuarie 2007, chiar dacă acestea sunt distribuite din profiturile nerepartizate ale exerciţiilor financiare anterioare anului 2007, �n măsura �n care beneficiarul dividendelor �ndeplineşte condiţiile prevăzute de lege.
�n sensul prevederilor art. 117 lit. h), condiţia privitoare la perioada de deţinere a participaţiei minime are �n vedere o perioadă de 2 ani consecutivi, �mpliniţi la data plăţii dividendelor.
11. *** Abrogat.
11^1. �n aplicarea prevederilor art. 117 lit. j), condiţia privitoare la perioada minimă de deţinere de 2 ani va fi �nţeleasă lu�ndu-se �n considerare hotăr�rea Curţii Europene de Justiţie �n cazurile conexate: Denkavit International BV, VITIC Amsterdam BV and Voormeer BV v Bundesamt fur Finanzen - C-284/94, C-291/94 şi C-292/94, şi anume:
Dacă la data plăţii perioada minimă de deţinere de 2 ani nu este �ncheiată, scutirea prevăzută �n Codul fiscal nu se va acorda.
�n situaţia �n care persoana juridică rom�nă, respectiv sediul permanent din Rom�nia poate face dovada că perioada minimă de deţinere a fost �ndeplinită după data plăţii, persoana juridică rom�nă, respectiv sediul permanent din Rom�nia poate cere restituirea impozitelor plătite �n plus.
Norme metodologice:
ART. 117 e)
11. �ncep�nd cu 1 ianuarie 2007, scutirea veniturilor din economii sub forma plăţilor de dob�ndă �n cazul persoanelor fizice rezidente �n statele membre ale Uniunii Europene se aplică pentru depozitele constituite at�t �nainte de 1 ianuarie 2007, c�t şi după 1 ianuarie 2007, sub condiţia atestării rezidenţei.
Norme metodologice:
ART. 117 f)
11^1. �n aplicarea prevederilor art. 117 lit. j), condiţia privitoare la perioada minimă de deţinere de 2 ani va fi �nţeleasă lu�ndu-se �n considerare hotăr�rea Curţii Europene de Justiţie �n cazurile conexate: Denkavit International BV, VITIC Amsterdam BV and Voormeer BV v Bundesamt fur Finanzen - C-284/94, C-291/94 şi C-292/94, şi anume:
Dacă la data plăţii perioada minimă de deţinere de 2 ani nu este �ncheiată, scutirea prevăzută �n Codul fiscal nu se va acorda.
�n situaţia �n care persoana juridică rom�nă, respectiv sediul permanent din Rom�nia poate face dovada că perioada minimă de deţinere a fost �ndeplinită după data plăţii, persoana juridică rom�nă, respectiv sediul permanent din Rom�nia poate cere restituirea impozitelor plătite �n plus.
Norme metodologice:
ART. 118 al.1
12. (1) Dispoziţiile alin. 2 ale articolelor "Dividende", "Dob�nzi", "Comisioane", "Redevenţe" din convenţiile de evitare a dublei impuneri �ncheiate de Rom�nia cu alte state, care reglementează impunerea �n ţara de sursă a acestor venituri, se aplică cu prioritate. �n cazul c�nd legislaţia internă prevede �n mod expres o cotă de impozitare mai favorabilă sunt aplicabile prevederile legislaţiei interne.
(2) Dispoziţiile alin. 2 ale articolelor "Dividende", "Dob�nzi", "Comisioane", "Redevenţe" din convenţiile de evitare a dublei impuneri derogă de la prevederile paragrafului 1 al acestor articole din convenţiile respective.
(3) Aplicarea alin. 2 al articolelor "Dividende", "Dob�nzi", "Comisioane", "Redevenţe" din convenţiile de evitare a dublei impuneri care prevăd impunerea �n statul de sursă nu conduce la o dublă impunere pentru acelaşi venit, �ntruc�t statul de rezidenţă acordă credit fiscal pentru impozitul plătit �n Rom�nia, �n conformitate cu prevederile convenţiei de evitare a dublei impuneri.
(4) �n cazul c�nd �n Rom�nia s-au făcut reţineri de impozit ce depăşesc prevederile din convenţiile de evitare a dublei impuneri, suma impozitului reţinut �n plus poate fi restituită la cererea beneficiarului de venit, respectiv a persoanei nerezidente.
(5) Pentru restituirea impozitului reţinut �n plus din veniturile plătite de un rezident rom�n persoanelor nerezidente, acestea depun o cerere de restituire la plătitorul de venit rezident rom�n. Restituirea impozitului către persoana nerezidentă se va face prin intermediul rezidentului rom�n plătitor al venitului. Procedura de restituire se va realiza conform prevederilor Codului de procedură fiscală.
(6) Abrogat.
(7) Abrogat
(7^1) Abrogat.
(8) Dispoziţiile titlurilor II şi III din Codul fiscal reprezintă legislaţia internă şi se aplică atunci c�nd Rom�nia are �ncheiată convenţie de evitare a dublei impuneri cu statul al cărui rezident este beneficiarul venitului realizat din Rom�nia şi acesta prezintă certificatul de rezidenţă fiscală sau documentul prevăzut la pct. 13 alin. (1).
�n acest sens, se vor avea �n vedere veniturile menţionate la art. 115 alin. (2) din Codul fiscal, veniturile obţinute de artişti şi sportivi, precum şi alte venituri pentru care Rom�nia are potrivit convenţiilor de evitare a dublei impuneri drept de impozitare."
(9) Prevederile titlului V din Codul fiscal se aplică atunci c�nd beneficiarul venitului obţinut din Rom�nia este rezident al unui stat cu care Rom�nia nu are �ncheiată convenţie de evitare a dublei impuneri sau c�nd beneficiarul venitului obţinut din Rom�nia, rezident al unui stat cu care Rom�nia are �ncheiată convenţie de evitare a dublei impuneri, nu prezintă certificatul de rezidenţă fiscală sau documentul prevăzut la pct. 13 alin. (1) ori atunci c�nd impozitul datorat de nerezident este suportat de către plătitorul de venit.
(10) Prevederile Acordului �ncheiat �ntre Comunitatea Europeană și Confederaţia Elveţiană de stabilire a unor măsuri echivalente cu cele prevăzute de Directiva 2003/48/CE a Consiliului din 3 iunie 2003 privind impozitarea veniturilor din economii sub forma plăţilor de dob�nzi se aplică de la data aderării la Uniunea Europeană.
(10^1) �n cazul Rom�niei, �ntreprinderile pentru care sunt aplicabile prevederile art. 15 pct. (1), respectiv pct. (2) ale Acordului �ncheiat �ntre Comunitatea Europeană şi Confederaţia Elveţiană de stabilire a unor măsuri echivalente cu cele prevăzute de Directiva 2003/48/CE a Consiliului din 3 iunie 2003 privind impozitarea veniturilor din economii sub forma plăţilor de dob�nzi sunt cele menţionate la pct.21^3 din normele de aplicare a art. 20^1 din Codul fiscal, respectiv cele menţionate la art. 124^26, lit.x) din Codul fiscal.
11) �n situaţia �n care pentru același venit sunt cote diferite de impunere �n legislaţia internă, legislaţia comunitară sau �n convenţiile de evitare a dublei impuneri, se aplică cota de impozit mai favorabilă, dacă beneficiarul venitului face dovada rezidenţei �ntr-un stat cu care Rom�nia are �ncheiată convenţie de evitare a dublei impuneri și, după caz, �ndeplinește condiţia de beneficiar al legislaţiei Uniunii Europene.
Norme metodologice:
ART. 118 al.2
13. (1) Pentru a beneficia de prevederile convenţiei de evitare a dublei impuneri �ncheiate �ntre Rom�nia şi statul său de rezidenţă, precum şi de cele ale legislaţiei Uniunii Europene, nerezidentul beneficiar al veniturilor din Rom�nia trebuie să prezinte certificatul de rezidenţă fiscală eliberat de autoritatea fiscală din statul respectiv sau un alt document eliberat de către o altă autoritate dec�t cea fiscală, care are atribuţii �n domeniul certificării rezidenţei conform legislaţiei interne a acelui stat.
(2) Nerezidenţii care sunt beneficiarii veniturilor din Rom�nia vor depune la plătitorul de venit originalul sau copia legalizată a certificatului de rezidenţă fiscală ori a documentului menţionat la alin. (1), �nsoţite de o traducere autorizată �n limba rom�nă.
(3) �n ipoteza �n care nerezidentul beneficiar al veniturilor din Rom�nia transmite un singur original al certificatului de rezidenţă fiscală sau al documentului prevăzut la alin. (1) unui plătitor de venituri rezident rom�n care are filiale, sucursale sau puncte de lucru �n diferite localităţi din Rom�nia şi care fac plăţi, la r�ndul lor, către beneficiarul de venituri nerezident, primitorul originalului certificatului de rezidenţă fiscală sau al documentului prevăzut la alin. (1), va transmite la fiecare subunitate o copie legalizată a certificatului de rezidenţă fiscală sau a documentului prevăzut la alin. (1), �nsoţită de o traducere autorizată �n limba rom�nă. Pe copia legalizată primitorul originalului certificatului de rezidenţă fiscală sau al documentului prevăzut la alin. (1), va semna cu menţiunea că deţine originalul acestuia.
(4) Prevederile alin. (3) sunt valabile şi �n situaţia �n care nerezidentul beneficiar al veniturilor din Rom�nia are �nfiinţată o filială �n Rom�nia care are relaţii contractuale cu diverşi clienţi din localităţi diferite din Rom�nia şi care primeşte un singur original al certificatului de rezidenţă fiscală sau al documentului prevăzut la alin. (1). Filiala aparţin�nd persoanei nerezidente va face copii legalizate pe care le va distribui clienţilor rom�ni.
(4^1)
Nerezidenţii, beneficiari ai veniturilor obţinute din Rom�nia care au deschise conturi de custodie la agenţii custode, definiţi potrivit legii rom�ne, vor depune la aceşti agenţi custode originalul certificatului de rezidenţă fiscală ori a documentului menţionat la alin. (1). Agentul custode va transmite, la cererea nerezidentului, copia legalizată a certificatului de rezidenţă fiscală ori a documentului menţionat la alin. (1), �nsoţită de o traducere autorizată �n limba rom�nă, fiecărei persoane care a făcut plăţi către beneficiarul de venituri nerezident. Pe copia legalizată, agentul custode, primitor al originalului certificatului de rezidenţă fiscală sau al documentului prevăzut la alin. (1), va semna cu menţiunea că deţine originalul acestuia.
(5) Un nerezident poate fi considerat rezident al unui stat şi ca urmare a informaţiilor primite pe baza schimbului de informaţii iniţiat/procedurii amiabile declanşate de o ţară parteneră de convenţie de evitare a dublei impuneri.
(6) �n certificatul de rezidenţă fiscală sau �n documentul prevăzut la alin. (1), prezentat de nerezidenţii care au obţinut venituri din Rom�nia, trebuie să se ateste că aceştia au fost rezidenţi �n statele cu care Rom�nia are �ncheiate convenţii de evitare a dublei impuneri, �n anul/perioada obţinerii veniturilor sau �n anul/perioada pentru care a fost emis certificatul de rezidenţă fiscală sau documentul prevăzut la alin. (1).
(7) Plătitorul de venit este răspunzător pentru primirea �n termenul stabilit a originalului sau a copiei certificatului de rezidenţă fiscală ori a documentului prevăzut la alin. (1) şi pentru aplicarea prevederilor din convenţiile de evitare a dublei impuneri �ncheiate de Rom�nia cu diverse state.
(8) Forma şi conţinutul certificatului de rezidenţă fiscală sau ale documentului prevăzut la alin. (1) pentru nerezidenţi sunt cele emise de autoritatea din statul de rezidenţă al beneficiarului venitului. Certificatul de rezidenţă fiscală sau documentul prevăzut la alin.(1) trebuie să cuprindă, �n principal, elemente de identificare a nerezidentului, precum şi a autorităţii care a emis certificatul de rezidenţă fiscală sau documentul prevăzut la alin. (1), de exemplu: numele, denumirea, adresa, codul de identificare fiscală, menţiunea că este rezident fiscal �n statul emitent, precum şi data emiterii certificatului sau a documentului.
ART. 118 al.3
13^1. (1) �n cazul c�nd �n Rom�nia s-au făcut reţineri de impozit ce depăşesc prevederile din convenţiile de evitare a dublei impuneri sau din legislaţia Uniunii Europene, după caz, suma impozitului reţinut �n plus poate fi restituită la cererea beneficiarului de venit, respectiv a persoanei nerezidente.
(2) Pentru restituirea impozitului reţinut �n plus din veniturile plătite nerezidentului, acesta depune, �n termenul legal de prescripţie o cerere de restituire a impozitului plătit �n plus la plătitorul de venit.
(3) Restituirea impozitului reţinut �n plus faţă de sarcina fiscală rezultată din aplicarea prevederilor convenţiilor de evitare a dublei impuneri sau a legislaţiei Uniunii Europene, după caz, coroborate cu legislaţia internă, se efectuează de către plătitorul de venit, independent de situaţia obligaţiilor sale fiscale.
(4) Plătitorul de venit va calcula şi va restitui nerezidentului suma reprezent�nd impozit reţinut �n plus, astfel:
a) �n situaţia �n care cota de impunere stabilită �n convenţiile de evitare a dublei impuneri sau de legislaţia Uniunii Europene este mai mică dec�t cea prevăzută de Codul fiscal, suma restituită nerezidentului este egală cu diferenţa de impozit plătit �n plus;
b) �n situaţia �n care potrivit convenţiilor de evitare a dublei impuneri sau legislaţiei Uniunii Europene nu se datorează impozit, suma restituită nerezidentului este egală cu impozitul plătit �n Rom�nia;
(5) �n vederea recuperării de la buget a sumelor efectiv restituite, plătitorul de venit va depune la organul fiscal competent �n administrarea sa declaraţia/declaraţiile fiscală/fiscale rectificativă/rectificative cu diminuarea obligaţiilor fiscale, �n care va �nscrie suma efectiv restituită persoanei nerezidente cu titlu de impozit reţinut �n plus.
(6) Ulterior depunerii declaraţiei fiscale rectificative, plătitorul de venit va depune la acelaşi organ fiscal o cerere de restituire a impozitului plătit �n plus, soluţionarea cererii realiz�ndu-se potrivit legislaţiei �n materie.
(7) �n situaţia �n care restituirea impozitului reţinut �n plus faţă de sarcina fiscală rezultată din aplicarea prevederilor convenţiilor de evitare a dublei impuneri, sau a legislaţiei Uniunii Europene, după caz, coroborate cu legislaţia internă, nu se poate efectua de către plătitorul de venit, contribuabilul nerezident �şi va recupera de la bugetul statului, acest impozit plătit �n plus, personal sau prin �mputernicit. Procedura de restituire a impozitului plătit �n plus se va stabili prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
14. Ministrul finanţelor publice aprobă prin ordin macheta certificatului de rezidenţă fiscală at�t pentru rezidenţi, c�t şi pentru persoanele fizice nerezidente care au �ndeplinit condiţiile de rezidenţă prevăzute la art. 7 alin. (1) pct. 23 lit. b) sau c) din Codul fiscal, care sunt supuşi impozitului pe veniturile obţinute din orice sursă, at�t din Rom�nia, c�t şi din afara Rom�niei, av�nd �n Rom�nia obligaţie fiscală integrală.
14^1. Ministrul finanţelor publice aprobă prin ordin macheta Certificatului privind atestarea activităţii desfăşurate �n Rom�nia de către sediul permanent al unei persoane juridice străine. Organul fiscal teritorial �n raza căruia este �nregistrat sediul permanent ca plătitor de impozite şi taxe poate elibera, la cererea acestora, certificatul prin care se atestă că sediul permanent a desfăşurat activitate �n Rom�nia.
15. *** Abrogat.
Norme metodologice:
ART. 119
15^1. Declaraţia depusă de plătitorii de venituri care au obligaţia să reţină la sursă impozitul pentru veniturile obţinute de nerezidenţi din Rom�nia, are următorul cuprins :
DECLARAŢIE INFORMATIVĂ
PRIVIND IMPOZITUL REŢINUT ŞI PLĂTIT PENTRU VENITURILE CU REGIM DE REŢINERE LA SURSĂ/VENITURI SCUTITE, PE BENEFICIARI DE VENIT NEREZIDENŢI
Anul _________
A. DATE DE IDENTIFICARE ALE PLĂTITORULUI DE VENIT
Denumire/Nume, prenume Cod de identificare fiscală/CNP
|
|
|
Adresa: Judeţ Sector Localitatea
|
|
|
|
Strada Nr. Bloc Scara Etaj Ap.
|
|
|
|
|
|
|
Cod poştal Telefon Fax E-mail
|
|
|
|
|
B. DATE DE IDENTIFICARE A BENEFICIARULUI DE VENIT NEREZIDENT
|
Nr.crt. |
Denumirea statului de rezidenţă al beneficiarului de venit |
Denumire/Nume Prenume |
Cod de identificare fiscală atribuit de autoritatea din Rom�nia |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
C. DATE INFORMATIVE PRIVIND IMPOZITUL REŢINUT LA SURSĂ/VENITURI SCUTITE PE BENEFICIARI DE VENIT NEREZIDENŢI
|
Nr.crt. |
Denumire/Nume şi prenume beneficiar de venit nerezident |
Natura venitului |
Venitul beneficiarului de venit nerezident (suma brută) |
Impozit reţinut şi plătit la bugetul statului / scutire de impozit |
Actul normativ care reglementează impunerea / scutirea |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Sub sancţiunile aplicate faptei de fals �n acte publice, declar că datele �nscrise �n acest formular sunt corecte şi complete.
Nume, prenume ____________________ Semnătura şi ştampila
Funcţia __________________________
Loc rezervat organului fiscal Număr de
�nregistrare___________
Data
Declaraţia se completează �n două exemplare:
- Originalul se depune la organul fiscal �n a cărui rază teritorială se află domiciliul fiscal al plătitorului de venit.
- Copia se păstrează de către plătitorul de venit.
15^2. Plătitorii de venituri cu regim de reţinere la sursă a impozitelor, pot solicita organului fiscal �n a cărui rază teritorială se află domiciliul lor fiscal, atribuirea codului de identificare fiscală pentru contribuabilii nerezidenţi, definiţi potrivit Codului fiscal, care realizează venituri supuse regulilor de impunere la sursă.
Norme metodologice:
ART. 120 al.1
16. Cererea de eliberare a certificatului de atestare a impozitului plătit de nerezidenţi se depune la organul fiscal teritorial �n raza căruia plătitorul de venit este �nregistrat ca plătitor de impozite şi taxe.
Norme metodologice:
ART. 120 al.3
17. (1) Certificatul de atestare a impozitului plătit de nerezidenţi se eliberează de către organul fiscal teritorial �n raza căruia plătitorul de venit este �nregistrat ca plătitor de impozite şi taxe, pe baza cererii depuse de beneficiarul venitului sau de plătitorul de venit �n numele acestuia.
(2) Forma cererii şi a certificatului de atestare a impozitului plătit de nerezident, precum şi instrucţiunile de completare şi eliberare se aprobă prin ordin al ministrului finanţelor publice.
Norme metodologice:
ART. 122
18. (1) Persoanele juridice străine, prin reprezentanţe �nfiinţate �n Rom�nia, nu sunt abilitate să facă fapte de comerţ, aceste reprezentanţe neav�nd calitatea de persoană juridică.
(2) Persoanele juridice străine care doresc să-şi �nfiinţeze o reprezentanţă �n Rom�nia trebuie să obţină autorizaţia prevăzută de lege.
(3) Autorizaţia obţinută poate fi anulată �n condiţiile care sunt stabilite prin acelaşi act normativ.
Norme metodologice:
ART. 123
19. �n cazul persoanelor juridice străine care �nfiinţează o reprezentanţă �n Rom�nia �n cursul unei luni din anul de impunere, impozitul pentru anul de impunere se calculează �ncep�nd cu data de 1 a lunii �n care reprezentanţa a fost �nfiinţată p�nă la sf�rşitul anului respectiv. Pentru reprezentanţele care se desfiinţează �n cursul anului de impunere impozitul anual se recalculează pentru perioada de activitate de la �nceputul anului p�nă la data de 1 a lunii următoare celei �n care a avut loc desfiinţarea reprezentanţei.
Norme metodologice:
20. Abrogat.
20^1. Impozitul datorat la data de 25 iunie de reprezentanţele care sunt �nfiinţate �n primul semestru al anului este proporţional cu numărul de luni de activitate desfăşurată de reprezentanţă �n cursul semestrului I. Pentru semestrul II, impozitul reprezent�nd echivalentul �n lei al sumei de 2.000 de euro se va plăti p�nă la data de 25 decembrie inclusiv.
Norme metodologice:
21. (1) Forma declaraţiei fiscale care va fi depusă anual la autoritatea fiscală competentă şi instrucţiunile de completare se aprobă prin ordin al ministrului finanţelor publice.
(2) Declaraţia anuală de impunere, precum şi declaraţia fiscală �n cazul �nfiinţării sau desfiinţării reprezentanţei �n cursul anului pot fi depuse �n numele persoanei juridice străine şi de reprezentantul reprezentanţei la organul fiscal teritorial �n raza căruia reprezentanţa �şi desfăşoară activitatea.
Norme metodologice:
22. (1) Forma declaraţiei fiscale care va fi depusă la autoritatea fiscală competentă �n caz de �nfiinţare sau de desfiinţare a reprezentanţei şi instrucţiunile de completare vor fi aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice.
(2) �n termen de 30 de zile de la data depunerii declaraţiei fiscale de �nfiinţare sau de desfiinţare a reprezentanţei, organul fiscal teritorial stabileşte sau recalculează impozitul stabilit pentru perioada �n care reprezentanţa va desfăşura sau �şi va �nceta activitatea, după caz.
Norme metodologice:
23. (1) Reprezentanţele vor conduce contabilitatea �n partidă simplă, conform prevederilor legislaţiei din Rom�nia.
(2) Cheltuielile efectuate pentru exercitarea activităţii reprezentanţelor vor fi justificate cu documente financiar-contabile �ntocmite �n condiţiile legii.
(3) Impozitul pe venitul reprezentanţelor pentru anul 2003 va fi definitivat potrivit actelor normative care au reglementat sistemul de impunere a acestor entităţi p�nă la 31 decembrie 2003.
Norme metodologice:
ART. 124^26
24. Abrogat.
25. Abrogat.
Norme metodologice:
ART. 124^28
26. �n cazul Rom�niei, impozitele la care sunt aplicabile prevederile capitolului V sunt:
- impozitul pe venit;
- impozitul pe profit;
- impozitul pe veniturile obţinute din Rom�nia de nerezidenţi;
- impozitul pe veniturile micro�ntreprinderilor;
- impozitul pe clădiri;
- impozitul pe teren.
�n cazul Bulgariei, impozitele la care sunt aplicabile prevederile capitolului V sunt:
- dank vrhu dohodite na fizieckite liţa;
- korporativen dank;
- danţi, udrjani pri iztonika;
- alternativni danţi na korporativniia dank;
- okonatelen godişen (patenten) dank.
Norme metodologice:
ART. 124^28
27. �n cazul Bulgariei autoritate competentă �nseamnă Izplnitelniiat direktor na Naţionalnata agenţiia za prihodite.
Norme metodologice:
1. (1) Locul unde o persoană impozabilă �şi are stabilit sediul activităţii economice este locul unde sunt adoptate deciziile esenţiale privind managementul persoanei impozabile şi unde sunt exercitate funcţiile administraţiei sale centrale. Pentru a stabili locul unde o persoană impozabilă �şi are stabilit sediul activităţii sale economice este necesar să se aibă �n vedere o serie de factori, cum ar fi, �n cazul persoanelor juridice, sediul �nregistrat al acestora, locul unde se desfăşoară administraţia centrală, locul unde se �ntrunesc directorii şi locul, de regulă acelaşi, unde se stabileşte politica generală a companiei. De asemenea, mai pot fi avuţi �n vedere şi alţi factori, cum ar fi locul unde domiciliază principalii directori, locul unde se �ntrunesc adunările generale, locul unde sunt stocate documentele administrative şi contabile, precum şi locul unde tranzacţiile financiare şi �n special cele bancare sunt realizate �n principal. Faptul că locul de la care sunt realizate efectiv activităţile de persoana impozabilă nu este situat �ntr-un stat membru nu exclude posibilitatea ca persoana impozabilă să aibă stabilit sediul activităţii sale economice �n statul membru respectiv. Prezenţa unei cutii poştale sau a unor reprezentanţe comerciale nu poate fi considerată ca sediu al activităţii economice a unei persoane impozabile, dacă nu sunt �ndeplinite condiţiile menţionate �n tezele anterioare.
(2) �n cazul persoanelor fizice care sunt persoane impozabile pentru care nu poate fi identificat un sediu al activităţii economice �n sensul alin. (1), domiciliul stabil al acestor persoane va fi considerat sediul activităţii economice, �n scopul determinării statului �n care acestea sunt stabilite, �n sensul art. 125^1 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal.
(3) �n scopul aplicării prevederilor �art. 125^1 alin. (2) lit. c) şi art. 150 din Codul fiscal:
a) dacă sediul fix din Rom�nia al unei persoane impozabile care are sediul activităţii economice �n afara Rom�niei nu participă la livrarea de bunuri sau prestarea de servicii, respectiv resursele tehnice şi/sau umane din Rom�nia nu sunt utilizate pentru realizarea acestor operaţiuni, se consideră că persoana impozabilă nu este stabilită �n Rom�nia pentru respectivele operaţiuni;
b) dacă sediul fix din Rom�nia al unei persoane impozabile care are sediul activităţii economice �n afara Rom�niei participă la livrarea de bunuri sau prestarea de servicii �nainte sau �n timpul realizării acestor operaţiuni sau conform unor �nţelegeri este prevăzut că sediul fix poate să intervină ulterior derulării operaţiunilor pentru operaţiuni post-v�nzare ori pentru respectarea unor clauze contractuale de garanţie şi această potenţială participare nu constituie o operaţiune separată din perspectiva TVA, măsura �n care sunt utilizate resursele umane şi/sau materiale �n legătură cu aceste operaţiuni nu este relevantă, deoarece se va considera că �n orice situaţie acest sediu fix participă la realizarea operaţiunilor respective;
c) atunci c�nd resursele tehnice şi/sau umane ale sediului fix din Rom�nia al unei persoane impozabile care are sediul activităţii economice �n afara Rom�niei sunt utilizate numai pentru scopuri administrative-suport, cum sunt serviciile de contabilitate, de emitere a facturilor şi colectarea titlurilor de creanţă, utilizarea acestor resurse nu va fi considerată ca participare la realizarea de livrări de bunuri sau prestări de servicii, fiind tratate doar ca servicii-suport necesare �ndeplinirii obligaţiilor legate de aceste operaţiuni. �n această situaţie, se va considera că persoana impozabilă nu este stabilită �n Rom�nia pentru aceste operaţiuni;
d) atunci c�nd factura este emisă indic�nd codul de �nregistrare �n scopuri de TVA al sediului fix din Rom�nia, acesta va fi considerat că a participat la livrarea de bunuri sau la prestarea de servicii, cu excepţia situaţiei �n care persoana impozabilă poate face dovada contrariului.
(4) Atunci c�nd gazul sau energia electrică sunt livrate de o persoană impozabilă sau către o persoană impozabilă care deţine �n Rom�nia o licenţă care �i permite să desfăşoare activitatea economică �n sectorul gazului sau al energiei electrice, incluz�nd şi cumpărări şi rev�nzări ale gazului natural sau ale energiei electrice, existenţa licenţei �n sine nu este suficientă pentru a considera că respectiva persoană impozabilă are un sediu fix �n Rom�nia. Pentru ca sediul fix să existe �n Rom�nia este necesar ca persoana impozabilă să �ndeplinească condiţiile �art. 125^1 alin. (2) lit. b).
Norme metodologice:
1. (1) Bunurile de origine din teritoriile excluse prevăzute la art. 125^2 alin. (2) şi (3) din Codul fiscal trebuie importate din perspectiva taxei, dacă sunt transportate �n teritoriul Comunităţii.
(2) Insula Man, Principatul Monaco şi zonele aflate sub suveranitatea Marii Britanii şi a Irlandei de Nord de la Akrotiri şi Dhekelia sunt considerate teritorii ale statelor membre, iar operaţiunile cu originea sau destinaţia �n:
a) Insula Man sunt considerate cu originea sau destinaţia �n Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord;
b) Principatul Monaco sunt considerate cu originea sau destinaţia �n Republica Franceză;
c) zonele aflate sub suveranitatea Marii Britanii şi a Irlandei de Nord de la Akrotiri şi Dhekelia sunt considerate cu originea sau cu destinaţia �n Republica Cipru.
1^1. (1) Bunurile de origine din teritoriile excluse prevăzute la art. 125^2 alin. (2) şi (3) din Codul fiscal trebuie importate din perspectiva taxei, dacă sunt transportate �n teritoriul Comunităţii.
(2) Insula Man, Principatul Monaco şi zonele aflate sub suveranitatea Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord de la Akrotiri şi Dhekelia sunt considerate teritorii ale statelor membre, iar operaţiunile cu originea sau destinaţia �n:
a) Insula Man sunt considerate cu originea sau destinaţia �n Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord;
b) Principatul Monaco sunt considerate cu originea sau destinaţia �n Republica Franceză;
c) zonele aflate sub suveranitatea Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord de la Akrotiri şi Dhekelia sunt considerate cu originea sau cu destinaţia �n Republica Cipru."
Norme metodologice:
ART. 126
2. (1) �n sensul art. 126 alin. (1) din Codul fiscal, operaţiunea nu este impozabilă �n Rom�nia dacă cel puţin una dintre condiţiile prevăzute la lit. a) - d) nu este �ndeplinită.
(2) �n sensul art. 126 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, o livrare de bunuri şi/sau o prestare de servicii trebuie să se efectueze cu plată. Condiţia referitoare la �plată� implică existenţa unei legături directe �ntre operaţiune şi contrapartida obţinută. O operaţiune este impozabilă �n condiţiile �n care această operaţiune aduce un avantaj clientului, iar contrapartida obţinută, este aferentă avantajului primit, după cum urmează:
a) condiţia referitoare la existenţa unui avantaj pentru un client este �ndeplinită �n cazul �n care furnizorul de bunuri sau prestatorul de servicii se angajează să furnizeze bunuri şi/sau servicii determinabile persoanei ce efectuează plata sau, �n absenţa plăţii, c�nd operaţiunea a fost realizată pentru a permite stabilirea unui astfel de angajament. Această condiţie este compatibilă cu faptul că serviciile au fost colective, nu au fost măsurabile cu exactitate sau au făcut parte dintr-o obligaţie legală;
b) condiţia existenţei unei legături �ntre operaţiune şi contrapartida obţinută este �ndeplinită chiar dacă preţul nu reflectă valoarea normală a operaţiunii, respectiv ia forma unor cotizaţii, bunuri sau servicii, reduceri de preţ, sau nu este plătit direct de beneficiar, ci de un terţ.
(3) �n sensul art. 126 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal, achiziţia intracomunitară de mijloace noi de transport efectuată de orice persoană impozabilă ori neimpozabilă sau de orice persoană juridică neimpozabilă este �ntotdeauna considerată o operaţiune impozabilă �n Rom�nia, pentru care nu sunt aplicabile regulile referitoare la plafonul de achiziţii intracomunitare prevăzut la art. 126 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal, dacă locul respectivei achiziţii intracomunitare este �n Rom�nia, conform art. 132^1 din Codul fiscal.
(4) �n sensul art. 126 alin. (3) lit. c) din Codul fiscal, achiziţia intracomunitară de produse accizabile efectuată de o persoană impozabilă sau de o persoană juridică neimpozabilă este �ntotdeauna considerată o operaţiune impozabilă �n Rom�nia, pentru care nu sunt aplicabile regulile referitoare la plafonul de achiziţii intracomunitare prevăzut la art. 126 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal, dacă locul respectivei achiziţii intracomunitare este �n Rom�nia, conform art. 132^1 din Codul fiscal.
(5) Echivalentul �n lei al plafonului pentru achiziţii intracomunitare de 10.000 euro, prevăzut la art. 126 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal, aplicabil �n cursul unui an calendaristic, se determină pe baza cursului valutar de schimb comunicat de Banca Naţională a Rom�niei la data aderării şi se rotunjeşte la cifra miilor. Rotunjirea se face prin majorare c�nd cifra sutelor este egală sau mai mare dec�t 5 şi prin reducere c�nd cifra sutelor este mai mică de 5, prin urmare plafonul este de 34.000 lei.
(6) �n aplicarea art. 126 alin. (5), pentru calculul plafonului de achiziţii intracomunitare se iau �n considerare următoarele elemente:
a) valoarea tuturor achiziţiilor intracomunitare, cu excepţia achiziţiilor intracomunitare prevăzute la alin. (7);
b) valoarea tranzacţiei ce conduce la depăşirea plafonului pentru achiziţii intracomunitare;
c) valoarea oricărui import efectuat de persoana juridică neimpozabilă �n alt stat membru, pentru bunurile transportate �n Rom�nia după import.
(7) La calculul plafonului pentru achiziţii intracomunitare nu se vor lua �n considerare:
a) valoarea achiziţiilor intracomunitare de produse accizabile;
b) valoarea achiziţiilor intracomunitare de mijloace noi de transport;
c) valoarea achiziţiilor de bunuri a căror livrare a fost o livrare de bunuri cu instalare sau montaj, pentru care locul livrării se consideră a fi �n Rom�nia, �n conformitate cu prevederile art. 132 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal;
d) valoarea achiziţiilor de bunuri a căror livrare a fost o v�nzare la distanţă, pentru care locul livrării se consideră a fi �n Rom�nia, �n conformitate cu prevederile art. 132 alin. (2) şi (3) din Codul fiscal;
e) valoarea achiziţiilor de bunuri second-hand, de opere de artă, de obiecte de colecţie şi antichităţi, aşa cum sunt definite la art. 152^2 din Codul fiscal, �n cazul �n care aceste bunuri au fost taxate conform unui regim special similar celui prevăzut la art. 152^2 din Codul fiscal �n statul membru din care au fost livrate;
f) valoarea achiziţiilor de gaze naturale şi energie electrică a căror livrare a fost efectuată �n conformitate cu prevederile art. 132 alin. (1) lit. e) şi f) din Codul fiscal.
(8) �n cazul �n care plafonul pentru achiziţii intracomunitare este depăşit, persoana prevăzută la art. 126 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal va solicita �nregistrarea �n scopuri de TVA conform art. 153^1 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal. �nregistrarea va răm�ne valabilă pentru perioada p�nă la sf�rşitul anului calendaristic �n care a fost depăşit plafonul de achiziţii şi cel puţin pentru anul calendaristic următor.
(9) Persoana prevăzută la art. 126 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal poate solicita anularea �nregistrării oric�nd după �ncheierea anului calendaristic următor celui �n care s-a �nregistrat, conform art. 153^1 alin. (5) din Codul fiscal. Prin excepţie, persoana respectivă răm�ne �nregistrată �n scopuri de TVA conform art. 153^1 din Codul fiscal pentru toate achiziţiile intracomunitare efectuate cel puţin pentru �ncă un an calendaristic, dacă plafonul pentru achiziţii intracomunitare este depăşit şi �n anul calendaristic care a urmat celui �n care persoana a fost �nregistrată.
(10) Dacă după expirarea anului calendaristic următor celui �n care persoana a fost �nregistrată persoana respectivă efectuează o achiziţie intracomunitară �n baza codului de �nregistrare �n scopuri de TVA obţinut conform art. 153^1 din Codul fiscal, se consideră că persoana a optat conform art. 126 alin. (6) din Codul fiscal, cu excepţia cazului �n care este obligată să răm�nă �nregistrată �n urma depăşirii plafonului pentru achiziţii intracomunitare �n anul următor anului �n care s-a �nregistrat, situaţie �n care se aplică prevederile alin. (9).
(11) �n sensul art. 126 alin. (6) din Codul fiscal, persoanele impozabile care efectuează numai operaţiuni pentru care taxa nu este deductibilă şi persoanele juridice neimpozabile, care nu sunt �nregistrate �n scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, care nu depăşesc plafonul pentru achiziţii intracomunitare, pot opta pentru regimul general prevăzut la art. 126 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal. Aceste persoane sunt obligate la plata taxei �n Rom�nia pentru toate achiziţiile intracomunitare de la data la care �şi exercită opţiunea şi vor solicita un cod de �nregistrare �n scopuri de TVA conform art. 153^1 alin. (2) din Codul fiscal. Aceste persoane pot solicita anularea �nregistrării oric�nd după �ncheierea a 2 ani calendaristici ce urmează celui �n care s-au �nregistrat, conform art. 153^1 alin. (6) din Codul fiscal.
(12) �n cazul �n care după �ncheierea a 2 ani calendaristici consecutivi de la �nregistrare persoanele prevăzute la alin. (11) efectuează o achiziţie intracomunitară �n baza codului de �nregistrare �n scopuri de TVA obţinut conform art. 153^1 din Codul fiscal, se consideră că aceste persoane şi-au reexercitat opţiunea �n condiţiile art. 126 alin. (6) şi art. 153^1 alin. (7) din Codul fiscal, cu excepţia cazului �n care aceste persoane sunt obligate să răm�nă �nregistrate �n urma depăşirii plafonului pentru achiziţii intracomunitare �n anul calendaristic anterior, situaţie �n care se aplică prevederile alin. (9).
(13) �n scopul aplicării prevederilor art. 126 alin. (8) lit. b) din Codul fiscal, relaţia de transport al bunurilor din primul stat membru �n Rom�nia trebuie să existe �ntre furnizor şi cumpărătorul rev�nzător, oricare dintre aceştia put�nd fi responsabil pentru transportul bunurilor, �n conformitate cu condiţiile Incoterms sau �n conformitate cu prevederile contractuale. Dacă transportul este realizat de beneficiarul livrării, nu sunt aplicabile măsurile de simplificare pentru operaţiuni triunghiulare. Obligaţiile ce revin beneficiarului livrării ulterioare, dacă Rom�nia este al treilea stat membru:
a) să plătească taxa aferentă livrării efectuate de cumpărătorul rev�nzător care nu este stabilit �n Rom�nia �n conformitate cu prevederile art. 150 alin. (4) şi art. 157 alin. (1) sau (2), după caz;
b) să �nscrie achiziţia efectuată �n rubricile alocate achiziţiilor intracomunitare de bunuri din decontul de taxă prevăzut la art. 156^2 sau 156^3 din Codul fiscal, precum şi �n declaraţia recapitulativă prevăzută la art. 156^4 din Codul fiscal.
(14) �n cazul operaţiunilor triunghiulare efectuate �n condiţiile art. 126 alin. (8) lit. b), dacă Rom�nia este al doilea stat membru al cumpărătorului rev�nzător şi acesta a transmis furnizorului din primul stat membru codul său de �nregistrare �n scopuri de TVA acordat conform art. 153 din Codul fiscal, cumpărătorul rev�nzător trebuie să �ndeplinească următoarele obligaţii:
a) să emită factura prevăzută la art. 155 din Codul fiscal, �n care să fie �nscris codul său de �nregistrare �n scopuri de TVA �n Rom�nia şi codul de �nregistrare �n scopuri de TVA din al treilea stat membru al beneficiarului livrării;
b) să nu �nscrie achiziţia intracomunitară de bunuri care ar avea loc �n Rom�nia ca urmare a transmiterii codului de �nregistrare �n scopuri de TVA acordat conform art. 153 din Codul fiscal �n declaraţia recapitulativă privind achiziţiile intracomunitare, prevăzută la art. 156^4 din Codul fiscal, aceasta fiind neimpozabilă. �n decontul de taxă aceste achiziţii se �nscriu la rubrica rezervată achiziţiilor neimpozabile;
c) să �nscrie livrarea efectuată către beneficiarul livrării din al treilea stat membru �n rubrica rezervată livrărilor intracomunitare de bunuri scutite de taxă a decontului de taxă şi �n declaraţia recapitulativă prevăzută la art. 156^4 din Codul fiscal următoarele date:
1. codul de �nregistrare �n scopuri de TVA, din al treilea stat membru, al beneficiarului livrării;
2. codul T �n rubrica corespunzătoare;
3. valoarea livrării efectuate.
Norme metodologice:
ART. 127 al.2
3. (1) �n sensul art. 127 alin. (2) din Codul fiscal, exploatarea bunurilor corporale sau necorporale, �n concordanţă cu principiul de bază al sistemului de TVA potrivit căruia taxa trebuie să fie neutră, se referă la orice tip de tranzacţii, indiferent de forma lor juridică, astfel cum se menţionează �n constatările Curţii Europene de Justiţie �n cazurile C-186/89 Van Tiem, C-306/94 Regie dauphinoise, C-77/01 Empresa de Desenvolvimento Mineiro SA (EDM).
(2) �n aplicarea prevederilor alin. (1), persoanele fizice nu se consideră că realizează o activitate economică �n sfera de aplicare a taxei atunci c�nd obţin venituri din v�nzarea locuinţelor proprietate personală sau a altor bunuri care au fost folosite de către acestea pentru scopuri personale. �n categoria bunurilor utilizate �n scopuri personale se includ construcţiile şi, după caz, terenul aferent acestora, proprietate personală a persoanelor fizice care au fost utilizate �n scop de locuinţă, inclusiv casele de vacanţă, orice alte bunuri utilizate �n scop personal de persoana fizică, precum şi bunurile de orice natură moştenite legal sau dob�ndite ca urmare a măsurilor reparatorii prevăzute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate.
(3) Persoana fizică, care nu a devenit deja persoană impozabilă pentru alte activităţi, se consideră că realizează o activitate economică din exploatarea bunurilor corporale sau necorporale, dacă acţionează ca atare, de o manieră independentă, şi activitatea respectivă este desfăşurată �n scopul obţinerii de venituri cu caracter de continuitate, �n sensul art. 127 alin. (2) din Codul fiscal.
(4) �n cazul construirii de bunuri imobile de către persoanele fizice, �n vederea v�nzării, activitatea economică este considerată �ncepută �n momentul �n care persoana fizică respectivă intenţionează să efectueze o astfel de activitate, iar intenţia persoanei respective trebuie apreciată �n baza elementelor obiective, de exemplu, faptul că aceasta �ncepe să angajeze costuri şi/sau să facă investiţii pregătitoare iniţierii activităţii economice. Activitatea economică este considerată continuă din momentul �nceperii sale, incluz�nd şi livrarea bunului sau părţilor din bunul imobil construit, chiar dacă este un singur bun imobil.
(5) �n cazul achiziţiei de terenuri şi/sau de construcţii de către persoana fizică �n scopul v�nzării, livrarea acestor bunuri reprezintă o activitate cu caracter de continuitate dacă persoana fizică realizează mai mult de o singură tranzacţie �n cursul unui an calendaristic. Totuşi, dacă persoana fizică derulează deja construcţia unui bun imobil �n vederea v�nzării, conform alin. (4), activitatea economică fiind deja considerată �ncepută şi continuă, orice alte tranzacţii efectuate ulterior nu vor mai avea caracter ocazional. Deşi prima livrare este considerată ocazională, dacă intervine o a doua livrare �n cursul aceluiaşi an, prima livrare nu va fi impozitată dar va fi luată �n considerare la calculul plafonului prevăzut la art. 152 din Codul fiscal. Livrările de construcţii şi terenuri, scutite de taxă conform art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, sunt avute �n vedere at�t la stabilirea caracterului de continuitate al activităţii economice, c�t şi la calculul plafonului de scutire prevăzut la art. 152 din Codul fiscal.
Exemplul nr. 1: O persoană fizică, care nu a mai realizat tranzacţii cu bunuri imobile �n anii precedenţi, a livrat �n cursul anului 2010 două terenuri care nu sunt construibile. Deşi persoana fizică a devenit persoană impozabilă pentru aceste livrări, totuşi livrările respective fiind scutite de taxă conform art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, persoana fizică nu are obligaţia �nregistrării �n scopuri de taxă conform art. 153 din Codul fiscal. Dacă aceeaşi persoană fizică livrează �n cursul anului 2010 o construcţie nouă �n sensul art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, va avea obligaţia să se �nregistreze �n scopuri de taxă dacă livrarea respectivă cumulată cu livrările anterioare depăşeşte plafonul de scutire prevăzut la art. 152 din Codul fiscal.
Exemplul nr. 2: O persoană fizică (familie) vinde �n cursul anului 2010 un teren construibil sau o construcţie nouă �n sensul art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal. Deşi �n principiu operaţiunea nu ar fi scutită de taxă conform art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, indiferent de valoarea livrării, dacă persoana fizică nu realizează şi alte operaţiuni pentru care ar deveni persoană impozabilă �n cursul anului 2010, această operaţiune este considerată ocazională şi persoana fizică nu ar avea obligaţia �nregistrării �n scopuri de taxă. Dacă �n acelaşi an, aceeaşi persoană fizică livrează un teren construibil sau o construcţie nouă �n sensul art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, respectiva persoană va deveni persoană impozabilă şi va avea obligaţia să se �nregistreze �n scopuri de taxă �nainte de efectuarea celei de-a doua livrări, dacă prima livrare a depăşit plafonul de scutire prevăzut la art. 152 din Codul fiscal. Dacă a doua livrare ar fi scutită conform art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, fiind o construcţie care nu este nouă sau un teren care nu este construibil, persoana fizică ar avea obligaţia să se �nregistreze �n scopuri de taxă conform art. 153 �nainte de realizarea celei de-a doua livrări dacă prima livrare depăşeşte plafonul de scutire prevăzut la art. 152 din Codul fiscal.
Exemplul nr. 3: O persoană fizică realizează �n cursul anului 2010 două livrări care ar fi scutite conform art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal. Dacă nu mai realizează nicio operaţiune �n anul 2010, iar �n anul 2011 va livra o construcţie nouă sau un teren construibil �n sensul art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, va avea obligaţia să se �nregistreze �n scopuri de taxă �n anul 2011 numai dacă va depăşi plafonul de scutire prevăzut la art. 152 din Codul fiscal.
Exemplul nr. 4: O persoană fizică a �nceput �n cursul anului 2009 construcţia unui bun imobil cu intenţia de a vinde această construcţie. �n cursul anului 2009 nu a �ncasat avansuri şi �n principiu nu are obligaţia să solicite �nregistrarea �n scopuri de taxă. Dacă �n anul 2010, �nainte să �nceapă să �ncaseze avansuri sau �nainte să facă livrări ale unor părţi ale bunului imobil sau livrarea respectivului imobil �n integralitatea sa, livrează un teren construibil sau o construcţie nouă �n sensul art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, persoana fizică ar avea obligaţia să se �nregistreze �n scopuri de taxă atunci c�nd depăşeşte plafonul de scutire prevăzut la art. 152 din Codul fiscal. Această livrare nu este considerată ocazională, activitatea economică fiind considerată continuă din momentul �nceperii construcţiei, respectiv din anul 2009.
�n cazul exemplelor prezentate au fost avute �n vedere numai persoanele fizice care nu sunt considerate persoane impozabile pentru alte activităţi economice desfăşurate şi faptul că orice livrare de locuinţe personale, de case de vacanţă sau de alte bunuri prevăzute la alin. (2) nu este luată �n considerare pentru stabilirea caracterului de continuitate al activităţii nefiind considerată operaţiune �n sfera de aplicare a taxei.
(6) �n cazul �n care bunurile imobile sunt deţinute �n coproprietate de o familie, dacă există obligaţia �nregistrării �n scopuri de taxă pentru v�nzarea acestor bunuri imobile, unul dintre soţi va fi desemnat să �ndeplinească această obligaţie.
(7) Transferul �n patrimoniul afacerii al bunurilor sau serviciilor achiziţionate sau dob�ndite de persoanele fizice şi care au fost folosite �n scopuri personale, �n vederea utilizării pentru desfăşurarea de activităţi economice, nu este o operaţiune asimilată unei livrări de bunuri/prestări de servicii, efectuate cu plată, iar persoana fizică nu poate deduce taxa aferentă bunurilor/serviciilor respective prin aplicarea procedurii de ajustare prevăzută la art. 148 şi 149 din Codul fiscal.
(8) Nu sunt considerate activităţi economice:
a) acordarea de bunuri şi/sau servicii �n mod gratuit de organizaţiile fără scop patrimonial;
b) livrarea de către organismele de cult religios a următoarelor obiecte: vase liturgice, icoane metalice sau litografiate, cruci, crucifixe, cruciuliţe și medalioane cu imagini religioase specifice cultului, obiecte de colportaj religios, calendare religioase, produse necesare exercitării activităţii de cult religios, precum tăm�ia, lum�nările, cu excepţia celor decorative și a celor pentru nunţi și botezuri.
(9) �n sensul art. 127 alin. (4) din Codul fiscal, distorsiuni concurenţiale rezultă atunci c�nd aceeaşi activitate este desfăşurată de mai multe persoane, dintre care unele beneficiază de un tratament fiscal preferenţial, astfel �nc�t contravaloarea bunurilor livrate şi/sau a serviciilor prestate de acestea nu este grevată de taxă, faţă de alte persoane care sunt obligate să greveze cu taxa contravaloarea livrărilor de bunuri şi/sau a prestărilor de servicii efectuate.
(10) �n situaţia �n care instituţia publică desfăşoară activităţi pentru care este tratată ca persoană impozabilă, instituţia publică este considerată persoană impozabilă �n legătură cu acele activităţi sau, după caz, cu partea din structura organizatorică prin care sunt realizate acele activităţi. Prin excepţie, �n scopul stabilirii locului prestării serviciilor conform art. 133 din Codul fiscal, o persoană juridică neimpozabilă care este �nregistrată �n scopuri de TVA este considerată persoană impozabilă.
(11) �n sensul art. 127 alin. (7) din Codul fiscal, persoana fizică devine persoană impozabilă �n cazul unei livrări intracomunitare de mijloace de transport noi. De asemenea, orice altă persoană juridică neimpozabilă se consideră persoană impozabilă pentru livrarea intracomunitară de mijloace de transport noi. Aceste persoane nu sunt obligate să se �nregistreze �n scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal pentru aceste livrări intracomunitare de mijloace de transport noi �n conformitate cu prevederile art. 153 alin. (3) din Codul fiscal.
4. (1) �n sensul art. 127 alin. (8) din Codul fiscal, grupul de persoane impozabile stabilite �n Rom�nia, independente din punct de vedere juridic şi aflate �n str�nsă legătură din punct de vedere financiar, economic şi organizatoric, poate opta să fie tratat drept grup fiscal, cu următoarele condiţii:
a) o persoană impozabilă nu poate face parte dec�t dintr-un singur grup fiscal; şi
b) opţiunea trebuie să se refere la o perioadă de cel puţin 2 ani; şi
c) toate persoanele impozabile din grup trebuie să aplice aceeaşi perioadă fiscală.
(2) Opţiunea prevăzută la alin. (1) lit. b) se referă la grup, nu la fiecare membru al grupului.
(3) Grupul fiscal se poate constitui din minimum două persoane impozabile.
(4) Grupul fiscal se poate constitui de către persoane impozabile care sunt administrate de către acelaşi organ fiscal competent.
(5) Se consideră, conform alin. (1), �n str�nsă legătură din punct de vedere financiar, economic şi organizatoric persoanele impozabile al căror capital este deţinut direct sau indirect �n proporţie de mai mult de 50% de către aceeaşi acţionari. �ndeplinirea acestei condiţii se dovedeşte prin certificatul constatator eliberat de către Registrul Comerţului şi/sau, după caz, alte documente justificative.
(6) �n vederea implementării grupului fiscal se depune la organul fiscal competent o cerere semnată de către reprezentanţii legali ai tuturor membrilor grupului, care să cuprindă următoarele:
a) numele, adresa, obiectul de activitate şi codul de �nregistrare �n scopuri de TVA al fiecărui membru;
b) dovada că membrii sunt �n str�nsă legătură conform alin. (5);
c) numele membrului numit reprezentant.
(7) Organul fiscal competent va lua o decizie oficială prin care să aprobe sau să refuze implementarea grupului fiscal şi va comunica acea decizie reprezentantului grupului, �n termen de 60 de zile de la data primirii documentaţiei complete, respectiv a cererii completate potrivit alin. (6), �nsoţită de documentele justificative.
(8) Implementarea grupului fiscal va intra �n vigoare �n prima zi din cea de-a doua lună următoare datei comunicării deciziei prevăzute la alin. (7).
(9) Reprezentantul grupului va notifica organului fiscal competent oricare dintre următoarele evenimente:
a) �ncetarea opţiunii prevăzute la alin. (1) de a forma un grup fiscal unic, cu cel puţin 30 de zile �nainte de producerea evenimentului;
b) ne�ndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1) - (5), care conduc la anularea tratamentului persoanelor impozabile ca grup fiscal sau a unei persoane ca membru al grupului fiscal, �n termen de 15 zile de la producerea evenimentului care a generat această situaţie;
c) numirea unui alt reprezentant al grupului fiscal cu cel puţin 30 de zile �nainte de producerea evenimentului;
d) părăsirea grupului fiscal de către unul dintre membri, cu cel puţin 30 de zile �nainte de producerea evenimentului;
e) intrarea unui nou membru �n grupul fiscal, cu cel puţin 30 de zile �nainte de producerea evenimentului.
(10) �n situaţiile prevăzute la alin. (9) lit. a) şi b), organul fiscal competent va anula tratamentul persoanelor impozabile ca grup fiscal sau, după caz, al unei persoane ca membru al grupului fiscal, astfel:
a) �n cazul prevăzut la alin. (9) lit. a), de la data de 1 a lunii următoare celei �n care a �ncetat opţiunea;
b) �n cazul prevăzut la alin. (9) lit. b), de la data de 1 a lunii următoare celei �n care s-a produs evenimentul care a generat această situaţie.
(11) �n situaţiile prevăzute la alin. (9) lit. c) - e) organul fiscal competent va lua o decizie oficială �n termen de 30 de zile de la data primirii notificării şi va comunica această decizie reprezentantului. Această decizie va intra �n vigoare din prima zi a lunii următoare celei �n care a fost transmisă reprezentantului. P�nă la intrarea �n vigoare a deciziei, persoanele impozabile care au solicitat părăsirea sau intrarea �n grup a unui membru sunt tratate ca grup fiscal unic format din membri care au depus iniţial opţiunea de a fi trataţi ca grup fiscal unic şi au fost acceptaţi �n acest sens de către organul fiscal competent. �n situaţia �n care se solicită numirea unui alt reprezentant al grupului, organul fiscal competent anulează calitatea reprezentantului grupului fiscal şi �n aceeaşi decizie va aproba numirea unui alt reprezentant propus de membrii grupului.
(12) Organul fiscal competent va putea �n urma verificărilor efectuate:
a) să anuleze tratamentul unei persoane ca membru al unui grup fiscal �n cazul �n care acea persoană nu mai �ntruneşte criteriile de eligibilitate pentru a fi considerată un asemenea membru �n conformitate cu prevederile alin. (1). Această anulare va intra �n vigoare �ncep�nd cu prima zi a lunii următoare celei �n care situaţia a fost constatată de organele fiscale competente;
b) să anuleze tratamentul persoanelor impozabile ca grup fiscal �n cazul �n care acele persoane impozabile nu mai �ntrunesc criteriile de eligibilitate pentru a fi considerate un asemenea grup. Această anulare va intra �n vigoare �ncep�nd cu prima zi a lunii următoare celei �n care situaţia a fost constatată de organele fiscale competente;
(13) De la data implementării grupului fiscal unic conform alin. (8):
a) fiecare membru al grupului fiscal, altul dec�t reprezentantul:
1. va raporta �n decontul de taxă menţionat la art. 156^2 din Codul fiscal orice livrare de bunuri, prestare de servicii, import sau achiziţie intracomunitară de bunuri sau orice altă operaţiune realizată de sau către acesta pe parcursul perioadei fiscale;
2. va trimite decontul său de taxă reprezentantului;
3. nu va plăti nicio taxă datorată şi nu va solicita nicio rambursare conform decontului său de taxă.
b) reprezentantul:
1. va prelua, �n primul decont consolidat, soldurile taxei de plată de la sf�rşitul perioadei fiscale anterioare, neachitate p�nă la data depunerii acestui decont, precum şi soldurile sumei negative a taxei pentru care nu s-a solicitat rambursarea din deconturile de TVA ale membrilor grupului aferente perioadei fiscale anterioare.
2. va raporta �n propriul decont de taxă, menţionat �n art. 156^2 din Codul fiscal, orice livrare de bunuri, prestare de servicii, import sau achiziţie intracomunitară de bunuri sau de servicii, precum şi orice altă operaţiune realizată de sau către acesta pe parcursul perioadei fiscale;
3. va raporta �ntr-un decont consolidat rezultatele din toate deconturile de TVA primite de la alţi membri ai grupului fiscal, precum şi rezultatele din propriul decont de taxă pentru perioada fiscală respectivă;
4. va depune la organul fiscal de care aparţine toate deconturile de taxă ale membrilor, precum şi formularul de decont de taxă consolidat;
5. va plăti sau, după caz, va cere rambursarea taxei care rezultă din decontul de taxă consolidat.
(13) Fiecare membru al grupului fiscal trebuie:
a) să depună declaraţia recapitulativă pentru livrări şi achiziţii intracomunitare menţionată �n art. 156^4 din Codul fiscal, la organul fiscal de care aparţine;
b) să se supună controlului organului fiscal de care aparţine;
c) să răspundă separat şi �n solidar pentru orice taxă datorată de el sau de orice membru al grupului fiscal pentru perioada c�t aparţine respectivului grup fiscal.
(14) Livrările de bunuri şi prestările de servicii realizate de fiecare membru al grupului sunt supuse regimului normal de impozitare prevăzut de titlul VI din Codul fiscal, indiferent dacă sunt realizate către terţi sau către ceilalţi membri ai grupului fiscal.
5. Evidenţa operaţiunilor derulate de asocierile prevăzute la art. 127 alin. (10) din Codul fiscal se realizează potrivit prevederilor pct. 79 alin. (4).
Norme metodologice:
ART. 128
6. (1) �n sensul art. 128 �alin. (1) din Codul fiscal, preluarea de bunuri produse de către o persoană impozabilă pentru a fi folosite �n cursul desfăşurării activităţii sale economice sau pentru continuarea acesteia nu se consideră ca fiind o livrare de bunuri, cu excepţia situaţiei prevăzute la� art. 128 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal. Aceleaşi prevederi se aplică şi prestărilor de servicii.
(2) Valorificarea produselor scoase din rezerva de mobilizare constituie livrare de bunuri �n sensul �art. 128 alin. (1) din Codul fiscal.
(3) �n sensul �art. 128 alin. (2) din Codul fiscal, persoana impozabilă care acţionează �n calitate de comisionar, primind facturi pe numele său de la comitentul v�nzător sau, după caz, de la furnizor şi emiţ�nd facturi pe numele său către comitentul cumpărător ori, după caz, către client, se consideră că acţionează �n nume propriu, dar �n contul comitentului. Comisionarul este considerat din punctul de vedere al taxei cumpărător şi rev�nzător al bunurilor, indiferent dacă acţionează �n contul v�nzătorului sau al cumpărătorului, respectiv se consideră că furnizorul ori, după caz, comitentul v�nzător face o livrare de bunuri către comisionar şi, la r�ndul său, comisionarul face o altă livrare de bunuri către comitentul cumpărător sau, după caz, către client. Dacă, potrivit contractului, comisionarul acţionează �n numele şi �n contul comitentului ca mandatar, dar primeşte şi/sau emite facturi pe numele său, acest fapt �l transformă �n cumpărător rev�nzător din punctul de vedere al taxei.
(4) Prevederile alin. (3) se aplică sub denumirea de structură de comisionar �n cazurile prevăzute la pct. 19 alin. (4).
(5) Bunurile constatate lipsă din gestiune nu sunt considerate livrări de bunuri, fiind aplicabile prevederile art. 148 şi 149 din Codul fiscal şi ale pct. 53 şi 54.
(6) �n sensul �art. 128 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal, transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor �n urma executării silite se consideră livrare de bunuri numai dacă debitorul executat silit este o persoană impozabilă.
(7) Transferul de active prevăzut la �art. 128 alin. (7) din Codul fiscal este un transfer universal de bunuri şi/sau servicii, acestea nemaifiind tratate individual, ci ca un tot unitar la persoana impozabilă cedentă, indiferent dacă este un transfer total sau parţial de active. Se consideră transfer parţial de active, �n sensul �art. 128 alin. (7) din Codul fiscal, transferul tuturor activelor sau al unei părţi din activele investite �ntr-o anumită ramură a activităţii economice, dacă acestea constituie din punct de vedere tehnic o structură independentă, capabilă să efectueze activităţi economice separate, indiferent dacă este realizat ca urmare a v�nzării sau ca urmare a unor operaţiuni precum divizarea, fuziunea ori ca aport �n natură la capitalul unei societăţi. De asemenea, se consideră că transferul parţial are loc şi �n cazul �n care bunurile imobile �n care sunt situate activele transferate de cedent nu sunt �nstrăinate, ci realocate altor ramuri ale activităţii aflate �n uzul cedentului. Simplul transfer al unor active nu garantează posibilitatea continuării unei activităţi economice �n orice situaţie. Pentru ca o operaţiune să poată fi considerată transfer de active, �n sensul �art. 128 alin. (7) din Codul fiscal, primitorul activelor trebuie să intenţioneze să desfăşoare activitatea economică sau partea din activitatea economică care i-a fost transferată, şi nu să lichideze imediat activitatea respectivă şi, după caz, să v�ndă eventualele stocuri. Primitorul activelor are obligaţia să transmită cedentului o declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte �ndeplinirea acestei condiţii. Pentru calificarea unei activităţi ca transfer de active nu este relevant dacă primitorul activelor este autorizat pentru desfăşurarea activităţii care i-a fost transferată sau dacă are �n obiectul de activitate respectiva activitate. �n acest sens a fost pronunţată Hotăr�rea Curţii Europene de Justiţie �n Cazul C-497/01 - Zita Modes.
(8) Persoana impozabilă care este beneficiarul transferului prevăzut la alin. (7) este considerată ca fiind succesorul cedentului, indiferent dacă este �nregistrată �n scopuri de taxă sau nu. Beneficiarul va prelua toate drepturile şi obligaţiile cedentului, inclusiv pe cele privind livrările către sine prevăzute la �art. 128 alin. (4) din Codul fiscal, ajustările deducerii prevăzute la art. 148 şi 149 din Codul fiscal. Dacă beneficiarul transferului este o persoană impozabilă care nu este �nregistrată �n scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal şi nu se va �nregistra �n scopuri de TVA ca urmare a transferului, va trebui să plătească la bugetul de stat suma rezultată ca urmare a ajustărilor conform �art. 128 alin. (4), art. 148, 149 sau 161 din Codul fiscal, după caz, şi să depună �n acest sens declaraţia prevăzută la art. 156^3 alin. (8) din Codul fiscal. Momentul de referinţă pentru determinarea datei de la care �ncepe ajustarea taxei, �n cazul bunurilor de capital, nu este data transferului, ci data obţinerii bunului de către cedent, conform art. 149 sau 161 din Codul fiscal, după caz. Cedentul va trebui să transmită cesionarului o copie de pe registrul bunurilor de capital, dacă acestea sunt obţinute după data aderării. Aplicarea regimului de taxare pentru transferul de active de către persoanele impozabile nu va fi sancţionată de organele de inspecţie fiscală, �n sensul anulării dreptului de deducere a taxei la beneficiar, dacă operaţiunile �n cauză sunt taxabile prin efectul legii sau prin opţiune, cu excepţia situaţiei �n care se constată că tranzacţia a fost taxată �n scopuri fiscale.
(9) �n sensul art. 128 alin. (8) lit. e) din Codul fiscal:
a) se cuprind �n categoria bunurilor acordate �n mod gratuit �n scopul stimulării v�nzărilor bunurile care sunt produse de persoana impozabilă �n vederea v�nzării sau sunt comercializate �n mod obişnuit de către persoana impozabilă, acordate �n mod gratuit clientului, numai �n măsura �n care sunt bunuri de acelaşi fel ca şi cele care sunt, au fost ori vor fi livrate clientului. Atunci c�nd bunurile acordate gratuit �n vederea stimulării v�nzărilor nu sunt produse de persoana impozabilă şi/sau nu sunt bunuri comercializate �n mod obişnuit de persoana impozabilă şi/sau nu sunt de acelaşi fel ca şi cele care sunt ori au fost livrate clientului, acordarea gratuită a acestora nu va fi considerată livrare de bunuri dacă:
1. se poate face dovada obiectivă a faptului că acestea pot fi utilizate de către client �n legătură cu bunurile/serviciile pe care le-a achiziţionat de la respectiva persoană impozabilă; sau
2. bunurile/serviciile sunt furnizate către consumatorul final şi valoarea bunurilor acordate gratuit este mai mică dec�t valoarea bunurilor/serviciilor furnizate acestuia;
b) bunurile acordate �n scop de reclamă cuprind, fără a se limita la acestea, bunurile oferite �n mod gratuit ca mostre �n cadrul campaniilor promoţionale, pentru �ncercarea produselor, pentru demonstraţii la punctele de v�nzare;
c) bunurile acordate �n mod gratuit pentru scopuri legate de desfăşurarea activităţii economice a persoanei impozabile cuprind bunurile oferite cu titlu gratuit, altele dec�t cele prevăzute la lit. a) sau b), pentru care persoana impozabilă poate face dovada că sunt str�ns legate de desfăşurarea activităţii sale economice. �n această categorie se cuprind, fără a se limita la acestea, bunurile pe care persoana impozabilă le acordă gratuit angajaţilor săi şi care sunt legate de desfăşurarea �n condiţii optime a activităţii economice, cum sunt, de exemplu: masa caldă pentru mineri, echipamentul de protecţie şi uniformele de lucru, pentru contravaloarea care nu este suportată de angajaţi, materiale igienico-sanitare �n vederea prevenirii �mbolnăvirilor. Nu se �ncadrează �n această categorie orice gratuităţi acordate propriilor angajaţi sau altor persoane, dacă nu există nicio legătură cu desfăşurarea �n condiţii optime a activităţii economice, cum sunt: cotele gratuite de energie electrică acordate persoanelor pensionate din sectorul energiei electrice, abonamentele de transport acordate gratuit pentru diverse categorii de persoane şi altele de aceeaşi natură.
(10) �n sensul �art. 128 alin. (8) lit. f) din Codul fiscal:
a) bunurile de mică valoare acordate gratuit �n cadrul acţiunilor de protocol nu sunt considerate livrări de bunuri dacă valoarea fiecărui cadou oferit este mai mică sau egală cu plafonul de 100 lei. Cadoul cuprinde unul sau mai multe bunuri oferite gratuit. �n situaţia �n care persoana impozabilă a oferit şi cadouri care depăşesc individual plafonul de 100 lei, �nsumează valoarea depăşirilor de plafon aferente unei perioade fiscale, care constituie livrare de bunuri cu plată şi colectează taxa, dacă s-a exercitat dreptul de deducere a taxei aferente achiziţiei bunurilor respective. Se consideră că livrarea de bunuri are loc �n ultima zi lucrătoare a perioadei fiscale �n care au fost acordate bunurile gratuit şi a fost depăşit plafonul. Baza impozabilă, respectiv valoarea depăşirilor de plafon, şi taxa colectată aferentă se �nscriu �n autofactura prevăzută la art. 155 alin. (7) din Codul fiscal care se include �n decontul �ntocmit pentru perioada fiscală �n care persoana impozabilă a acordat bunurile gratuit �n cadrul acţiunilor de protocol şi a depăşit plafonul. Pentru bunurile/serviciile acordate gratuit �n cadrul acţiunilor de protocol �n cursul anului 2012 se aplică prevederile legale �n vigoare �n anul 2012, inclusiv �n ceea ce priveşte modul de determinare a depăşirii plafonului şi a perioadei fiscale �n care se colectează TVA aferente acestei depăşiri;
b) bunurile acordate gratuit �n cadrul acţiunilor de sponsorizare sau mecenat nu sunt considerate livrări de bunuri dacă valoarea totală �n cursul unui an calendaristic se �ncadrează �n limita a 3 la mie din cifra de afaceri constituită din operaţiuni taxabile, scutite cu sau fără drept de deducere, precum şi din operaţiuni pentru care locul livrării/prestării este considerat a fi �n străinătate potrivit prevederilor art. 132 şi 133 din Codul fiscal. �ncadrarea �n plafon se determină pe baza datelor raportate prin deconturile de taxă depuse pentru un an calendaristic. Nu se iau �n calcul pentru �ncadrarea �n aceste plafoane sponsorizările şi acţiunile de mecenat, acordate �n numerar, şi nici bunurile pentru care taxa nu a fost dedusă. Depăşirea plafoanelor constituie livrare de bunuri cu plată, respectiv se colectează taxa. Taxa colectată aferentă depăşirii se include �n decontul �ntocmit pentru ultima perioadă fiscală a anului respectiv. Pentru bunurile/serviciile acordate gratuit �n cadrul acţiunilor de sponsorizare şi mecenat �n cursul anului 2012 se aplică prevederile legale �n vigoare �n anul 2012, inclusiv �n ceea ce priveşte modul de determinare a depăşirii plafonului şi a perioadei fiscale �n care se colectează TVA aferente acestei depăşiri.
(11) �n sensul �art. 128 alin. (10) din Codul fiscal, transferul este o operaţiune asimilată unei livrări intracomunitare cu plată de bunuri, fiind obligatoriu să fie respectate toate condiţiile şi regulile aferente livrărilor intracomunitare, inclusiv cele referitoare la scutirea de taxă. Caracteristic acestei operaţiuni este faptul că �n momentul expedierii bunurilor dintr-un stat membru �n alt stat membru acestea nu fac obiectul unei livrări �n sensul �art. 128 alin. (1) din Codul fiscal şi, pe cale de consecinţă, aceeaşi persoană impozabilă care declară transferul �n statul membru unde �ncepe transportul bunurilor va declara şi achiziţia intracomunitară asimilată �n statul membru �n care aceasta are loc. Exemple de transferuri: transportul �n alt stat membru de bunuri importate �n Rom�nia, efectuat de persoana care a realizat importul, �n lipsa unei tranzacţii �n momentul expedierii, transportul/expedierea de bunuri mobile corporale din Rom�nia �n alt stat membru �n vederea constituirii unui stoc care urmează a fi v�ndut �n respectivul stat membru, transportul de bunuri �n alt stat membru �n vederea �ncorporării �ntr-un bun mobil sau imobil �n respectivul stat membru �n situaţia �n care persoana respectivă prestează servicii �n respectivul stat membru, transportul/expedierea unui bun mobil corporal din Rom�nia �n alt stat �n vederea reparării şi care, ulterior, nu se mai �ntoarce �n Rom�nia, situaţie �n care nontransferul iniţial devine transfer.
(12) Nontransferul cuprinde şi expedierea sau transportul de produse accizabile din Rom�nia �n alt stat membru de către persoana impozabilă sau de altă persoană �n contul său, �n vederea efectuării unei v�nzări la distanţă către persoane neimpozabile din acel stat membru, altele dec�t persoanele juridice neimpozabile.
(13) Furnizarea de programe informatice software standard pe dischetă sau pe un alt purtător de date, �nsoţită de licenţă obişnuită care interzice copierea şi distribuirea acestora şi care permite doar instalarea lor, constituie livrare de bunuri conform �art. 128 din Codul fiscal. Programele informatice software standard reprezintă orice software produs ca un bun de folosinţă generală care conţine date pre�nregistrate, este comercializat ca atare şi, după instalare şi eventual o perioadă scurtă de training, poate fi utilizat �n mod independent de către clienţi �n formatul standard pentru aceleaşi aplicaţii şi funcţii.
(14) Procesarea fotografiilor digitale constituie:
a) livrare de bunuri, �n sensul �art. 128 din Codul fiscal, �n măsura �n care se limitează la reproducerea fotografiilor pe suporturi, dreptul de a dispune de acestea fiind transferat de la procesator la clientul care a comandat copiile după original;
b) prestare de servicii, �n sensul art. 129 din Codul fiscal, atunci c�nd procesarea este �nsoţită de prestări de servicii complementare care pot avea, ţin�nd seama de importanţa pe care o au pentru client, de timpul necesar pentru executarea lor, de tratamentul necesar pentru documentele originale şi de partea din costul total pe care o reprezintă aceste prestări de servicii, un caracter predominant �n raport cu operaţiunea de livrare de bunuri, astfel �nc�t acestea să constituie un scop �n sine pentru client.
Norme metodologice:
ART. 129
7. (1) �n sensul art. 129 alin. (1) din Codul fiscal, atunci c�nd nu există un contract de comision sau intermediere �ntre părţi şi nu se refacturează cheltuielile conform pct. 19 alin. (4), dar pentru aceeaşi prestare de servicii intervin mai multe persoane impozabile care acţionează �n nume propriu, prin tranzacţii succesive, se consideră că fiecare persoană a primit şi a prestat �n nume propriu serviciul respectiv. Fiecare tranzacţie se consideră o prestare separată şi se impozitează distinct, chiar dacă serviciul respectiv este prestat direct către beneficiarul final.
(2) Normele metodologice prevăzute la pct. 6 alin. (3) şi (4) se aplică �n mod corespunzător şi pentru prestările de servicii prevăzute la art. 129 alin. (2) din Codul fiscal.
(3) Transmiterea folosinţei bunurilor �n cadrul unui contract de leasing este considerată prestare de servicii conform art. 129 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal. La sf�rşitul perioadei de leasing, dacă locatorul/ finanţatorul transferă locatarului/ utilizatorului dreptul de proprietate asupra bunului, la solicitarea acestuia, operaţiunea reprezintă o livrare de bunuri pentru valoarea la care se face transferul. Se consideră a fi sf�rşitul perioadei de leasing şi data la care locatorul/ finanţatorul transferă locatarului/ utilizatorului dreptul de proprietate asupra bunului �nainte de sf�rşitul perioadei de leasing, situaţie �n care valoarea de transfer va cuprinde şi suma ratelor care nu au mai ajuns la scadenţă, inclusiv toate cheltuielile accesorii facturate odată cu rata de leasing. Dacă transferul dreptului de proprietate asupra bunului către locatar/utilizator se realizează �nainte de derularea a 12 luni consecutive de la data �nceperii contractului de leasing, se consideră că nu a mai avut loc o operaţiune de leasing, ci o livrare de bunuri la data la care bunul a fost pus la dispoziţia locatarului/ utilizatorului. Dacă �n cursul derulării unui contract de leasing financiar intervine o cesiune �ntre utilizatori cu acceptul locatorului/ finanţatorului sau o cesiune a contractului de leasing financiar prin care se schimbă locatorul/finanţatorul, operaţiunea nu constituie livrare de bunuri, consider�ndu-se că persoana care preia contractul de leasing continuă persoana cedentului. Operaţiunea este considerată �n continuare prestare de servicii, persoana care preia contractul de leasing av�nd aceleaşi obligaţii ca şi cedentul �n ceea ce priveşte taxa.
(4) Este considerată prestare de servicii, conform art. 129 alin. (3) lit. e) din Codul fiscal, intermedierea efectuată de o persoană care acţionează �n numele şi �n contul altei persoane atunci c�nd intervine �ntr-o livrare de bunuri sau o prestare de servicii. �n sensul prezentelor norme, intermediarul care acţionează �n numele şi �n contul altei persoane este persoana care acţionează �n calitate de mandatar potrivit Codului civil. �n cazul �n care mandatarul intermediază livrări de bunuri sau prestări de servicii, furnizorul/prestatorul efectuează livrarea de bunuri/prestarea de servicii către beneficiar, pentru care emite factura direct pe numele beneficiarului, iar mandatarul efectuează o prestare de servicii, pentru care �ntocmeşte factura de comision care reprezintă contravaloarea serviciului de intermediere prestat către mandant, respectiv către beneficiar sau, după caz, către furnizor/prestator.
(5) Emiterea de către mandatar a unei facturi �n numele său către cumpărător, pentru livrarea de bunuri intermediată, este suficientă pentru a-l transforma �n cumpărător rev�nzător din punctul de vedere al taxei pe valoarea adăugată, astfel cum este prevăzut la pct. 6 alin. (3). De asemenea, mandatarul devine din punctul de vedere al taxei pe valoarea adăugată un cumpărător rev�nzător, dacă primeşte de la v�nzător o factură �ntocmită pe numele său. Aceleaşi prevederi se aplică şi �n cazul �n care mandatarul intermediază o prestare de servicii.
(6) �n sensul art. 129 alin. (4) din Codul fiscal, nu sunt asimilate unei prestări de servicii efectuate cu plată utilizarea bunurilor, altele dec�t bunurile de capital, care fac parte din activele folosite �n cadrul activităţii economice a persoanei impozabile pentru a fi puse la dispoziţie �n vederea utilizării �n mod gratuit altor persoane, precum şi prestarea de servicii �n mod gratuit, pentru scopuri legate de desfăşurarea activităţii sale economice. Sunt asimilate unei prestări de servicii efectuate cu plată utilizarea bunurilor care fac parte din activele folosite �n cadrul activităţii economice a persoanei impozabile �n folosul propriu sau serviciile prestate �n mod gratuit de către persoana impozabilă pentru uzul propriu, dacă taxa pentru bunurile respective a fost dedusă total sau parţial, cu excepţia bunurilor a căror achiziţie face obiectul limitării la 50% a dreptului de deducere potrivit prevederilor art. 145^1 din Codul fiscal. De exemplu, o societate comercială care produce frigidere pe care le pune la dispoziţia grădiniţei de copii organizate �n cadrul societăţii comerciale se consideră că utilizează �n folosul propriu bunurile respective, pentru alte scopuri dec�t desfăşurarea activităţii sale economice.
(7) �n sensul art. 129 alin. (5) lit. a) din Codul fiscal, nu constituie prestare de servicii efectuată cu plată utilizarea bunurilor care fac parte din activele folosite �n cadrul activităţii economice a persoanei impozabile sau prestarea de servicii �n mod gratuit �n cadrul acţiunilor de protocol �n măsura �n care acţiunile de protocol sunt realizate �n scopuri legate de activitatea economică a persoanei impozabile, nefiind aplicabil plafonul prevăzut la pct. 6 alin. (10) lit. a). Prevederile pct. 6 alin. (10) lit. b) se aplică �n mod corespunzător pentru utilizarea bunurilor care fac parte din activele folosite �n cadrul activităţii economice a persoanei impozabile sau pentru prestarea de servicii �n mod gratuit �n cadrul acţiunilor de sponsorizare sau mecenat.
(8) Prevederile pct. 6 alin. (9) se aplică corespunzător şi pentru operaţiunile prevăzute la art. 129 alin. (5) lit. b) din Codul fiscal.
(9) Prevederile pct. 6 alin. (7) şi (8) se aplică corespunzător şi pentru prevederile art. 129 alin. (7) din Codul fiscal.
(10) Transferul cu plată al unui sportiv de la un club sportiv la un alt club sportiv este considerat o prestare de servicii cu plată �n sensul art. 129 din Codul fiscal. Sumele plătite drept compensaţie pentru �ncetarea contractului sau drept penalităţi pentru ne�ndeplinirea unor obligaţii prevăzute de părţile contractante nu sunt considerate prestări de servicii efectuate cu plată.
(11) �n sensul art. 129 din Codul fiscal, sunt considerate prestări de servicii următoarele:
a) furnizarea de programe informatice software standard prin internet sau prin orice altă reţea electronică şi care este �n principal automatizată, necesit�nd intervenţie umană minimă, fiind un serviciu furnizat pe cale electronică, conform art. 125^1 alin. (1) pct. 26 din Codul fiscal;
b) furnizarea de licenţe �n cadrul unui contract de licenţă privind programele informatice software, care permite clientului instalarea programului software pe diverse staţii de lucru, �mpreună cu furnizarea de programe software standard pe dischetă sau pe un alt purtător de date, conform art. 129 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal;
c) furnizarea de programe informatice software personalizate, chiar şi �n cazul �n care programul software este furnizat pe dischetă sau pe un alt purtător de date. Programul software personalizat reprezintă orice program software creat sau adaptat nevoilor specifice ale clienţilor, conform cerinţelor exprimate de aceştia.
ART. 127 alin. 3.
7^1. �n sensul art. 127 alin. (3) din Codul fiscal, se consideră că nu acţionează de o manieră independentă persoana care desfășoară o activitate dependentă potrivit art. 7 din Codul fiscal.
Norme metodologice:
ART. 130
8. (1) Operaţiunile prevăzute la art. 130 din Codul fiscal, includ orice livrări de bunuri/prestări de servicii a căror plată se realizează printr-o altă livrare/prestare, precum:
a) plata prin produse agricole, care constituie livrare de bunuri, a serviciului de prelucrare/obţinere a produselor agricole;
b) plata prin produse agricole, care constituie livrare de bunuri, a arendei, care constituie o prestare de servicii.
(2) Fiecare operaţiune din cadrul schimbului este tratată separat aplic�ndu-se prevederile prezentului titlu �n funcţie de calitatea persoanei care realizează operaţiunea, cotele şi regulile aplicabile fiecărei operaţiuni �n parte.
Norme metodologice:
ART. 130^1
9. (1) ART. 130^1 alin. (1) din Codul fiscal, este definiţia "�n oglindă" a definiţiei livrării intracomunitare de bunuri prevăzută la art. 128 alin. (9) din Codul fiscal, respectiv dacă �n statul membru din care �ncepe expedierea sau transportul bunurilor are loc o livrare intracomunitară de bunuri, �ntr-un alt stat membru are loc o achiziţie intracomunitară de bunuri �n funcţie de locul acestei operaţiuni stabilit conform prevederilor de la art. 132^1 din Codul fiscal.
(2) Prevederea de la art. 130^1 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal este prevederea "�n oglindă" a celei de la art. 128 alin. (10) din Codul fiscal, cu privire la transferul bunurilor din Rom�nia �ntr-un alt stat membru. Atunci c�nd un bun intră �n Rom�nia �n aceste condiţii, persoana impozabilă trebuie să analizeze dacă din punct de vedere al legislaţiei rom�ne operaţiunea ar fi constituit un transfer de bunuri dacă operaţiunea s-ar fi realizat din Rom�nia �n alt stat membru. �n acest caz, transferul bunurilor din alt stat membru �n Rom�nia dă naştere unei operaţiuni asimilate unei achiziţii intracomunitare cu plată. Tratarea acestor transferuri ca şi achiziţii intracomunitare nu depinde de tratamentul aplicat pentru acelaşi transfer �n statul membru de origine.
(3) Prevederile art. 130^1 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal se aplică bunurilor achiziţionate de forţele armate rom�ne �n alt stat membru, �n situaţia �n care aceste bunuri, după ce au fost folosite de forţele armate, sunt expediate �n Rom�nia.
(4) �n sensul art. 130^1 alin. (3) din Codul fiscal este considerată a fi efectuată cu plată achiziţia intracomunitară de bunuri a căror livrare �n ţară ar fi fost asimilată unei livrări de bunuri cu plată.
(5) Conform art. 130^1 alin. (4) din Codul fiscal, dacă o persoană juridică neimpozabilă din Rom�nia importă bunuri �n alt stat membru, pe care apoi le transportă/expediază �n Rom�nia, operaţiunea respectivă este asimilată unei achiziţii intracomunitare cu plată �n Rom�nia, chiar dacă taxa aferentă importului a fost plătită �n statul membru de import. �n temeiul dovezii achitării taxei aferente achiziţiei intracomunitare �n Rom�nia, persoana juridică neimpozabilă poate solicita statului membru de import restituirea taxei achitate pentru import. �n cazul invers, c�nd o persoană juridică neimpozabilă stabilită �n alt stat membru, importă bunuri �n Rom�nia, pe care apoi le transportă/expediază �n alt stat membru, poate solicita �n Rom�nia restituirea taxei achitate pentru importul respectiv, dacă face dovada că achiziţia intracomunitară a bunurilor a fost supusă taxei �n celălalt stat membru.
(6) Nu este asimilată unei achiziţii intracomunitare efectuate cu plată, utilizarea �n Rom�nia de către o persoană impozabilă �n vederea efectuării unei v�nzări la distanţă către persoane neimpozabile din Rom�nia, altele dec�t persoanele juridice neimpozabile, de produse accizabile transportate sau expediate din alt stat membru de persoana impozabilă sau de altă persoană, �n numele acesteia
Norme metodologice:
ART. 132
10.
(1) �n sensul art. 132 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, bunurile sunt considerate a fi transportate de furnizor, de cumpărător sau de un terţ care acţionează �n numele și �n contul unuia dintre aceștia, dacă transportul este �n sarcina furnizorului sau a cumpărătorului.
Terţa persoană care realizează transportul �n numele și �n contul furnizorului sau al cumpărătorului este transportatorul sau orice altă persoană care intervine �n numele și �n contul furnizorului ori al cumpărătorului �n realizarea serviciului de transport.
(2) Prevederile art. 132 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal nu se aplică �n situaţia �n care cumpărătorul a optat pentru calitatea de importator al bunurilor conform prevederilor pct. 59 alin. (1)lit. b).
(3) Conform art. 132 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal, locul livrării este locul unde bunurile sunt puse la dispoziţia cumpărătorului, �n cazul �n care bunurile nu sunt transportate sau expediate. �n categoria bunurilor care nu sunt transportate sau expediate se cuprind bunurile imobile, precum și orice alte bunuri mobile corporale care, deși sunt livrate, �ntre v�nzător și cumpărător nu există relaţie de transport.
Exemplu: o persoană impozabilă A stabilită �n Rom�nia livrează bunuri unei alte persoane impozabile B stabilite �n alt stat membru sau �n Rom�nia. Bunurile sunt transportate direct la C, o altă persoană, care cumpără bunurile de la B.
�n primul caz persoana obligată să realizeze transportul este A sau B. Pe relaţia A�B se consideră o livrare cu transport, iar pe relaţia B�C se consideră o livrare fără transport.
�n al doilea caz, dacă persoana obligată să realizeze transportul este C, pe relaţia A�B se consideră o livrare fără transport, locul livrării fiind locul unde bunurile sunt puse la dispoziţia lui B, iar �n relaţia B�C se consideră o livrare cu transport, locul livrării fiind locul unde �ncepe transportul, respectiv �n statul membru al furnizorului A, unde se află bunurile atunci c�nd �ncepe transportul.
11.
(1) �n sensul art. 132 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, echivalentul �n lei al plafonului de 35.000 de euro pentru v�nzările la distanţă se stabilește pe baza cursului valutar de schimb comunicat de Banca Naţională a Rom�niei la data aderării și se rotunjește la cifra miilor. Rotunjirea se face prin majorare, c�nd cifra sutelor este egală cu sau mai mare dec�t 5, și prin reducere, c�nd cifra sutelor este mai mică dec�t 5, prin urmare plafonul este de 118.000 lei.
(2) �n cazul �n care v�nzările la distanţă efectuate de un furnizor dintr-un anumit stat membru �n Rom�nia depășesc plafonul prevăzut la alin. (1), se consideră că toate v�nzările la distanţă efectuate de furnizor din acel stat membru �n Rom�nia au loc �n Rom�nia pe perioada rămasă din anul calendaristic �n care s-a depășit plafonul și pentru anul calendaristic următor.
Persoana obligată la plata taxei este furnizorul din alt stat membru, potrivit art. 150 alin. (1) din Codul fiscal, care trebuie să se �nregistreze �n Rom�nia �n scopuri de TVA, conform art. 153 din Codul fiscal, la depășirea plafonului calculat conform alin. (4) și (5). �nregistrarea răm�ne valabilă p�nă la data de 31decembrie a anului calendaristic următor celui �n care furnizorul a depășit plafonul pentru v�nzări la distanţă �n Rom�nia, cu excepţia situaţiei prevăzute la alin. (3).
(3) �n cazul �n care plafonul prevăzut la alin. (1) este depășit și �n anul calendaristic următor, se aplică prevederile alin. (2) referitoare la locul acestor v�nzări.(
4) La calculul plafonului prevăzut la alin. (1) se iau �n considerare:
a) valoarea tuturor v�nzărilor la distanţă efectuate de un furnizor dintr-un anumit stat membru �n Rom�nia, inclusiv valoarea v�nzărilor de bunuri care au fost livrate dintr-un teritoriu terţ și care sunt considerate că au fost livrate �n Rom�nia din statul membru de import, �n conformitate cu prevederile art. 132 alin. (8) din Codul fiscal;
b) valoarea v�nzării la distanţă ce conduce la depășirea plafonului.
(5) La calculul plafonului prevăzut la alin. (1) nu se iau �n considerare:
a) valoarea v�nzărilor la distanţă de bunuri accizabile;
b) valoarea oricărei livrări intracomunitare de mijloace de transport noi;
c) valoarea oricărei livrări de bunuri cu instalare sau montare, efectuată �n Rom�nia de către furnizor sau de altă persoană �n numele acestuia, conform art. 132 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal;
d) valoarea oricărei livrări efectuate de furnizor �n statul membru de plecare �n cadrul tranzacţiei supuse regimului special al marjei profitului pentru bunuri second-hand, opere de artă, obiecte de colecţie și antichităţi, prevăzute la art. 152^2 din Codul fiscal;
e) valoarea oricărei livrări de gaz printr-un sistem de gaze naturale situat pe teritoriul Comunităţii sau prin orice reţea conectată la un astfel de sistem, de energie electrică, de energie termică sau agent frigorific prin intermediul reţelelor de �ncălzire ori de răcire, conform art. 132 alin. (1) lit. e) și f) din Codul fiscal.
(6) Furnizorul unei v�nzări la distanţă �n Rom�nia poate opta �n statul membru �n care este stabilit să schimbe locul livrării �n Rom�nia pentru toate v�nzările sale la distanţă din acel stat membru �n Rom�nia.
Opţiunea se comunică și organelor fiscale competente din Rom�nia printr-o scrisoare recomandată �n care furnizorul va specifica data de la care intenţionează să aplice opţiunea.
Persoana obligată la plata taxei este furnizorul din alt stat membru, potrivit art. 150 alin. (1) din Codul fiscal, care trebuie să se �nregistreze �n Rom�nia �n scopuri de TVA, conform art. 153 din Codul fiscal, �nainte de prima livrare care va fi realizată ulterior exprimării opţiunii. �nregistrarea ca urmare a opţiunii răm�ne valabilă p�nă la data de 31 decembrie a celui de-al doilea an calendaristic următor celui �n care furnizorul și-a exercitat opţiunea, cu excepţia situaţiei prevăzute la alin. (7).
(7) Dacă plafonul prevăzut la alin. (1) este depășit �n cel de-al doilea an calendaristic consecutiv prevăzut la alin. (6), se aplică prevederile alin. (2)�(5) �n privinţa locului pentru v�nzările la distanţă �n Rom�nia.
(8) V�nzarea la distanţă are loc �ntr-un stat membru, altul dec�t Rom�nia, conform art. 132 alin. (5) din Codul fiscal, dacă valoarea totală a v�nzărilor la distanţă efectuate de furnizorul din Rom�nia depășește plafonul v�nzărilor la distanţă stabilit de statul membru de destinaţie, care poate să difere de cel stabilit la alin. (1), valabil pentru Rom�nia, sau �n cazul �n care furnizorul și-a exercitat opţiunea prevăzută la alin. (6).
Plafonul pentru v�nzări la distanţă se calculează pe fiecare an calendaristic.
�n sensul art. 132 alin. (5) din Codul fiscal, persoanele din alt stat membru care nu comunică furnizorului din Rom�nia un cod valabil de �nregistrare �n scopuri de TVA sunt persoanele care beneficiază �n statul lor membru de derogarea prevăzută la art. 3 alin. (2) din Directiva 112, al cărei echivalent �n Codul fiscal este art. 126 alin. (4).
(9) �n cazul �n care furnizorul depășește plafonul pentru v�nzări la distanţă stabilit de statul membru de destinaţie, se consideră că toate v�nzările la distanţă efectuate de furnizorul din Rom�nia �n statul membru de destinaţie au loc �n acel stat membru pentru perioada rămasă din anul calendaristic �n care s-a depășit plafonul și pentru anul calendaristic următor. Dacă se depășește plafonul și �n anul următor, se aplică aceleași reguli referitoare la locul acestor v�nzări.
Furnizorii trebuie să comunice printr-o scrisoare recomandată transmisă către organul fiscal competent din Rom�nia, �n termen de 30 de zile de la data �nregistrării �n alt stat membru, pentru v�nzări la distanţă ca urmare a depășirii plafonului pentru v�nzări la distanţă din alt stat membru, locul acestor livrări nemaifiind �n Rom�nia, ci �n statul membru �n care s-a depășit plafonul.
(10) La calculul plafonului pentru v�nzări la distanţă realizate de furnizori din Rom�nia �n alt stat membru se iau �n considerare:
a) valoarea tuturor v�nzărilor la distanţă efectuate de un furnizor din Rom�nia către un anumit stat membru, inclusiv valoarea v�nzărilor de bunuri expediate dintr-un teritoriu terţ și importate �n Rom�nia, care se consideră că au fost expediate din Rom�nia, �n condiţiile art. 132 alin. (8) din Codul fiscal;
b) valoarea v�nzării care conduce la depășirea plafonului �n celălalt stat membru.
(11) La calculul plafonului pentru v�nzări la distanţă realizate de furnizori din Rom�nia �n alt stat membru nu se iau �n considerare:
a) valoarea v�nzărilor la distanţă de bunuri accizabile;
b) valoarea oricărei livrări intracomunitare de mijloace de transport noi;
c) valoarea livrărilor de bunuri cu instalare, efectuate �n alt stat membru de către furnizor sau de altă persoană �n numele acestuia;
d) valoarea oricărei livrări efectuate de un furnizor din Rom�nia �n cadrul unei tranzacţii supuse regimului special al marjei profitului pentru bunuri second-hand, opere de artă, obiecte de colecţie și antichităţi, conform art. 152^2 din Codul fiscal;
e) valoarea oricărei livrări de gaz printr-un sistem de gaze naturale situat pe teritoriul Comunităţii sau prin orice reţea conectată la un astfel de sistem, de energie electrică, de energie termică sau agent frigorific, prin intermediul reţelelor de �ncălzire ori de răcire.
(12) Furnizorul poate opta să schimbe locul livrării �ntr-un alt stat membru pentru toate v�nzările sale la distanţă efectuate din Rom�nia către acel stat membru. Opţiunea se comunică printr-o scrisoare recomandată transmisă către organul fiscal competent din Rom�nia și se exercită de la data trimiterii scrisorii recomandate, răm�n�nd valabilă p�nă la data de 31 decembrie a celui de-al doilea an calendaristic următor celui �n care furnizorul și-a exercitat opţiunea, cu excepţia situaţiei prevăzute la alin. (13).
(13) Dacă plafonul pentru v�nzări la distanţă realizate de furnizori din Rom�nia �n alt stat membru este depășit și �n cel de-al doilea an calendaristic consecutiv prevăzut la alin. (12), se aplică prevederile alin. (9)�(11) pentru locul v�nzărilor la distanţă �n celălalt stat membru.
Norme metodologice:
ART. 132^1
12. (1) Conform art. 132^1 alin. (1) din Codul fiscal, locul unei achiziţii intracomunitare de bunuri este �ntotdeauna �n statul membru �n care se �ncheie expedierea sau transportul bunurilor. �n cazul �n care, conform art. 132 alin. (2) din Codul fiscal, cumpărătorul furnizează un cod de �nregistrare �n scopuri de TVA dintr-un alt stat membru, dec�t cel �n care se �ncheie expedierea sau transportul bunurilor, se aplică reţeaua de siguranţă, respectiv achiziţia intracomunitară se consideră că are loc şi �n statul membru care a furnizat codul de �nregistrare �n scopuri de TVA şi �n statul membru �n care se �ncheie expedierea sau transportul bunurilor.
(2) �n sensul art. 132^1 alin. (3) din Codul fiscal, dacă cumpărătorul face dovada că a supus la plata taxei achiziţia intracomunitară şi �n statul membru �n care se �ncheie expedierea sau transportul bunurilor şi �n statul membru care a furnizat un cod de �nregistrare �n scopuri de TVA, acesta poate solicita restituirea taxei achitate �n statul membru care a furnizat codul de �nregistrare �n scopuri de TVA. Restituirea taxei aferente achiziţiei intracomunitare se realizează astfel:
a) �n cazul persoanelor �nregistrate �n scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, prin �nregistrarea cu semnul minus �n decontul de taxă prevăzut la art. 156^2 din Codul fiscal a achiziţiei intracomunitare şi a taxei aferente;
b) �n cazul persoanelor �nregistrate �n scopuri de TVA conform art. 153^1 din Codul fiscal, restituirea taxei se realizează conform normelor procedurale �n vigoare.
Exemplu: o persoană impozabilă din Rom�nia �nregistrată �n scopuri de TVA conform art. 153 sau art. 153^1 din Codul fiscal, achiziţionează �n Ungaria (locul unde se �ncheie transportul bunurilor) bunuri livrate din Franţa. Persoana respectivă nu este �nregistrată �n Ungaria �n scopuri de TVA, dar comunică furnizorului din Franţa codul său de �nregistrare �n scopuri de TVA din Rom�nia, pentru a beneficia de scutirea de taxă aferentă livrării intracomunitare realizată de furnizorul din Franţa. După �nregistrarea �n scopuri de TVA �n Ungaria şi plata TVA aferentă achiziţiei intracomunitare conform art. 132^1 alin. (1) din Codul fiscal, persoana respectivă poate solicita restituirea taxei plătite �n Rom�nia aferente achiziţiei intracomunitare, care a avut loc şi �n Rom�nia conform art. 132^1 alin. (2) din Codul fiscal.
(3) �n conformitate cu prevederile art. 132^1 alin. (4) din Codul fiscal, �n cazul �n care p�nă la data la care intervine exigibilitatea taxei pentru achiziţia intracomunitară efectuată �n statul membru care a atribuit codul de �nregistrare �n scopuri de TVA, conform art. 132^1 alin. (2) din Codul fiscal, persoana impozabilă face dovada că achiziţia intracomunitară a fost supusă la plata TVA �n statul membru unde se �ncheie expedierea sau transportul bunurilor, nu se mai aplică prevederile art. 132^1 alin. (2) din Codul fiscal.
(4) Obligaţiile părţilor implicate �n operaţiuni triunghiulare prevăzute la art. 132^1 alin. (5) din Codul fiscal sunt cele stabilite la pct. 2 alin. (13) - (14)."
Norme metodologice:
ART. 133
13. (1) Pentru stabilirea locului prestării serviciilor potrivit prevederilor art. 133 �alin. (2) şi (3) din Codul fiscal, se are �n vedere noţiunea de persoană impozabilă, astfel cum este aceasta definită din punctul de vedere al taxei pe valoarea adăugată. Identificarea altor elemente, cum ar fi faptul că persoana impozabilă realizează operaţiuni scutite de taxa pe valoarea adăugată sau că aceasta aplică regimul special de scutire pentru �ntreprinderi mici, nu influenţează modul �n care regulile care guvernează locul prestării se aplică atunci c�nd persoana impozabilă prestează sau primeşte servicii. Regulile prevăzute la �art. 133 �alin. (2) sau (3) din Codul fiscal se aplică numai �n situaţia �n care serviciile nu se pot �ncadra �n niciuna dintre excepţiile prevăzute la �art. 133 �alin. (4), (5), (7) şi (8) din Codul fiscal. Dacă serviciile pot fi �ncadrate �n una dintre excepţiile prevăzute la �art. 133 �alin. (4), (5), (7) şi (8), �ntotdeauna excepţia prevalează, nemaifiind aplicabile regulile generale stabilite la �art. 133 alin. (2) şi (3).
(2) Locul de prestare a serviciilor către o persoană juridică neimpozabilă se determină conform �art. 133 alin. (3) - (5) din Codul fiscal, cu excepţia situaţiei �n care respectiva persoană este deja �nregistrată �n scopuri de TVA pentru achiziţii intracomunitare conform art. 153^1 din Codul fiscal sau, pentru alte operaţiuni, conform art. 153 din Codul fiscal ori conform echivalentului acestor articole din legislaţia altui stat membru. �n această situaţie, locul prestării serviciilor către persoana juridică neimpozabilă se determină, ca regulă generală, conform �art. 133 alin. (2) din Codul fiscal.
(3) Pentru a se califica drept sediu fix al unei persoane impozabile, gradul de permanenţă şi structura acestuia �n ceea ce priveşte resursele tehnice şi umane trebuie să fie suficiente pentru a efectua regulat prestări de servicii impozabile, �n cazul sediului fix de la care sunt prestate servicii conform �art. 133 alin. (3) din Codul fiscal, sau pentru a fi capabil să primească şi să utilizeze serviciile respective, �n cazul sediului fix către care sunt furnizate servicii, conform �art. 133 alin. (2) din Codul fiscal.
(4) �n situaţia �n care un prestator stabilit �n Rom�nia furnizează servicii care intră sub incidenţa �art. 133 alin. (2) din Codul fiscal către:
a) o persoană impozabilă care are sediul activităţii economice �n afara Rom�niei, dar este stabilită �n Rom�nia prin sediu/sedii fix/fixe, se va considera că locul prestării serviciilor este locul �n care beneficiarul şi-a stabilit sediul activităţii sale economice sau, după caz, un sediu fix situat �n alt stat, dacă beneficiarul poate prezenta dovezi suficiente prestatorului pentru a demonstra că aceste servicii au fost prestate către sediul activităţii sale economice sau către un sediu fix stabilit �n alt stat, şi nu către sediul/sediile fix/fixe din Rom�nia;
b) o persoană impozabilă care are sediul activităţii economice �n Rom�nia, dar este stabilită �n afara Rom�niei prin sediu/sedii fix/fixe, se va considera că locul prestării serviciilor este sediul fix către care serviciile sunt prestate, dacă beneficiarul poate prezenta dovezi suficiente prestatorului pentru a demonstra că aceste servicii nu au fost prestate către sediul activităţii economice din Rom�nia, ci către sediul/sediile fix/fixe din afara Rom�niei. Dovezile pe care beneficiarul poate să le prezinte pentru a demonstra că serviciile sunt �n fapt prestate către sediul activităţii sale economice sau către un sediu fix pot consta �n: contractul şi/sau formularul de comandă care identifică sediul care primeşte serviciile, faptul că sediul respectiv este entitatea care plăteşte pentru serviciile respective sau costul serviciilor este �n fapt suportat de respectiva entitate, natura serviciilor permite identificarea, �n mod particular, a sediului/sediilor către care serviciul este prestat, orice alte informaţii relevante pentru stabilirea locului prestării.
(5) �n cazul serviciilor care intră sub incidenţa �art. 133 alin. (2) din Codul fiscal, prestate de o persoană impozabilă nestabilită �n Rom�nia către o persoană impozabilă care are sediul activităţii economice �n Rom�nia, se consideră că locul prestării nu este �n Rom�nia, dacă beneficiarul poate face dovada că serviciul este prestat către un sediu fix situat �n afara Rom�niei. Dovezile pe care beneficiarul poate să le prezinte pentru a demonstra că serviciile sunt �n fapt prestate către un sediu fix sunt cele prevăzute la alin. (4).
(6) Un contract global reprezintă un acord de afaceri care poate acoperi toate serviciile prestate către o persoană impozabilă. Pentru serviciile prestate �n baza unui astfel de contract global, care urmează să fie utilizate �n mai multe locuri, locul de prestare este considerat �n principiu locul �n care beneficiarul şi-a stabilit sediul activităţii sale economice. �n situaţia �n care serviciile care fac obiectul unui astfel de contract sunt destinate a fi utilizate de către un sediu fix şi acest sediu fix suportă costurile respectivelor servicii, locul prestării acestora este locul �n care se află respectivul sediu fix.
(7) Serviciile pentru care se aplică prevederile �art. 133 alin. (2) din Codul fiscal, care sunt prestate de prestatori stabiliţi �n Rom�nia către beneficiari persoane impozabile care sunt stabiliţi pe teritoriul Comunităţii, se numesc prestări de servicii intracomunitare şi se declară �n declaraţia recapitulativă, conform prevederilor art. 156^4 din Codul fiscal, dacă nu beneficiază de o scutire de taxă. Persoanele impozabile care prestează astfel de servicii şi care nu sunt �nregistrate �n scopuri de TVA trebuie să �ndeplinească obligaţiile specifice de �nregistrare �n scopuri de TVA prevăzute la art. 153 şi 153^1 din Codul fiscal.
(8) Serviciile prevăzute la �art. 133 alin. (2) din Codul fiscal, prestate de prestatori stabiliţi �n Rom�nia către beneficiari persoane impozabile care sunt stabiliţi �n afara Comunităţii sau, după caz, prestate de prestatori stabiliţi �n afara Comunităţii către beneficiari persoane impozabile care sunt stabiliţi pe teritoriul Rom�niei, urmează aceleaşi reguli ca şi serviciile intracomunitare �n ceea ce priveşte determinarea locului prestării şi celelalte obligaţii impuse de prezentul titlu, dar nu implică obligaţii referitoare la declararea �n declaraţia recapitulativă, conform prevederilor art. 156^4 din Codul fiscal, indiferent dacă sunt taxabile sau dacă beneficiază de scutire de taxă, şi nici obligaţii referitoare la �nregistrarea �n scopuri de TVA specifice serviciilor intracomunitare prevăzute la art. 153 şi 153^1din Codul fiscal.
(9) �n cazul serviciilor pentru care se aplică prevederile �art. 133 alin. (2) din Codul fiscal, prestate de persoane impozabile stabilite �n Rom�nia, atunci c�nd beneficiarul este o persoană impozabilă stabilită �n alt stat membru şi serviciul este prestat către sediul activităţii economice sau un sediu fix aflat �n alt stat membru dec�t Rom�nia, prestatorul trebuie să facă dovada că beneficiarul este o persoană impozabilă şi că este stabilit �n Comunitate. Se consideră că această condiţie este �ndeplinită atunci c�nd beneficiarul comunică prestatorului o adresă a sediului activităţii economice sau, după caz, a unui sediu fix din Comunitate, precum şi un cod valabil de TVA atribuit de autorităţile fiscale din alt stat membru, inclusiv �n cazul persoanelor juridice neimpozabile care sunt �nregistrate �n scopuri de TVA. Dacă nu dispune de informaţii contrare, prestatorul poate considera că un client stabilit �n Comunitate are statutul de persoană impozabilă:
a) atunci c�nd respectivul client i-a comunicat codul său individual de �nregistrare �n scopuri de TVA şi dacă prestatorul obţine confirmarea validităţii codului de �nregistrare respectiv, precum şi a numelui/denumirii şi adresei aferente acestuia �n conformitate cu art. 31 din Regulamentul (UE) nr. 904/2010 al Consiliului din 7 octombrie 2010 privind cooperarea administrativă şi combaterea fraudei �n domeniul taxei pe valoarea adăugată;
b) atunci c�nd beneficiarul nu a primit �ncă un cod individual de �nregistrare �n scopuri de TVA, �nsă �l informează pe prestator că a depus o cerere �n acest sens, şi dacă prestatorul obţine orice altă dovadă care demonstrează că clientul este o persoană impozabilă sau o persoană juridică neimpozabilă care trebuie să fie �nregistrată �n scopuri de TVA, precum şi dacă efectuează o verificare la un nivel rezonabil a exactităţii informaţiilor furnizate de client, pe baza procedurilor de securitate comerciale normale, cum ar fi cele legate de verificarea identităţii ori a plăţii. Dacă nu dispune de informaţii contrare, prestatorul poate considera că un client stabilit �n Comunitate are statutul de persoană neimpozabilă atunci c�nd demonstrează că acel client nu i-a comunicat codul său individual de �nregistrare �n scopuri de TVA, aplic�ndu-se celelalte reguli prevăzute de �art. 133 �din Codul fiscal, �n funcţie de natura serviciului. Prevederile prezentului alineat se completează cu prevederile alin. (4).
(10) �n cazul serviciilor pentru care se aplică prevederile �art. 133 alin. (2) din Codul fiscal, prestate de o persoană impozabilă stabilită �n Rom�nia către un beneficiar persoană impozabilă stabilit �n alt stat membru, care a comunicat prestatorului un cod valabil de TVA, pentru a stabili dacă serviciile prestate sunt utilizate �n scop personal sau pentru uzul personal al angajaţilor persoanei impozabile, prestatorul va ţine cont de natura serviciilor prestate. Numai atunci c�nd datorită naturii serviciilor prestate se prezumă că acestea ar putea fi utilizate �n scopuri personale prestatorul va solicita o declaraţie din partea clientului său �n ceea ce priveşte scopul �n care serviciile vor fi utilizate. Dacă din această declaraţie reiese că beneficiarul nu va utiliza respectivele servicii �n scop personal sau pentru uzul personal al angajaţilor, se consideră că prestatorul a acţionat cu bună-credinţă �n ceea ce priveşte determinarea locului prestării serviciilor şi este scutit de orice viitoare obligaţie de plată a taxei. Atunci c�nd serviciul urmează a fi utilizat de beneficiar parţial pentru scopuri personale sau pentru uzul personal al angajaţilor persoanei impozabile şi parţial �n scopul activităţii economice, prestarea respectivului serviciu va fi tratată ca fiind realizată �n relaţia cu o persoană impozabilă. Atunci c�nd serviciul urmează a fi utilizat de beneficiar integral �n scopuri personale ori pentru uzul personal al angajaţilor persoanei impozabile, prestarea respectivului serviciu va fi tratată ca fiind realizată �n relaţia cu o persoană neimpozabilă. �n ceea ce priveşte utilizarea fiecărui serviciu pentru stabilirea locului prestării, vor fi luate �n considerare numai circumstanţele existente �n momentul prestării serviciului. Orice modificare subsecventă a uzului serviciului respectiv de către beneficiar �n sensul acestui alineat nu va avea consecinţe �n ceea ce priveşte stabilirea locului prestării, cu excepţia situaţiei �n care se poate face dovada unei practici abuzive.
(11) Serviciile pentru care se aplică prevederile �art. 133 �alin. (5) lit. e) din Codul fiscal, prestate de o persoană impozabilă stabilită �n Rom�nia către un beneficiar persoană neimpozabilă care nu este stabilit pe teritoriul Comunităţii, nu au locul �n Rom�nia. De asemenea, nu au locul �n Rom�nia aceleaşi servicii care sunt prestate către persoane impozabile stabilite �n afara Comunităţii, fiind aplicabile prevederile �art. 133 �alin. (2) din Codul fiscal. �n ambele situaţii este suficient ca prestatorul să facă dovada că beneficiarul, indiferent de statutul său, este stabilit �n afara Comunităţii. Această condiţie se consideră �ndeplinită atunci c�nd clientul comunică prestatorului adresa sediului activităţii economice sau a sediului fix ori, �n absenţa acestora, a domiciliului stabil sau a reşedinţei obişnuite, din afara Comunităţii. Prestatorul trebuie să verifice autenticitatea acestora prin procedurile curente de verificare existente.
(12) Pentru alte servicii dec�t cele prevăzute la alin. (11), prestate de o persoană impozabilă stabilită �n Rom�nia către o persoană impozabilă stabilită �n afara Comunităţii şi care intră sub incidenţa �art. 133 �alin. (2) din Codul fiscal, locul prestării nu este considerat a fi �n Rom�nia, dacă prestatorul poate face dovada că beneficiarul este o persoană impozabilă şi că este stabilit �n afara Comunităţii. Dacă nu dispune de informaţii contrare, prestatorul poate considera că un beneficiar stabilit �n afara Comunităţii are statutul de persoană impozabilă:
a) dacă obţine din partea beneficiarului un certificat eliberat de autorităţile fiscale competente din ţara beneficiarului, prin care se confirmă că respectivul beneficiar desfăşoară activităţi economice astfel �nc�t să i se permită acestuia să obţină o rambursare a TVA �n temeiul Directivei 86/560/CEE a Consiliului din 17 noiembrie 1986 privind armonizarea legislaţiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri - Sisteme de restituire a taxei pe valoarea adăugată persoanelor impozabile care nu sunt stabilite pe teritoriul Comunităţii;
b) atunci c�nd beneficiarul nu deţine certificatul respectiv, dacă prestatorul dispune de codul de �nregistrare �n scopuri de TVA al beneficiarului sau de un cod similar atribuit beneficiarului de ţara de stabilire şi utilizat pentru a identifica societăţile ori de orice altă dovadă care să ateste faptul că clientul este o persoană impozabilă şi dacă prestatorul efectuează o verificare la un nivel rezonabil a exactităţii informaţiilor furnizate de beneficiar, pe baza procedurilor de securitate comerciale normale, cum ar fi cele legate de verificarea identităţii sau a plăţii.
Dacă prestatorul nu poate face dovada că beneficiarul este o persoană impozabilă, se va considera că prestarea de servicii este realizată către o persoană neimpozabilă, aplic�ndu-se celelalte reguli prevăzute de �art. 133 �din Codul fiscal, �n funcţie de natura serviciului. Prevederile prezentului alineat se completează cu prevederile alin. (4).
(13) Serviciile pentru care se aplică prevederile �art. 133 �alin. (2) din Codul fiscal, de care beneficiază persoane impozabile stabilite �n Rom�nia şi care sunt prestate de un prestator persoană impozabilă care nu este stabilit �n Rom�nia, au locul prestării �n Rom�nia, fiind aplicabile cotele de TVA prevăzute la art. 140 din Codul fiscal sau, după caz, scutirile de TVA prevăzute la art. 141, 143, 144 sau 144^1 din Codul fiscal. Atunci c�nd prestatorul este o persoană impozabilă stabilită �n alt stat membru, beneficiarul persoană impozabilă stabilită �n Rom�nia realizează o achiziţie intracomunitară de servicii care se declară �n declaraţia recapitulativă prevăzută la art. 156^4 din Codul fiscal, dacă serviciul nu este scutit de taxă. �n situaţia �n care beneficiarul persoană impozabilă stabilită �n Rom�nia nu este �nregistrat �n scopuri de taxă, trebuie să �ndeplinească obligaţiile specifice de �nregistrare pentru achiziţii intracomunitare de servicii prevăzute la art. 153 sau 153^1din Codul fiscal.
(14) �n aplicarea prevederilor �art. 133 alin. (2), alin. (5) lit. d) şi alin. (7) lit. a) din Codul fiscal, lucrările efectuate asupra bunurilor mobile corporale cuprind toate operaţiunile umane şi mecanice efectuate asupra unui bun mobil corporal, altele dec�t cele de natură intelectuală sau ştiinţifică, respectiv servicii ce constau, printre altele, �n procesarea, prelucrarea, repararea bunurilor mobile corporale. Evaluarea bunurilor mobile corporale reprezintă examinarea unor bunuri mobile corporale �n scopul stabilirii valorii acestora. Ambalajele sau alte bunuri utilizate, �n legătură directă cu bunurile asupra cărora au fost realizate lucrări ori evaluări, sau bunurile �ncorporate �n acestea sunt accesorii serviciilor realizate şi nu vor fi tratate ca livrări de bunuri separate, ci ca fiind parte a serviciului prestat. �n situaţia �n care pe teritoriul Rom�niei se efectuează lucrări şi evaluări ale bunurilor mobile corporale de origine comunitară, persoana care primeşte bunurile �n vederea realizării lucrărilor trebuie să �nscrie bunurile �n registrul bunurilor primite prevăzut la pct. 79. Beneficiarul persoană impozabilă stabilit �n Rom�nia, care trimite bunuri mobile corporale pentru a fi efectuate lucrări sau evaluări �ntr-un alt stat membru, va ţine evidenţa bunurilor cu ajutorul registrului nontransferurilor prevăzut la pct. 79. Pentru determinarea locului prestării acestor servicii se vor aplica, �n funcţie de statutul beneficiarului, prevederile �art. 133 �alin. (2), alin. (5) lit. d) sau alin. (7) lit. a) din Codul fiscal.
(15) Tipărirea cărţilor sau a altor tipărituri poate fi considerată fie o livrare de bunuri, fie o prestare de servicii, �n funcţie de modul de derulare a operaţiunilor, astfel:
a) �n situaţia �n care clientul care deţine drepturile de editare a unei cărţi sau a altei tipărituri se limitează la a transmite conţinutul acestora pe h�rtie, pe CD, dischetă ori pe alt suport, iar tipografia se obligă să tipărească sau, după caz, să şi editeze cartea ori altă tipăritură, utiliz�nd h�rtia şi/sau alte materiale proprii necesare realizării cărţii ori altei tipărituri, se consideră că tipografia realizează o livrare de bunuri către clientul său, �n sensul art. 128 din Codul fiscal, locul livrării bunurilor stabilindu-se conform prevederilor art. 132 din Codul fiscal;
b) �n situaţia �n care clientul care deţine drepturile de editare a unei cărţi sau a altei tipărituri transmite tipografiei conţinutul acestora pe h�rtie, pe CD, dischetă ori pe alt suport, precum şi h�rtia necesară realizării acestora şi/sau, după caz, alte materiale care servesc la realizarea cărţii/tipăriturii, se consideră că tipografia realizează o prestare de servicii către clientul său, �n sensul art. 129 din Codul fiscal. Locul prestării serviciilor, �n acest caz, se stabileşte conform prevederilor art. 133 alin. (2) sau, după caz, art. 133 �alin. (5) lit. d) ori alin. (7) lit. a) din Codul fiscal, �n funcţie de statutul beneficiarului.
(16) Transferul certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră efectuat cu plată de către o persoană impozabilă reprezintă o prestare de servicii, pentru care locul prestării se stabileşte conform prevederilor �art. 133 �alin. (2) sau, după caz, art. 133 alin. (5) lit. e) din Codul fiscal. Dacă locul prestării pentru un astfel de serviciu este �n Rom�nia, niciuna dintre scutirile prevăzute la art. 141 din Codul fiscal nu poate fi aplicată.
(17) �n sensul �art. 133 alin. (5) lit. f) din Codul fiscal, conceptul �activităţi� include şi evenimentele la care se face referire �n �art. 133 alin. (7) lit. b) din Codul fiscal.
14. (1) Serviciile prevăzute la �art. 133 alin. (4) din Codul fiscal fac excepţie de la regulile generale prevăzute la �art. 133 alin. (2) şi (3) din Codul fiscal �n ceea ce priveşte stabilirea locului prestării. Aceste servicii nu se declară �n declaraţia recapitulativă menţionată la art. 156^4 din Codul fiscal, indiferent de statutul beneficiarului, şi nici nu se aplică prevederile referitoare la �nregistrarea �n scopuri de taxă, care sunt specifice prestărilor şi achiziţiilor intracomunitare de servicii.
(2) Serviciile efectuate �n legătură directă cu un bun imobil includ acele servicii care au o legătură suficient de directă cu respectivele bunuri imobile şi au locul prestării la locul unde este situat bunul imobil conform prevederilor �art. 133 �alin. (4) lit. a) din Codul fiscal. Serviciile efectuate �n legătură cu bunurile imobile cuprind, printre altele, operaţiuni precum:
a) elaborarea de planuri pentru o construcţie sau o parte a unei construcţii care sunt alocate unei anumite parcele de teren, indiferent dacă construcţia este ridicată ori nu;
b) furnizarea de servicii de supraveghere/securitate pe şantier;
c) construirea unei clădiri sau edificarea unei construcţii, precum şi lucrările de construcţii şi demolare efectuate asupra unei construcţii ori asupra unor părţi ale unei construcţii;
d) lucrări asupra păm�ntului, inclusiv servicii agricole, cum ar fi aratul, semănatul, irigatul şi fertilizarea;
e) supravegherea şi evaluarea riscurilor şi integrităţii bunurilor imobile;
f) servicii de evaluare a bunurilor imobile, inclusiv �n cazul �n care astfel de servicii sunt necesare �n scopul �ncheierii unei asigurări, pentru a determina valoarea unei proprietăţi ca garanţie pentru un �mprumut sau pentru evaluarea riscului şi daunelor-interese �n contextul unor litigii;
g) arendarea, concesionarea, leasingul sau �nchirierea de bunuri imobile, altele dec�t cele reglementate la alin. (3), inclusiv depozitarea de bunuri pentru care este atribuită o anumită parte din bunul imobil pentru uzul exclusiv al clientului;
h) servicii de cazare �n sectorul hotelier sau �n sectoare cu funcţie similară, precum tabere de vacanţă ori locuri amenajate pentru a fi utilizate ca locuri de camping, inclusiv dreptul de a sta �ntr-o anumită locaţie pe o durată limitată de timp ca rezultat al conversiei dreptului de utilizare comună a locaţiei respective;
i) atribuirea şi transmiterea de drepturi, altele dec�t cele prevăzute la lit. g) şi h), de a utiliza un bun imobil �n �ntregime sau părţi ale unui bun imobil, inclusiv autorizarea de a utiliza o parte a unui bun imobil, cum ar fi acordarea dreptului de pescuit, de v�nătoare ori de acces la sălile de aşteptare din aeroporturi sau utilizarea unei infrastructuri pentru care se plătesc taxele de trecere, cum ar fi un pod ori tunel;
j) lucrări de transformare, finisare, instalare, reparaţii, �ntreţinere, renovare a unei construcţii sau a unei părţi de construcţii, inclusiv lucrări cum ar fi curăţarea, placarea, tapetarea şi parchetarea;
k) instalarea sau asamblarea de maşini ori echipamente care, după instalare sau asamblare, se califică drept bunuri imobile;
l) �ntreţinerea, reparaţia, inspecţia şi supravegherea de maşini, utilaje sau echipamente, �n cazul �n care acestea se califică drept bunuri imobile;
m) managementul proprietăţii, altul dec�t managementul portofoliului de investiţii �n proprietăţi imobiliare prevăzut la alin. (3), care constă �n exploatarea proprietăţilor imobiliare de tip comercial, industrial sau rezidenţial de către ori �n numele proprietarului respectivelor proprietăţi imobiliare;
n) intermedierea �n v�nzarea, leasingul sau �nchirierea de bunuri imobile, precum şi intermedierea �n anumite drepturi asupra bunurilor imobile;
o) serviciile de natură juridică referitoare la transmiterea sau transferul unui titlu de proprietate asupra unui bun imobil, la anumite drepturi asupra bunurilor imobile, cum ar fi serviciile notariale, ori �ntocmirea unui contract de v�nzare-cumpărare pentru un astfel de bun, indiferent dacă tranzacţia �n sine care ar conduce la modificarea naturii juridice a proprietăţii se realizează sau nu;
p) acordarea de credite atunci c�nd o anumită construcţie sau o parte dintr-o construcţie ori un anumit teren ce urmează a fi achiziţionate, construite, renovate sau reparate se ipotechează;
q) servicii de asigurare şi de reasigurare care acoperă riscul de pierdere şi de deteriorare a bunurilor imobile;
r) punerea la dispoziţie de spaţii de parcare;
s) �nchirierea de seifuri care sunt bunuri imobile prin natura lor.
(3) Nu se consideră servicii legate de bunul imobil �n sensul �art. 133 �alin. (4) lit. a) din Codul fiscal operaţiuni precum:
a) elaborarea de planuri/schiţe pentru o construcţie sau o parte a unei construcţii care nu sunt alocate unei anumite parcele de teren;
b) depozitarea mărfurilor �ntr-un bun imobil fără ca o anume parte a bunului imobil să fie atribuită pentru uzul exclusiv al clientului;
c) �nchirierea unui bun imobil sau a unei părţi a unui bun imobil pentru a fi utilizat/utilizată �n mod concret �n scopuri publicitare;
d) intermedierea �n ceea ce priveşte serviciile de cazare la un hotel sau cazare �n sectoare cu funcţie similară, precum tabere de vacanţă ori locuri amenajate pentru a fi utilizate ca locuri de camping, �n cazul �n care este realizată de către un intermediar care acţionează �n numele şi �n contul altei persoane;
e) asigurarea unei locaţii �n stand la un t�rg sau la o expoziţie şi la alte evenimente similare şi alte servicii specifice prin care se permite expozantului să �şi expună obiectele, cum ar fi designul standului, transportul şi depozitarea obiectelor, furnizarea de utilaje, instalarea de cablu, servicii de asigurare şi furnizarea de materiale publicitare;
f) instalarea sau asamblarea, �ntreţinerea şi repararea, verificarea ori supravegherea de maşini sau echipamente care nu sunt ori nu devin parte din bunul imobil;
g) gestionarea unui portofoliu de investiţii �n proprietăţi imobiliare;
h) servicii de natură juridică, altele dec�t cele reglementate de alin. (2), �n legătură cu contracte, inclusiv recomandări date cu privire la termenii unui contract de transfer de bunuri imobile, sau �n legătură cu punerea �n aplicare a unui astfel de contract ori pentru dovedirea existenţei unui astfel de contract, �n cazul �n care astfel de servicii nu sunt specifice unui transfer de titlu de proprietate pentru un bun imobil.
(4) Pentru a determina dacă prestarea unui serviciu juridic complex, format din diferite elemente, intră sau nu sub incidenţa prevederilor �art. 133 �alin. (4) lit. a) din Codul fiscal trebuie stabilit scopul final al acestui serviciu, de la caz la caz.
14^1. (1) Conform �art. 133 �alin. (4) lit. b) din Codul fiscal, locul prestării pentru serviciile ce constau �n transportul de călători este locul �n care se efectuează transportul, �n funcţie de distanţele parcurse.
(2) Transporturile naţionale de călători sunt transporturi care au locul prestării �n Rom�nia, av�nd punctul de plecare şi punctul de sosire pe teritoriul Rom�niei.
(3) Transporturile internaţionale de călători sunt transporturile care au fie punctul de plecare, fie punctul de sosire �n afara ţării, fie ambele puncte sunt situate �n afara ţării. Locul prestării serviciilor de transport internaţional de călători este considerat a fi �n Rom�nia pentru partea din parcursul efectuat �n interiorul ţării, denumită traseu naţional.
(4) Pentru transportul internaţional de călători, partea din parcursul efectuat �n Rom�nia este parcursul efectuat �ntre locul de plecare şi locul de sosire a transportului de călători, determinată după cum urmează:
a) pentru transportul care are punctul de plecare �n Rom�nia, locul de plecare este considerat a fi primul punct de �mbarcare a pasagerilor, iar locul de sosire este considerat a fi punctul de trecere a frontierei dinspre Rom�nia �n străinătate;
b) pentru transportul care are punctul de plecare �n afara Rom�niei şi punctul de sosire �n Rom�nia, locul de plecare este punctul de trecere a frontierei din străinătate spre Rom�nia, iar locul de sosire este ultimul punct de debarcare a pasagerilor care au fost �mbarcaţi �n afara Rom�niei;
c) pentru transportul care tranzitează Rom�nia, fără a avea nici punctul de plecare, nici punctul de sosire �n Rom�nia, locul de plecare este considerat a fi locul de trecere a frontierei dinspre străinătate �n Rom�nia, iar locul de sosire este considerat a fi punctul de trecere a frontierei dinspre Rom�nia �n străinătate;
d) �n cazurile prevăzute la lit. a) - c), pentru pasagerii care s-au �mbarcat şi debarcat �n interiorul ţării, călătorind cu un mijloc de transport �n trafic internaţional, partea de transport dintre locul de �mbarcare şi locul de debarcare pentru aceşti pasageri se consideră a fi transport naţional.
(5) Facturile sau alte documente specifice pentru transportul internaţional de bunuri, altul dec�t transportul intracomunitar de bunuri, prestat către persoane neimpozabile, precum şi pentru transportul internaţional de călători se emit pentru parcursul integral, fără a fi necesară separarea contravalorii traseului naţional şi a celui internaţional. Orice scutire de taxă pentru servicii de transport, prevăzută de art. 143 sau 144 din Codul fiscal, se acordă pentru parcursul efectuat �n interiorul ţării, �n timp ce distanţa parcursă �n afara ţării se consideră că nu are locul prestării �n Rom�nia şi nu se datorează taxa. Persoana care efectuează servicii de transport internaţional de bunuri, altul dec�t transportul intracomunitar de bunuri, către persoane neimpozabile şi/sau servicii de transport internaţional de călători beneficiază de dreptul de deducere a taxei aferente achiziţiilor de bunuri şi/sau servicii şi pentru partea din transport care nu are locul prestării �n Rom�nia, �n baza art. 145 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal.
14^2. �n sensul �art. 133 �alin. (4) lit. d) şi f) din Codul fiscal, at�t serviciile de restaurant, c�t şi cele de catering sunt caracterizate printr-un complex de activităţi �n care predomină serviciile, iar furnizarea de hrană şi/sau de băuturi este doar o componentă. Serviciile de restaurant constau �n furnizarea, la locaţia prestatorului, de hrană preparată sau nepreparată şi/sau băuturi pentru consum uman, �nsoţite de suficiente servicii aferente care să permită consumul imediat, �n timp ce serviciile de catering constau �n aceleaşi activităţi, desfăşurate �nsă �n afara locaţiei prestatorului.
14^3. (1) �n scopul aplicării prevederilor �art. 133 �alin. (2), (3), alin. (4) lit. e) şi alin. (5) lit. g) din Codul fiscal, sunt considerate mijloace de transport vehiculele, motorizate sau nu, şi alte echipamente şi dispozitive destinate transportului de persoane ori obiecte dintr-un loc �n altul, care pot fi trase, tractate sau �mpinse de vehicule şi care sunt �n mod normal proiectate să fie utilizate pentru transport şi pot realiza efectiv acest lucru.
(2) Potrivit prevederilor alin. (1), sunt incluse �n categoria mijloacelor de transport �n special următoarele vehicule:
a) vehiculele terestre, precum automobile, motociclete, biciclete, triciclete şi rulote;
b) remorcile şi semiremorcile;
c) vagoanele feroviare;
d) navele;
e) aeronavele;
f) vehiculele proiectate special pentru transportul persoanelor bolnave sau rănite;
g) tractoarele agricole şi alte vehicule agricole;
h) vehiculele pentru invalizi acţionate manual sau electronic.
(3) Nu sunt considerate mijloace de transport �n sensul alin. (1) vehiculele care sunt imobilizate �n permanenţă şi containerele.
(4) �n sensul �art. 133 �alin. (4) lit. e) din Codul fiscal, durata posesiei sau utilizării continue a mijlocului de transport se stabileşte pe baza prevederilor contractului �ncheiat �ntre părţile implicate. Totuşi, organele fiscale competente pot stabili prin orice element de fapt sau de drept durata reală a posesiei şi utilizării continue a mijlocului de transport.
(5) �n situaţia �n care două sau mai multe contracte de �nchiriere a aceluiaşi mijloc de transport �ncheiate cu acelaşi client se succed cu o �ntrerupere de două zile ori mai puţin, termenul primului contract va fi luat �n considerare pentru a se stabili dacă al doilea contract va fi considerat sau nu pe termen scurt, �n sensul �art. 133 �alin. (4) lit. e) din Codul fiscal.
(6) Atunci c�nd se �ncheie cu un client contracte �n aceleaşi condiţii pentru aceleaşi mijloace de transport, durata fiecăruia dintre contractele precedente se ia �n considerare la stabilirea duratei contractelor următoare, �n sensul aplicării prevederilor �art. 133 �alin. (4) lit. e) din Codul fiscal. Cu toate acestea, durata unui contract pe termen scurt, derulat anterior unui contract care se califică drept contract pe termen lung ca urmare a contractelor anterioare, nu va fi reevaluată retroactiv, cu excepţia situaţiei �n care se poate face dovada abuzului de lege.
(7) �n situaţia �n care un contract pe termen scurt, �n sensul �art. 133 �alin. (4) lit. e) din Codul fiscal, face obiectul unei prelungiri care are ca efect depăşirea termenului de 30, respectiv 90 de zile, este necesară o reevaluare a respectivului contract, cu excepţia cazului �n care prelungirea contractului se datorează unor circumstanţe independente de voinţa părţilor, datorate unor cauze de forţă majoră.
(8) Atunci c�nd un contract pe termen scurt este urmat de un alt contract pe termen scurt �ncheiat �ntre aceleaşi părţi, dar pentru mijloace de transport diferite, fiecare contract va fi analizat separat, �n vederea �ncadrării sau ne�ncadrării �n prevederile �art. 133 �alin. (4) lit. e) din Codul fiscal, dacă nu se dovedeşte o �ncălcare a legii.
(9) �n sensul �art. 133 �alin. (4) lit. e) din Codul fiscal, un mijloc de transport este considerat ca fiind pus efectiv la dispoziţia clientului la locul �n care se află mijlocul de transport atunci c�nd clientul preia efectiv controlul fizic asupra acestuia. Controlul juridic, respectiv semnarea contractului, intrarea �n posesia cheilor, nu este suficient pentru a determina locul efectiv al punerii la dispoziţia clientului a mijlocului de transport.
(10) Acordarea de către o persoană impozabilă care deţine vagoane de tren a dreptului de utilizare a acestora reprezintă, din punctul de vedere al taxei pe valoarea adăugată, o prestare de servicii asimilată �nchirierii de mijloace de transport, locul prestării fiind stabilit �n funcţie de perioada de utilizare. Acelaşi regim se aplică şi pentru acordarea de către �ntreprinderile feroviare a dreptului de utilizare a vagoanelor �n trafic internaţional, pentru care se �ncasează taxa stabilită prin Regulamentul pentru folosirea reciprocă a vagoanelor de marfă �n trafic internaţional, aprobat de Uniunea Internaţională a Căilor Ferate.
14^4. (1) Locul prestării este locul de plecare a transportului de călători, pentru serviciile de restaurant şi catering furnizate efectiv la bordul navelor, al aeronavelor sau al trenurilor �n timpul unei părţi a unei operaţiuni de transport de călători efectuată �n Comunitate, astfel cum este prevăzut la �art. 133 �alin. (4) lit. f) din Codul fiscal. Caracteristicile serviciilor de restaurant şi catering sunt cele prevăzute la pct. 14^2.
(2) Pentru a identifica partea transportului de călători efectuată �n interiorul Comunităţii, mijlocul de transport este decisiv şi nu călătoria individuală a fiecărui pasager. Prin urmare, se consideră că se efectuează o singură parte de transport de călători �n interiorul Comunităţii chiar şi atunci c�nd există opriri �n afara Comunităţii, �n situaţia �n care călătoria este efectuată cu un singur mijloc de transport.
(3) O călătorie efectuată cu aeronave, căreia i s-a atribuit un singur număr de zbor şi care implică escale �n interiorul Comunităţii, se consideră ca reprezent�nd o singură parte de transport de călători efectuată �n Comunitate. Pentru călătoriile cu trenul, �n vederea identificării părţii unice a transportului de călători �n interiorul Comunităţii, itinerarul este decisiv.
(4) Pentru aplicarea �art. 133 �alin. (4) lit. f) din Codul fiscal, locurile �n care pasagerii, �n mod individual, se �mbarcă sau debarcă �n/din mijlocul de transport nu au relevanţă �n stabilirea părţii unei operaţiuni de transport efectuate �n interiorul Comunităţii.
(5) Partea din serviciile de catering şi restaurant oferite �n timpul unei părţi a unei operaţiuni de transport care nu este considerată a fi efectuată �n Comunitate, dar totuşi este efectuată pe teritoriul unui stat membru, intră sub incidenţa �art. 133 �alin. (4) lit. d) din Codul fiscal, respectiv are poziţia la locul prestării efective.
15. Locul serviciilor prestate către persoane neimpozabile se determină �n conformitate cu prevederile �art. 133 �alin. (3) din Codul fiscal, dacă nu se aplică excepţiile prevăzute la �art. 133 �alin. (4) şi (5) din Codul fiscal.
15^1. (1) �n aplicarea �art. 133 �alin. (7) lit. a) din Codul fiscal:
a) serviciile const�nd �n activităţi accesorii transportului, precum �ncărcarea, descărcarea, manipularea şi servicii similare acestora, se consideră a fi efectiv utilizate şi exploatate �n Rom�nia dacă sunt prestate pe teritoriul Rom�niei;
b) serviciile const�nd �n lucrări asupra bunurilor mobile corporale şi evaluări ale bunurilor mobile corporale se consideră a fi efectiv utilizate şi exploatate �n Rom�nia dacă sunt efectuate pe teritoriul Rom�niei;
c) serviciile de transport de bunuri efectuate �n Rom�nia sunt serviciile al căror punct de plecare şi punct de sosire se află pe teritoriul Rom�niei, acestea fiind considerate efectiv utilizate şi exploatate pe teritoriul Rom�niei.
(2) Dacă locul prestării serviciilor conform �art. 133 �alin. (7) lit. a) din Codul fiscal este situat pe teritoriul Rom�niei, operaţiunile sunt impozabile �n Rom�nia, fiind aplicabile cotele de taxă prevăzute la art. 140 din Codul fiscal sau, după caz, scutirile de taxă prevăzute la art. 141, 143, 144, 144^1 şi 152 din Codul fiscal.
(3) Prevederile �art. 133 �alin. (7) lit. a) din Codul fiscal nu se aplică �n situaţia �n care beneficiarul serviciilor este o persoană impozabilă care are sediul activităţii economice �n afara Comunităţii, dar comunică prestatorului un cod valabil de TVA din alt stat membru şi adresa unui sediu fix din Comunitate către care sunt prestate serviciile. Se consideră că prestatorul a acţionat de bună-credinţă �n ceea ce priveşte determinarea faptului că beneficiarul este o persoană impozabilă atunci c�nd a obţinut confirmarea validităţii codului de TVA atribuit beneficiarului de autorităţile fiscale din alt stat membru, prin intermediul procedurilor de securitate existente la nivel comunitar.
(4) �n sensul �art. 133 �alin. (7) lit. b) din Codul fiscal:
a) acordarea accesului la evenimente culturale, artistice, sportive, ştiinţifice, educaţionale, de divertisment sau la alte evenimente similare include prestarea serviciilor ale căror caracteristici esenţiale constau �n garantarea dreptului de acces la un eveniment �n schimbul unui bilet ori al unei plăţi, inclusiv sub forma unui abonament sau a unei cotizaţii periodice;
b) conceptul de acces la un eveniment cuprinde următoarele servicii, fără a se limita la acestea:
1. dreptul de acces la spectacole, reprezentaţii teatrale, reprezentaţii de circ, parcuri de distracţii, concerte, t�rguri, expoziţii şi alte evenimente similare;
2. dreptul de acces la evenimente sportive, precum meciuri sau competiţii;
3. dreptul de acces la evenimente educaţionale şi ştiinţifice, precum conferinţe şi seminare;
c) conceptul de acces la un eveniment nu cuprinde utilizarea unor facilităţi, �n schimbul plăţii unei cotizaţii, precum cele oferite de o sală de gimnastică sau altele asemănătoare;
d) serviciile auxiliare prevăzute la �art. 133 �alin. (7) lit. b) din Codul fiscal includ serviciile legate �n mod direct de accesul la evenimente culturale, artistice, sportive, ştiinţifice, educaţionale, de divertisment sau la alte evenimente similare furnizate separat unei persoane care participă la un eveniment, �n schimbul plăţii unei sume de bani. Astfel de servicii auxiliare includ �n special utilizarea vestiarelor sau a instalaţiilor sanitare, dar nu includ serviciile de intermediere legate de v�nzarea biletelor.
(5) �n sensul �art. 133 alin. (7) lit. b) din Codul fiscal, conceptul de eveniment nu cuprinde serviciile de instruire, indiferent de durata procesului de instruire, care nu sunt organizate sub forma unor seminare.
16. (1) Pentru bunurile livrate �n baza unui contract de consignaţie, se consideră că livrarea bunurilor de la consignant la consignatar are loc la data la care bunurile sunt livrate de consignatar clienţilor săi. �n sensul titlului VI din Codul fiscal, contractul de consignaţie reprezintă un contract prin care consignantul se angajează să livreze bunuri consignatarului, pentru ca acesta din urmă să găsească un cumpărător pentru aceste bunuri. Consignatarul acţionează �n nume propriu, dar �n contul consignantului, c�nd livrează bunurile către cumpărători.
(2) Pentru bunurile transmise �n vederea testării sau a verificării conformităţii, se consideră că transferul proprietăţii bunurilor a avut loc la data acceptării lor de către beneficiar. Bunurile transmise �n vederea verificării conformităţii sunt bunurile oferite de furnizor clienţilor, aceştia av�nd dreptul fie să le achiziţioneze, fie să le returneze furnizorului. Contractul aferent bunurilor livrate �n vederea testării este un contract provizoriu prin care v�nzarea efectivă a acestora este condiţionată de obţinerea de rezultate satisfăcătoare �n urma testării de către clientul potenţial, testare ce are scopul de a stabili că bunurile au caracteristicile solicitate de clientul respectiv.
(3) Pentru stocurile la dispoziţia clientului, se consideră că transferul proprietăţii bunurilor are loc la data la care clientul intră �n posesia acestora. Stocurile la dispoziţia clientului reprezintă o operaţiune potrivit căreia furnizorul transferă regulat bunuri �ntr-un depozit propriu sau �ntr-un depozit al clientului, iar transferul proprietăţii bunurilor intervine, potrivit contractului, la data la care clientul scoate bunurile din depozit, �n principal pentru a le utiliza �n procesul de producţie, dar şi pentru alte activităţi economice.
(4) Prevederile alin. (1) - (3) nu se aplică �n situaţia �n care bunurile provin din import şi beneficiarul �nregistrat conform art. 153 din Codul fiscal a optat pentru calitatea de persoană obligată la plata taxei pentru import, conform prevederilor pct. 59 alin. (1) lit. e) pct. 1, fiind aplicabile prevederile art. 136 din Codul fiscal referitoare la exigibilitatea taxei pentru un import.
16^1.
(1) Prevederile art. 134^2 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal se aplică �n situaţia �n care facturile totale ori parţiale pentru o livrare de bunuri sau o prestare de servicii au fost emise �naintea faptului generator de taxă şi includ şi situaţia �n care sunt emise facturi pentru avansuri �nainte de �ncasarea acestora.
(2) �n aplicarea �art. 134^2 �alin. (9) din Codul fiscal, �n cazul �n care intervin evenimentele prevăzute la art. 138 din Codul fiscal, ulterior datei de 1 iulie 2010, cota aplicabilă pentru ajustarea bazei de impozitare este cota operaţiunii de bază care a generat aceste evenimente. Pentru operaţiunile a căror bază impozabilă este determinată �n valută, cursul de schimb valutar utilizat pentru ajustarea bazei de impozitare este acelaşi ca al operaţiunii de bază care a generat aceste evenimente, respectiv cursul de schimb valutar utilizat pentru determinarea bazei de impozitare a taxei pe valoarea adăugată pentru operaţiunea de bază. Totuşi, �n cazul �n care nu se poate determina operaţiunea de bază care a generat aceste evenimente, se va aplica cota de TVA �n vigoare la data la care a intervenit evenimentul şi, corespunzător, şi cursul de schimb valutar de la această dată, �n cazul operaţiunilor pentru care baza de impozitare este determinată �n valută.
(3) �n cazul �n care intervin evenimentele prevăzute la art. 138 din Codul fiscal, ulterior datei de 1 iulie 2010, pentru achiziţii intracomunitare de bunuri, cota aplicabilă pentru ajustarea bazei de impozitare este cota �n vigoare la data la care a intervenit exigibilitatea taxei pentru achiziţia intracomunitară potrivit art. 135 din Codul fiscal. �n situaţia �n care nu se poate determina achiziţia intracomunitară care a generat aceste evenimente, se va aplica cota de TVA �n vigoare la data la care a intervenit evenimentul.
Exemplu: Societatea A din Rom�nia a primit o factură pentru un avans la o achiziţie intracomunitară de bunuri �n sumă de 1.000 euro, emisă la data de 12 mai 2010. Taxa aferentă achiziţiei intracomunitare s-a determinat pe baza cursului de schimb �n vigoare la data de 12 mai 2010, respectiv 4,18 lei/euro, aplic�ndu-se cota de TVA de 19%, astfel: 1.000 euro x 4,18 lei/euro x 19% = 794,2 lei.
�n luna iulie, societatea primeşte factura emisă la data de 16 iulie 2010 pentru diferenţa p�nă la valoarea integrală a bunurilor care sunt achiziţionate intracomunitar, �n sumă de 5.000 euro, valoarea integrală a bunurilor fiind de 6.000 euro. Taxa aferentă achiziţiei intracomunitare s-a determinat pe baza cursului de schimb �n vigoare la data de 16 iulie 2010, respectiv 4,26 lei/euro, aplic�ndu-se cota de TVA de 24%, astfel: 5.000 euro x 4,26 lei/euro x 24% = 5.112 lei.
La data de 5 august 2010, furnizorul extern emite un credit-note prin care acordă o reducere de preţ de 10% aferentă livrării intracomunitare care a generat achiziţia intracomunitară de bunuri la societatea A din Rom�nia. Societatea A are obligaţia să ajusteze baza de impozitare a achiziţiei intracomunitare cu sumele calculate astfel:
1.000 euro x 10% x 4,18 lei/euro x 19% = 79,42 lei
5.000 euro x 10% x 4,26 lei/euro x 24% = 511,2 lei.
16^2. (1) Sistemul TVA la �ncasare prevăzut la art. 134^2 alin. (3) - (8) din Codul fiscal se aplică numai de către persoanele impozabile care sunt �nregistrate �n scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal şi care au sediul activităţii economice �n Rom�nia conform art. 125^1 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal.
(2) Persoanele impozabile stabilite �n Rom�nia care fac parte dintr-un grup fiscal unic conform prevederilor art. 127 alin. (8) din Codul fiscal, persoanele impozabile nestabilite �n Rom�nia care sunt �nregistrate �n scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, direct sau prin reprezentant fiscal, precum şi persoanele impozabile care au sediul activităţii economice �n afara Rom�niei, dar sunt stabilite �n Rom�nia prin sediu fix conform art. 125^1 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, nu aplică sistemul TVA la �ncasare prevăzut la art. 134^2 alin. (3) - (8) din Codul fiscal.
(3) Persoanele impozabile obligate la aplicarea sistemului TVA la �ncasare aplică sistemul TVA la �ncasare prevăzut la �art. 134^2 �alin. (3) - (8) din Codul fiscal pentru toate operaţiunile realizate, cu excepţia operaţiunilor care nu au locul livrării/prestării �n Rom�nia conform prevederilor art. 132 şi 133 din Codul fiscal, precum şi a operaţiunilor prevăzute la �art. 134^2 �alin. (6) lit. a) - e) din Codul fiscal, pentru care se aplică regulile generale privind exigibilitatea TVA prevăzute la �art. 134^2 �alin. (1) şi (2) din Codul fiscal. Potrivit prevederilor art. 155 alin. (19) lit. p) din Codul fiscal, pe facturile emise de persoanele care aplică sistemul TVA la �ncasare este obligatorie menţiunea �TVA la �ncasare�, cu excepţia operaţiunilor pentru care persoanele respective au obligaţia să aplice regulile generale de exigibilitate prevăzute la prima teză.
(4) La determinarea cifrei de afaceri care serveşte drept referinţă pentru calculul plafonului de 2.250.000 lei, prevăzut la �art. 134^2 �alin. (3) lit. a) din Codul fiscal, se au �n vedere baza de impozitare �nscrisă pe r�ndurile din decontul de taxă prevăzut la art. 156^2 din Codul fiscal corespunzătoare operaţiunilor taxabile şi/sau scutite cu drept de deducere, operaţiunilor rezultate din activităţi economice pentru care locul livrării/prestării se consideră ca fiind �n străinătate, conform prevederilor art. 132 şi 133 din Codul fiscal, precum şi r�ndurile de regularizări aferente. �n cazul persoanei impozabile care a aplicat regimul de scutire prevăzut la art. 152 din Codul fiscal şi care se �nregistrează �n scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, nu sunt luate �n calculul cifrei de afaceri livrările de bunuri/prestările de servicii realizate �n perioada �n care persoana impozabilă nu a avut un cod de �nregistrare �n scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal.
(5) Persoana impozabilă a cărei cifră de afaceri �n perioada 1 octombrie 2011 - 30 septembrie 2012 inclusiv, determinată �n funcţie de elementele prevăzute la �art. 134^2 �alin. (3) lit. a) din Codul fiscal, nu depăşeşte plafonul de 2.250.000 lei, conform prevederilor art. II din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aplică sistemul TVA la �ncasare �ncep�nd cu data de 1 ianuarie 2013, dacă la această dată este �nregistrată �n scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal şi nu face parte dintr-un grup fiscal unic. �n cazul acestor persoane nu se aplică pentru anul 2013 prevederile referitoare la plafonul cifrei de afaceri din anul precedent prevăzut la �art. 134^2 �alin. (3) lit. a) din Codul fiscal, respectiv nu se vor lua �n considerare operaţiunile realizate după data de 1 octombrie 2012 pentru determinarea plafonului. Aceste persoane trebuie să depună la organele fiscale competente o notificare p�nă la data de 25 octombrie 2012 inclusiv din care să rezulte că nu au depăşit cifra de afaceri de 2.250.000 lei, conform prevederilor art. II din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2012. Nu au obligaţia să depună această notificare persoanele impozabile care la data la care intervine obligaţia depunerii notificării nu mai sunt �nregistrate �n scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal sau fac parte dintr-un grup fiscal unic. Persoana impozabilă care are obligaţia depunerii notificării şi nu o depune �n termenul prevăzut la prima teză va fi �nregistrată din oficiu de organele fiscale competente �n Registrul persoanelor care aplică sistemul TVA la �ncasare. �n situaţia �n care persoana impozabilă a cărei cifră de afaceri �n perioada 1 octombrie 2011 - 30 septembrie 2012 inclusiv nu depăşeşte plafonul de 2.250.000 lei, dar nu mai este �nregistrată �n scopuri de TVA la data de 31 decembrie 2012, ca urmare a anulării �nregistrării �n scopuri de TVA potrivit legii, sau face parte dintr-un grup fiscal unic, aceasta nu va mai fi �nregistrată de organele fiscale competente �n Registrul persoanelor care aplică sistemul TVA la �ncasare ori va fi radiată din acest registru, dacă a fost deja �nregistrată.
(6) Aplică sistemul TVA la �ncasare �ncep�nd cu prima zi a celei de-a doua perioade fiscale din anul 2013 persoana impozabilă care se �nregistrează �n scopuri de TVA conform art. 153 alin. (1) din Codul fiscal, �n perioada 30 septembrie - 31 decembrie 2012, a cărei cifră de afaceri nu depăşeşte plafonul de 2.250.000 lei, determinată conform art. 134^2 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal, de la momentul �nregistrării �n scopuri de TVA p�nă la finele anului 2012 şi care nu face parte dintr-un grup fiscal unic. �n acest sens persoana impozabilă trebuie să depună la organele fiscale competente o notificare, p�nă la data de 25 ianuarie 2013 inclusiv, din care să rezulte că nu a depăşit cifra de afaceri de 2.250.000 lei, conform prevederilor art. 156^3 alin. (11) din Codul fiscal. Persoana impozabilă care nu depune notificarea �n termenul prevăzut la teza anterioară va fi �nregistrată din oficiu de organele fiscale competente �n Registrul persoanelor care aplică sistemul TVA la �ncasare, conform prevederilor art. 156^3 alin. (11) din Codul fiscal. �n perioada cuprinsă �ntre data la care persoana impozabilă avea obligaţia aplicării sistemului TVA la �ncasare şi data �nregistrării din oficiu de către organele fiscale competente �n Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la �ncasare, se aplică prevederile art. 156^3 alin. (11) din Codul fiscal. Aceste prevederi se aplică corespunzător �n anii următori �n cazul persoanelor care nu au aplicat sistemul TVA la �ncasare �n anul precedent şi care �ndeplinesc condiţiile pentru aplicarea sistemului.
(7) �n cazul persoanelor impozabile a căror �nregistrare �n scopuri de TVA este anulată din oficiu de organele fiscale competente conform art. 153 alin. (9) lit. a) - f) din Codul fiscal şi ulterior sunt �nregistrate conform art. 153 alin. (9^1) din Codul fiscal, se aplică următoarele reguli:
a) �n situaţia �n care organele fiscale competente au anulat din oficiu �nregistrarea �n scopuri de TVA a persoanei impozabile conform art. 153 alin. (9) lit. a) - e) din Codul fiscal şi au radiat persoana impozabilă din Registrul persoanelor care aplică sistemul TVA la �ncasare, iar �nregistrarea �n scopuri de TVA conform art. 153 alin. (9^1) din Codul fiscal are loc �n acelaşi an, organele fiscale competente �nregistrează din oficiu persoana impozabilă �n Registrul persoanelor care aplică sistemul TVA la �ncasare dacă la data �nregistrării �n scopuri de TVA conform art. 153 alin. (9^1) din Codul fiscal, cifra de afaceri realizată �n anul respectiv, determinată potrivit prevederilor �art. 134^2 �alin. (3) lit. a) din Codul fiscal, nu depăşeşte plafonul de 2.250.000 lei. Nu sunt luate �n calculul acestui plafon livrările/prestările efectuate �n perioada din anul respectiv �n care persoana impozabilă nu a avut un cod valabil de TVA;
b) �n situaţia �n care �nregistrarea �n scopuri de TVA, conform art. 153 alin. (9^1) din Codul fiscal, are loc �n alt an dec�t cel �n care organele fiscale competente au anulat din oficiu �nregistrarea �n scopuri de TVA a persoanei impozabile conform art. 153 alin. (9) lit. a) - e) din Codul fiscal, organele fiscale competente �nregistrează din oficiu persoana impozabilă �n Registrul persoanelor care aplică sistemul TVA la �ncasare, dacă la data �nregistrării cifra de afaceri din anul precedent, determinată potrivit prevederilor �art. 134^2 �alin. (3) lit. a) din Codul fiscal, nu depăşeşte plafonul de 2.250.000 lei. Nu sunt luate �n calculul acestui plafon livrările/prestările efectuate �n perioada �n care persoana respectivă nu a avut un cod valabil de TVA;
c) prin excepţie de la prevederile lit. a) şi b), �n situaţia �n care organele fiscale competente au anulat din oficiu �nregistrarea �n scopuri de TVA a persoanei impozabile conform art. 153 alin. (9) lit. a) - e) din Codul fiscal, iar �nregistrarea �n scopuri de TVA conform art. 153 alin. (9^1) din Codul fiscal are loc �n cursul anului 2012:
1. dacă �nregistrarea �n scopuri de TVA are loc �nainte de data de 1 octombrie 2012, exclusiv, se aplică corespunzător prevederile alin. (5). Nu sunt luate �n calculul plafonului realizat �n perioada 1 octombrie 2011 - 30 septembrie 2012 livrările/prestările efectuate �n perioada �n care persoana respectivă nu a avut un cod valabil de TVA;
2. dacă �nregistrarea �n scopuri de TVA are loc după data de 1 octombrie 2012, inclusiv, se aplică corespunzător prevederile alin. (6). Nu sunt luate �n calculul plafonului realizat �n cursul anului 2012 livrările/prestările efectuate �n perioada �n care persoana respectivă nu a avut un cod valabil de TVA.
(8) �ncep�nd cu data de 1 ianuarie 2013, persoanele impozabile care se �nregistrează �n scopuri de TVA conform art. 153 alin. (1) din Codul fiscal au obligaţia, conform prevederilor �art. 134^2 �alin. (3) lit. b) din Codul fiscal, să aplice sistemul TVA la �ncasare �ncep�nd cu data �nregistrării �n scopuri de TVA, cu excepţia persoanelor impozabile exceptate de la aplicarea sistemului prevăzute la alin. (2). Organele fiscale competente �nregistrează din oficiu aceste persoane �n Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la �ncasare, conform prevederilor art. 156^3 alin. (13) din Codul fiscal.
(9) Persoana impozabilă care aplică sistemul TVA la �ncasare şi care depăşeşte �n cursul anului calendaristic curent plafonul de 2.250.000 lei aplică sistemul TVA la �ncasare p�nă la sf�rşitul perioadei fiscale următoare celei �n care plafonul a fost depăşit. �n cazul acestor persoane impozabile se aplică corespunzător prevederile art. 156^3 alin. (12) din Codul fiscal.
(10) Exemple:
1. O persoană impozabilă aplică sistemul TVA la �ncasare �ncep�nd cu data de 1 ianuarie 2013 şi are perioada fiscală trimestrul, dar �n trimestrul al II-lea al anului 2013 depăşeşte plafonul de 2.250.000 lei. �n consecinţă, persoana impozabilă are obligaţia să depună o notificare p�nă la data de 25 iulie 2013 pentru ieşirea din sistem şi nu va mai aplica sistemul TVA la �ncasare din prima zi a celei de-a doua perioade fiscale următoare celei �n care a depăşit plafonul, respectiv din data de 1 octombrie 2013. Dacă �n anul 2014 această persoană impozabilă nu va depăşi plafonul de 2.250.000 lei, din anul 2015 va intra sub incidenţa prevederilor �art. 134^2 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal şi va depune o notificare conform prevederilor art. 156^3 alin. (11) din Codul fiscal p�nă la data de 25 ianuarie 2015 �n vederea aplicării sistemului TVA la �ncasare �ncep�nd cu data de 1 aprilie 2015, dacă va avea perioada fiscală trimestrul, sau �ncep�nd cu data de 1 februarie 2015, dacă va avea perioada fiscală luna.
2. O persoană impozabilă care se �nregistrează �n scopuri de TVA la data de 1 martie 2013 aplică sistemul TVA la �ncasare �ncep�nd cu data �nregistrării �n scopuri de TVA, fiind �nregistrată din oficiu de organele fiscale �n Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la �ncasare. �n situaţia �n care respectiva persoană impozabilă are perioada fiscală luna calendaristică şi depăşeşte �n luna iunie 2013 plafonul de 2.250.000 lei, aplică sistemul TVA la �ncasare p�nă la sf�rşitul lunii iulie 2013. Această persoană impozabilă are obligaţia să depună la organele fiscale competente, p�nă la data de 25 inclusiv a lunii iulie 2013, o notificare pentru ieşirea din sistem, conform art. 156^3 alin. (12) din Codul fiscal, din care să rezulte că cifra de afaceri realizată este de peste 2.250.000 lei.
(11) �n sensul �art. 134^2 �alin. (3) din Codul fiscal, prin �ncasarea contravalorii livrării de bunuri sau a prestării de servicii se �nţelege orice modalitate prin care furnizorul/prestatorul obţine contrapartida pentru aceste operaţiuni de la beneficiarul său ori de la un terţ, precum plata �n bani, plata �n natură, compensarea, cesiunea de creanţe, utilizarea unor instrumente de plată.
(12) �n situaţia �n care are loc o cesiune de creanţe:
a) dacă furnizorul/prestatorul cesionează creanţele aferente unor facturi emise pentru livrări de bunuri/prestări de servicii, se consideră că la data cesiunii creanţelor, indiferent de preţul cesiunii creanţelor, este �ncasată �ntreaga contravaloare a facturilor ne�ncasate p�nă la momentul cesiunii. �n cazul �n care cedentul este o persoană impozabilă care aplică sistemul TVA la �ncasare pentru respectivele operaţiuni, exigibilitatea taxei intervine la data cesiunii creanţelor, dacă cesiunea are loc �nainte de expirarea termenului de 90 de zile calendaristice de la data prevăzută la �art. 134^2 �alin. (5) din Codul fiscal. Indiferent de faptul că furnizorii/prestatorii au cesionat creanţele, �n cazul beneficiarilor care aplică sistemul TVA la �ncasare, precum şi al celor care achiziţionează bunuri/servicii de la persoane care au aplicat sistemul TVA la �ncasare pentru respectivele operaţiuni, dreptul de deducere a taxei este am�nat p�nă la data la care taxa aferentă bunurilor/serviciilor achiziţionate a fost plătită;
b) dacă persoana care achiziţionează bunuri/servicii cesionează furnizorului/prestatorului, drept plată a acestor achiziţii, orice creanţe, inclusiv cesiunea dreptului de rambursare a TVA prevăzută la art. 30 din Codul de procedură fiscală, data cesiunii este data la care se consideră că beneficiarul a efectuat plata, respectiv că furnizorul a �ncasat contravaloarea livrărilor de bunuri/prestărilor de servicii la nivelul creanţei cesionate. �n cazul �n care cesionarul este o persoană impozabilă care aplică sistemul TVA la �ncasare pentru respectivele operaţiuni, exigibilitatea taxei aferente livrărilor/prestărilor efectuate �n beneficiul cedentului creanţei intervine la data cesiunii creanţei şi corespunzător valorii creanţei cesionate, dacă cesiunea are loc �nainte de expirarea termenului de 90 de zile calendaristice de la data prevăzută la �art. 134^2 �alin. (5) din Codul fiscal. La expirarea termenului de 90 de zile, �n situaţia �n care contravaloarea livrării/prestării este mai mare dec�t valoarea creanţei cesionate şi nu a mai avut loc nicio altă �ncasare, intervine exigibilitatea pentru diferenţa neachitată. �n cazul �n care beneficiarul livrării/prestării este cedentul creanţei şi este o persoană impozabilă care aplică sistemul TVA la �ncasare sau achiziţionează bunuri/servicii de la o persoană care a aplicat sistemul TVA la �ncasare pentru respectivele operaţiuni, dreptul de deducere a taxei intervine la data cesiunii creanţei corespunzător valorii creanţei cesionate, iar dreptul de deducere a taxei aferente eventualei diferenţe �ntre contravaloarea achiziţiilor de bunuri/servicii şi contravaloarea creanţei cesionate este am�nat p�nă la data la care taxa aferentă diferenţei respective este plătită.
Exemplu pentru situaţia prevăzută la lit. a): Societatea A, av�nd perioada fiscală luna calendaristică, care aplică sistemul TVA la �ncasare, a emis o factură pentru livrarea unui bun �n sumă de 124.000 lei (inclusiv TVA) la data de 10 februarie 2013 către societatea B. TVA �n sumă de 24.000 lei a fost �nregistrată �n creditul contului 4428 �TVA neexigibilă�, nefiind �ncasată de la beneficiar �n perioada fiscală respectivă. La data de 15 martie 2013, societatea A cesionează către societatea N creanţa aferentă acestei facturi, care nu este �ncasată de la beneficiarul B. Preţul cesiunii este de 80.000 lei şi este �ncasat �n data de 20 aprilie 2013. �n ceea ce priveşte factura pentru livrarea de bunuri din data de 10 februarie 2013, se consideră că aceasta este �ncasată şi exigibilitatea TVA intervine la data de 15 martie 2013, societatea A av�nd obligaţia să colecteze TVA �n sumă de 24.000 lei, respectiv va evidenţia suma TVA de 24.000 lei �n debitul contului 4428 �TVA neexigibilă� şi concomitent �n creditul contului 4427 �TVA colectată�.
Exemplu pentru situaţia prevăzută la lit. b): Societatea B, care aplică sistemul TVA la �ncasare, a livrat la data de 11 februarie 2013 către societatea A bunuri (cărţi supuse cotei de TVA de 9%) a căror valoare, inclusiv TVA, este de 109.000 lei. �n data de 10 mai 2013, societatea A a cesionat societăţii B dreptul său de rambursare conform art. 30 din Codul de procedură fiscală, �n sumă de 100.000 lei. La data cesiunii, respectiv 10 mai 2013, se consideră că societatea A a plătit/societatea B a �ncasat suma de 100.000 lei din factura de 109.000 lei. La această dată:
- societatea A va putea să deducă taxa aferentă achiziţiei astfel: 100.000 x 9/109 = 8.257 lei. Diferenţa de 743 rămasă �n contul 4428 �TVA neexigibilă� va putea fi dedusă la momentul plăţii;
- societatea B va colecta TVA aferentă livrării corespunzător creanţei care i-a fost cesionată, respectiv 8.257 lei. Pentru diferenţa de 743 lei rămasă �n contul 4428 �TVA neexigibilă�, exigibilitatea va interveni �n cea de-a 90-a zi, conform �art. 134^2 �alin. (5) din Codul fiscal, dacă presupunem că A nu a mai făcut nicio plată p�nă la data respectivă.
(13) �n cazul compensării datoriilor aferente unor facturi pentru livrări de bunuri/prestări de servicii se consideră că furnizorul/prestatorul a �ncasat, respectiv beneficiarul a plătit contravaloarea bunurilor/serviciilor, la data la care se sting total sau parţial datoriile, respectiv:
a) �n cazul compensărilor �ntre persoane juridice, la data compensării realizate conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/1999 privind unele măsuri pentru prevenirea incapacităţii de plată, aprobată cu modificări prin Legea nr. 211/2001, şi ale Hotăr�rii Guvernului nr. 685/1999 pentru aprobarea Normelor metodologice privind monitorizarea datoriilor nerambursate la scadenţă ale contribuabililor, persoane juridice, �n vederea diminuării blocajului financiar şi a pierderilor din economie, şi a Regulamentului de compensare a datoriilor nerambursate la scadenţă ale contribuabililor, persoane juridice, cu modificările şi completările ulterioare;
b) �n cazul compensărilor �n care cel puţin una dintre părţi nu este persoană juridică, la data semnării unui proces-verbal de compensare care să cuprindă cel puţin următoarele informaţii: denumirea părţilor, codul de �nregistrare �n scopuri de TVA sau, după caz, codul de identificare fiscală, numărul facturii, data emiterii facturii, valoarea facturii, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, valoarea compensată, semnătura părţilor şi data semnării procesului-verbal de compensare.
(14) �n situaţia �n care compensările prevăzute la alin. (13) se realizează după expirarea termenului de 90 de zile calendaristice de la data emiterii facturii:
a) dacă furnizorul/prestatorul este o persoană impozabilă care aplică sistemul TVA la �ncasare, exigibilitatea taxei intervine, potrivit prevederilor �art. 134^2 �alin. (5) din Codul fiscal, �n cea de-a 90-a zi calendaristică de la data emiterii facturii;
b) dacă furnizorul/prestatorul este o persoană impozabilă care nu aplică sistemul TVA la �ncasare, exigibilitatea taxei intervine potrivit regulilor generale de exigibilitate prevăzute la �art. 134^2 �alin. (1) şi (2) din Codul fiscal;
c) �n cazul beneficiarului care aplică sistemul TVA la �ncasare sau al celui care face achiziţii de la un furnizor/prestator care aplică sistemul TVA la �ncasare, dreptul de deducere a taxei este am�nat p�nă la data la care taxa aferentă bunurilor/serviciilor achiziţionate se consideră că a fost plătită prin compensare, indiferent de perioada de 90 de zile de la data emiterii facturii, conform prevederilor art. 145 alin. (1^1) din Codul fiscal.
(15) �n cazul �ncasărilor prin bancă de tipul transfer-credit, data �ncasării contravalorii totale/parţiale a livrării de bunuri/prestării de servicii de către persoana care aplică sistemul TVA la �ncasare este data �nscrisă �n extrasul de cont sau �n alt document asimilat acestuia.
(16) �n cazul �n care �ncasarea se efectuează prin instrumente de plată de tip transfer-debit, respectiv cec, cambie şi bilet la ordin, data �ncasării contravalorii totale/parţiale a livrării de bunuri/prestării de servicii de către persoana care aplică sistemul TVA la �ncasare este:
a) data �nscrisă �n extrasul de cont sau �n alt document asimilat acestuia, �n situaţia �n care furnizorul/prestatorul care aplică sistemul TVA la �ncasare nu girează instrumentul de plată, ci �l �ncasează/scontează. �n cazul scontării instrumentului de plată, se consideră că persoana respectivă a �ncasat contravaloarea integrală a instrumentului de plată;
b) data girului, �n situaţia �n care furnizorul/prestatorul care aplică sistemul TVA la �ncasare girează instrumentul de plată altei persoane. �n acest scop se păstrează o copie de pe instrumentul de plată care a fost girat, �n care se află menţiunea cu privire la persoana către care a fost girat instrumentul de plată.
(17) Data �ncasării �n situaţia �n care plata s-a efectuat prin carduri de debit sau de credit de către cumpărător este data �nscrisă �n extrasul de cont ori �n alt document asimilat acestuia.
(18) �n cazul plăţii �n natură, data �ncasării este data la care intervine faptul generator de taxă pentru livrarea/prestarea obţinută drept contrapartidă pentru livrarea/prestarea efectuată.
(19) Livrările de bunuri/Prestările de servicii a căror contravaloare este �ncasată parţial sau total cu numerar de către persoana eligibilă pentru aplicarea sistemului TVA la �ncasare de la alte categorii de beneficiari dec�t cele prevăzute la �art. 134^2 �alin. (6) lit. d) din Codul fiscal nu sunt excluse de la aplicarea sistemului TVA la �ncasare. Nu sunt considerate �ncasări/plăţi �n numerar sumele �n numerar depuse de beneficiar direct �n contul bancar al furnizorului/prestatorului. �n sensul �art. 134^2 �alin. (6) lit. d) din Codul fiscal, furnizorul/prestatorul care este obligat la aplicarea sistemului TVA la �ncasare exclude de la aplicarea sistemului TVA la �ncasare acele sume dintr-o factură care sunt �ncasate �n numerar de la beneficiari persoane juridice, persoane fizice �nregistrate �n scopuri de TVA, persoane fizice autorizate, liber-profesionişti şi asocieri fără personalitate juridică.
(20) �n sensul �art. 134^2 �alin. (6) lit. e) din Codul fiscal, se exclud de la aplicarea sistemului TVA la �ncasare livrările de bunuri/prestările de servicii dacă, la momentul emiterii facturii sau, după caz, la data termenului-limită prevăzut de lege pentru emiterea facturii �n situaţia �n care factura nu a fost emisă �n termenul prevăzut de lege, beneficiarul este o persoană afiliată furnizorului/prestatorului potrivit art. 7 alin. (1) pct. 21 din Codul fiscal.
(21) �n scopul aplicării prevederilor �art. 134^2 �alin. (7) din Codul fiscal:
a) pentru facturile parţiale emise de către persoana impozabilă �nainte de intrarea �n sistemul TVA la �ncasare, care nu au fost �ncasate integral �nainte de intrarea �n sistem, orice sumă �ncasată/plătită după intrarea furnizorului/prestatorului �n sistemul TVA la �ncasare se atribuie mai �nt�i părţii din factură ne�ncasate/neplătite p�nă la intrarea �n sistem, at�t la furnizor, c�t şi la beneficiar;
b) pentru facturile parţiale emise de către persoana impozabilă �nainte de ieşirea din sistemul TVA la �ncasare, care nu au fost �ncasate integral �nainte de ieşirea din sistem, orice sumă �ncasată/plătită după ieşirea furnizorului/prestatorului din sistemul TVA la �ncasare se atribuie mai �nt�i părţii din factură ne�ncasate/neplătite p�nă la ieşirea din sistem, at�t la furnizor, c�t şi la beneficiar.
(22) �n scopul aplicării prevederilor �art. 134^2 �alin. (8) din Codul fiscal, persoana impozabilă care �ncasează parţial o factură cuprinz�nd contravaloarea unor livrări de bunuri/prestări de servicii care conţin mai multe cote de TVA şi/sau mai multe regimuri de impozitare are dreptul să aleagă bunurile/serviciile care consideră că au fost �ncasate parţial pentru a determina suma taxei �ncasate �n funcţie de cote, respectiv regimul aplicabil.
(23) Persoana impozabilă care este scoasă din evidenţa persoanelor impozabile �nregistrate �n scopuri de TVA la cerere sau din oficiu de către organele fiscale, potrivit legii, este radiată din oficiu de organele fiscale competente şi din Registrul persoanelor care aplică sistemul TVA la �ncasare. Persoana impozabilă care aplică sistemul TVA la �ncasare şi care intră �ntr-un grup fiscal unic este radiată din oficiu de organele fiscale competente din Registrul persoanelor care aplică sistemul TVA la �ncasare de la data la care intră �n vigoare implementarea grupului fiscal unic conform prevederilor pct. 4 alin. (8).
(24) Pentru a veni �n sprijinul contribuabililor, Ministerul Finanţelor Publice elaborează Ghidul privind aplicarea sistemului TVA la �ncasare, care reuneşte �ntr-un singur document toate prevederile legale din Codul fiscal, din prezentele norme, precum şi din normele procedurale, necesare �n cazul operaţiunilor care intră sub incidenţa sistemului TVA la �ncasare, oferind totodată exemple practice şi explicaţii �n legătură cu prevederile legale. Ghidul privind aplicarea sistemului TVA la �ncasare se aprobă prin ordin al ministrului finanţelor publice.
Norme metodologice:
16^3.
(1) Pentru �ncasarea de avansuri �n legătură cu o livrare intracomunitară de bunuri nu intervine exigibilitatea taxei conform prevederilor art. 134^3 alin. (2) din Codul fiscal. Dacă persoana impozabilă optează pentru emiterea facturii anterior faptului generator de taxă pentru livrarea intracomunitară de bunuri efectuată �n condiţiile art. 143 alin. (2) din Codul fiscal, inclusiv �n cazul �ncasării de avansuri, exigibilitatea taxei intervine la data emiterii facturii, conform art. 134^3 alin. (1) din Codul fiscal.
(2) Exigibilitatea determină perioada fiscală �n care livrarea intracomunitară scutită se �nregistrează �n decontul de taxă pe valoarea adăugată prevăzut la art. 156^2 din Codul fiscal şi �n declaraţia recapitulativă prevăzută la art. 156^4 din Codul fiscal.
Norme metodologice:
17.
(1) Faptul generator �n cazul unei livrări intracomunitare de bunuri şi faptul generator �n cazul unei achiziţii intracomunitare de bunuri intervin �n acelaşi moment, respectiv �n momentul livrării de bunuri.
(2) Dacă furnizorul optează pentru emiterea facturii anterior faptului generator de taxă pentru livrarea intracomunitară de bunuri efectuată �n condiţiile art. 143 alin. (2) din Codul fiscal, inclusiv �n cazul �ncasării de avansuri, exigibilitatea taxei aferente achiziţiei intracomunitare la beneficiar intervine la data emiterii facturii, conform art. 135 alin. (2) din Codul fiscal.
(3) Dacă beneficiarul nu a primit o factură de la furnizor p�nă �n a 15-a zi a lunii următoare celei �n care a avut loc faptul generator, are obligaţia să emită autofactura prevăzută la art. 155^1 alin. (1) din Codul fiscal. Pentru determinarea taxei se utilizează cursul de schimb prevăzut la art. 139^1 din Codul fiscal, respectiv cel din data emiterii autofacturii. �n situaţia �n care, ulterior emiterii autofacturii, beneficiarul primeşte factura de la furnizor, care este emisă la o dată anterioară datei autofacturii, acesta are obligaţia de a ajusta baza de impozitare �n funcţie de cursul de schimb �n vigoare la data emiterii facturii de către furnizor.
Exemplul 1. Factura pentru livrarea intracomunitară este emisă �n luna următoare celei �n care se efectuează livrarea.
|
Alt stat |
Rom�nia
|
|
Livrare intracomunitară scutită de TVA |
Achiziţie intracomunitară supusă TVA şi taxabilă |
|
Data livrării: 25.01.2013 |
|
|
Data facturii: 12.02.2013 |
|
|
Faptul generator: 25.01.2013 |
Faptul generator: 25.01.2013 |
|
Exigibilitatea: 12.02.2013� |
Exigibilitatea: 12.02.2013 |
|
Livrarea este inclusă �n declaraţia� recapitulativă şi �n decontul de TVA aferente lunii februarie 2013. |
Achiziţia intracomunitară se evidenţiază �n declaraţia recapitulativă şi �n decontul de TVA aferente lunii februarie 2013. |
Exemplul 2. Factura pentru livrarea intracomunitară este emisă �n aceeaşi lună �n care se efectuează livrarea intracomunitară.
|
Alt stat |
Rom�nia |
|
Livrare intracomunitară scutită de TVA |
Achiziţie intracomunitară� supusă TVA şi taxabilă |
|
Data livrării: 25.01.2013 |
|
|
Data facturii: 29.01.2013 |
|
|
Faptul generator: 25.01.2013 |
Faptul generator: 25.01.2013 |
|
Exigibilitatea: 29.01.2013� |
Exigibilitatea: 29.01.2013 |
|
Livrarea este inclusă �n declaraţia� recapitulativă aferentă lunii ianuarie şi se evidenţiază �n decontul de TVA din luna ianuarie 2013. |
Achiziţia intracomunitară este inclusă �n declaraţia recapitulativă aferentă lunii ianuarie şi se evidenţiază �n decontul de TVA din luna ianuarie 2013. |
17^1. (1) �n sensul art. 136 alin. (1) din Codul fiscal, �n cazul bunurilor plasate �n regim de admitere temporară cu exonerare parţială de drepturi de import şi �n regim de transformare sub control vamal, regimuri care din punct de vedere al TVA constituie importuri de bunuri care nu beneficiază de scutire de la plata taxei pe valoarea adăugată conform art. 144 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, exigibilitatea TVA intervine atunci c�nd intervine obligaţia de plată a taxelor vamale, taxelor agricole sau a altor taxe comunitare similare stabilite ca urmare a politicii comune aplicabile bunurilor respective.
(2) �n cazul �n care bunurile plasate �n regimurile prevăzute la alin. (1) sunt scutite de taxe vamale, taxe agricole sau alte taxe comunitare similare stabilite ca urmare a politicii comune, exigibilitatea TVA pentru importul bunurilor respective intervine atunci c�nd ar fi intervenit obligaţia de plată a taxelor vamale, taxelor agricole sau a altor taxe comunitare similare stabilite ca urmare a politicii comune aplicabile bunurilor respective, dacă acestea ar fi fost datorate.
Norme metodologice:
ART. 137
18. (1) Potrivit art. 137 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, subvenţiile primite de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul comunitar sau de la bugetul asigurărilor sociale de stat, legate direct de preţul bunurilor livrate şi/sau al serviciilor prestate, se includ �n baza de impozitare. Exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată pentru aceste subvenţii intervine la data �ncasării lor de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul comunitar sau de la bugetul asigurărilor sociale de stat. Se consideră că subvenţia este legată direct de preţ dacă se �ndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) subvenţia este concret determinabilă �n preţul bunurilor şi/sau al serviciilor, respectiv este stabilită pe unitatea de măsură a bunurilor livrate şi/sau a serviciilor prestate, �n sume absolute sau procentual;
b) cumpărătorii trebuie să beneficieze de subvenţia acordată furnizorului/prestatorului, �n sensul că preţul bunurilor/serviciilor achiziţionate de aceştia trebuie să fie mai mic dec�t preţul la care aceleaşi produse/servicii s-ar vinde/presta �n absenţa subvenţiei.
(2) Nu se cuprind �n baza de impozitare a taxei subvenţiile sau alocaţiile primite de la bugetul de stat, de la bugetele locale, de la bugetul comunitar sau de la bugetul asigurărilor sociale de stat, care nu �ndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1), respectiv subvenţiile care sunt acordate pentru atingerea unor parametri de calitate, subvenţiile acordate pentru acoperirea unor cheltuieli sau alte situaţii similare.
(3) Baza de impozitare pentru uniformele de serviciu, echipamentul de lucru şi/sau de protecţie acordat angajaţilor este constituită din contravaloarea care este suportată de angajaţi. Dacă echipamentul de lucru şi/sau de protecţie este acordat gratuit angajaţilor, operaţiunea nu constituie livrare de bunuri �n sensul art. 128 alin. (1) din Codul fiscal. Pentru partea din contravaloarea uniformelor de serviciu, echipamentelor de lucru şi/sau de protecţie acordat angajaţilor, care este suportată de angajator, acesta �şi păstrează dreptul de deducere �n condiţiile art. 145 din Codul fiscal.
(4) �n sensul art. 137 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal, baza de impozitare pentru active corporale fixe care constituie livrare de bunuri conform art. 128 alin. (4) şi (5) din Codul fiscal, altele dec�t bunurile imobile, este constituită din valoarea de �nregistrare �n contabilitate diminuată cu amortizarea contabilă. Dacă activele corporale fixe sunt complet amortizate, baza de impozitare este zero.
(5) *** Abrogat.
(6) *** Abrogat.
(7) Orice cheltuieli cu impozitele şi taxele datorate de o persoană impozabilă �n legătură cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, dacă nu sunt incluse �n preţul bunurilor livrate ori al serviciilor prestate, ci sunt recuperate de la clienţi prin refacturare, se cuprind �n baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată, potrivit prevederilor art. 137 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal. De exemplu, ecotaxa datorată potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, chiar dacă nu este cuprinsă �n preţul bunurilor livrate, ci este facturată separat, se cuprinde �n baza impozabilă.
(8) �n sensul art. 137 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, orice cheltuieli accesorii efectuate de persoana care realizează o livrare de bunuri sau o prestare de servicii se includ �n baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată, chiar dacă fac obiectul unui contract separat. Cheltuielile accesorii nu reprezintă o tranzacţie separată, ci sunt parte componentă a livrării/prestării de care sunt legate, urm�nd aceleaşi reguli referitoare, printre altele, la locul livrării/prestării, cotele, scutirile ca şi livrarea/prestarea de care sunt legate. Furnizorul/Prestatorul nu poate aplica structura de comisionar prevăzută la pct. 19 alin. (4) pentru a refactura cheltuieli accesorii şi nici pentru a refactura cheltuieli cu impozite şi taxe conform prevederilor alin. (7).
(9) Cheltuielile cu transportul bunurilor livrate intracomunitar sau alte cheltuieli accesorii, cum sunt cele de asigurare sau de ambalare, se cuprind �n baza impozabilă a livrării intracomunitare numai dacă, potrivit prevederilor contractuale, acestea cad �n sarcina v�nzătorului.
Norme metodologice:
ART. 137 al.3
19. (1) �n sensul art. 137 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal, rabaturile, remizele, risturnele, sconturile şi alte reduceri de preţ nu se cuprind �n baza de impozitare a taxei dacă sunt acordate de furnizor/prestator direct �n beneficiul clientului la momentul livrării/prestării şi nu constituie, �n fapt, remunerarea unui serviciu sau unei livrări. De exemplu, un furnizor livrează bunuri şi, potrivit �nţelegerii dintre părţi, furnizorul va acoperi orice cheltuieli cu eventuale remedieri sau reparaţii ale bunurilor livrate �n condiţiile �n care aceste operaţiuni sunt realizate de către client. Furnizorul nu va putea considera că sumele necesare acoperirii acestor cheltuieli sunt considerate reduceri de preţ, acestea fiind �n fapt remunerarea unui serviciu prestat de către client �n contul său.
(2) �n cazul reducerilor de preţ acordate consumatorului final pe bază de cupoane valorice de către producătorii/distribuitorii de bunuri �n cadrul unor campanii promoţionale, se consideră că aceste reduceri sunt acordate şi �n beneficiul comercianţilor care au acceptat aceste cupoane valorice de la consumatorii finali, chiar dacă �n circuitul acestor bunuri de la producători/distribuitori la comercianţi s-au interpus unul sau mai mulţi intermediari cumpărători-rev�nzători. Cupoanele valorice trebuie să conţină minimum următoarele elemente:
a) numele producătorului/distribuitorului care acordă reducerea de preţ �n scopuri promoţionale;
b) produsul pentru care se face promoţia;
c) valoarea reducerii acordate, �n sumă globală, care conţine şi taxa pe valoarea adăugată aferentă reducerii, fără a fi menţionată distinct �n cupon;
d) termenul de valabilitate a cuponului;
e) menţiunea potrivit căreia cupoanele pot fi utilizate numai �n magazinele agreate �n desfăşurarea promoţiei �n cauză;
f) instrucţiunile privind utilizarea acestor cupoane;
g) denumirea societăţii specializate �n administrarea cupoanelor valorice, dacă este cazul.
(3) �n sensul art. 137 alin. (3) lit. e) din Codul fiscal, sumele achitate de o persoană impozabilă �n numele şi �n contul altei persoane impozabile reprezintă sumele achitate de o persoană impozabilă pentru facturi emise de diverşi furnizori/prestatori pe numele altei persoane şi care apoi sunt recuperate de cel care le achită de la beneficiar. Persoana care achită sume �n numele şi �n contul altei persoane nu primeşte facturi pe numele său şi nici nu emite facturi pe numele său. Pentru recuperarea sumelor achitate �n numele şi �n contul altei persoane se poate emite, �n mod opţional, o factură de decontare de către persoana impozabilă care a achitat respectivele facturi. �n situaţia �n care părţile convin să �şi deconteze sumele achitate pe baza facturii de decontare, taxa nu va fi menţionată distinct, fiind inclusă �n totalul sumei de recuperat. Factura de decontare se transmite beneficiarului �nsoţită de factura achitată �n numele său. Persoana care a achitat facturile �n numele altei persoane nu exercită dreptul de deducere pentru sumele achitate, nu colectează taxa pe baza facturii de decontare şi nu �nregistrează aceste sume �n conturile de cheltuieli, respectiv de venituri. Beneficiarul ale cărui facturi au fost achitate de altă persoană �şi va deduce �n condiţiile legii taxa pe baza facturii care a fost emisă pe numele său de furnizori/prestatori, factura de decontare fiind doar un document care se anexează la factura achitată.
Exemplul nr. 1: Persoana A emite o factură de servicii de transport către persoana B, dar factura lui A este plătită de C �n numele lui B. Pentru recuperarea de la B a sumelor plătite, C are posibilitatea să emită o factură de decontare, dar care nu este obligatorie. B �şi va exercita dreptul de deducere a TVA �n condiţiile stabilite de lege pe baza facturii emise de A, �n timp ce o eventuală factură de decontare de la C va fi doar ataşată acestei facturi.
(4) �n cazul �n care se refacturează cheltuieli efectuate pentru altă persoană, respectiv atunci c�nd o persoană impozabilă primeşte o factură sau alt document pe numele său pentru livrări de bunuri/prestări de servicii/importuri efectuate �n beneficiul altei persoane şi refacturează contravaloarea respectivelor livrări/prestări/importuri, se aplică structura de comisionar conform prevederilor pct. 6 alin. (3) şi (4) sau, după caz, ale pct. 7 alin. (2). Totuşi, structura de comisionar nu se aplică �n situaţia �n care se aplică prevederile pct. 18 alin. (8). Persoana care refacturează cheltuieli nu este obligată să aibă �nscrisă �n obiectul de activitate realizarea livrărilor/prestărilor pe care le refacturează. Spre deosebire de situaţia prezentată la alin. (3), �n cazul structurii de comisionar persoana impozabilă are dreptul la deducerea taxei aferente achiziţiilor de bunuri/servicii care vor fi refacturate, �n condiţiile legii, şi are obligaţia de a colecta taxa pe valoarea adăugată pentru operaţiunile taxabile.
Exemplul nr. 2: Un furnizor A din Rom�nia realizează o livrare intracomunitară de bunuri către beneficiarul B din Ungaria. Condiţia de livrare este ex-works, prin urmare transportul este �n sarcina cumpărătorului, a lui B. Totuşi, B �l mandatează pe A să angajeze o firmă de transport, urm�nd să �i achite costul transportului. Transportatorul C facturează lui A serviciul de transport din Rom�nia �n Ungaria, iar A, aplic�nd structura de comisionar, va refactura serviciul lui B. Se consideră că A a primit şi a prestat el �nsuşi serviciul de transport. Acest serviciu de transport va fi facturat de către C către A cu TVA, locul prestării fiind �n Rom�nia, conform art. 133 alin. (2) din Codul fiscal. A va refactura transportul către B fără TVA, serviciul fiind neimpozabil �n Rom�nia conform art. 133 alin. (2) din Codul fiscal.
Exemplul nr. 3: O societate care derulează operaţiuni imobiliare are �ncheiate contracte de �nchiriere pentru diverse spaţii dintr-un bun imobil. Pentru utilităţile necesare, printre care electricitatea, apa, telefonul, sunt �ncheiate contracte pe numele societăţii imobiliare, dar acestea sunt furnizate �n beneficiul direct al chiriaşilor. �n cazul �n care prin contractul de �nchiriere se stipulează distinct că plata utilităţilor nu este inclusă �n preţul chiriei, societatea imobiliară poate aplica structura de comisionar pentru refacturarea acestor cheltuieli către chiriaşi.
Exemplul nr. 4: Societatea A din Franţa �şi trimite angajaţii �n Rom�nia pentru negocierea unor contracte cu parteneri din Rom�nia. Conform �nţelegerii dintre părţi, facturile pentru cazare, transport local şi alte cheltuieli efectuate pentru angajaţii trimişi din Franţa vor fi emise către partenerii din Rom�nia, aceştia urm�nd să �şi recupereze sumele achitate prin refacturare către societatea A din Franţa. Pentru fiecare cheltuială refacturată se va avea �n vedere �n primul r�nd locul prestării serviciului şi, dacă locul este �n Rom�nia, refacturarea se va face aplic�ndu-se acelaşi regim ca şi cel aplicat de prestatorul acestor servicii. Astfel, serviciile de cazare au locul �n Rom�nia, acolo unde este situat bunul imobil [art. 133 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal], şi vor fi refacturate prin aplicarea cotei reduse de TVA de 9%, serviciile de transport local de călători au locul �n Rom�nia, acolo unde sunt efectiv prestate [art. 133 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal], şi vor fi refacturate prin aplicarea cotei standard de TVA de 24%. �n situaţia �n care factura de transport ar fi fost emisă �n luna iunie 2010 cu cota de 19%, dacă refacturarea ar avea loc �n luna iulie 2010, cota de TVA aplicabilă de către persoana impozabilă din Rom�nia este de 24%. Se consideră că la aplicarea structurii de comisionar faptul generator pentru operaţiunile refacturate intervine la data emiterii facturii de către persoana care refacturează cheltuieli efectuate pentru alte persoane, indiferent de natura operaţiunilor refacturate.
Exemplul nr. 5: Societatea A �ncheie un contract de proiectare a unui bun imobil cu societatea B. �n contract se stipulează că B va suporta cheltuielile de cazare, transport, masă, diurnă etc. ale salariaţilor lui A care realizează acest proiect. Pe factura emisă A menţionează separat costul proiectării şi costul aşa-numitelor cheltuieli suportate de B. �n această situaţie nu este vorba despre o refacturare de cheltuieli �n sensul prevederilor pct. 19 alin. (4). Toate cheltuielile de cazare, transport, masă, diurnă etc., facturate de A lui B, sunt cheltuieli accesorii serviciilor de proiectare şi trebuie să urmeze aceleaşi reguli referitoare la locul prestării, cotele sau regimul aplicabil ca şi serviciul de proiectare de care sunt legate, conform prevederilor pct. 18 alin. (8).
(5) �n sensul art. 137 alin. (3) lit. e) din Codul fiscal, sumele �ncasate �n numele şi �n contul altei persoane, care nu se cuprind �n baza de impozitare, cuprind operaţiuni precum:
a) cotizaţii, onorarii, redevenţe, taxe sau alte plăţi �ncasate �n contul unei instituţii publice, dacă pentru acestea instituţia publică nu este persoană impozabilă �n sensul art. 127 din Codul fiscal. �n această categorie se cuprind, printre altele, şi taxa pentru serviciile de reclamă şi publicitate prevăzută la art. 270 din Codul fiscal, taxa hotelieră prevăzută la art. 278 din Codul fiscal, contribuţia la Fondul cinematografic prevăzută la art. 13 lit. d) din Ordonanţa Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 328/2006, cu modificările şi completările ulterioare, taxa asupra activităţilor dăunătoare sănătăţii, prevăzută la art. 363 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 95/2006 privind reforma �n domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare;
b) sume �ncasate �n contul altei persoane, dacă factura este emisă de această altă persoană către un terţ. Pentru decontarea sumelor �ncasate de la terţ cu persoana care a emis factura, conform �nţelegerii dintre părţi, pot fi �ntocmite facturi de decontare conform alin. (3).
(6) �n cazul sumelor �ncasate de persoana impozabilă �n contul altei persoane, dacă persoana impozabilă acţionează �n nume propriu, respectiv emite facturi sau alte documente către clienţi şi primeşte facturi sau alte documente pe numele său de la persoana �n numele căreia �ncasează sumele, se aplică structura de comisionar prevăzută la pct. 6 alin. (3) şi (4) sau, după caz, la pct. 7 alin. (2), chiar dacă nu există un contract de comision �ntre părţi.
Exemplul nr. 6: O companie B �ncasează contravaloarea taxei radio TV de la clienţi, pe care o virează apoi companiilor de radio şi televiziune. Această taxă este menţionată pe factura emisă de compania B, alături de propriile sale livrări/prestări efectuate. �ntruc�t taxa radio TV reprezintă o operaţiune scutită de TVA conform art. 141 alin. (1) lit. o) din Codul fiscal, fiind efectuată de posturile publice de radio şi televiziune, compania B va păstra acelaşi regim la facturarea acestei taxe către clienţi. Conform structurii de comisionar, posturile de radio şi televiziune vor factura către compania B serviciile pentru care aceasta a �ncasat sumele �n contul lor.
(7) �n sensul art. 137 alin. (3) lit. d) din Codul fiscal, ambalajele care circulă �ntre furnizorii de marfă şi clienţi prin schimb, fără facturare, nu se includ �n baza de impozitare a taxei, chiar dacă beneficiarii nu deţin cantităţile de ambalaje necesare efectuării schimbului şi achită o garanţie bănească �n schimbul ambalajelor primite. Pentru v�nzările efectuate prin unităţi care au obligaţia utilizării aparatelor de marcat electronice fiscale, suma garanţiei băneşti �ncasate pentru ambalaje se evidenţiază distinct pe bonurile fiscale, fără taxă. Restituirea garanţiilor băneşti nu se reflectă �n documente fiscale.
(8) Persoanele care au primit ambalaje �n schimbul unei garanţii băneşti au obligaţia să comunice periodic furnizorului de ambalaje, dar nu mai t�rziu de termenul legal pentru efectuarea inventarierii anuale, cantităţile de ambalaje scoase din evidenţă ca urmare a distrugerii, uzurii, lipsurilor sau altor cauze de aceeaşi natură. �n termen de 5 zile lucrătoare de la data comunicării, furnizorii de ambalaje sunt obligaţi să factureze cu taxă cantităţile de ambalaje respective. Dacă garanţiile sunt primite de la persoane fizice de către proprietarul ambalajelor, pe baza evidenţei vechimii garanţiilor primite şi nerestituite se va colecta taxa pentru ambalajele pentru care s-au �ncasat garanţii mai vechi de un an calendaristic."
Norme metodologice:
ART. 138
20. (1) �n situaţiile prevăzute la art. 138 din Codul fiscal, furnizorii de bunuri şi/sau prestatorii de servicii �şi ajustează baza impozabilă a taxei după efectuarea livrării/prestării sau după facturarea livrării/prestării, chiar dacă livrarea/prestarea nu a fost efectuată, dar evenimentele prevăzute la art. 138 din Codul fiscal intervin ulterior facturării şi �nregistrării taxei �n evidenţele persoanei impozabile. �n acest scop furnizorii/prestatorii trebuie să emită facturi cu valorile �nscrise cu semnul minus c�nd baza de impozitare se reduce sau, după caz, fără semnul minus, dacă baza de impozitare se majorează, care vor fi transmise şi beneficiarului. Prevederile acestui alineat se aplică şi pentru livrări intracomunitare.
(1^1) �n cazul �n care persoanele obligate la aplicarea sistemului TVA la �ncasare se află �n situaţiile prevăzute la alin. (1), se aplică prevederile art. 134^2 alin. (10) şi (11) din Codul fiscal. �n acest scop furnizorii/prestatorii trebuie să emită facturi cu valorile �nscrise cu semnul minus, c�nd baza de impozitare se reduce, ori, după caz, fără semnul minus, dacă baza de impozitare se majorează, care vor fi transmise şi beneficiarului, indiferent dacă taxa aferentă este sau nu exigibilă.
(2) Beneficiarii au obligaţia să ajusteze dreptul de deducere exercitat iniţial, potrivit prevederilor art. 148 alin. (1) lit. b) şi art. 149 alin. (4) lit. e) din Codul fiscal, numai pentru operaţiunile prevăzute la art. 138 lit. a) - c) şi e) din Codul fiscal. Prevederile acestui alineat se aplică şi pentru achiziţiile intracomunitare.
(2^1) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), �n cazul achiziţiilor realizate de/de la persoanele obligate la aplicarea sistemului TVA la �ncasare, se aplică corespunzător prevederile art. 134^2 alin. (10) din Codul fiscal �n situaţiile prevăzute la art. 138 lit. a) - c) şi e) din Codul fiscal.
Exemplu: Societatea A, care aplică sistemul TVA la �ncasare, emite către beneficiarul B o factură pentru o livrare de bunuri la data de 10 ianuarie 2013, �n valoare de 5.000 lei plus TVA 1.200 lei, total factură 6.200 lei. TVA �n sumă de 1.200 lei se �nregistrează �n creditul contului 4428 �TVA neexigibilă�. La data de 20 februarie 2013 �ncasează suma de 2.000 lei de la beneficiarul său. TVA aferentă acestei �ncasări se determină astfel: 2.000 x 24/124 = 387 lei şi se evidenţiază �n debitul contului 4428 �TVA neexigibilă� şi concomitent �n creditul contului 4427 �TVA colectată�. �n data de 25 martie 2013, societatea A acordă o reducere de preţ beneficiarului B de 10% din contravaloarea bunurilor livrate.
Societatea A emite o factură �n care �nscrie cu semnul minus baza de impozitare, respectiv 5.000 x 10/100 = 500 lei, şi TVA aferentă, respectiv 1.200 x 10/100 = 120 lei. Conform prevederilor �art. 134^2 �alin. (10) din Codul fiscal, �n luna martie 2013, societatea A va diminua TVA neexigibilă �n cuantum de 813 lei cu suma de 120 lei.
Beneficiarul B, la primirea facturii pentru reducerea de preţ de la societatea A, va diminua TVA neexigibilă �n cuantum de 813 lei cu suma de 120 lei.
Dacă presupunem că la data de 20 februarie 2013 societatea A ar fi �ncasat de la societatea B suma de 5.000 lei, TVA aferentă acestei �ncasări se determină astfel: 5.000 x 24/124 = 968 lei şi se evidenţiază �n debitul contului 4428 �TVA neexigibilă� şi concomitent �n creditul contului 4427 �TVA colectată�. �n data de 25 martie 2013, societatea A acordă o reducere de preţ beneficiarului B de 25% din contravaloarea bunurilor livrate. Societatea A emite o factură �n care �nscrie cu semnul minus baza de impozitare, respectiv 5.000 x 25/100 = 1.250 lei, şi TVA aferentă, respectiv 1.200 x 25/100 = 300 lei. Conform prevederilor �art. 134^2 �alin. (10) din Codul fiscal, �n luna martie 2013, societatea A va anula TVA neexigibilă �n cuantum de 232 lei şi va diminua taxa colectată cu suma de 68 lei. �n această situaţie, societatea B va anula TVA neexigibilă de 232 lei şi va diminua TVA dedusă cu suma de 68 lei.
�(3) Ajustarea bazei de impozitare a taxei pe valoarea adăugată, prevăzută la art. 138 lit. d) din Codul fiscal, este permisă numai �n situaţia �n care data declarării falimentului beneficiarilor a intervenit după data de 1 ianuarie 2004, inclusiv pentru facturile emise �nainte de această dată, dacă contravaloarea bunurilor livrate/serviciilor prestate ori taxa pe valoarea adăugată aferentă consemnată �n aceste facturi nu se poate �ncasa din cauza falimentului beneficiarului, inclusiv �n cazul persoanelor care aplică sistemul TVA la �ncasare �n situaţia �n care falimentul beneficiarului intervine după cea de-a 90-a zi de la data emiterii facturii sau, după caz, de la data termenului-limită pentru emiterea acesteia. �n cazul persoanelor care aplică sistemul TVA la �ncasare şi falimentul beneficiarului intervine �nainte de cea de-a 90-a zi de la data emiterii facturii sau, după caz, de la data termenului-limită pentru emiterea acesteia, se aplică prevederile art. 134^2 alin. (10) lit. d) din Codul fiscal, respectiv se operează anularea taxei neexigibile aferente livrărilor de bunuri/prestărilor de servicii realizate.
�(4) Reducerile de preţ acordate de producătorii/distribuitorii de bunuri pe bază de cupoane valorice �n cadrul unor campanii promoţionale se reflectă �n facturi astfel:
a) facturile de reducere se �ntocmesc direct de către producătorii/distribuitorii de bunuri pe numele comercianţilor care au acceptat cupoanele valorice de la consumatorii finali, chiar dacă iniţial facturile de livrare a bunurilor pentru care se acordă aceste reduceri de preţ au fost emise de producători/distribuitori către diverşi intermediari cumpărători-rev�nzători. La rubrica "Cumpărător" se �nscriu datele de identificare ale cumpărătorului care a acceptat cupoanele valorice de la consumatorii finali;
b) �n cazul �n care producătorii/distribuitorii de bunuri �ncheie contracte cu societăţi specializate �n administrarea cupoanelor valorice, producătorii/distribuitorii emit o singură factură cu semnul minus pentru valoarea reducerilor de preţ acordate �n cursul unei luni şi a taxei pe valoarea adăugată aferente. Anexa la aceste facturi trebuie să conţină informaţii din care să rezulte valoarea reducerilor de preţ acordate de un producător/distribuitor pentru fiecare comerciant, pe categorii de bunuri. La rubrica "Cumpărător" se vor �nscrie datele de identificare ale societăţii specializate �n administrarea cupoanelor valorice. Societăţile specializate �n administrarea cupoanelor valorice vor emite către fiecare comerciant o singură factură cu semnul minus pentru toate bunurile �n cauză, �n care vor �nscrie valoarea reducerilor de preţ acordate de producători/distribuitori �n cursul unei luni şi a taxei pe valoarea adăugată aferente. Anexa la aceste facturi trebuie să conţină informaţii din care să rezulte valoarea reducerilor de preţ acordate de un producător/distribuitor pentru fiecare comerciant, pe categorii de bunuri. La rubrica "Furnizor" se vor �nscrie datele de identificare ale societăţii specializate �n administrarea cupoanelor valorice."
Norme metodologice:
ART. 138^1
21. �n sensul art. 138^1 din Codul fiscal, baza de impozitare a achiziţiei intracomunitare cuprinde elementele prevăzute la art. 137 alin. (2) din Codul fiscal şi nu cuprinde elementele prevăzute la art. 137 alin. (3) din Codul fiscal şi/sau, după caz, se ajustează �n conformitate cu prevederile art. 138 din Codul fiscal. Cheltuielile de transport sau alte cheltuieli accesorii, cum sunt cele de asigurare sau de ambalare, se cuprind �n baza impozabilă a bunurilor achiziţionate intracomunitar numai dacă acestea cad �n sarcina v�nzătorului conform contractului dintre părţi."
21^1. (1) �n sensul art. 137 alin. (3) din Codul fiscal, baza de impozitare nu cuprinde elementele prevăzute la art. 137 alin. (3) lit. a) - d) din Codul fiscal, dacă acestea sunt cunoscute �n momentul �n care intervine exigibilitatea taxei pentru un import conform art. 136 din Codul fiscal.
(2) Baza de impozitare pentru importul de bunuri nu se ajustează �n cazul modificării ulterioare a elementelor care au stat la baza determinării valorii �n vamă a bunurilor, ca urmare a unor evenimente prevăzute la art. 137 alin. (3) lit. a) - d) din Codul fiscal, cu excepţia situaţiilor �n care aceste modificări sunt cuprinse �ntr-un document pentru regularizarea situaţiei emis de organele vamale.
(3) �n cazul bunurilor care au fost achiziţionate din afara Comunităţii şi �nainte de a fi importate pe teritoriul comunitar sunt supuse unor lucrări sau evaluări asupra bunurilor mobile corporale �n afara Comunităţii, pentru evitarea dublei impozitări, atunci c�nd beneficiarul serviciilor este o persoană impozabilă stabilită �n Rom�nia, inclusiv o persoană juridică neimpozabilă �nregistrată �n scopuri de TVA conform art. 153 sau 153^1 din Codul fiscal, pentru serviciile prestate �n afara Comunităţii se aplică prevederile art. 133 alin. (2) din Codul fiscal. Contravaloarea acestor servicii nu va fi inclusă �n baza de impozitare a importului de bunuri. Ambalajele sau alte bunuri utilizate �n legătură directă cu bunurile asupra cărora au fost realizate lucrările sau bunurile �ncorporate �n acestea sunt accesorii serviciilor realizate şi nu vor fi tratate ca livrări de bunuri separate, ci ca fiind parte a serviciului prestat. Baza de impozitare a taxei pentru aceste servicii va cuprinde şi eventualele taxe, impozite, prelevări care sunt percepute pentru importul bunurilor accesorii serviciilor.
(4) Atunci c�nd beneficiarul serviciilor prevăzute la alin. (3) prestate �n afara Comunităţii este o persoană neimpozabilă, inclusiv persoana juridică neimpozabilă care nu este �nregistrată �n scopuri de TVA conform art. 153 sau 153^1 din Codul fiscal, baza de impozitare a importului va cuprinde şi valoarea serviciilor prestate �n afara Comunităţii, la care se adaugă elementele care nu sunt deja cuprinse �n această valoare, conform art. 139 alin. (2) din Codul fiscal."
Norme metodologice:
22. (1) �n sensul art. 139^1 alin. (2) din Codul fiscal, prin ultimul curs de schimb comunicat de Banca Naţională a Rom�niei se �nţelege cursul de schimb comunicat de respectiva bancă �n ziua anterioară şi care este valabil pentru operaţiunile care se vor desfăşura �n ziua următoare.
(2) �n sensul art. 139^1 alin. (2) din Codul fiscal, �n cazul emiterii de facturi �nainte de livrarea de bunuri sau prestarea de servicii ori de �ncasarea unui avans, cursul de schimb valutar utilizat pentru determinarea bazei de impozitare a taxei pe valoarea adăugată la data emiterii acestor facturi va răm�ne neschimbat la data definitivării operaţiunii, respectiv la data regularizării operaţiunii, inclusiv �n cazul operaţiunilor pentru care se aplică sistemul TVA la �ncasare. �n cazul �ncasării de avansuri pentru care factura este emisă ulterior �ncasării avansului, cursul de schimb valutar utilizat pentru determinarea bazei de impozitare a taxei pe valoarea adăugată la data �ncasării avansurilor va răm�ne neschimbat la data definitivării operaţiunii, respectiv atunci c�nd se fac regularizările avansurilor �ncasate.
Exemplul nr. 1: �n luna august 2010, o persoană impozabilă A �nregistrată �n scopuri de TVA potrivit art. 153 din Codul fiscal �ncasează 1.000 euro drept avans pentru livrarea �n interiorul ţării a unui automobil de la o altă societate B; A va emite o factură către B la cursul de 4,2 lei/euro, valabil la data �ncasării avansului.
Baza de impozitare a TVA: 1.000 euro x 4,2 lei/euro = 4.200 lei.
Taxa pe valoarea adăugată aferentă avansului: 4.200 lei x 24% = 1.008 lei.
După o perioadă de 3 luni are loc livrarea automobilului, care costă 5.000 euro. Cursul din data livrării bunului este de 4,3 lei/euro. La data livrării se vor storna avansul şi taxa pe valoarea adăugată aferentă acestuia, respectiv 4.200 lei şi 1.008 lei, cu semnul minus.
Baza de impozitare a TVA pentru livrare se determină astfel:
[(1.000 euro x 4,2 lei/euro) + (4.000 euro x 4,3 lei/euro)] = 21.400 lei.
Taxa pe valoarea adăugată aferentă livrării se determină astfel:
21.400 lei x 24% = 5.136 lei.
Exemplul nr. 2: Compania A �ncasează �n luna iunie 2010 un avans de 2.000 euro pentru livrarea �n interiorul ţării a unui utilaj către clientul său B. Livrarea utilajului are loc �n cursul lunii iulie la preţul de 6.000 euro.
A va emite o factură pentru avansul de 2.000 euro către B la cursul de 4,1 lei/euro, valabil la data �ncasării avansului �n luna iunie.
Baza de impozitare a TVA pentru avans: 2.000 euro x 4,1 lei/euro = 8.200 lei.
Taxa pe valoarea adăugată aferentă avansului: 8.200 lei x 19% = 1.558 lei.
�n luna iulie, la livrarea utilajului se regularizează avansul facturat, inclusiv cota de taxă pe valoarea adăugată ca urmare a modificării cotei standard la 1 iulie 2010. Cursul din data livrării bunului este de 4,3 lei/euro. Regularizările efectuate, inclusiv regularizarea cotei de TVA:
Stornarea avansului, inclusiv a taxei pe valoarea adăugată aferente acestuia, respectiv 8.200 lei şi 1.558 lei, cu semnul minus.
Baza de impozitare a livrării: [(2.000 euro x 4,1 lei/euro) + (4.000 euro x 4,3 lei/euro)] = 8.200 lei + 17.200 lei = 25.400 lei.
Taxa pe valoarea adăugată aferentă livrării: 25.400 lei x 24% = 6.096 lei.
Exemplul nr. 3: Compania A livrează bunuri �n valoare de 7.000 euro către compania B, la data de 20 februarie 2013. Compania A aplică sistemul TVA la �ncasare, iar factura este emisă la data de 10 martie 2013. Cursul de schimb valutar valabil �n data de 20 februarie 2013 este de 4,5 lei/euro. Societatea A �ncasează contravaloarea integrală a facturii �n data de 15 mai 2013, la cursul de 4,4 lei/euro. Societatea A va �nregistra ca taxă neexigibilă aferentă livrării suma de 7.560 lei, calculată astfel:
- baza impozabilă: 7.000 euro x 4,5 lei/euro = 31.500 lei;
- TVA neexigibilă aferentă livrării: 31.500 lei x 24% = 7.560 lei.
Exigibilitatea TVA aferente livrării intervine la data �ncasării, respectiv 15 mai 2013, dată la care societatea A trebuie să colecteze TVA �n sumă de 7.560 lei.
(3) Pentru livrări de bunuri sau prestări de servicii �n interiorul ţării, contractate �n valută cu decontare �n lei la cursul de schimb din data plăţii, diferenţele de curs dintre cursul de schimb menţionat �n factura �ntocmită conform alin. (1) şi cursul de schimb utilizat la data �ncasării nu sunt considerate diferenţe de preţ şi nu se emite o factură �n acest sens.
(4) �n cazul achiziţiilor intracomunitare de bunuri, cursul de schimb utilizat pentru determinarea �n lei a bazei impozabile a taxei este cursul din data exigibilităţii taxei, astfel cum este stabilit la art. 135 din Codul fiscal, indiferent de data la care sunt sau vor fi recepţionate bunurile.
(5) �n cazul livrărilor intracomunitare de bunuri scutite de taxă conform art. 143 alin. (2) din Codul fiscal, cursul de schimb utilizat pentru determinarea �n lei a bazei impozabile a taxei este cursul din data exigibilităţii taxei, astfel cum este stabilită la art. 134^3 din Codul fiscal, indiferent de data la care sunt sau vor fi livrate bunurile.
(6) Pentru operaţiunile �n interiorul ţării, dacă baza impozabilă este stabilită �n valută, transformarea �n lei se va efectua la cursul din data la care intervine exigibilitatea taxei, conform prevederilor art. 134 - 134^2 alin. (1) şi (2) din Codul fiscal. Prin excepţie, �n cazul operaţiunilor supuse sistemului TVA la �ncasare prevăzut la art. 134^2 alin. (3) - (8), transformarea �n lei se efectuează la cursul din data la care ar fi intervenit exigibilitatea taxei pentru operaţiunea �n cauză dacă nu ar fi fost supusă sistemului TVA la �ncasare, respectiv conform prevederilor art. 134 - 134^2 alin. (1) şi (2) din Codul fiscal.
(7) Prevederile primei teze a alin. (6) se aplică şi pentru serviciile prestate către persoane stabilite �n Comunitate ori �n afara Comunităţii, precum şi pentru serviciile achiziţionate de la prestatori stabiliţi �n Comunitate sau �n afara Comunităţii, precum şi �n cazul livrărilor de bunuri care nu au locul �n Rom�nia conform art. 132, efectuate de persoane impozabile stabilite �n Rom�nia, sau al achiziţiilor de bunuri care au locul �n Rom�nia şi pentru care beneficiarul este obligat la plata taxei conform art. 150 alin. (2) - (6) din Codul fiscal.
Norme metodologice:
ART. 140
23. (1) Taxa se determină prin aplicarea cotei standard sau a cotelor reduse asupra bazei de impozitare determinate potrivit legii.
(2) Se aplică procedeul sutei mărite pentru determinarea sumei taxei, respectiv 24 x 100/124 �n cazul cotei standard şi 9 x 100/109 sau 5 x 100/105 �n cazul cotelor reduse, atunci c�nd preţul de v�nzare include şi taxa. De regulă, preţul include taxa �n cazul livrărilor de bunuri şi/sau prestărilor de servicii direct către populaţie, pentru care nu este necesară emiterea unei facturi potrivit art. 155 alin. (9) din Codul fiscal, precum şi �n orice situaţie �n care prin natura operaţiunii sau conform prevederilor contractuale preţul include şi taxa.
(3) Cota redusă de 9% prevăzută la art. 140 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal se aplică pentru livrarea de manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, inclusiv pentru cele �nregistrate pe suport electromagnetic sau pe alte tipuri de suporturi. Cărţile şi manualele şcolare sunt tipăriturile care au cod ISBN, indiferent de suportul pe care sunt livrate. Ziarele şi revistele sunt orice tipărituri care au cod ISSN, indiferent de suportul pe care sunt livrate. Nu se aplică cota redusă a taxei pe valoarea adăugată pentru livrarea de cărţi, ziare şi reviste care sunt destinate �n principal sau exclusiv publicităţii. Prin �n principal se �nţelege că mai mult de jumătate din conţinutul cărţii, ziarului sau revistei este destinat publicităţii. De asemenea, nu se aplică cota redusă a taxei pentru livrarea de cărţi, ziare şi reviste, �n cazul �n care acestea sunt furnizate pe cale electronică, operaţiunile fiind considerate prestări de servicii, conform art. 7 alin. (2) din Regulamentul de punere �n aplicare (UE) nr. 282/2011 al Consiliului din 15 martie 2011 de stabilire a măsurilor de punere �n aplicare a Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată.
(4) Cota redusă de taxă de 9% prevăzută la art. 140 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal se aplică pentru protezele medicale şi accesoriile acestora, exclusiv protezele dentare care sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată, �n condiţiile prevăzute la art. 141 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal. Proteza medicală este un dispozitiv medical care amplifică, restabileşte sau �nlocuieşte zone din ţesuturile moi ori dure, precum şi funcţii ale organismului uman; acest dispozitiv poate fi intern, extern sau at�t intern, c�t şi extern. Accesoriul unei proteze este un articol care este prevăzut �n mod special de către producător pentru a fi utilizat �mpreună cu proteza medicală.
(5) Cota redusă de taxă de 9% prevăzută la �art. 140 �alin. (2) lit. d) din Codul fiscal se aplică pentru produsele ortopedice. Sunt produse ortopedice protezele utilizate pentru amplificarea, restabilirea sau �nlocuirea ţesuturilor moi ori dure, precum şi a unor funcţii ale sistemului osteoarticular, ortezele utilizate pentru modificarea caracteristicilor structurale şi funcţionale ale sistemului neuromuscular şi scheletic, precum şi �ncălţămintea ortopedică realizată la recomandarea medicului de specialitate, mijloacele şi dispozitivele de mers ortopedice, precum fotolii rulante şi/sau alte vehicule similare pentru invalizi, părţi şi/sau accesorii de fotolii rulante ori de vehicule similare pentru invalizi.
(6) Cota redusă de taxă de 9% prevăzută la �art. 140 �alin. (2) lit. f) din Codul fiscal se aplică pentru cazarea �n cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară, inclusiv �nchirierea terenurilor amenajate pentru camping. �n situaţia �n care costul micului dejun este inclus �n preţul de cazare, cota redusă se aplică asupra preţului de cazare, fără a se defalca separat micul dejun. Orice persoană care acţionează �n condiţiile prevăzute la pct. 7 alin. (1) sau care intermediază astfel de operaţiuni �n nume propriu, dar �n contul altei persoane, potrivit art. 129 alin. (2) din Codul fiscal, aplică cota de 9% a taxei, cu excepţia situaţiilor �n care este obligatorie aplicarea regimului special de taxă pentru agenţii de turism, prevăzut la art. 152^1 din Codul fiscal.
(7) Cota redusă de taxă de 5% prevăzută la �art. 140 �alin. (2^1) din Codul fiscal se aplică numai pentru livrarea, astfel cum este definită la art. 128 alin. (1) din Codul fiscal, a locuinţelor ca parte a politicii sociale, respectiv pentru transferul dreptului de a dispune ca şi un proprietar de bunurile prevăzute la �art. 140 �alin. (2^1) lit. a) - d) din Codul fiscal. Pentru livrările prevăzute la �art. 140 �alin. (2^1) lit. a), b) şi d) din Codul fiscal, cota redusă de TVA de 5% se aplică inclusiv pentru terenul pe care este construită locuinţa.
(8) �n aplicarea �art. 140 �alin. (2^1) lit. c) din Codul fiscal, prin locuinţă se �nţelege construcţia alcătuită din una sau mai multe camere de locuit, cu dependinţele, dotările şi utilităţile necesare, care, la data livrării, satisface cerinţele de locuit ale unei persoane ori familii.
(9) �n sensul �art. 140 �alin. (2^1) lit. c) din Codul fiscal, suprafaţa utilă a locuinţei de 120 mp nu include anexele gospodăreşti. Suprafaţa terenului pe care este construită locuinţa, precum şi suprafaţa utilă a locuinţei, prevăzute la �art. 140 �alin. (2^1) lit. c) din Codul fiscal, trebuie să fie �nscrise �n documentaţia cadastrală anexată la actul de v�nzare-cumpărare �ncheiat �n condiţiile legii. Valoarea-limită de 380.000 lei prevăzută la �art. 140 �alin. (2^1) lit. c) din Codul fiscal cuprinde valoarea locuinţei, inclusiv valoarea cotelor indivize din părţile comune ale imobilului şi a anexelor gospodăreşti şi, după caz, a terenului pe care este construită locuinţa, dar exclude unele drepturi de servitute legate de locuinţa respectivă. �n calculul suprafeţei maxime de 250 mp, prevăzute la �art. 140 �alin. (2^1) lit. c) din Codul fiscal, se cuprind şi suprafeţele anexelor gospodăreşti, precum şi cotele indivize din orice alte suprafeţe dob�ndite �mpreună cu locuinţa, chiar dacă se află la numere cadastrale diferite.
(10) �n vederea �ndeplinirii condiţiei prevăzute la� art. 140� alin. (2^1) lit. c) pct. 1 şi 2 din Codul fiscal, cumpărătorul va pune la dispoziţia v�nzătorului, �nainte sau �n momentul livrării bunului imobil, o declaraţie pe propria răspundere, autentificată de un notar, din care să rezulte că sunt �ndeplinite condiţiile stabilite la� art. 140� alin. (2^1) lit. c) pct. 1 şi 2 din Codul fiscal, care va fi păstrată de v�nzător pentru justificarea aplicării cotei reduse de TVA de 5%.
(11) Persoanele impozabile care livrează locuinţe vor aplica cota de 5% inclusiv pentru avansurile aferente acestor livrări, dacă din contractele �ncheiate rezultă că la momentul livrării vor fi �ndeplinite toate condiţiile impuse de� art. 140� alin. (2^1) lit. c) din Codul fiscal şi sunt �n posesia declaraţiei prevăzute la alin. (10). �n situaţia �n care avansurile au fost facturate prin aplicarea cotei de 19% ori, după caz, de 24%, datorită neprezentării de către cumpărător a declaraţiei prevăzute la alin. (10) sau din alte motive obiective, la livrarea bunului imobil se pot efectua regularizările prevăzute la �art. 140 �alin. (4) din Codul fiscal �n vederea aplicării cotei de 5%, dacă toate condiţiile impuse de �art. 140 �alin. (2^1) lit. c) din Codul fiscal, astfel cum sunt detaliate şi de prezentele norme metodologice, sunt �ndeplinite la data livrării.
(12) Pentru clădirile prevăzute la �art. 140 �alin. (2^1) lit. a), b) şi d) din Codul fiscal, cumpărătorul va pune la dispoziţia v�nzătorului o declaraţie pe propria răspundere, autentificată de un notar, din care să rezulte că va utiliza aceste clădiri conform destinaţiei prevăzute de lege, care va fi păstrată de v�nzător pentru justificarea aplicării cotei reduse de TVA de 5%. Declaraţia trebuie prezentată �nainte sau �n momentul livrării locuinţei.
23^1. (1) �n cazul achiziţiilor intracomunitare de bunuri nu se fac regularizări �n situaţia modificării cotelor de TVA, �n sensul aplicării cotei de TVA de la data faptului generator de taxă, cota aplicabilă fiind cea �n vigoare la data la care intervine exigibilitatea taxei.
(2) Pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii, inclusiv �n cazul �n care beneficiarul are obligaţia plăţii taxei potrivit art. 160 sau art. 150 alin. (2), (3), (5) şi (6) din Codul fiscal, �n situaţia modificărilor de cote se aplică regularizările prevăzute la �art. 140 �alin. (4) din Codul fiscal.
Exemplul nr. 1: O societate de construcţii �ntocmeşte situaţia de lucrări �n cursul lunii iunie, pentru lucrările efectuate �n lunile mai şi iunie. Contractul prevede că situaţia de lucrări trebuie acceptată de beneficiar. Beneficiarul acceptă situaţia de lucrări �n luna iulie 2010. Faptul generator de taxă, respectiv data la care se consideră serviciul prestat, intervine la data acceptării situaţiei de lucrări de către beneficiar, potrivit prevederilor art. 134^1 alin. (7) din Codul fiscal. �n consecinţă, cota aplicabilă pentru �ntreaga contravaloare a serviciilor acceptate de beneficiar este de 24%, cota �n vigoare la data faptului generator de taxă. �n situaţia �n care anterior emiterii situaţiei de lucrări au fost emise facturi de avans cu cota de 19%, după data de 1 iulie 2010 avansurile respective se regularizează prin aplicarea cotei de 24%.
Exemplul nr. 2: O societate de furnizare a energiei electrice are �ncheiate contracte cu persoane fizice şi cu persoane juridice:
A. Pentru categoria de consumatori casnici, �n contractul de furnizare se prevede că societatea facturează energia electrică furnizată la valoarea indexului comunicat de client lunar �n intervalul 1 - 10 al fiecărei luni. După comunicarea indexului pentru energia electrică consumată, societatea de furnizare emite factura �n luna următoare celei �n care a fost comunicat indexul de către client. Faptul generator intervine la data la care societatea de distribuţie emite factura potrivit art. 134^1 alin. (8) din Codul fiscal. Presupun�nd că indexul a fost comunicat de client la data de 10 iunie 2010, iar factura este emisă �n cursul lunii iulie 2010, cota de TVA aplicabilă este de 24%.
De asemenea, contractul de furnizare a energiei electrice prevede că �n situaţia �n care clientul nu transmite indexul, societatea de furnizare va emite factura pentru o valoare estimată a consumului de energie electrică, determinat potrivit consumurilor anterioare efectuate de client. Presupun�nd că facturarea s-a realizat �n lunile mai, iunie şi iulie 2010, pe baza consumului estimat, se consideră că faptul generator de taxă a intervenit la data emiterii fiecărei facturi pentru valoarea consumului estimat, cu cota de TVA �n vigoare �n perioadele respective, 19% �n mai şi iunie 2010 şi 24% �n iulie 2010. �n luna august 2010, societatea de furnizare va trimite un reprezentant pentru citirea indexului �n vederea regularizării la consumul efectiv din perioadele de facturare anterioare. Presupun�nd că există diferenţe �n plus sau �n minus faţă de consumul estimat facturat, �n luna august 2010 intervine o situaţie de ajustare a bazei de impozitare potrivit art. 138 din Codul fiscal, pentru care societatea de furnizare va emite o factură. �n situaţia �n care societatea de furnizare nu poate determina cărei livrări �i corespund diferenţele respective, se va aplica cota de TVA �n vigoare la data la care a intervenit evenimentul prevăzut la art. 138 din Codul fiscal, conform art. 134^2 alin. (3) din Codul fiscal, respectiv 24%.
B. Pentru categoria de consumatori mari, potrivit contractului de furnizare de energie electrică, societatea de furnizare facturează lunar �n avans o valoare a energiei electrice ce urmează a fi livrată �n luna �n curs, av�nd la bază criterii de determinare a cantităţii necesare de energie electrică la punctele de consum ale clientului. La finalul perioadei de facturare lunare, societatea de furnizare regularizează valoarea facturată iniţial �n vederea reflectării energiei electrice efectiv furnizate �n luna respectivă. �n această situaţie, factura emisă iniţial pentru valoarea energiei electrice ce urmează să fie furnizată se va considera o factură de avans şi nu dă naştere unui fapt generator de taxă. �n acest sens, faptul generator va interveni la emiterea facturii pentru cantitatea de energie electrică efectiv furnizată �n luna respectivă. Presupun�nd că la data de 1 iunie 2010 se emite factura de avans pentru luna iunie 2010, se va aplica cota de TVA de 19%, iar regularizarea facturii de avans se realizează la data de 1 iulie 2010, factura de avans va fi reluată cu semnul minus şi se va factura cantitatea de energie electrică furnizată la cota de TVA de 24%, cota �n vigoare la data faptului generator de taxă. Presupun�nd că regularizarea facturii de avans se realizează la 30 iunie 2010, la facturarea cantităţii de energie electrică furnizată se va aplica cota de TVA de 19%.
Exemplul nr. 3: O societate de leasing are �ncheiate cu utilizatori contracte de leasing financiar pentru autovehicule, �n care se precizează un scadenţar pentru efectuarea plăţii ratelor de leasing. Pentru rata de leasing av�nd data scadentă pentru efectuarea plăţii �n luna iunie 2010 se va aplica cota de TVA de 19%. Pentru rata de leasing av�nd data scadentă pentru efectuarea plăţii �n luna iulie 2010 se va aplica cota de TVA de 24%. Dacă societatea de leasing emite factura pentru o rată de leasing �n avans faţă de data scadentă pentru efectuarea plăţii prevăzută �n contract, aceasta se va considera o factură de avans. Prin urmare, se va efectua regularizarea facturii de avans, potrivit prevederilor �art. 140 �alin. (4) din Codul fiscal.
Exemplul nr. 4: O societate de consultanţă fiscală prestează servicii de consultanţă pentru care emite rapoarte de lucru. Prin contract nu se prevede că este necesară acceptarea raportului de lucru de către client. Faptul generator de taxă este, prin urmare, data emiterii raportului de lucru. Dacă societatea de consultanţă fiscală a prestat servicii de consultanţă �n lunile mai şi iunie 2010 pentru care a emis rapoartele de lucru �n luna iunie 2010, factura va fi emisă aplic�ndu-se cota de TVA de 19%, termenul de emitere a facturii fiind p�nă la data de 15 iulie 2010, potrivit art. 155 alin. (15) din Codul fiscal.
Exemplul nr. 5: O societate furnizează reviste online pe bază de abonament, prin care clientul primeşte acces la consultarea revistei pentru perioada de timp la care se referă abonamentul. Societatea facturează �n luna iunie 2010 abonamente prin care se acordă acces la revista online pentru o perioadă de 6 luni, aplic�nd cota de TVA de 19%. Faptul generator de taxă intervine la data emiterii facturii prin care se acordă dreptul de acces online la reviste.
Exemplul nr. 6: O societate �nregistrată �n scopuri de TVA recepţionează bunuri livrate din Ungaria �n Rom�nia �n cursul lunii iunie 2010. P�nă la data de 15 iulie 2010 societatea nu primeşte factura aferentă bunurilor recepţionate �n luna iunie 2010 şi, �n consecinţă, va emite autofactura prevăzută la art. 155^1 alin. (1) din Codul fiscal la data de 15 iulie 2010, aplic�nd cota de TVA de 24%. Achiziţia intracomunitară de bunuri se declară �n decontul de TVA şi �n declaraţia recapitulativă aferente lunii iulie 2010. �n luna august 2010, societatea primeşte factura emisă de furnizor av�nd data de 10 iunie 2010. �ntruc�t factura are data anterioară faţă de 15 iulie 2010, exigibilitatea TVA intervine la data la care este emisă factura. Prin urmare, �n luna august 2010, societatea va �nscrie pe r�ndurile de regularizări din decontul de TVA diferenţele de curs valutar rezultate �ntre cursul �n vigoare la data emiterii autofacturii şi cursul de schimb �n vigoare la data emiterii facturii de către furnizor, pentru a raporta achiziţia intracomunitară de bunuri la cursul de schimb valutar valabil la data exigibilităţii de taxă. De asemenea, societatea va regulariza cota de TVA aferentă acestei achiziţii intracomunitare de bunuri �n sensul aplicării cotei de TVA de 19%, cota de TVA aplicabilă la data exigibilităţii achiziţiei intracomunitare de bunuri. �n ceea ce priveşte declaraţia recapitulativă prevăzută la art. 156^4 din Codul fiscal, societatea va rectifica at�t declaraţia recapitulativă aferentă lunii iulie 2010, �n sensul excluderii achiziţiei intracomunitare de bunuri, c�t şi declaraţia recapitulativă aferentă lunii iunie 2010, �n sensul includerii achiziţiei intracomunitare de bunuri.
Norme metodologice:
ART. 141
24. (1) Scutirea prevăzută la art. 141 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal se aplică pentru:
a) serviciile de spitalizare şi alte servicii al căror scop principal �l constituie �ngrijirea medicală, respectiv protejarea, inclusiv menţinerea sau refacerea sănătăţii, desfăşurate de unităţile autorizate prevăzute la art. 141 alin. (1) lit.a) din Codul fiscal. Se cuprind �n sfera de aplicare a acestei scutiri inclusiv servicii precum: efectuarea examinărilor medicale ale persoanelor fizice pentru angajatori sau companiile de asigurare, prelevarea de s�nge sau alte probe �n vederea testării prezenţei unor viruşi, infecţii sau alte boli, �n numele angajatorilor sau asigurătorilor, certificarea stării de sănătate, de exemplu cu privire la posibilitatea de a călători;
b) operaţiunile care sunt str�ns legate de spitalizare, �ngrijirile medicale, incluz�nd livrarea de medicamente, bandaje, proteze şi accesorii ale acestora, produse ortopedice şi alte bunuri similare către pacienţi �n perioada tratamentului, precum şi furnizarea de hrană şi cazare pacienţilor �n timpul spitalizării şi �ngrijirii medicale, desfăşurate de unităţile autorizate prevăzute la art. 141 alin.(1) lit.a) din Codul fiscal. Totuşi, scutirea nu se aplică meselor pe care spitalul le asigură contra cost vizitatorilor �ntr-o cantină sau �n alt mod şi nici pentru bunurile v�ndute la cantina spitalului;
(2) Scutirea prevăzută la art. 141 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal nu se aplică pentru:
a) serviciile care nu au ca scop principal �ngrijirea medicală, respectiv protejarea, menţinerea sau refacerea sănătăţii, ci mai degrabă furnizarea unor informaţii necesare pentru luarea unei decizii cu consecinţe juridice, cum sunt: eliberarea de certificate cu privire la starea de sănătate a unei persoane, destinate utilizării �n scopul acordării dreptului la o pensie, elaborarea unor rapoarte de expertiză medicală privind stabilirea răspunderii �n cazurile de vătămare corporală, precum şi examinările medicale efectuate �n acest scop, elaborarea unor rapoarte de expertiză medicală privind respectarea normelor de medicina muncii, �n vederea soluţionării unor litigii, precum şi efectuarea de examinări medicale �n acest scop, pregătirea unor rapoarte medicale bazate pe fişe medicale, fără efectuarea de examinări medicale;
b) furnizarea de medicamente, bandaje, proteze medicale şi accesorii ale acestora, produse ortopedice şi alte bunuri similare, care nu este efectuată �n cadrul tratamentului medical sau al spitalizării, cum ar fi cele efectuate de farmacii, chiar şi �n situaţia �n care acestea sunt situate �n incinta unui spital sau a unei clinici şi/sau sunt conduse de către acestea;
c) serviciile medicale veterinare, astfel cum a fost pronunţată hotăr�rea Curţii Europene de Justiţie �n cauza CEJ C-122/87 Comisia Comunităţilor Europene �mpotriva Republicii Italia.
(3) �n conformitate cu prevederile art. 141 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată serviciile de �ngrijire medicală furnizate de unităţi autorizate conform prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 109/2000 privind staţiunile balneare, climatice şi balneoclimatice şi asistenţa medicală balneară şi de recuperare, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 343/2002, cu modificările ulterioare, precum şi serviciile de cazare şi masă furnizate pe perioada acordării �ngrijirilor medicale. Scutirea se aplică at�t pentru serviciile prestate pacienţilor ale căror bilete sunt decontate de Casa Naţională de Pensii Publice, c�t şi pentru cele prestate pacienţilor care beneficiază de tratament pe bază de trimitere de la medic. Serviciile de cazare şi masă beneficiază de scutirea de TVA �n măsura �n care sunt furnizate de aceeaşi persoană care furnizează serviciul de tratament, fiind considerate accesorii serviciului principal scutit, respectiv serviciului de tratament - cauza CEJ C-349/96 - Card Protection Plan Ltd (CPP) �mpotriva Commissioners of Customs & Excise. �n acest sens, persoana care furnizează pachetul de servicii, poate furniza serviciile de tratament, cazare şi masă cu mijloace proprii sau achiziţionate de la terţi. Nu beneficiază de scutirea de TVA serviciile de cazare şi/sau masă furnizate de alte persoane către persoana impozabilă care furnizează pachetul de servicii compus din servicii de tratament, masă şi/sau cazare.
25^1.
(1) Scutirea prevăzută la art. 141 alin. (1) lit. f) din Codul fiscal pentru formarea profesională a adulţilor se aplică de persoanele autorizate �n acest scop conform Ordonanţei Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de persoanele autorizate pentru formarea profesională a personalului aeronautic civil navigant prevăzut de Legea nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din Rom�nia, cu modificările ulterioare, precum şi de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici pentru activitatea de perfecţionare profesională. Sunt de asemenea scutite serviciile de formare profesională prestate de furnizorii de formare profesională �n baza contractelor de parteneriat �ncheiate cu Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici �n baza art. 23 din Hotăr�rea Guvernului nr. 1066/2008 pentru aprobarea normelor privind formarea profesională a funcţionarilor publici.
(2) Scutirea prevăzută la art. 141 alin. (1) lit. f) din Codul fiscal nu se aplică pentru studiile sau cercetarea efectuate cu plată de şcoli, universităţi sau orice altă instituţie de �nvăţăm�nt pentru alte persoane. �n acest sens a fost pronunţată hotăr�rea Curţii Europene de Justiţie �n cazul C-287/00.
(3) Scutirea prevăzută la art. 141 alin. (1) lit. f) din Codul fiscal se aplică şi pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii str�ns legate de serviciile educaţionale, precum v�nzarea de manuale şcolare, organizarea de conferinţe legate de activitatea de �nvăţăm�nt, efectuate de instituţiile publice sau de alte entităţi autorizate pentru activităţile de �nvăţăm�nt sau pentru formare profesională a adulţilor.
(4) Scutirea prevăzută la art. 141 alin. (1) lit. f) din Codul fiscal nu este aplicabilă pentru achiziţiile de bunuri sau servicii efectuate de instituţiile publice sau de alte entităţi autorizate pentru activităţile de �nvăţăm�nt sau pentru formare profesională a adulţilor, destinate activităţii scutite de taxă prevăzute la art. 141 alin. (1) lit. f) din Codul fiscal.
Norme metodologice:
25. Scutirea prevăzută la art. 141 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal privind activitatea de transport al bolnavilor şi răniţilor cu vehicule special amenajate �n acest sens se aplică pentru transporturile efectuate de staţiile de salvare sau de alte unităţi sau vehicule autorizate de Ministerul Sănătăţii pentru desfăşurarea acestei activităţi.
Norme metodologice:
ART. 141 al.1 i)
26. �n sensul art. 141 alin. (1) lit. i) din Codul fiscal, entităţile recunoscute ca av�nd caracter social sunt entităţi precum: căminele de bătr�ni şi de pensionari, centrele de integrare prin terapie ocupaţională, centrele de plasament autorizate să desfăşoare activităţi de asistenţă socială.
Norme metodologice:
ART. 141 al.1 j)
27. Scutirea prevăzută la art. 141 alin. (1) lit. j) din Codul fiscal, se aplică centrelor-pilot pentru tineri cu handicap, caselor de copii, centrelor de recuperare şi reabilitare pentru minori cu handicap şi altor organisme care au ca obiect de activitate asigurarea supravegherii, �ntreţinerii sau educării tinerilor.
Norme metodologice:
ART. 141 al.1 k)
28. �n sensul art. 141 alin. (1) lit. k) din Codul fiscal:
a) Cuantumul cotizaţiilor este stabilit de organul de conducere abilitat, conform statutului propriu al organizaţiilor fără scop patrimonial;
b) activităţile desfăşurate �n favoarea membrilor �n contul cotizaţiilor �ncasate �n baza art. 6 din Decretul-lege nr. 139/1990 privind camerele de comerţ şi industrie din Rom�nia, cu modificările şi completările ulterioare, de către Camera de Comerţ şi Industrie a Rom�niei şi a Municipiului Bucureşti şi camerele de comerţ şi industrie teritoriale, sunt scutite de taxă.
Norme metodologice:
ART. 141 al.1 l)
29. Scutirea prevăzută la art. 141 alin. (1) lit. l) din Codul fiscal se aplică pentru prestările de servicii ce au str�nsă legătură cu practicarea sportului sau a educaţiei fizice, efectuate �n beneficiul persoanelor care practică sportul sau educaţia fizică, �n situaţia �n care aceste servicii sunt prestate de către organizaţii fără scop patrimonial, cum sunt organizaţiile şi ligile sportive, cluburile sportive, bazele sportive de antrenament, hotelurile şi cantinele pentru uzul exclusiv al sportivilor. Nu se aplică scutirea de taxă pentru �ncasările din publicitate, �ncasările din cedarea drepturilor de transmitere la radio şi la televiziune a manifestărilor sportive şi �ncasările din acordarea dreptului de a intra la orice manifestări sportive.
Norme metodologice:
ART. 141 al.1 m)
30. Prestările de servicii culturale prevăzute de art. 141 alin. (1) lit. m) din Codul fiscal efectuate de instituţiile publice sau de organizaţii culturale nonprofit cuprind activităţi precum: reprezentaţiile de teatru, operă, operetă, organizarea de expoziţii, festivaluri şi alte activităţi culturale recunoscute de Ministerul Culturii şi Cultelor. Livrările de bunuri str�ns legate de aceste servicii cuprind livrări precum: v�nzarea de broşuri, pliante şi alte materiale care popularizează o activitate culturală.
Norme metodologice:
ART. 141 al.1 n)
31. Potrivit art. 141 alin. (1) lit. n) din Codul fiscal, sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată activităţi cum sunt: reprezentaţii teatrale, coregrafice sau cinematografice, expoziţii, concerte, conferinţe, simpozioane, altele dec�t cele prevăzute la pct. 30, cu condiţia ca veniturile obţinute din aceste activităţi să servească numai la acoperirea cheltuielilor persoanelor care le-au organizat.
Norme metodologice:
ART. 141 al.1 o)
32. Prin posturi publice naţionale de radio şi televiziune se �nţeleg Societatea Rom�nă de Radiodifuziune şi Societatea Rom�nă de Televiziune, prevăzute de Legea nr. 41/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Rom�ne de Radiodifuziune şi Societăţii Rom�ne de Televiziune.
Norme metodologice:
ART. 141 al.1 p)
33. Serviciile publice poştale sunt serviciile poştale din sfera serviciului universal, astfel cum sunt reglementate de Ordonanţa Guvernului nr. 31/2002 privind serviciile poştale, cu modificările şi completările ulterioare.
Norme metodologice:
ART. 141 al.1 q)
34. (1) Scutirea de la art. 141 alin. (1) lit. q) din Codul fiscal se aplică �n situaţia �n care membrii unui grup independent de persoane sunt de acord să �mpartă cheltuieli comune şi direct necesare pentru exercitarea activităţii de către membri. �n acest caz alocarea de cheltuieli se consideră a fi o prestare de servicii �n beneficiul membrilor de către grupul independent de persoane. Această prestare de servicii este scutită de taxă �n cazul �n care condiţiile stabilite la alin. (2) - (9) sunt �ndeplinite cumulativ.
(2) Membrii grupului independent trebuie:
a) să fie persoane neimpozabile sau persoane impozabile, ne�nregistrate �n scopuri de taxă conform art. 153 din Codul fiscal, care realizează operaţiuni fără drept de deducere a taxei. �n cazul membrului desemnat să asigure conducerea administrativă, această condiţie se consideră �ndeplinită chiar dacă pe l�ngă activităţile fără drept de deducere a taxei acesta desfăşoară şi activităţile de administrare a grupului;
b) să efectueze activităţi de aceeaşi natură sau să aparţină aceluiaşi grup financiar, economic, profesional sau social.
(3) Activităţile grupului independent trebuie să aibă un caracter nonprofit. Unul dintre membri va fi desemnat să asigure conducerea administrativă a grupului independent.
(4) �n cazul grupurilor independente toate achiziţiile efectuate de la terţi sau de la alţi membri ai grupului �n interesul direct al grupului vor fi efectuate de membrul desemnat pentru conducerea administrativă a grupului, care acţionează �n numele şi pe contul grupului.
(5) Grupul independent va presta numai servicii de aceeaşi natură tuturor membrilor grupului, �n interesul direct şi comun al acestora. Grupul independent nu poate efectua livrări de bunuri, cu excepţia cazului �n care aceste livrări de bunuri sunt auxiliare prestărilor de servicii menţionate la acest punct. Serviciile prestate de grupul independent �n beneficiul tuturor membrilor săi vor fi decontate fiecărui membru şi reprezintă contravaloarea cheltuielilor comune aferente perioadei pentru care se efectuează decontarea. Ca urmare a acestor decontări, grupul independent nu poate obţine niciun profit.
(6) Decontarea menţionată la alin. (5) se efectuează �n baza unui decont justificativ �ntocmit de membrul desemnat să asigure conducerea administrativă, ce stabileşte:
a) cota-parte exactă de cheltuieli comune pentru fiecare membru al grupului;
b) o evaluare exactă a cotei-părţi a fiecărui membru din cheltuielile comune, �n baza criteriilor obiective agreate �ntre membrii grupului.
(7) Grupul independent poate primi sume �n avans de la membrii săi, cu condiţia ca valoarea totală a acestor avansuri să nu depăşească suma totală a cheltuielilor comune angajate pe perioada acoperită de fiecare decont justificativ.
(8) �n situaţia �n care membrul desemnat să asigure conducerea administrativă a grupului decontează costurile de administrare a grupului independent către ceilalţi membri, acestea nu sunt scutite de taxă �n condiţiile art. 141 alin. (1) lit. q) din Codul fiscal. Chiar dacă membrul desemnat să asigure conducerea administrativă a grupului se �nregistrează �n scopuri de taxă pe valoarea adăugată pentru activitatea de administrare, acesta poate face parte din grup.
(9) Se interzice grupului independent să efectueze operaţiuni către terţi. De asemenea, se interzice prestarea de servicii de către grupul independent doar unuia dintre membrii sau numai pentru o parte a membrilor grupului.
(10) �n vederea implementării grupului independent se depune la organul fiscal competent �n administrarea membrului desemnat să asigure conducerea administrativă a grupului independent de persoane o cerere semnată de către toţi membrii grupului, care să cuprindă următoarele:
a) numele, adresa, obiectul de activitate şi codul de �nregistrare ale fiecărui membru;
b) elementele care să demonstreze că membrii �ndeplinesc condiţiile alin. (2);
c) numele membrului desemnat să asigure conducerea administrativă.
(11) Organul fiscal competent �n administrarea membrului desemnat să asigure conducerea administrativă a grupului independent de persoane va lua o decizie oficială prin care să aprobe sau să refuze implementarea grupului independent şi va comunica acea decizie fiecărui membru al grupului, precum şi fiecărui organ fiscal �n jurisdicţia căruia se află membrii grupului independent, �n termen de 60 de zile de la data primirii cererii prevăzute la alin. (10).
�(12) Implementarea grupului independent va intra �n vigoare �n prima zi din cea de-a doua lună următoare datei deciziei menţionate la alin. (11).
(13) Membrul desemnat să asigure conducerea administrativă a grupului va notifica organului fiscal competent �n administrarea membrului desemnat să asigure conducerea administrativă a grupului independent de persoane oricare dintre următoarele evenimente:
a) �ncetarea opţiunii prevăzute la alin. (1) de a forma un grup independent, cu cel puţin 30 de zile �nainte de producerea evenimentului;
b) ne�ndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (2), care conduce la anularea tratamentului persoanelor impozabile ca grup independent, �n termen de 15 zile de la producerea evenimentului care a generat această situaţie;
c) numirea unui alt membru desemnat să asigure conducerea administrativă a grupului independent, cu cel puţin 30 de zile �nainte de producerea evenimentului.
(14) �n situaţiile prevăzute la alin. (13) lit. a) şi b), organul fiscal competent �n administrarea membrului desemnat să asigure conducerea administrativă a grupului independent de persoane va anula tratamentul persoanelor impozabile ca grup independent astfel:
a) �n cazul prevăzut la alin. (13) lit. a), de la data de 1 a lunii următoare celei �n care a �ncetat opţiunea;
b) �n cazul prevăzut la alin. (13) lit. b), de la data de 1 a lunii următoare celei �n care s-a produs evenimentul care a generat această situaţie.
(15) Organul fiscal competent �n administrarea membrului desemnat să asigure conducerea administrativă a grupului independent de persoane va putea, �n urma verificărilor efectuate de organele fiscale competente:
a) să anuleze tratamentul unei persoane ca membru al unui grup independent �n cazul �n care acea persoană nu mai �ntruneşte criteriile de eligibilitate pentru a fi considerată un asemenea membru. Această anulare va intra �n vigoare �ncep�nd cu prima zi a lunii următoare celei �n care situaţia a fost constatată de organele fiscale competente;
b) să anuleze tratamentul persoanelor impozabile ca grup independent �n cazul �n care grupul nu �ndeplineşte şi/sau nu respectă condiţiile prevăzute la alin. (1) - (9) pentru a fi considerate un asemenea grup. Această anulare va intra �n vigoare �ncep�nd cu prima zi a lunii următoare celei �n care situaţia a fost constatată de organele fiscale competente.
Norme metodologice:
ART. 141 al.2
35. (1) �n sensul art. 141 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, pentru a se califica drept operaţiuni scutite de taxă, serviciile externalizate trebuie să fie servicii distincte care să �ndeplinească caracteristicile specifice şi esenţiale ale serviciului principal scutit de taxă. Scutirile se aplică numai �n funcţie de natura serviciilor, şi nu de statutul persoanei care le prestează sau căreia �i sunt prestate. �n acest sens au fost date şi deciziile Curţii Europene de Justiţie: C-2/95 SDC; C-235/00 CSC; C-169/04 Abbey National. Serviciile externalizate aferente operaţiunilor prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, precum serviciile de marketing, cercetare, serviciile juridice, serviciile de contabilitate şi/sau de audit, nu se cuprind �n sfera operaţiunilor scutite de taxă.
(2) Este considerată negociere �n operaţiuni financiar-bancare asigurarea tuturor demersurilor necesare pentru ca cele două părţi direct implicate, respectiv clientul şi prestatorul de servicii financiar-bancare, să intre �n relaţie contractuală. Simpla culegere, prelucrare a datelor şi furnizare a rezultatelor nu reprezintă negociere �n operaţiuni financiar-bancare, aşa cum rezultă şi din decizia Curţii Europene de Justiţie �n Cazul C-235/00 CSC.
(3) Printre altele, se cuprind �n sfera operaţiunilor scutite conform art. 141 alin. (2) lit. a) pct. 1 din Codul fiscal şi �mprumuturile acordate de asociaţi/acţionari societăţilor comerciale �n vederea asigurării resurselor financiare ale societăţii comerciale, �mprumuturile garantate cu bunuri imobile, inclusiv �mprumuturile ipotecare, �mprumuturile garantate cu bunuri mobile corporale, inclusiv �mprumuturile acordate de casele de amanet.
(4) Componentele de finanţare din cadrul v�nzărilor de bunuri cu plata �n rate sau din cadrul operaţiunilor de leasing nu se cuprind �n sfera operaţiunilor scutite conform art. 141 alin. (2) lit. a) pct. 1 din Codul fiscal, aceste componente reprezent�nd o parte a remuneraţiei pentru respectivele bunuri sau servicii.
(5) Se cuprind �n sfera operaţiunilor scutite conform art. 141 alin. (2) lit. a) pct. 3 din Codul fiscal servicii precum depozitarea, transferul şi retragerea banilor către sau din conturile bancare, inclusiv prin mijloace electronice, transferul de fonduri dintr-un cont specific �n alte mijloace băneşti, precum carduri telefonice şi alte mijloace prin care se poate face plata pentru bunuri şi servicii.
(6) �n sfera operaţiunilor scutite conform art. 141 alin. (2) lit. a) pct. 3 din Codul fiscal se cuprind şi servicii auxiliare, precum verificarea plăţilor, eliberarea extraselor de cont duplicat, punerea la dispoziţia clienţilor băncii, la cererea acestora, a copiilor mesajelor SWIFT legate de plăţile acestora.
(7) Excepţia prevăzută la art. 141 alin. (2) lit. a) pct. 3 din Codul fiscal referitoare la neaplicarea scutirii de TVA pentru recuperarea de creanţe, se aplică �n funcţie de natura operaţiunii, indiferent de terminologia utilizată, respectiv recuperare de creanţe sau factoring.
(8) �n situaţia �n care, conform contractului, scopul operaţiunii la care se face referire la alin. (7) nu �l constituie recuperarea de creanţe, ci acordarea unui credit, societatea care preia creanţele aferente unui credit acordat asum�ndu-şi poziţia creditorului, operaţiunea este scutită de taxa pe valoarea adăugată, nefăc�nd obiectul excepţiei prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. a) pct. 3 din Codul fiscal.
(9) Operaţiunile cu creanţe se clasifică, �n funcţie de contractul �ncheiat �ntre părţi, �n:
a) operaţiuni prin care persoana care deţine creanţele angajează o persoană �n vederea recuperării acestora, care nu presupun cesiunea creanţelor;
b) operaţiuni care presupun cesiunea creanţelor.
(9^1) �n situaţia prevăzută la alin.(9) lit. b), se disting operaţiuni prin care:
a) cesionarul cumpără creanţele, fără ca operaţiunea să aibă drept scop recuperarea creanţei;
b) cesionarul cumpără creanţele, asum�ndu-şi sau nu riscul ne�ncasării acestora, percep�nd un comision de recuperare a creanţelor de la cedent;
c) cesionarul cumpără creanţele, asum�ndu-şi riscul ne�ncasării acestora, la un preţ inferior valorii nominale a creanţelor, fără să perceapă un comision de recuperare a creanţelor de la cedent.
(9^2) Se consideră că cesionarul realizează o prestare de servicii de recuperare de creanţe �n beneficiul cedentului, taxabilă conform prevederilor art. 141 alin. (2) lit. a) pct. 3 din Codul fiscal �n situaţia prevăzută la alin.(9^1) lit.b), �ntruc�t percepe de la cedent un comision pentru această operaţiune. De asemenea, persoana care este angajată �n scopul recuperării creanţelor �n situaţia prevăzută la alin.(9) lit. a), realizează o prestare de servicii de recuperare de creanţe �n beneficiul persoanei care deţine creanţele, taxabilă conform prevederilor art. 141 alin. (2) lit. a) pct. 3 din Codul fiscal.
(9^3) �n situaţia prevăzută la alin.(9^1) lit. b), se consideră că cesiunea creanţei de către cedent nu reprezintă o operaţiune �n sfera de aplicare a TVA.
(9^4) �n situaţia prevăzută la alin.(9^1) lit.a):
a) dacă preţul de v�nzare al creanţei este mai mare dec�t valoarea nominală a creanţei, cedentul realizează o operaţiune scutită de TVA conform prevederilor art. 141 alin. (2) lit. a) pct.3 din Codul fiscal, iar cesionarul nu realizează o operaţiune �n sfera de aplicare a TVA;
b) dacă preţul de v�nzare al creanţei este mai mic sau egal cu valoarea nominală a creanţei, nici cedentul, nici cesionarul nu realizează operaţiuni �n sfera de aplicare a TVA.
(9^5) �n cazul cesiunii de creanţă prevăzute la alin.(9^1) lit. c):
a) se consideră că cesiunea creanţei de către cedent reprezintă o operaţiune scutită de TVA �n sensul art. 141 alin. (2) lit. a) pct. 3 din Codul fiscal;
b)cesionarul se consideră că nu efectuează o prestare de servicii de recuperare de creanţe �n beneficiul cedentului, respectiv nu realizează o operaţiune �n sfera de aplicare a TVA, �ntruc�t nu percepe un comision pentru această operaţiune.
(9^6) �n sensul alin. (9) � (9^5) au fost pronunţate şi deciziile �n cauzele Curţii Europene de Justiţie nr. C-305/01 Finanzamt Gro�-Gerau �mpotriva MKG-Kraftfahrzeuge-Factoring GmbH şi C-93/10 Finanzamt Essen-NordOst �mpotriva GFKL Financial Services AG.
(10) ) Baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată pentru serviciile const�nd �n recuperare de creanţe prevăzute la alin. (9^2) este constituită din contravaloarea serviciului, reprezent�nd toate componentele comisionului perceput de cesionar, inclusiv componenta de finanţare
(11) Se cuprind �n sfera operaţiunilor scutite conform art. 141 alin. (2) lit. a) pct. 4 din Codul fiscal operaţiuni precum schimbarea bancnotelor sau monedelor �ntr-o altă valută sau �n aceeaşi valută şi distribuirea de numerar.
(12) �n sfera operaţiunilor scutite conform art. 141 alin. (2) lit. a) pct. 4 din Codul fiscal nu se cuprind operaţiuni precum: furnizarea de informaţii financiare cu caracter general, analize privind evoluţia cursului valutar sau a ratei dob�nzii, v�nzarea ori �nchirierea dispozitivelor pentru numărarea sau sortarea banilor, serviciile externalizate privind transportul de numerar.
(13) Se cuprind �n sfera operaţiunilor scutite conform art. 141 alin. (2) lit. a) pct. 5 din Codul fiscal, printre altele, şi transferul şi/sau orice alte operaţiuni cu părţi sociale şi acţiuni necotate la bursă.
(14) �n sfera operaţiunilor scutite conform art. 141 alin. (2) lit. a) pct. 5 din Codul fiscal nu se cuprind operaţiuni precum: depozitarea activelor fondurilor speciale de investiţii, aşa cum rezultă şi din Decizia Curţii Europene de Justiţie nr. C-169/04 Abbey National, administrarea şi depozitarea titlurilor de valoare.
(15) �n sensul art. 141 alin. (2) lit. a) pct. 6 din Codul fiscal, fondurile speciale de investiţii sunt următoarele:
a) organismele de plasament colectiv definite conform legislaţiei �n vigoare care reglementează aceste organisme;
b) fondurile de pensii administrate privat şi fondurile de pensii facultative;
c) fondurile comune de garantare a creanţelor.
Norme metodologice:
35^1. (1) �n sfera operaţiunilor scutite conform art. 141 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal nu se cuprind operaţiuni precum serviciile de marketing şi serviciile administrative, cum ar fi acceptarea cererilor de asigurare, gestionarea modificării contractelor şi a primelor de asigurare, �ncheierea, administrarea şi rezilierea poliţelor, organizarea şi managementul sistemului informatic, furnizarea de informaţii şi �ntocmirea rapoartelor pentru părţile asigurate, furnizate de alte persoane impozabile către persoanele impozabile care realizează operaţiunile scutite de taxă prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal. �n acest sens a fost pronunţată hotăr�rea Curţii Europene de Justiţie �n cazul C-472/03 Arthur Andersen.
(2) O caracteristică esenţială a unui serviciu de asigurare o reprezintă existenţa unei relaţii contractuale �ntre prestator şi beneficiarul serviciilor. Scutirea de taxă pentru serviciile de asigurare şi/sau de reasigurare se aplică de către societatea care suportă riscul şi care �ncheie contractul cu clienţii, inclusiv �n cazul externalizării tranzacţiilor �n domeniul asigurărilor/reasigurărilor. �n acest sens a fost pronunţată hotăr�rea Curţii Europene de Justiţie �n cazul C-240/99 Skandia.
(3) Nu sunt scutite de taxă conform art. 141 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal serviciile de evaluare a riscurilor şi/sau a daunelor, furnizate de alte persoane impozabile către persoanele impozabile care realizează operaţiunile scutite de taxă prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal. �n acest sens a fost pronunţată hotăr�rea Curţii Europene de Justiţie �n cazul C-8/01 Taksatorringen.
Norme metodologice:
36. �n sensul art. 141 alin. (2) lit. e) pct. 3 din Codul fiscal, maşinile şi utilajele fixate definitiv �n bunuri imobile sunt cele care nu pot fi detaşate fără a fi deteriorate sau fără a antrena deteriorarea imobilelor �nseşi.
Norme metodologice:
ART. 141 al.2 f)
37. (1) �n aplicarea art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, atunci c�nd construcţia şi terenul pe care este edificată formează un singur corp funciar, identificat printr-un singur număr cadastral:
a) terenul pe care s-a edificat construcţia urmează regimul construcţiei, dacă valoarea acestuia este mai mică dec�t valoarea construcţiei aşa cum rezultă din raportul de expertiză;
b) construcţia va urma regimul terenului pe care este edificată, dacă valoarea acesteia este mai mică dec�t valoarea terenului aşa cum rezultă din raportul de expertiză;
c) dacă terenul şi construcţia au valori egale, aşa cum rezultă din raportul de expertiză, regimul corpului funciar va fi stabilit �n funcţie de bunul imobil cu suprafaţa cea mai mare. Se va avea �n vedere suprafaţa construită desfăşurată a construcţiei.
(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică �n situaţia �n care se livrează un teren pe care se află o construcţie a cărei demolare a �nceput �nainte de livrare şi a fost asumată de v�nzător. Asemenea operaţiuni de livrare şi de demolare formează o operaţiune unică �n ceea ce priveşte TVA, av�nd �n ansamblu ca obiect livrarea unui teren, iar nu livrarea construcţiei existente şi a terenului pe care se află aceasta, indiferent de stadiul lucrărilor de demolare a construcţiei �n momentul livrării efective a terenului. �n acest sens a fost pronunţată hotăr�rea Curţii Europene de Justiţie �n cauza C-461/08 Don Bosco Onroerend Goed BV �mpotriva Staatssecretaris van Financi�n.
(3) Se consideră a fi data primei ocupări, �n cazul unei construcţii sau al unei părţi din construcţie care nu a suferit transformări de natura celor prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. f) pct. 4 din Codul fiscal, data semnării de către beneficiar a procesului-verbal de recepţie definitivă a construcţiei sau a unei părţi din construcţie. Prin proces-verbal de recepţie definitivă se �nţelege procesul-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor, �ncheiat conform legislaţiei �n vigoare. �n cazul unei construcţii realizate �n regie proprie, data primei ocupări este data documentului pe baza căruia construcţia sau partea din construcţie este �nregistrată �n evidenţele contabile drept activ corporal fix.
(4) Data primei utilizări a unei construcţii se referă la construcţii care au suferit transformări de natura celor prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. f) pct. 4 din Codul fiscal. Prin data primei utilizări se �nţelege data semnării de către beneficiar a procesului-verbal de recepţie definitivă a lucrărilor de transformare a construcţiei �n cauză sau a unei părţi a construcţiei. Prin proces-verbal de recepţie definitivă se �nţelege procesul-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor, �ncheiat conform legislaţiei �n vigoare. �n cazul lucrărilor de transformare �n regie proprie a unei construcţii sau a unei părţi din construcţie, data primei utilizări a bunului după transformare este data documentului pe baza căruia este majorată valoarea construcţiei sau a unei părţi din construcţie cu valoarea transformării respective.
(5) Dacă livrarea unei construcţii intervine �nainte de data primei ocupări, astfel cum este definită prima ocupare la alin. (3), se consideră că are loc livrarea unei construcţii noi.
(6) �n aplicarea art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, calificarea unui teren drept teren construibil sau teren cu altă destinaţie, la momentul v�nzării sale de către proprietar, rezultă din certificatul de urbanism. �n situaţia �n care livrarea unui teren pe care se află o construcţie are loc ulterior livrării construcţiei sau independent de livrarea construcţiei, livrarea fiind realizată de persoana care deţine titlul de proprietate asupra construcţiei sau de altă persoană care deţine numai titlul de proprietate asupra terenului, se consideră că are loc livrarea unui teren construibil �n sensul art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal.
Lit. g)
37^1 . �n cazul livrării de bunuri a căror achiziţie a făcut obiectul limitărilor speciale ale dreptului de deducere conform art. 145^1 din Codul fiscal, scutirea prevăzută la art. 141 alin. (2) lit.g) din Codul fiscal se aplică numai �n situaţia �n care achiziţia bunurilor a făcut obiectul limitării totale a dreptului de deducere conform art. 145^1 din Codul fiscal. Scutirea nu se aplică pentru livrarea bunurilor a căror achiziţie a făcut obiectul restricţionării la 50% a dreptului de deducere, conform prevederilor art. 145^1din Codul fiscal.
Norme metodologice:
ART. 141 al.3
38. (1) �n sensul art. 141 alin. (3) din Codul fiscal şi fără să contravină prevederilor art. 161 din Codul fiscal, orice persoană impozabilă stabilită �n Rom�nia poate opta pentru taxarea oricăreia dintre operaţiunile scutite de taxă prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal, �n ceea ce priveşte un bun imobil sau o parte a acestuia.
(2) �n aplicarea alin. (1), un bun imobil reprezintă o construcţie care are �nţelesul prevăzut la art. 141 alin. (2) lit. f) pct. 2 din Codul fiscal şi orice teren.
(3) Opţiunea prevăzută la alin. (1) se va notifica organelor fiscale competente pe formularul prezentat �n anexa nr. 1 la prezentele norme metodologice şi se va exercita de la data �nscrisă �n notificare. O copie de pe notificare va fi transmisă clientului. Depunerea cu �nt�rziere a notificării nu va anula dreptul persoanei impozabile de a aplica regimul de taxare şi nici dreptul de deducere exercitat de beneficiar �n condiţiile art. 145 - 147^1 din Codul fiscal. Dreptul de deducere la beneficiar ia naştere şi poate fi exercitat la data la care intervine exigibilitatea taxei, şi nu la data primirii copiei de pe notificarea transmisă de v�nzător. �n situaţia �n care opţiunea se exercită numai pentru o parte din bunul imobil, această parte din bunul imobil care se intenţionează a fi utilizată pentru operaţiuni taxabile se va comunica �n notificarea transmisă organului fiscal.
(4) Persoana impozabilă stabilită �n Rom�nia, ne�nregistrată �n scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, va solicita �nregistrarea, dacă optează pentru taxare, şi va depune şi notificarea prevăzută �n anexa nr. 1 la prezentele norme metodologice. Opţiunea de �nregistrare �n scopuri de taxă nu ţine loc de opţiune de taxare a operaţiunilor prevăzute la alin. (1).
(5) Persoana impozabilă care a optat pentru regimul de taxare �n condiţiile alin. (1) poate aplica regimul de scutire de taxă prevăzut la art. 141 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal de la data �nscrisă �n notificarea prevăzută la alin. (7).
(6) Persoanele impozabile care au depus notificări pentru taxarea operaţiunilor de �nchiriere, concesionare sau arendare de bunuri imobile, �nainte de data aderării, nu mai au obligaţia să aplice acest regim de taxare pe o perioadă de 5 ani de la data �nscrisă �n notificare, dacă depun notificarea pentru renunţarea la regimul de taxare prevăzută la alin. (7), şi nu este necesară modificarea notificării �n sensul menţionării suprafeţei bunului imobil, �n loc de procent din bunul imobil, conform menţiunilor din anexa nr. 1 la prezentele norme metodologice.
(7) Persoana impozabilă va notifica organele fiscale competente cu privire la anularea opţiunii, prin formularul prezentat �n anexa nr. 2 la prezentele norme metodologice. Aplicarea scutirii de taxă este permisă de la data �nscrisă �n notificare.
(8) �n cazul �n care opţiunea prevăzută la alin. (1) se exercită de către o persoană impozabilă care nu a avut dreptul la deducerea integrală sau parţială a taxei aferente imobilului sau părţii din imobil care face obiectul opţiunii, persoana impozabilă va efectua o ajustare �n favoarea sa �n condiţiile prevăzute la art. 149 din Codul fiscal, dacă bunul se află �n cadrul perioadei de ajustare.
(9) Orice persoană impozabilă care aplică regimul de scutire prevăzut de art. 141 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal şi care a avut dreptul la deducerea integrală sau parţială a taxei aferente bunului imobil sau părţii din bunul imobil va efectua ajustarea taxei deduse conform art. 149 din Codul fiscal, dacă bunul se află �n cadrul perioadei de ajustare.
(10) Prin excepţie de la prevederile alin. (8) şi (9), pentru operaţiunile prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal cu bunuri imobile sau părţi ale acestora, construite, achiziţionate, transformate sau modernizate, �nainte de data aderării se aplică prevederile tranzitorii ale art. 161 din Codul fiscal referitoare la ajustarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adăugată.
(11) �n cazul notificărilor prevăzute la alin. (3) şi (7) depuse după data de 1 ianuarie 2010 inclusiv, pentru operaţiunile prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal, care au fost efectuate �n anii precedenţi sau au �nceput �n anii precedenţi şi sunt �ncă �n derulare după data de 1 ianuarie 2010, se aplică prevederile legale �n vigoare la momentul depunerii notificării.
(12) Organele de inspecţie fiscală vor permite, �n timpul desfăşurării controlului, depunerea de notificări pentru taxarea operaţiunilor prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal, dacă persoana impozabilă a aplicat regimul de taxare, dar nu a depus notificare, indiferent dacă inspecţia fiscală are loc la persoana impozabilă care a realizat operaţiunile prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal sau la beneficiarul acestor operaţiuni. Aceleaşi prevederi se aplică corespunzător şi pentru notificarea prevăzută la alin. (7).
39. (1) �n sensul art. 141 alin. (3) din Codul fiscal, orice persoană impozabilă stabilită �n Rom�nia poate opta pentru taxarea operaţiunilor scutite prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal �n ceea ce priveşte un bun imobil sau o parte a acestuia.
(2) Opţiunea de taxare prevăzută la alin. (1) nu se va aplica la transferul titlului de proprietate asupra bunurilor imobile de către persoanele care au aplicat regimul de scutire prevăzut la art. 141 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal pentru leasingul cu bunuri imobile.
(3) Opţiunea prevăzută la alin. (1) se notifică organelor fiscale competente pe formularul prezentat �n anexa nr. 3 la prezentele norme metodologice şi se exercită pentru bunurile imobile menţionate �n notificare. Opţiunea se poate exercita şi numai pentru o parte a acestor bunuri. Depunerea cu �nt�rziere a notificării nu va conduce la anularea opţiunii de taxare exercitate de v�nzător şi nici la anularea dreptului de deducere exercitat de beneficiar �n condiţiile art. 145 - 147^1 din Codul fiscal. Notificarea trebuie transmisă �n copie şi cumpărătorului. Dreptul de deducere la beneficiar ia naştere şi poate fi exercitat la data la care intervine exigibilitatea taxei, şi nu la data primirii copiei de pe notificarea transmisă de v�nzător.
(4) �n cazul �n care opţiunea prevăzută la alin. (1) se referă numai la o parte a bunurilor imobile, această parte care va fi v�ndută �n regim de taxare, identificată cu exactitate, va fi �nscrisă �n notificarea prevăzută la alin. (3). Dacă, după depunerea notificării, persoana impozabilă doreşte să renunţe la opţiunea de taxare, �n cazul �n care livrarea bunului nu a avut loc, va transmite o �nştiinţare scrisă �n acest sens organelor fiscale competente.
(5) �n cazul �n care opţiunea prevăzută la alin. (1) se exercită de către o persoană impozabilă care nu a avut dreptul la deducerea integrală sau parţială a taxei aferente bunului ce face obiectul opţiunii, această persoană impozabilă va efectua o ajustare �n favoarea sa �n conformitate cu prevederile art. 149 din Codul fiscal, dacă bunul se află �n cadrul perioadei de ajustare.
(6) Orice persoană impozabilă care aplică regimul de scutire prevăzut de art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal şi care a avut dreptul la deducerea integrală sau parţială a taxei aferente bunului imobil va efectua ajustarea taxei deduse conform art. 149 din Codul fiscal, dacă bunul se află �n cadrul perioadei de ajustare.
(7) Prin excepţie de la prevederile alin. (5) şi (6), pentru operaţiunile prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal cu bunuri imobile, construite, achiziţionate, transformate sau modernizate �nainte de data aderării, se aplică prevederile tranzitorii ale art. 161 din Codul fiscal, referitoare la ajustarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adăugată.
(8) �n cazul notificării depuse după data de 1 ianuarie 2010 inclusiv, pentru operaţiunile prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, care au fost efectuate �n anii precedenţi, se aplică prevederile legale �n vigoare la momentul depunerii notificării.
(9) Organele de inspecţie fiscală vor permite, �n timpul desfăşurării controlului, depunerea de notificări pentru taxarea operaţiunilor prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, dacă persoana impozabilă a aplicat regimul de taxare, dar nu a depus notificare, indiferent dacă inspecţia fiscală are loc la persoana impozabilă care a realizat operaţiunile prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal sau la beneficiarul acestor operaţiuni.
40. (1) Cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 141 alin. (3) din Codul fiscal, persoanele impozabile nu pot aplica taxarea pentru operaţiunile scutite prevăzute de art. 141 din Codul fiscal. Dacă o persoană impozabilă a facturat �n mod eronat cu taxă livrări de bunuri şi sau prestări de servicii scutite conform art. 141 din Codul fiscal, este obligată să storneze facturile emise �n conformitate cu prevederile art. 159 din Codul fiscal. Beneficiarii unor astfel de operaţiuni nu au dreptul de deducere sau de rambursare a taxei aplicate �n mod eronat pentru o astfel de operaţiune scutită. Aceştia trebuie să solicite furnizorului/prestatorului stornarea facturii cu taxă şi emiterea unei noi facturi fără taxă.
(2) �n cazul operaţiunilor scutite de taxă pentru care prin opţiune se aplică regimul de taxare conform prevederilor art. 141 alin. (3) din Codul fiscal, nu se aplică prevederile alin. (1), fiind aplicabile prevederile pct. 38 şi 39. Prin excepţie, prevederile alin. (1) se aplică atunci c�nd persoana impozabilă care a realizat operaţiunile prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. e) şi f) din Codul fiscal nu a depus notificările prevăzute la pct. 38 şi 39, dar a taxat operaţiunile şi nu depune notificarea �n timpul inspecţiei fiscale.
Norme metodologice:
ART. 142 e^1)
40^1. Scutirea prevăzută la art. 142 alin. (1) lit. e^1) din Codul fiscal se acordă de către direcţiile judeţene și a municipiului București pentru accize și operaţiuni vamale, birourile vamale de frontieră și de interior și punctele vamale, pe baza avizului Ministerului Afacerilor Externe privind respectarea limitelor și condiţiilor precizate �n Protocolul din 8 aprilie 1965 privind privilegiile și imunităţile Comunităţilor Europene sau �n acordurile de sediu, �n măsura �n care nu conduc la denaturarea concurenţei.
Norme metodologice:
ART. 142 f)
41. Scutirea prevăzută la art. 142 alin. (1) lit. f) din Codul fiscal se acordă de către direcţiile judeţene și a municipiului București pentru accize și operaţiuni vamale, birourile vamale de frontieră și de interior și punctele vamale, pe baza avizului Ministerului Afacerilor Externe privind respectarea limitelor și condiţiilor precizate �n convenţiile de �nfiinţare a acestor organizaţii sau �n acordurile de sediu.
Norme metodologice:
ART. 142 h)
42. �n sensul art. 142 alin. (1) lit. h) din Codul fiscal, bunurile reimportate beneficiază de scutirea de TVA �n măsura �n care sunt scutite de taxe vamale potrivit legislaţiei vamale care se referă la mărfurile reintroduse pe teritoriul Comunităţii, respectiv art. 185�187 din Regulamentul (CE) nr. 2.913/92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar.
Norme metodologice:
ART. 142 i)
43. (1) �n sensul art. 142 alin. (1) lit. i) din Codul fiscal, scutirea parţială de la plata taxei, respectiv pentru valoarea bunurilor �n momentul exportului, se acordă pentru:
a) reimportul bunurilor care au fost reparate �n afara Comunităţii;
b) reimportul bunurilor care au fost prelucrate sau evaluate �n afara Comunităţii, inclusiv asamblate sau montate;
c) reimportul de părţi de bunuri sau piese de schimb care au fost exportate �n afara Comunităţii pentru a fi �ncorporate �n aceste bunuri;
d) reimportul bunurilor rezultate din transformarea bunurilor exportate �n afara Comunităţii �n vederea acestei transformări.
(2) Scutirea parţială menţionată la alin. (1) se acordă �n următoarele condiţii:
a) bunurile trebuie să fi fost exportate din Rom�nia �n afara Comunităţii, după plasarea acestora �n regim de perfecţionare pasivă;
b) exportul și reimportul bunurilor trebuie efectuate de aceeași persoană.
(3) Pentru evitarea dublei impozitări, atunci c�nd beneficiarul serviciilor este o persoană impozabilă stabilită �n Rom�nia, inclusiv o persoană juridică neimpozabilă �nregistrată �n scopuri de TVA conform art. 153 sau 153^1 din Codul fiscal, pentru serviciile prestate �n afara Comunităţii se aplică prevederile art. 133 alin. (2) din Codul fiscal. Contravaloarea acestor servicii nu va fi inclusă �n baza de impozitare a reimportului menţionat la alin. (1). Ambalajele sau alte bunuri utilizate, �n legătură directă cu bunurile asupra cărora au fost realizate lucrările menţionate la alin. (1), sau bunurile �ncorporate �n acestea sunt accesorii serviciilor realizate şi nu vor fi tratate ca livrări de bunuri separate, ci ca fiind parte a serviciului prestat. Baza de impozitare a TVA pentru aceste servicii va cuprinde şi eventualele taxe, impozite, prelevări care sunt percepute pentru importul bunurilor accesorii serviciilor.
(4) Atunci c�nd beneficiarul serviciilor prestate �n afara Comunităţii este o persoană neimpozabilă, inclusiv persoana juridică neimpozabilă care nu este �nregistrată �n scopuri de TVA conform art. 153 sau 153^1 din Codul fiscal, baza de impozitare a reimportului menţionat la alin. (1) este constituită din valoarea serviciilor prestate �n afara Comunităţii, la care se adaugă elementele care nu sunt deja cuprinse �n această valoare, conform art. 139 alin. (2) din Codul fiscal.
(5) Scutirea totală se acordă pentru reimportul de bunuri care deja au fost supuse �n afara Comunităţii uneia sau mai multor operaţiuni, �n condiţiile �n care aceleaşi operaţiuni efectuate �n Rom�nia nu ar fi fost taxate.
Norme metodologice:
ART. 142 l)
44. Scutirea menţionată la art. 142 alin. (1) lit. l) din Codul fiscal se acordă �n cazurile �n care importul este urmat de livrarea bunurilor scutite �n temeiul art. 143 alin. (2) din Codul fiscal, numai dacă, la data importului, importatorul a pus la dispoziţia organelor vamale cel puţin informaţiile următoare:
a) codul său de �nregistrare �n scopuri de TVA atribuit conform art. 153 din Codul fiscal;
b) codul de �nregistrare �n scopuri de TVA al clientului căruia �i sunt livrate produsele �n conformitate cu art. 143 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, atribuit �n alt stat membru, sau codul său de �nregistrare �n scopuri de TVA, atribuit �n statul membru �n care se �ncheie expedierea sau transportul produselor, atunci c�nd acestea sunt transferate �n conformitate cu art. 143 alin. (2) lit. d) din Codul fiscal;
c) dovada faptului că produsele importate urmează să fie transportate sau expediate din statul membru �n care se face importul spre un alt stat membru �n aceeaşi stare �n care se aflau �n momentul importului.
Norme metodologice
44^1. (1) Scutirile de taxă pe valoarea adăugată prevăzute la art. 144 din Codul fiscal nu se aplică �n cazul regimurilor vamale suspensive care nu se regăsesc la alin. (1) lit. a) al aceluiași articol, cum sunt cele de admitere temporară cu exonerare parţială de drepturi de import, transformare sub control vamal, perfecţionare activă �n sistemul de rambursare.
(2) �n sensul art. 144 alin. (1) lit. a) pct. 7 din Codul fiscal,prin ape teritoriale se �nţelege marea teritorială a Rom�niei, astfel cum este definită la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 17/1990 privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al mării teritoriale, al zonei contigue și al zonei economice exclusive ale Rom�niei, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Norme metodologice:
ART. 145
45. (1) �n sensul art. 145 alin. (4) din Codul fiscal, orice persoană impozabilă are dreptul să deducă taxa pentru achiziţiile efectuate de aceasta �nainte de �nregistrarea acesteia �n scopuri de TVA, conform art. 153 din Codul fiscal, din momentul �n care această persoană intenţionează să desfăşoare o activitate economică, cu condiţia să nu se depăşească perioada prevăzută la art. 147^1 alin. (2) din Codul fiscal. Intenţia persoanei trebuie evaluată �n baza elementelor obiective, cum ar fi faptul că aceasta �ncepe să angajeze costuri şi/sau să facă investiţii pregătitoare necesare iniţierii acestei activităţi economice. Deducerea se exercită prin �nscrierea taxei deductibile �n decontul de taxă prevăzut la art. 156^2 din Codul fiscal, depus după �nregistrarea persoanei impozabile �n scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal. �n cazul persoanelor impozabile nestabilite pe teritoriul Rom�niei se aplică prevederile art. 147^2 din Codul fiscal �n perioada �n care nu au fost �nregistrate �n scopuri de taxă conform art. 153 din Codul fiscal, �n situaţia �n care persoanele respective au solicitat rambursarea taxei �n baza� art. 147^2� din Codul fiscal şi �n perioada respectivă �ndeplineau condiţiile pentru a beneficia de rambursare conform prevederilor� art. 147^2� din Codul fiscal. Persoanele impozabile nestabilite �n Rom�nia, dar �nregistrate �n scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, aplică prevederile art. 147^1 din Codul fiscal inclusiv pentru achiziţiile efectuate �nainte de �nregistrarea �n scopuri de TVA, �n situaţia �n care pentru respectivele achiziţii nu au solicitat rambursarea taxei conform� art. 147^2� din Codul fiscal.
(2) Pentru exercitarea dreptului de deducere prevăzut la alin. (1) trebuie �ndeplinite condiţiile şi formalităţile prevăzute la art. 145 - 147^1 din Codul fiscal. Dreptul de deducere pentru achiziţiile de bunuri efectuate �nainte de �nregistrarea �n scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal poate fi exercitat de persoana impozabilă chiar dacă factura nu conţine menţiunea referitoare la codul de �nregistrare �n scopuri de TVA atribuit beneficiarului conform art. 153 din Codul fiscal. Prin excepţie de la prevederile art. 155 alin. (19) din Codul fiscal, factura nu trebuie să conţină menţiunea referitoare la codul de �nregistrare �n scopuri de TVA pentru operaţiunile efectuate �nainte de �nregistrarea �n scopuri de TVA a persoanei impozabile conform art. 153 din Codul fiscal.
(3) �n cazul micilor �ntreprinderi care au aplicat regimul special de scutire �n conformitate cu prevederile art. 152 din Codul fiscal şi care se �nregistrează �n scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, taxa pentru achiziţii efectuate �nainte de �nregistrare se deduce potrivit prevederilor pct. 61 alin. (6) - (8) şi pct. 62 alin. (4) - (6).
(4) �n aplicarea prevederilor art. 145 alin. (4^1) din Codul fiscal, �n cazul bunurilor supuse executării silite pentru care se aplică procedura prevăzută la pct. 73 alin. (4) - (9) se acordă dreptul de deducere a taxei, �n limitele şi �n condiţiile prevăzute la art. 145 - 147^1 din Codul fiscal, pentru achiziţiile efectuate de o persoană impozabilă de la un contribuabil a cărui �nregistrare �n scopuri de TVA a fost anulată conform art. 153 alin. (9) lit. a) - e) din Codul fiscal, dacă livrarea bunurilor ar fi fost taxabilă, prin efectul legii ori prin opţiune, conform art. 11 alin. (1^2) şi (1^4) din Codul fiscal.
(5) Dreptul de deducere poate fi exercitat de persoana impozabilă �n situaţiile prevăzute la alin. (4), chiar dacă factura pentru achiziţiile de bunuri efectuate nu conţine menţiunea referitoare la codul de �nregistrare �n scopuri de TVA atribuit furnizorului conform art. 153 din Codul fiscal.
(6) �n cazul imobilizărilor �n curs de execuţie care nu se mai finalizează, �n baza unei decizii de abandonare a executării lucrărilor de investiţii, fiind scoase din evidenţă pe seama conturilor de cheltuieli, persoana impozabilă �şi poate păstra dreptul de deducere exercitat �n baza art. 145 alin. (2) din Codul fiscal, indiferent dacă sunt sau nu valorificate prin livrarea imobilizărilor ca atare sau după casare, dacă din circumstanţe care nu depind de voinţa sa persoana impozabilă nu utilizează niciodată aceste bunuri/servicii pentru activitatea sa economică, astfel cum a fost pronunţată Hotăr�rea Curţii Europene de Justiţie �n Cauza C-37/95 Statul Belgian �mpotriva Ghent Coal Terminal NV. Dreptul de deducere poate fi păstrat şi �n alte situaţii �n care achiziţiile de bunuri/servicii pentru care dreptul de deducere a fost exercitat conform art. 145 alin. (2) din Codul fiscal nu sunt utilizate pentru activitatea economică a persoanei impozabile, din motive obiective care nu depind de voinţa sa, astfel cum a fost pronunţată Hotăr�rea Curţii Europene de Justiţie �n Cauza C-110/94 Intercommunale voor zeewaterontzilting (INZO) �mpotriva Statului Belgian.
(7) Justificarea intenţiei persoanei impozabile de a realiza operaţiuni cu drept de deducere �n cazul livrării de bunuri imobile care nu mai �ndeplinesc condiţiile de a fi considerate noi �n sensul art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal şi al �nchirierii de bunuri imobile, anterior momentului livrării/�nchirierii acestora, se realizează prin depunerea notificărilor prevăzute �n anexa nr. 1 sau, după caz, �n anexa nr. 2 la prezentele norme, �n vederea exercitării opţiunii de taxare a operaţiunilor respective �n conformitate cu art. 141 alin. (3) din Codul fiscal, astfel cum a fost pronunţată Hotăr�rea Curţii Europene de Justiţie �n Cauza C-268/83 D.A. Rompelman şi E.A. Rompelman - Van Deelen �mpotriva Minister van Financien. Organele de inspecţie fiscală vor permite �n timpul desfăşurării controlului depunerea acestor notificări.
(8) Prevederile art. 145 alin. (1^1) din Codul fiscal se aplică numai �n cazul operaţiunilor taxabile, pentru care furnizorul/prestatorul este obligat să aplice sistemul TVA la �ncasare şi să �nscrie �n factură această menţiune conform prevederilor art. 155 alin. (19) lit. p) din Codul fiscal, dar nu se aplică �n cazul operaţiunilor pentru care furnizorul/prestatorul nu trebuie să aplice sistemul TVA la �ncasare potrivit prevederilor art. 134^2 alin. (6) din Codul fiscal care sunt supuse la furnizor/prestator regulilor generale de exigibilitate conform prevederilor� art. 134^2� alin. (1) şi (2) şi prevederilor art. 145 alin. (1) din Codul fiscal la beneficiar. �n situaţia �n care furnizorul/prestatorul este �nscris �n Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la �ncasare la data emiterii unei facturi, dar omite să �nscrie menţiunea �TVA la �ncasare�, deşi operaţiunea respectivă nu este exclusă de la aplicarea sistemului TVA la �ncasare conform prevederilor� art. 134^2� alin. (6) din Codul fiscal, beneficiarul are obligaţia să exercite dreptul de deducere �n conformitate cu prevederile art. 145 alin. (1^1) din Codul fiscal.
(9) Prevederile art. 145 alin. (1^1) din Codul fiscal se aplică inclusiv de către beneficiarii persoane impozabile care au sediul activităţii economice �n afara Rom�niei, dar care sunt �nregistrate �n Rom�nia �n scopuri de TVA, conform art. 153 din Codul fiscal, indiferent dacă sunt sau nu stabilite �n Rom�nia conform art. 125^1 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal.
(10) Prevederile art. 145 alin. (1^1) şi (1^2) din Codul fiscal referitoare la am�narea dreptului de deducere p�nă �n momentul �n care taxa aferentă bunurilor/serviciilor este plătită furnizorului/prestatorului se aplică numai pentru taxa care ar fi deductibilă potrivit prevederilor art. 145 alin. (2) - (4^1), art. 145^1, 147 şi 147^1 din Codul fiscal. Persoanele impozabile care se află �n situaţiile prevăzute la art. 145 alin. (1^1) şi (1^2) din Codul fiscal şi achiziţionează bunuri/servicii pentru care taxa nu este deductibilă conform art. 145 alin. (2) - (5), art. 145^1 şi 147 din Codul fiscal nu vor reflecta ca taxă neexigibilă taxa nedeductibilă, indiferent dacă taxa aferentă este sau nu achitată.
(11) Pentru determinarea taxei deductibile �n conformitate cu prevederile art. 145 alin. (1^1) şi (1^2) din Codul fiscal aferente plăţii contravalorii integrale sau parţiale a livrării de bunuri ori a prestării de servicii se aplică procedeul de calcul prevăzut la art. 134^2 alin. (8) din Codul fiscal.
Exemplu: Societatea A, care aplică sistemul TVA la �ncasare, av�nd perioada fiscală luna calendaristică, emite o factură pentru o livrare de bunuri �n valoare de 3.000 lei plus TVA 720 lei �n data de 14 mai 2013 către societatea B. Dacă taxa nu se achită �n aceeaşi perioadă fiscală se �nregistrează �n contul 4428 �TVA neexigibilă�. �n data de 5 iulie 2013, societatea B plăteşte parţial prin extras bancar suma de 1.300 lei. Taxa deductibilă aferentă acestei plăţi se calculează astfel: 1.300 x 24/124 = 252 lei şi se evidenţiază �n debitul contului 4426 �TVA deductibilă�, concomitent cu evidenţierea �n creditul contului 4428 �TVA neexigibilă�.
(12) �n sensul art. 145 alin. (1^1) şi (1^2) din Codul fiscal, se consideră că taxa a fost plătită furnizorului/prestatorului �n situaţia �n care se stinge obligaţia de plată către furnizor/prestator, chiar dacă plata este făcută către un terţ.
(13) �n scopul aplicării prevederilor art. 145 alin. (1^1) şi (1^2) din Codul fiscal:
a) �n cazul �n care plata se efectuează prin instrumente de plată de tip transfer-debit, respectiv cec, cambie şi bilet la ordin, data plăţii contravalorii totale/parţiale a achiziţiilor de bunuri/prestării de servicii efectuate de la/de persoana care aplică sistemul TVA la �ncasare, este:
1. data �nscrisă �n extrasul de cont sau alt document asimilat acestuia �n situaţia �n care cumpărătorul este emitentul instrumentului de plată, indiferent dacă �ncasarea este efectuată de furnizor/prestator ori de altă persoană;
2. data girului către furnizor/prestator, �n situaţia �n care cumpărătorul nu este emitentul instrumentului de plată, �n acest scop fiind obligatorie păstrarea unei copii a instrumentului de plată �n care este menţionată şi persoana către care a fost girat instrumentul de plată;
b) �n situaţia �n care plata s-a efectuat prin carduri de debit sau de credit de către cumpărător, data plăţii este data �nscrisă �n extrasul de cont ori alt document asimilat acestuia. Indisponibilizarea sumelor, evidenţiată �n extrasul de cont, nu este considerată plată;
c) �n cazul plăţilor prin bancă de tipul transfer-credit, data plăţii contravalorii totale/parţiale a achiziţiilor de bunuri/servicii de la/de persoana care aplică sistemul TVA la �ncasare este data �nscrisă �n extrasul de cont sau alt document asimilat acestuia;
d) �n cazul cesiunii de creanţe şi a compensării, se aplică corespunzător prevederile pct. 16^2 alin. (12), respectiv pct. 16^2 alin. (13) - (14), pentru a determina data plăţii;
e) �n cazul plăţii �n natură, data plăţii este data la care intervine faptul generator de taxă pentru livrare/prestarea care reprezintă contrapartidă pentru achiziţia de bunuri/servicii efectuată.
Norme metodologice:
45^1. (1) �n aplicarea art. 145^1 alin. (1) din Codul fiscal, prin cheltuieli legate de vehiculele aflate �n proprietatea sau �n folosinţa persoanei impozabile se �nţelege orice cheltuieli direct atribuibile unui vehicul, cum sunt cheltuielile de reparaţii, de �ntreţinere, cheltuielile cu lubrifianţi, cu piese de schimb, cheltuielile cu combustibilul utilizat pentru funcţionarea vehiculului. Nu reprezintă cheltuieli legate de vehiculele aflate �n proprietatea sau �n folosinţa persoanei impozabile orice cheltuieli care nu pot fi direct atribuibile pentru un anumit vehicul. �n sensul prezentelor norme, prin vehicul se �nţelege orice vehicul av�nd o masă totală maximă autorizată care nu depăşeşte 3.500 kg şi nu are mai mult de 9 scaune, inclusiv scaunul şoferului.
(2) �n cazul vehiculelor care sunt utilizate exclusiv �n scopul activităţii economice, �n sensul art. 145^1 alin. (1) din Codul fiscal, taxa aferentă cumpărării, achiziţiei intracomunitare, importului, �nchirierii sau leasingului şi cheltuielilor legate de aceste vehicule este deductibilă conform regulilor generale prevăzute la art. 145 şi la art. 146 - 147^1 din Codul fiscal, nefiind aplicabilă limitarea la 50% a deducerii taxei. Utilizarea �n scopul activităţii economice a unui vehicul cuprinde, fără a se limita la acestea: deplasări �n ţară sau �n străinătate la clienţi/furnizori, pentru prospectarea pieţei, deplasări la locaţii unde se află puncte de lucru, la bancă, la vamă, la oficiile poştale, la autorităţile fiscale, utilizarea vehiculului de către personalul de conducere �n exercitarea atribuţiilor de serviciu, deplasări pentru intervenţie, service, reparaţii, utilizarea vehiculelor de test-drive de către dealerii auto. Este obligaţia persoanei impozabile să demonstreze că sunt �ndeplinite toate condiţiile legale pentru acordarea deducerii, astfel cum rezultă şi din Hotăr�rea Curţii Europene de Justiţie �n Cauza C-268/83 D.A. Rompelman şi E.A. Rompelman - Van Deelen �mpotriva Minister van Financien. �n vederea exercitării dreptului de deducere a taxei orice persoană impozabilă trebuie să deţină documentele prevăzute de lege pentru deducerea taxei şi să �ntocmească foaia de parcurs care trebuie să conţină cel puţin următoarele informaţii: categoria de vehicul utilizat, scopul şi locul deplasării, kilometrii parcurşi, norma proprie de consum carburant pe kilometru parcurs.
(3) �n cazul vehiculelor utilizate pentru transportul angajaţilor la şi de la locul de muncă se consideră că vehiculul este utilizat �n scopul activităţii economice atunci c�nd există dificultăţi evidente �n folosirea altor mijloace de transport adecvate, cum ar fi lipsa mijloacelor de transport �n comun, decalajul orarului mijloacelor de transport �n comun faţă de programul de lucru al persoanei impozabile. Reprezintă vehicule utilizate de angajator pentru transportul angajaţilor la şi de la locul de muncă vehiculele utilizate pentru transportul angajaţilor de la reşedinţa acestora/locul convenit de comun acord la locul de muncă, precum şi de la locul de muncă la reşedinţa angajaţilor/locul convenit de comun acord. Prin angajaţi se �nţelege salariaţii, administratorii societăţilor comerciale, directorii care �şi desfăşoară activitatea �n baza contractului de mandat, potrivit legii şi persoanele fizice rezidente şi/sau nerezidente detaşate, potrivit legii, �n situaţia �n care persoana impozabilă suportă drepturile legale cuvenite acestora.
(4) Utilizarea unui vehicul �n folosul propriu de către angajaţii unei persoane impozabile ori pentru a fi pus la dispoziţie �n vederea utilizării �n mod gratuit altor persoane, pentru alte scopuri dec�t desfăşurarea activităţii sale economice, este denumită �n continuare uz personal. Transportul la şi de la locul de muncă al angajaţilor �n alte condiţii dec�t cele menţionate la alin.(3), este considerat uz personal al vehiculului. Se consideră că un vehicul nu este utilizat exclusiv �n scopul activităţii economice, �n sensul art. 145^1 alin. (1) din Codul fiscal, �n situaţia �n care, pe l�ngă utilizarea �n scopul activităţii economice, vehiculul este utilizat ocazional sau de o manieră continuă şi pentru uz personal. Dacă vehiculul este utilizat at�t pentru activitatea economică, c�t şi pentru uz personal, se limitează la 50% dreptul de deducere a taxei aferente cumpărării, achiziţiei intracomunitare, importului, �nchirierii sau leasingului şi a taxei aferente cheltuielilor legate de acesta. Persoana impozabilă care aplică deducerea limitată de 50% nu trebuie să facă dovada utilizării vehiculului �n scopul activităţii economice sau pentru uz personal cu ajutorul foii de parcurs prevăzute la alin. (2). Prin limitarea la 50% a dreptului de deducere a taxei aferente cumpărării, achiziţiei intracomunitare, importului, �nchirierii sau leasingului de vehicule rutiere motorizate şi a taxei aferente cheltuielilor legate de aceste vehicule, se �nţelege limitarea deducerii taxei care ar fi deductibilă �n condiţiile prevăzute la art. 145 şi la art. 146 - 147^1 din Codul fiscal.
(5) �n cazul vehiculelor prevăzute la art. 145^1 alin. (3) lit. b) - f) din Codul fiscal, taxa aferentă cumpărării, achiziţiei intracomunitare, importului, �nchirierii sau leasingului şi taxa aferentă cheltuielilor legate de aceste vehicule este deductibilă conform regulilor generale prevăzute la art. 145 şi la art. 146 - 147^1 din Codul fiscal, nefiind aplicabilă limitarea la 50% a deducerii taxei, utilizarea acestora şi pentru uz personal fiind considerată neglijabilă cu excepţia situaţiei �n care se poate face dovada unei practici abuzive. �n situaţia prevăzută la art. 145^1 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal este obligatoriu ca persoana impozabilă să utilizeze exclusiv vehiculul pentru servicii de urgenţă, servicii de pază şi protecţie şi servicii de curierat, �n vederea deducerii taxei aferente cumpărării, achiziţiei intracomunitare, importului, �nchirierii sau leasingului şi a taxei aferente cheltuielilor legate de aceste vehicule conform regulilor generale prevăzute la art. 145 şi la art. 146 - 147^1 din Codul fiscal. Totuşi, �n cazul vehiculelor prevăzute la art. 145^1 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal, nu se aplică limitarea dreptului de deducere a taxei dacă acestea sunt utilizate şi pentru alte activităţi economice ale persoanei impozabile, inclusiv pentru activităţile prevăzute la art. 145^1 alin. (3) lit. b) - f) din Codul fiscal.
(6) �n scopul aplicării art. 145^1 alin. (3) lit. a), b) şi d) din Codul fiscal, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
a) vehiculele utilizate exclusiv pentru:
(i) servicii de urgenţă reprezintă vehiculele care pot fi �nzestrate sau nu cu echipamente tehnice specifice, ce deservesc personalul specializat �n vederea unor intervenţii de urgenţă, cum sunt cele asupra reţelelor de gaz, energie electrică, apă, canalizare;
(ii) servicii de pază şi protecţie reprezintă vehiculele utilizate �n vederea asigurării siguranţei obiectivelor, bunurilor şi valorilor �mpotriva oricăror acţiuni ilicite care lezează dreptul de proprietate, existenţa materială a acestora, precum şi protejării persoanelor �mpotriva oricăror acte ostile care le pot periclita viaţa, integritatea fizică sau sănătatea, potrivit prevederilor Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, cu modificările şi completările ulterioare;
(iii) servicii de curierat reprezintă vehiculele care servesc la primirea, transportul şi distribuirea scrisorilor, coletelor şi pachetelor;
b) vehiculele utilizate de agenţii de v�nzări reprezintă vehiculele utilizate �n cadrul activităţii unei persoane impozabile de către angajaţii acesteia care se ocupă �n principal cu prospectarea pieţei, desfăşurarea activităţii de merchandising, negocierea condiţiilor de v�nzare, derularea v�nzării bunurilor/serviciilor, asigurarea de servicii postv�nzare şi monitorizarea clienţilor. Exercitarea dreptului de deducere �n conformitate cu prevederile art. 145^1 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal se limitează la cel mult un vehicul utilizat de fiecare agent de v�nzări;
c) vehiculele utilizate de agenţii de achiziţii reprezintă vehiculele utilizate �n cadrul activităţii unei persoane impozabile de către angajaţii acesteia care se ocupă �n principal cu negocierea şi �ncheierea de contracte pentru cumpărarea de bunuri şi servicii, �ntreţinerea bazei de date a furnizorilor potenţiali sau existenţi, �ntocmirea documentelor administrative pentru cumpărări, analizarea cererilor de cumpărare şi propunerea ofertei celei mai bune, urmărirea performanţelor furnizorilor pentru a atinge obiectivele de calitate, costuri, termene. Exercitarea dreptului de deducere �n conformitate cu prevederile art. 145^1 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal se limitează la cel mult un vehicul utilizat de fiecare agent de achiziţii;
d) vehiculele utilizate pentru prestarea de servicii cu plată reprezintă vehiculele care contribuie �n mod esenţial la prestarea directă a serviciilor cu plată şi fără de care serviciile nu pot fi efectuate.
(7) Utilizarea vehiculului pentru activităţile exceptate prevăzute la art. 145^1 alin. (3) din Codul fiscal rezultă, �n funcţie de fiecare situaţie �n parte, din informaţii cum sunt: obiectul de activitate al persoanei impozabile, dovada că persoana impozabilă are personal angajat cu calificare �n domeniile prevăzute de excepţii, foile de parcurs care trebuie să conţină cel puţin elementele prevăzute la alin. (2) sau orice alte dovezi care pot fi furnizate.
(8) �ncadrarea vehiculelor �n categoriile prevăzute de art. 145^1 din Codul fiscal se realizează de fiecare persoană impozabilă lu�nd �n considerare criteriile prevăzute de Codul fiscal şi de prezentele norme metodologice. Dacă situaţia de fapt constatată de organul fiscal este diferită de situaţia prezentată de persoana impozabilă �n ce priveşte exercitarea dreptului de deducere a taxei pentru vehicule conform art. 145^1 din Codul fiscal, organul fiscal este �ndreptăţit să aprecieze, �n limitele atribuţiilor şi competenţelor ce �i revin, relevanţa stărilor de fapt fiscale şi să adopte soluţia admisă de lege, �ntemeiată pe constatări complete asupra tuturor �mprejurărilor edificatoare �n cauză, �n conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(9) �n situaţia �n care persoanele care achiziţionează vehicule sunt persoane care aplică sistemul TVA la �ncasare sau sunt persoane care achiziţionează vehicule de la persoane care aplică sistemul TVA la �ncasare, se aplică corespunzător prevederile art. 145 alin. (1^1)şi (1^2) din Codul fiscal.
Norme metodologice:
ART. 146
46. (1) Justificarea deducerii taxei se face numai pe baza exemplarului original al documentelor prevăzute la art. 146 alin. (1) din Codul fiscal care să conţină cel puţin informaţiile prevăzute la art. 155 alin. (19) din Codul fiscal şi cu dovada plăţii �n cazul achiziţiilor prevăzute la art. 145 alin. (1^2) din Codul fiscal efectuate de către persoanele impozabile obligate la aplicarea sistemului TVA la �ncasare, respectiv de către persoanele impozabile care achiziţionează bunuri/servicii prevăzute la art. 145 alin. (1^1) din Codul fiscal de la persoane impozabile care au aplicat sistemul TVA la �ncasare. Facturile emise �n condiţiile prevăzute la art. 155 alin. (11), (12) şi (20) din Codul fiscal constituie documente justificative �n vederea deducerii taxei numai �n situaţia �n care au �nscris şi codul de �nregistrare �n scopuri de TVA al beneficiarului. �n cazul pierderii, sustragerii sau distrugerii exemplarului original al facturii, beneficiarul va solicita emitentului un duplicat al facturii, pe care se va menţiona că �nlocuieşte factura iniţială. �n cazul facturilor emise pe suport h�rtie, duplicatul poate fi o factură nouă emisă de furnizor/prestator, care să cuprindă aceleaşi date ca şi factura iniţială, şi pe care să se menţioneze că este duplicat şi că �nlocuieşte factura iniţială sau o fotocopie a facturii iniţiale, pe care să se aplice ştampila furnizorului/prestatorului şi să se menţioneze că este duplicat şi că �nlocuieşte factura iniţială. �n cazul pierderii, sustragerii sau distrugerii exemplarului original al declaraţiei vamale pentru import ori al documentului pentru regularizarea situaţiei, persoana impozabilă va solicita un duplicat certificat de organele vamale.
(2) �n cazul utilizării Sistemului rom�n de procesare automată a declaraţiei vamale de import, justificarea deducerii taxei se face cu exemplarul pe suport h�rtie al declaraţiei vamale care certifică �nscrisurile din documentul electronic de import/documentul electronic de import cu elemente de securitate şi siguranţă pentru care s-a acordat liber de vamă, autentificat prin aplicarea semnăturii şi a ştampilei lucrătorului vamal.
(3) Pentru carburanţii auto achiziţionaţi, deducerea taxei poate fi justificată cu bonurile fiscale emise conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, dacă sunt ştampilate şi au �nscrise denumirea cumpărătorului şi numărul de �nmatriculare a autovehiculului. Prevederile acestui alineat se completează cu cele ale pct. 45^1.
(4) Facturile emise pe numele salariaţilor unei persoane impozabile aflaţi �n deplasare �n interesul serviciului, pentru transport sau cazarea �n hoteluri ori alte unităţi similare, permit deducerea taxei pe valoarea adăugată de către persoana impozabilă dacă sunt �nsoţite de decontul de deplasare. Aceleaşi prevederi se aplică şi �n cazul personalului pus la dispoziţie de o altă persoană impozabilă sau pentru administratorii unei societăţi comerciale.
(5) Pentru achiziţiile de bunuri şi/sau servicii pentru care persoana impozabilă, care este �nregistrată �n scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, este obligată la plata taxei prin mecanismul taxării inverse conform art. 151, art. 150 alin. (2) - (6) şi art. 157 alin. (4) din Codul fiscal, nu poate fi anulat dreptul de deducere a taxei �n situaţia �n care obligaţiile prevăzute la art. 157 alin. (2) sau, după caz, la art. 157 alin. (5) din Codul fiscal nu au fost �ndeplinite, dar achiziţiile sunt destinate operaţiunilor cu drept de deducere conform art. 145 - 147 din Codul fiscal şi persoana respectivă deţine un document care corespunde cerinţelor prevăzute la art. 146 �din Codul fiscal. �n acest sens a fost pronunţată hotăr�rea Curţii Europene de Justiţie �n cauzele conexate C-95/07 şi C-96/07.
(6) �n situaţia �n care organele fiscale competente, cu ocazia verificărilor efectuate, constată că nu s-au �ndeplinit obligaţiile prevăzute la art. 157 alin. (2) sau, după caz, la art. 157 alin. (5) din Codul fiscal, vor proceda astfel:
a) dacă achiziţiile de bunuri şi servicii prevăzute la alin. (5) sunt destinate exclusiv realizării de operaţiuni care dau drept de deducere, dispun aplicarea prevederilor art. 157 alin. (2) sau, după caz, ale art. 157 alin. (5) din Codul fiscal �n perioada fiscală �n care s-a finalizat inspecţia fiscală;
b) dacă achiziţiile de bunuri şi servicii prevăzute la alin. (5) sunt destinate realizării de operaţiuni care sunt supuse pro rata, vor calcula diferenţa dintre taxa colectată şi taxa dedusă potrivit pro rata aplicabilă la data efectuării operaţiunii. �n cazul �n care inspecţia fiscală are loc �n cursul anului fiscal �n care operaţiunea a avut loc, pentru determinarea diferenţei prevăzute se va avea �n vedere pro rata provizorie aplicată. Dacă inspecţia fiscală are loc �ntr-un alt an fiscal dec�t cel �n care a avut loc operaţiunea, pentru determinarea diferenţei prevăzute se va avea �n vedere pro rata definitivă calculată pentru anul �n care a avut loc operaţiunea. Diferenţele astfel stabilite vor fi achitate sau, după caz, compensate, �n conformitate cu normele procedurale �n vigoare;
c) dacă achiziţiile de bunuri şi servicii prevăzute la alin. (5) sunt destinate realizării de operaţiuni care nu dau drept de deducere, vor stabili taxa datorată bugetului de stat, care va fi achitată sau, după caz, compensată, �n conformitate cu normele procedurale �n vigoare.
(7) Pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei, persoana impozabilă sau persoana juridică neimpozabilă, obligată la plata taxei �n condiţiile art. 150 alin. (2) - (4) şi (6) şi art. 151 din Codul fiscal, trebuie să deţină o factură care cuprinde cel puţin informaţiile prevăzute la art. 155 din Codul fiscal ori o autofactură emisă �n conformitate cu prevederile art. 155^1 alin. (1) sau (2) din Codul fiscal.
(8) �n sensul art. 146 alin. (1) lit. c) şi d) din Codul fiscal, prin actul constatator emis de organele vamale se �nţelege documentul pentru regularizarea situaţiei, emis inclusiv ca urmare a unui control vamal.
Norme metodologice:
ART. 147
47. (1) �n aplicarea art. 147 alin. (3) şi alin. (4) din Codul fiscal, dacă bunurile sau serviciile achiziţionate pot fi alocate parţial activităţii care nu dă drept de deducere şi parţial activităţii care dă drept de deducere, nu se aplică prevederile art. 147 alin. (5) din Codul fiscal, respectiv deducerea taxei pe bază de pro rata.
Exemplu: o societate care cumpără o clădire, cunoaşte din momentul achiziţionării acesteia partea din clădire care va fi alocată pentru �nchiriere �n regim de scutire şi partea de clădire care va fi alocată pentru �nchiriere �n regim de taxare, va deduce taxa corespunzătoare părţii din clădire care urmează a fi utilizată pentru �nchiriere �n regim de taxare şi nu va deduce taxa aferentă părţii din clădire, care va fi utilizată pentru �nchiriere �n regim de scutire.
(2) �n sensul art. 147 alin. (7) lit. c) din Codul fiscal, operaţiunile imobiliare reprezintă operaţiuni de livrare, �nchiriere, leasing, arendare, concesionare şi alte operaţiuni similare efectuate �n legătură cu bunurile imobile.
(3) O operaţiune este accesorie activităţii principale dacă se �ndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a. realizarea acestei operaţiuni necesită resurse tehnice limitate privind echipamentele şi utilizarea de personal;
b. operaţiunea nu este direct legată de activitatea principală a persoanei impozabile; şi
c. suma achiziţiilor efectuate �n scopul operaţiunii şi suma taxei deductibile aferente operaţiunii, sunt nesemnificative.
(4) Persoanele impozabile cu regim mixt pot opta să nu aplice prevederile art. 147 �n ce priveşte posibilitatea exercitării dreptului de deducere, situaţie �n care taxa aferentă achiziţiilor de bunuri destinate operaţiunilor cu sau fără drept de deducere nu va fi dedusă.
(5) �n cazul �n care ulterior depunerii decontului de taxă se constată erori �n calculul pro rata definitivă pentru perioade anterioare:
a) dacă pro rata corect determinată este mai mică dec�t pro rata utilizată, persoana impozabilă are obligaţia să procedeze la regularizarea diferenţelor �n cadrul perioadei prevăzute la art. 147^1 alin. (2) din Codul fiscal;
b) dacă pro rata corect determinată este mai mare dec�t pro rata utilizată, persoana impozabilă are dreptul să procedeze la regularizarea diferenţelor �n cadrul perioadei prevăzute la art. 147^1 alin. (2) din Codul fiscal.
Regularizarea se �nscrie �n decontul de taxă aferent perioadei fiscale �n care sunt constate aceste erori.
Norme metodologice:
ART. 147^1
48. (1) Prevederile art. 147^1 alin. (2) şi (3) din Codul fiscal se aplică de persoanele impozabile şi ulterior unui control fiscal, chiar dacă taxa �nscrisă �n facturile pentru achiziţii era exigibilă �n perioada supusă inspecţiei fiscale.
(2) �n aplicarea art. 147^1 alin. (3) din Codul fiscal, persoana impozabilă va notifica organele fiscale competente printr-o scrisoare recomandată, �nsoţită de copii de pe facturi sau alte documente justificative ale dreptului de deducere, faptul că va exercita dreptul de deducere după mai mult de 3 ani consecutivi după anul �n care acest drept a luat naştere.
Norme metodologice:
ART. 147^2
49. (1) �n baza art. 147^2 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal orice persoană impozabilă nestabilită �n Rom�nia, dar stabilită �n alt stat membru, poate beneficia de rambursarea taxei pe valoarea adăugată achitate pentru importuri şi achiziţii de bunuri/servicii efectuate �n Rom�nia. Taxa pe valoarea adăugată se rambursează de către Rom�nia, statul membru �n care au fost achiziţionate bunuri/servicii sau �n care s-au efectuat importuri de bunuri, dacă persoana impozabilă respectivă �ndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
a) pe parcursul perioadei de rambursare nu a avut �n Rom�nia sediul activităţii sale economice sau un sediu fix de la care să fi efectuat operaţiuni economice sau, �n lipsa unor astfel de sedii fixe, domiciliul sau reşedinţa sa obişnuită;
b) pe parcursul perioadei de rambursare nu este �nregistrată şi nici nu este obligată să se �nregistreze �n scopuri de TVA �n Rom�nia conform art. 153 din Codul fiscal;
c)
1. prestarea de servicii de transport și de servicii auxiliare acestora, scutite �n temeiul art. 143 alin. (1) lit. c)�m), art. 144 alin. (1) lit. c) și art. 144^1 din Codul fiscal;
2. livrarea de bunuri şi prestarea de servicii către o persoană care are obligaţia de a plăti TVA �n conformitate cu art. 150 alin. (2) - (6) din Codul fiscal.
(2) Nu se rambursează:
a) taxa pe valoarea adăugată care, conform Codului fiscal, a fost facturată incorect;
b) taxa pe valoarea adăugată facturată pentru livrări de bunuri care sunt sau pot fi scutite �n temeiul art. 143, art. 144 şi art. 144^1 din Codul fiscal;
c) taxa pe valoarea adăugată facturată agenţiilor de turism, inclusiv a tur-operatorilor, care aplică regimul special de taxă, conform echivalentului din alt stat membru al art. 152^1 din Codul fiscal;
d) taxa pe valoarea adăugată care, conform Codului fiscal, a fost facturată ulterior �nregistrării �n Rom�nia �n scopuri de TVA a respectivei persoane impozabile, pentru care se aplică prevederile art. 147^1 din Codul fiscal.
(3) Se rambursează oricărei persoane impozabile nestabilite �n Rom�nia taxa pe valoarea adăugată achitată pentru achiziţii de bunuri/servicii, inclusiv pentru importuri, efectuate �n Rom�nia, �n măsura �n care bunurile şi serviciile respective sunt utilizate pentru următoarele operaţiuni:
a) operaţiuni rezultate din activităţi economice pentru care locul livrării/prestării se consideră ca fiind �n afara Rom�niei, dacă taxa ar fi deductibilă, �n cazul �n care aceste operaţiuni ar fi fost realizate �n Rom�nia;
b) operaţiuni efectuate către o persoană care are obligaţia de a plăti TVA �n conformitate cu art. 150 alin. (2) - (6) din Codul fiscal.
(4) Dreptul la rambursarea taxei aferente achiziţiilor este determinat �n temeiul prevederilor art. 145, 145^1 şi 146 din Codul fiscal.
c) prestarea de servicii de transport şi de servicii auxiliare acestora, scutite �n temeiul art. 143 alin. (1) lit. c) - m), art. 144 alin. (1) lit. c) şi art. 144^1 din Codul fiscal.
(5) Pentru a fi eligibilă pentru rambursare �n Rom�nia, o persoană impozabilă nestabilită �n Rom�nia trebuie să efectueze operaţiuni care dau dreptul de deducere �n statul membru �n care este stabilită. �n cazul �n care o persoană impozabilă nestabilită �n Rom�nia efectuează, �n statul membru �n care este stabilită, at�t operaţiuni care dau drept de deducere, c�t şi operaţiuni care nu dau drept de deducere �n respectivul stat membru, Rom�nia va rambursa numai acea parte din TVA rambursabilă conform alin. (3) care corespunde operaţiunilor cu drept de deducere. Dreptul de rambursare a taxei se determină conform alin. (4), respectiv �n aceleaşi condiţii ca şi cele aplicabile pentru operaţiuni care sunt realizate �n Rom�nia.
(6) Pentru a obţine o rambursare a TVA �n Rom�nia, persoana impozabilă care nu este stabilită �n Rom�nia adresează o cerere de rambursare pe cale electronică şi o �naintează statului membru �n care este stabilită, prin intermediul portalului electronic pus la dispoziţie de către statul membru respectiv.
(7) Cererea de rambursare conţine următoarele informaţii:
a) numele şi adresa completă ale solicitantului;
b) o adresă de contact pe cale electronică;
c) descrierea activităţii economice a solicitantului pentru care sunt achiziţionate bunurile şi serviciile;
d) perioada de rambursare acoperită de cerere;
e) o declaraţie din partea solicitantului că nu a livrat bunuri şi nu a prestat servicii considerate ca fiind livrate/prestate pe teritoriul Rom�niei pe parcursul perioadei de rambursare, cu excepţia operaţiunilor prevăzute la alin. (1) lit. c) pct. 1 şi 2;
f) codul de �nregistrare �n scopuri de TVA sau codul de �nregistrare fiscală al solicitantului;
g) datele contului bancar, inclusiv codurile IBAN şi BIC.
(8) �n afară de informaţiile menţionate la alin. (7), cererea de rambursare mai conţine, pentru fiecare factură sau document de import, următoarele informaţii:
a) numele şi adresa completă ale furnizorului sau prestatorului;
b) cu excepţia importurilor, codul de �nregistrare �n scopuri de TVA al furnizorului sau prestatorului;
c) cu excepţia importurilor, prefixul statului membru de rambursare �n conformitate cu codul ISO 3166 - alfa 2, respectiv codul RO;
d) data şi numărul facturii sau documentului de import;
e) baza impozabilă şi cuantumul TVA, exprimate �n lei;
f) cuantumul TVA deductibil, calculat �n conformitate cu alin. (3), (4) şi (5), exprimat �n lei;
g) după caz, partea de TVA deductibilă calculată �n conformitate cu alin. (5) şi exprimată ca procent;
h) natura bunurilor şi a serviciilor achiziţionate, descrisă conform codurilor de la alin. (9).
(9) �n cererea de rambursare natura bunurilor şi a serviciilor achiziţionate se descrie conform următoarelor coduri:
1. combustibil;
2. �nchiriere de mijloace de transport;
3. cheltuieli legate de mijloace de transport (altele dec�t bunurile şi serviciile prevăzute la codurile 1 şi 2);
4. taxe rutiere de acces şi taxa de utilizare a drumurilor;
5. cheltuieli de deplasare, de exemplu, cu taxiul sau cu mijloacele de transport public;
6. cazare;
7. servicii de catering şi restaurant;
8. acces la t�rguri şi expoziţii;
9. cheltuieli pentru produse de lux, activităţi de divertisment şi spectacole;
10. altele. �n cazul �n care se utilizează codul 10, se specifică natura bunurilor livrate şi a serviciilor prestate.
(10) Solicitantul trebuie să furnizeze pe cale electronică informaţii suplimentare codificate cu privire la codurile 1 şi 3 prevăzute la alin. (9), aceste informaţii fiind necesare pentru a determina existenţa unor restricţii asupra dreptului de deducere.
(11) �n cazul �n care baza de impozitare de pe o factură sau de pe un document de import este de cel puţin echivalentul �n lei a 1000 euro ori �n cazul facturilor pentru combustibil de cel puţin 250 euro, �n vederea obţinerii rambursării taxei pe valoarea adăugată, solicitantul trebuie să trimită pe cale electronică copii de pe respectivele facturi sau, după caz, documente de import, �mpreună cu cererea de rambursare. Echivalentul �n lei se determină pe baza cursului valutar de schimb comunicat de Banca Naţională a Rom�niei valabil la data de 1 ianuarie 2010. Pentru facturile sau documentele de import a căror valoare nu depăşeşte sumele prevăzute �n teza anterioară, nu este obligatorie transmiterea lor �n vederea obţinerii rambursării, cu excepţia situaţiei prevăzute la alin. (22).
(12) Solicitantul trebuie să furnizeze o descriere a activităţilor sale economice prin utilizarea sistemului armonizat de coduri detaliat la nivelul 4, stabilit �n conformitate cu art. 34 alin. (3) al doilea paragraf din Regulamentul (CE) nr. 1.798/2003 al Consiliului din 7 octombrie 2003 privind cooperarea administrativă �n domeniul taxei pe valoarea adăugată şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 218/92, cu modificările ulterioare.
(13) Solicitantul trebuie să furnizeze informaţiile din cererea de rambursare şi eventualele informaţii suplimentare solicitate de organul fiscal competent din Rom�nia �n limba rom�nă.
(14) �n cazul �n care, ulterior depunerii cererii de rambursare, pro rata de deducere este modificată, ca urmare a calculului pro rata definitivă, solicitantul procedează la rectificarea sumei solicitate sau deja rambursate. Rectificarea se efectuează printr-o altă cerere de rambursare depusă pe parcursul anului calendaristic care urmează perioadei de rambursare �n cauză sau, �n cazul �n care solicitantul nu �naintează nicio cerere de rambursare pe parcursul respectivului an calendaristic, printr-o declaraţie separată trimisă prin intermediul portalului electronic creat de statul membru �n care este stabilit solicitantul.
(15) Cererea de rambursare se referă la următoarele:
a) achiziţii de bunuri sau servicii care au fost facturate �n perioada de rambursare, achitate p�nă la data solicitării rambursării. Facturile care nu au fost achitate p�nă la data solicitării rambursării se cuprind �n cererile de rambursare aferente perioadelor �n care acestea sunt achitate;
b) importuri de bunuri efectuate �n perioada de rambursare.
(16) Pe l�ngă operaţiunile menţionate la alin. (15), cererea de rambursare poate să se refere, de asemenea, la facturi sau documente de import care nu au fost acoperite de cererile de rambursare precedente şi care privesc operaţiuni finalizate pe parcursul anului calendaristic �n cauză.
(17) Cererea de rambursare este trimisă statului membru �n care este stabilit solicitantul, cel t�rziu p�nă la data de 30 septembrie a anului calendaristic care urmează perioadei de rambursare. Prin excepţie, pentru cererile care se referă la rambursări aferente anului 2009, termenul-limită de transmitere este 31 martie 2011. Se consideră că cererea a fost depusă numai �n cazul �n care solicitantul a furnizat toate informaţiile/documentele cerute conform alin. (7) - (10) şi (12). Statul membru �n care este stabilit solicitantul �i trimite acestuia, de �ndată, o confirmare electronică de primire a cererii şi transmite pe cale electronică organului fiscal competent din Rom�nia cererea de rambursare completată conform alin. (7) - (9) şi informaţiile/documentele prevăzute la alin. (10) - (12).
(18) Perioada pentru care se rambursează taxa pe valoarea adăugată este de maximum un an calendaristic şi de minimum 3 luni calendaristice. Cererile de rambursare pot �nsă viza o perioadă mai mică de 3 luni �n cazul �n care aceasta reprezintă perioada rămasă p�nă la sf�rşitul anului calendaristic.
(19) �n cazul �n care cererea de rambursare vizează o perioadă de rambursare mai mică de un an calendaristic, dar mai mare de 3 luni, cuantumul TVA pentru care se solicită o rambursare nu poate fi mai mic dec�t echivalentul �n lei a 400 euro. Echivalentul �n lei se determină pe baza cursului valutar de schimb comunicat de Banca Naţională a Rom�niei valabil la data de 1 ianuarie 2010.
(20) �n cazul �n care cererea de rambursare se referă la o perioadă de rambursare de un an calendaristic sau la perioada rămasă dintr-un an calendaristic, cuantumul TVA nu poate fi mai mic dec�t echivalentul �n lei a 50 euro. Echivalentul �n lei se determină pe baza cursului valutar de schimb comunicat de Banca Naţională a Rom�niei valabil la data de 1 ianuarie 2010.
(21) După primirea cererii transmise pe cale electronică de autoritatea competentă din alt stat membru, organul fiscal competent din Rom�nia �i comunică de �ndată solicitantului, pe cale electronică, data la care a primit cererea. Decizia de aprobare sau respingere a cererii de rambursare se comunică solicitantului �n termen de 4 luni de la data primirii cererii, dacă nu se solicită informaţii suplimentare conform alin. (22).
(22) �n cazul �n care organul fiscal competent din Rom�nia consideră că nu are toate informaţiile relevante pentru a lua o decizie privind cererea de rambursare �n totalitatea ei sau privind o parte a acesteia, poate cere, pe cale electronică, informaţii suplimentare, �n special de la solicitant, dar şi de la autorităţile competente din statul membru de stabilire, pe parcursul perioadei de 4 luni prevăzute la alin. (21). �n cazul �n care informaţiile suplimentare sunt cerute de la o altă sursă dec�t solicitantul sau o autoritate competentă dintr-un stat membru, cererea se transmite prin mijloace electronice numai dacă destinatarul cererii dispune de astfel de mijloace. Dacă este necesar, se pot solicita alte informaţii suplimentare. Informaţiile solicitate �n conformitate cu prezentul alineat pot cuprinde depunerea facturii sau a documentului de import respectiv, �n original sau �n copie, �n cazul �n care există �ndoieli �ntemeiate cu privire la validitatea sau acurateţea unei anumite cereri. �n acest caz, plafoanele prevăzute la alin. (11) nu se aplică.
(23) Informaţiile solicitate �n temeiul alin. (22) trebuie furnizate �n termen de o lună de la data la care solicitarea de informaţii suplimentare este primită de cel căruia �i este adresată.
(24) �n cazul �n care organul fiscal competent din Rom�nia cere informaţii suplimentare, acesta comunică solicitantului decizia sa de aprobare sau respingere a cererii de rambursare �n termen de două luni de la data primirii informaţiilor cerute sau, �n cazul �n care nu a primit răspuns la cererea sa de informaţii, �n termen de două luni de la data expirării termenului prevăzut la alin. (23). Cu toate acestea, perioada pentru luarea deciziei cu privire la cererea de rambursare, �n totalitatea ei sau la o parte a acesteia, trebuie să fie �ntotdeauna de maximum 6 luni de la data primirii cererii de către statul membru de rambursare. �n cazul �n care organul fiscal competent din Rom�nia cere alte informaţii suplimentare, acesta comunică solicitantului decizia sa privind cererea de rambursare, �n totalitatea ei sau privind o parte a acesteia, �n termen de 8 luni de la data primirii cererii.
(25) �n cazul �n care cererea de rambursare se aprobă, rambursarea sumei aprobate este efectuată cel t�rziu �n termen de 10 zile lucrătoare de la data expirării termenului prevăzut la alin. (21) sau, �n cazul �n care au fost solicitate informaţii suplimentare sau alte informaţii ulterioare, a termenelor menţionate la alin. (24).
(26) Rambursarea se efectuează �n lei �ntr-un cont bancar din Rom�nia sau, la cererea solicitantului, �n oricare alt stat membru. �n acest al doilea caz, eventualele comisioane bancare de transfer sunt reţinute din suma care urmează a fi plătită solicitantului.
(27) �n cazul �n care cererea de rambursare este respinsă, integral sau parţial, organul fiscal competent din Rom�nia comunică solicitantului motivele respingerii, �mpreună cu decizia. Decizia poate fi contestată potrivit prevederilor legale �n vigoare �n Rom�nia.
(28) Absenţa unei decizii privind o cerere de rambursare �n termenul prevăzut la alin. (25), nu este considerată ca fiind echivalentă aprobării sau respingerii cererii, dar poate fi contestată conform normelor procedurale �n vigoare.
(29) �n cazul �n care o rambursare a fost obţinută prin fraudă sau printr-o altă metodă incorectă, organul fiscal competent din Rom�nia va solicita persoanei impozabile care a beneficiat de rambursare restituirea sumelor rambursate �n mod eronat şi a majorărilor aferente. �n caz de nerestituire a sumelor, organul fiscal competent din Rom�nia va suspenda orice rambursare ulterioară, către persoana impozabilă �n cauză p�nă la concurenţa sumei neplătite sau, dacă nu există o rambursare ulterioară, va proceda la recuperarea sumelor rambursate eronat şi a majorărilor aferente potrivit prevederilor referitoare la asistenţa reciprocă �n materie de colectare.
(30) Orice rectificare făcută �n urma unei cereri de rambursare anterioare, �n conformitate cu alin. (14) sau, �n cazul �n care o declaraţie separată este depusă, sub forma unei recuperări sau plăţi separate, reprezintă o majorare sau o reducere a sumei de rambursat.
(31) �n cazul nerespectării termenului de rambursare prevăzut la alin. (25) se plăteşte o dob�ndă solicitantului pentru suma ce va fi rambursată după expirarea acestui termen. Dob�nda se calculează �ncep�nd din ziua următoare ultimei zile prevăzute pentru plată �n temeiul alin. (25) p�nă �n ziua �n care suma este efectiv plătită. Ratele dob�nzilor sunt egale cu rata dob�nzii aplicabile rambursărilor de TVA către persoanele impozabile stabilite Rom�nia.
(32) �n cazul �n care solicitantul nu transmite organului fiscal competent din Rom�nia, �n termenul prevăzut, informaţiile suplimentare sau alte informaţii solicitate, prevederile alin. (31) nu se aplică. De asemenea, prevederile alin. (31) nu se aplică p�nă �n momentul primirii de către statul membru de rambursare a documentelor care trebuie trimise pe cale electronică �n temeiul alin. (11).
(33) Prevederile alin. (1) - (32) se aplică cererilor de rambursare depuse după 31 decembrie 2009. Cererile de rambursare depuse �nainte de 1 ianuarie 2010 se soluţionează potrivit prevederilor legale �n vigoare la data depunerii lor.
(34) Prevederile alin. (1)�(33) transpun prevederile Directivei 2008/9/CE a Consiliului din 12 februarie 2008 de stabilire a normelor detaliate privind rambursarea taxei pe valoarea adăugată, prevăzută �n Directiva 2006/112/CE, către persoane impozabile stabilite �n alt stat membru dec�t statul membru de rambursare, publicată �n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 44 din 20 februarie 2008, și ale Directivei 2010/66/UE a Consiliului din 14 octombrie 2010 de modificare a Directivei Consiliului 2008/9/CE de stabilire a normelor detaliate privind rambursarea taxei pe valoare adăugată, prevăzută �n Directiva 2006/112/CE, către persoane impozabile stabilite �n alt stat membru dec�t statul membru de rambursare, publicată �n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 275 din 20 octombrie2010.
49^1. (1) Conform art. 147^2 alin. (2) din Codul fiscal, persoana impozabilă stabilită �n Rom�nia poate beneficia de rambursarea taxei pe valoarea adăugată achitate pentru importuri și achiziţii de bunuri/servicii, efectuate �n alt stat membru, denumit �n continuare stat membru de rambursare, �n condiţiile și conform procedurilor stabilite de legislaţia statului respectiv, care transpune prevederile Directivei 2008/9/CE și ale Directivei2010/66/UE.
(2) Dreptul la rambursarea taxei aferente achiziţiilor este determinat conform legislaţiei din statul membru de rambursare.
(3) Pentru a fi eligibilă pentru rambursare �n statul membru de rambursare, o persoană impozabilă stabilită �n Rom�nia trebuie să efectueze operaţiuni care dau dreptul de deducere �n Rom�nia. �n cazul �n care o persoană impozabilă efectuează �n Rom�nia at�t operaţiuni care dau drept de deducere, c�t şi operaţiuni care nu dau drept de deducere, statul membru de rambursare poate rambursa numai acea parte din TVA rambursabilă care corespunde operaţiunilor cu drept de deducere.
(4) Pentru a obţine o rambursare a TVA �n statul membru de rambursare, persoana impozabilă stabilită �n Rom�nia adresează o cerere de rambursare pe cale electronică statului membru respectiv pe care o �naintează organului fiscal competent din Rom�nia, prin intermediul portalului electronic pus la dispoziţie de acesta. Organul fiscal competent din Rom�nia va transmite electronic autorităţii competente din statul membru de rambursare cererea de rambursare completată corespunzător.
(5) Cererea de rambursare trebuie să cuprindă:
a) numele şi adresa completă ale solicitantului;
b) o adresă de contact pe cale electronică;
c) descrierea activităţii economice a solicitantului pentru care sunt achiziţionate bunurile şi serviciile;
d) perioada de rambursare acoperită de cerere;
e) o declaraţie din partea solicitantului că nu a livrat bunuri şi nu a prestat servicii considerate ca fiind livrate/prestate pe teritoriul statului membru de rambursare pe parcursul perioadei de rambursare, cu excepţia serviciilor de transport şi serviciilor auxiliare transportului, scutite �n temeiul art. 144, 146, 148, 149, 151, 153, 159 sau 160 din Directiva 2006/112/CE şi a livrărilor de bunuri şi a prestărilor de servicii către o persoană care are obligaţia de a plăti TVA �n conformitate cu art. 194 - 197 şi 199 din Directiva 2006/112/CE, astfel cum au fost transpuse �n legislaţia statutului membru de rambursare;
f) codul de �nregistrare �n scopuri de TVA al solicitantului;
g) datele contului bancar, inclusiv codurile IBAN şi BIC.
(6) �n afară de informaţiile menţionate la alin. (5), cererea de rambursare mai conţine, pentru fiecare stat membru de rambursare şi pentru fiecare factură sau document de import, următoarele informaţii:
a) numele şi adresa completă ale furnizorului sau prestatorului;
b) cu excepţia importurilor, codul de �nregistrare �n scopuri de TVA sau codul de �nregistrare fiscală al furnizorului sau prestatorului, astfel cum au fost alocate de statul membru de rambursare;
c) cu excepţia importurilor, prefixul statului membru de rambursare �n conformitate cu codul ISO 3166 - alfa 2, cu excepţia Greciei care utilizează prefixul "EL";
d) data şi numărul facturii sau documentului de import;
e) baza impozabilă şi cuantumul TVA exprimate �n moneda statului membru de rambursare;
f) cuantumul TVA deductibil, exprimat �n moneda statului membru de rambursare;
g) după caz, partea de TVA deductibilă calculată �n conformitate cu alin. (3) şi exprimată ca procent;
h) natura bunurilor şi a serviciilor achiziţionate.
(7) �n cererea de rambursare natura bunurilor şi a serviciilor achiziţionate se descrie conform codurilor prevăzute la pct. 49 alin. (9).
(8) �n cazul �n care, ulterior depunerii cererii de rambursare, pro rata de deducere este modificată conform art. 147 alin. (8) din Codul fiscal, solicitantul procedează la rectificarea sumei solicitate sau deja rambursate. Rectificarea se efectuează printr-o cerere de rambursare pe parcursul anului calendaristic care urmează perioadei de rambursare �n cauză sau, �n cazul �n care solicitantul nu �naintează nicio cerere de rambursare pe parcursul respectivului an calendaristic, printr-o declaraţie separată trimisă prin intermediul portalului electronic creat de Rom�nia.
(9) Cererea de rambursare se referă la următoarele:
a) achiziţii de bunuri sau servicii care au fost facturate pe parcursul perioadei de rambursare, cu condiţia ca TVA să fi devenit exigibilă �naintea sau la momentul facturării, sau pentru care TVA a devenit exigibilă pe parcursul perioadei de rambursare, cu condiţia ca achiziţiile să fi fost facturate �nainte ca TVA să devină exigibilă;
b) importul de bunuri efectuat pe parcursul perioadei de rambursare.
(10) Pe l�ngă operaţiunile menţionate la alin. (9), cererea de rambursare poate să se refere, de asemenea, la facturi sau documente de import care nu au fost acoperite de cererile de rambursare precedente şi care privesc operaţiuni finalizate pe parcursul anului calendaristic �n cauză.
(11) Cererea de rambursare este transmisă electronic organului fiscal competent din Rom�nia prin intermediul portalului electronic pus la dispoziţie de acesta, cel t�rziu p�nă la data de 30 septembrie a anului calendaristic care urmează perioadei de rambursare. Prin excepţie, pentru cererile care se referă la rambursări aferente anului 2009, termenul-limită de transmitere este 31 martie 2011. Organul fiscal competent din Rom�nia va trimite solicitantului, de �ndată, o confirmare electronică de primire a cererii.
(12) Perioada de rambursare este de maximum un an calendaristic şi de minimum 3 luni calendaristice. Cererile de rambursare pot �nsă viza o perioadă mai mică de 3 luni, �n cazul �n care aceasta reprezintă perioada rămasă p�nă la sf�rşitul anului calendaristic.
(13) �n cazul �n care cererea de rambursare vizează o perioadă de rambursare mai mică de un an calendaristic, dar mai mare de 3 luni, cuantumul TVA pentru care se solicită o rambursare nu poate fi mai mic de 400 euro sau echivalentul acestei sume �n moneda naţională a statului de rambursare.
(14) �n cazul �n care cererea de rambursare se referă la o perioadă de rambursare de un an calendaristic sau la perioada rămasă dintr-un an calendaristic, cuantumul TVA nu poate fi mai mic de 50 euro sau echivalentul acestei sume �n moneda naţională a statului de rambursare.
(15) Organul fiscal competent din Rom�nia nu �naintează cererea statului membru de rambursare �n cazul �n care, pe parcursul perioadei de rambursare, solicitantul se �ncadrează �n oricare dintre situaţiile următoare:
a) nu este persoană impozabilă �n sensul TVA;
b) efectuează numai livrări de bunuri sau prestări de servicii care sunt scutite de TVA fără drept de deducere �n temeiul art. 141 din Codul fiscal;
c) beneficiază de scutirea pentru �ntreprinderi mici prevăzută la art. 152 din Codul fiscal.
(16) Organul fiscal competent din Rom�nia �i comunică solicitantului, pe cale electronică, decizia pe care a luat-o �n temeiul alin. (15).
(17) Contestaţiile �mpotriva deciziilor de respingere a unor cereri de rambursare pot fi depuse de solicitant �n conformitate cu legislaţia statului membru de rambursare. �n cazul �n care absenţa unei decizii privind o cerere de rambursare �n termenele stabilite de Directiva 2008/9/CE nu este considerată conform legislaţiei statului membru de rambursare ca fiind echivalentă unei aprobări sau unui refuz, solicitantul poate recurge la orice proceduri administrative sau judiciare prevăzute de legislaţia statului membru de rambursare. �n cazul �n care nu sunt prevăzute astfel de proceduri, absenţa unei decizii privind o cerere de rambursare �n termenele stabilite de Directiva 2008/9/CE este considerată ca fiind echivalentă respingerii cererii.
(18) Prevederile alin. (1) - (17) se aplică cererilor de rambursare depuse după 31 decembrie 2009.
Norme metodologice:
ART. 147^2 b)
50. (1) �n baza art. 147^2 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal persoana impozabilă ne�nregistrată şi care nu este obligată să se �nregistreze �n scopuri de TVA �n Rom�nia, nestabilită �n Comunitate, poate solicita rambursarea taxei achitate pentru importuri şi achiziţii de bunuri mobile corporale şi de servicii, efectuate �n Rom�nia. Taxa pe valoarea adăugată se rambursează de către Rom�nia, dacă persoana impozabilă respectivă �ndeplineşte următoarele condiţii:
a) pe parcursul perioadei de rambursare nu a avut �n Rom�nia sediul activităţii sale economice sau un sediu fix de la care să fi efectuat operaţiuni economice sau, �n lipsa unor astfel de sedii fixe, domiciliul sau reşedinţa sa obişnuită;
b) pe parcursul perioadei de rambursare nu a livrat bunuri şi nu a prestat servicii considerate ca fiind livrate/prestate pe teritoriul Rom�niei, cu excepţia următoarelor operaţiuni:
1. prestarea de servicii de transport și de servicii auxiliare acestora, scutite �n temeiul art. 143 alin. (1) lit. c)�m), art. 144 alin. (1) lit. c ) și art. 144^1 din Codul fiscal;
2. livrarea de bunuri şi prestarea de servicii către o persoană care are obligaţia de a plăti TVA �n conformitate cu art. 150 alin. (2) - (6) din Codul fiscal.
(2) Nu se va acorda rambursarea pentru:
a) taxa pe valoarea adăugată care, conform Codului fiscal, a fost facturată incorect;
b) taxa pe valoarea adăugată facturată pentru livrări de bunuri care sunt sau pot fi scutite �n temeiul art. 143, art. 144 şi art. 144^1 din Codul fiscal;
c) taxa pe valoarea adăugată aferentă achiziţiilor de bunuri/servicii pentru a căror livrare/prestare nu se acordă �n Rom�nia deducerea taxei �n condiţiile art. 145, 145^1 şi 146 din Codul fiscal;
d) taxa pe valoarea adăugată care, conform Codului fiscal, a fost facturată ulterior �nregistrării �n Rom�nia �n scopuri de TVA a respectivei persoane impozabile, pentru care se aplică prevederile art. 147^1 din Codul fiscal.
(3) Rambursarea prevăzută la alin. (1) se acordă pentru:
a) operaţiuni rezultate din activităţi economice pentru care locul livrării/prestării se consideră ca fiind �n afara Rom�niei, dacă taxa ar fi deductibilă, �n cazul �n care aceste operaţiuni ar fi fost realizate �n Rom�nia;
b) operaţiuni efectuate către o persoană care are obligaţia de a plăti TVA �n conformitate cu art. 150 alin. (2) - (6) din Codul fiscal.
(4) Perioada pentru care se rambursează taxa pe valoarea adăugată este de maximum un an calendaristic şi de minimum 3 luni calendaristice. Cererile de rambursare pot �nsă viza o perioadă mai mică de 3 luni, �n cazul �n care aceasta reprezintă perioada rămasă p�nă la sf�rşitul anului calendaristic.
(5) Pentru a �ndeplini condiţiile pentru rambursare, orice persoană impozabilă prevăzută la alin. (3) trebuie să desemneze un reprezentant �n Rom�nia �n scopul rambursării.
(6) Reprezentantul prevăzut la alin. (5) acţionează �n numele şi �n contul persoanei impozabile pe care o reprezintă şi va fi ţinut răspunzător individual şi �n solidar alături de persoana impozabilă prevăzută la alin. (3) pentru obligaţiile şi drepturile persoanei impozabile cu privire la cererea de rambursare.
(7) Reprezentantul trebuie să �ndeplinească următoarele obligaţii, �n numele şi �n contul solicitantului:
a) să depună la organele fiscale competente o cerere pe modelul stabilit de Ministerul Finanţelor Publice, anex�nd toate facturile şi/sau documentele de import �n original, care să evidenţieze taxa a cărei rambursare se solicită;
b) să prezinte documente din care să rezulte că solicitantul este angajat �ntr-o activitate economică ce i-ar conferi acestuia calitatea de persoană impozabilă �n condiţiile art. 127 din Codul fiscal, dacă ar fi stabilită �n Rom�nia. Prin excepţie, �n cazul �n care organele fiscale competente deţin deja o astfel de dovadă, nu este obligatoriu ca persoana impozabilă să aducă noi dovezi pe o perioadă de un an de la data prezentării respectivelor dovezi;
c) să prezinte o declaraţie scrisă a solicitantului ca �n perioada la care se referă cererea de rambursare persoana respectivă nu a efectuat livrări de bunuri sau prestări de servicii ce au avut loc sau au fost considerate ca av�nd loc �n Rom�nia, cu excepţia, după caz, a serviciilor prevăzute la alin. (2).
(8) Pentru a se asigura că o cerere de rambursare este justificată şi pentru a preveni fraudele, organele fiscale competente �i vor impune �mputernicitului ce solicită o rambursare conform art. 147^2 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal orice alte obligaţii �n plus faţă de cele prevăzute la alin. (7).
(9) Cererea de rambursare prevăzută la alin. (7) lit. a) va fi aferentă facturilor pentru achiziţionarea de bunuri sau servicii sau documentelor pentru importuri efectuate �n perioada prevăzută la alin. (1), dar poate fi aferentă şi facturilor sau documentelor de import necuprinse �ncă �n cererile anterioare, �n măsura �n care aceste facturi sau documente de import sunt aferente operaţiunilor �ncheiate �n anul calendaristic la care se referă cererea.
(10) Cererea de rambursare prevăzută la alin. (7) lit. a) trebuie depusă la autoritatea fiscală competentă �n termen de maximum 9 luni de la sf�rşitul anului calendaristic �n care taxa devine exigibilă.
(11) Dacă o cerere se referă la o perioadă:
a) mai scurtă dec�t un an calendaristic, dar nu mai mică de 3 luni, suma pentru care se solicită rambursarea nu poate fi mai mică dec�t echivalentul �n lei a 400 euro, determinat pe baza cursului de schimb comunicat de Banca Naţională a Rom�niei valabil la data de 1 ianuarie 2010;
b) de un an calendaristic sau perioada rămasă dintr-un an calendaristic, suma pentru care se solicită rambursarea nu poate fi mai mică dec�t echivalentul �n lei a 50 euro, determinat pe baza cursului de schimb comunicat de Banca Naţională a Rom�niei valabil la data de 1 ianuarie 2010.
(12) Decizia privind cererea de rambursare va fi emisă �n termen de 6 luni de la data la care cererea, �nsoţită de documentele necesare pentru analizarea cererii, se primeşte de organele fiscale competente. �n cazul �n care rambursarea este respinsă parţial sau �n totalitate, organele fiscale competente vor prezenta motivele respingerii cererii. Decizia poate fi contestată potrivit prevederilor legale �n vigoare din Rom�nia.
(13) Rambursările se efectuează �n lei �ntr-un cont deschis �n Rom�nia şi indicat de reprezentant. Orice comisioane bancare se vor suporta de către solicitant.
(14) Organele fiscale competente vor marca documentaţia anexată la o cerere de rambursare pentru a �mpiedica utilizarea acestora pentru o altă cerere. Organele fiscale competente vor returna această documentaţie reprezentantului �n termen de o lună de la data deciziei prevăzute la alin. (12).
(15) Atunci c�nd s-a obţinut o rambursare �n mod fraudulos sau printr-o eroare oarecare, organele fiscale competente vor proceda direct la recuperarea sumelor plătite �n mod eronat şi a oricăror accesorii aferente de la �mputernicit.
(16) �n cazul cererilor frauduloase, organele fiscale competente vor respinge persoanei impozabile respective orice altă rambursare pe o perioadă de maximum 10 ani de la data depunerii cererii frauduloase.
(17) La cererea unei persoane impozabile stabilite �n Rom�nia, care doreşte să solicite rambursarea taxei �ntr-un stat terţ, organele fiscale competente vor emite un certificat din care să rezulte că persoana respectivă este persoana impozabilă �nregistrată �n scopuri de taxă conform art. 153 din Codul fiscal.
(18) Persoana impozabilă ne�nregistrată şi care nu este obligată să se �nregistreze �n scopuri de TVA şi nu este stabilită �n Comunitate poate solicita rambursarea taxei achitate dacă, �n conformitate cu legile ţării unde este stabilită, o persoană impozabilă stabilită �n Rom�nia ar avea acelaşi drept de rambursare �n ceea ce priveşte taxa pe valoarea adăugată sau alte impozite/taxe similare aplicate �n ţara respectivă, fapt dovedit prin existenţa unor acorduri/declaraţii de reciprocitate semnate de reprezentanţii autorităţilor competente din Rom�nia şi din ţara solicitantului. �n vederea semnării unor astfel de acorduri/declaraţii, autorităţile competente ale ţărilor interesate trebuie să se adreseze Ministerului Finanţelor Publice. Ţările cu care Rom�nia a semnat acorduri/declaraţii de reciprocitate �n ceea ce priveşte rambursarea taxei pe valoarea adăugată vor fi publicate pe pagina de internet a Ministerului Finanţelor Publice.
(19) Prevederile alin. (1) - (18) transpun Directiva 86/560/CEE, a treisprezecea directivă a Consiliului din 17 noiembrie 1986 privind armonizarea legislaţiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri - Sisteme de restituire a taxei pe valoarea adăugată persoanelor impozabile care nu sunt stabilite pe teritoriul Comunităţii, publicată �n Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene L 326 din 21 noiembrie 1986.
Norme metodologice:
51. (1) Pentru a avea dreptul la rambursare, persoana prevăzută la art. 147^2 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal va �ndeplini următoarele obligaţii:
a) va depune la organele fiscale competente o cerere pe modelul stabilit de Ministerul Finanţelor Publice;
b) va anexa factura şi - după caz - documentele de import �n original, sau orice alt document care să evidenţieze taxa achitată de această persoană pentru achiziţia a cărei rambursare se solicită;
c) va prezenta dovezi asupra faptului că mijlocul de transport:
1. a făcut obiectul unei livrări intracomunitare scutite de taxă �n condiţiile art. 143 alin. (2) din Codul fiscal;
2. era un mijloc de transport nou �n condiţiile art. 125^1 alin. (3) din Codul fiscal, la momentul livrării care rezultă din documentele prevăzute la lit. b).
(2) Rambursarea se efectuează �n termenul prevăzut de normele procedurale �n vigoare, care �ncepe să curgă de la data depunerii cererii şi a tuturor documentelor menţionate la alin. (1) lit. b) la organele fiscale competente. Rambursarea se va efectua �n lei �ntr-un cont din Rom�nia indicat de persoana prevăzută la alin. (1) şi orice comisioane bancare vor cădea �n sarcina solicitantului.
(3) Organele fiscale competente vor marca factura, documentul de import sau orice alt document anexat la o cerere de rambursare pentru a �mpiedica utilizarea acestora pentru o altă cerere şi vor returna aceste documente solicitantului.
(4) �n cazul �n care rambursarea este respinsă parţial sau �n totalitate, organele fiscale competente vor prezenta motivele respingerii cererii. Decizia poate fi contestată potrivit prevederilor legale �n vigoare din Rom�nia.
Norme metodologice:
ART. 147^2 d)
52. (1) Pentru a avea dreptul la rambursare, persoana impozabilă stabilită �n Rom�nia, ne�nregistrată şi care nu este obligată să se �nregistreze �n scopuri de TVA, prevăzută la art. 147^2 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal, va �ndeplini următoarele obligaţii:
a) va depune la organele fiscale competente o cerere pe modelul stabilit de Ministerul Finanţelor Publice;
b) va anexa toate facturile şi - după caz - documentele de import �n original, sau orice alt document care să evidenţieze taxa datorată sau achitată de această persoană pentru achiziţiile efectuate pentru care se solicită rambursarea;
c) va prezenta documente din care să rezulte că taxa prevăzută la lit. b) este aferentă operaţiunilor ce dau drept de deducere a taxei �n condiţiile art. 145 alin. (2) lit. d) din Codul fiscal.
(2) Rambursarea se efectuează �n termenul prevăzut de normele procedurale �n vigoare, care �ncepe să curgă de la data depunerii cererii şi a tuturor documentelor menţionate la alin. (1) lit. b) la organele fiscale competente. Rambursarea se va efectua �n lei �ntr-un cont din Rom�nia indicat de persoana prevăzută la alin. (1) şi orice comisioane bancare vor cădea �n sarcina solicitantului.
(3) Organele fiscale competente vor marca documentaţia anexată, la cererea de rambursare pentru a �mpiedica utilizarea acestora pentru o altă cerere şi vor returna aceste documente solicitantului.
(4) �n cazul �n care rambursarea este respinsă parţial sau �n totalitate, organele fiscale competente vor prezenta motivele respingerii cererii. Decizia poate fi contestată potrivit prevederilor legale �n vigoare din Rom�nia.
Norme metodologice:
ART. 148
53. (1) Potrivit prevederilor art. 148 din Codul fiscal, se ajustează taxa pe valoarea adăugată deductibilă aferentă serviciilor neutilizate, bunurilor de natura stocurilor şi activelor corporale fixe, altele dec�t cele care sunt considerate bunuri de capital conform art. 149 din Codul fiscal. Ajustarea taxei deductibile se efectuează numai �n situaţia �n care nu are loc o livrare/prestare către sine efectuată de persoana impozabilă, prevăzută la art. 128 alin. (4) sau art. 129 alin. (4) din Codul fiscal.
(2) �n baza prevederilor art. 148 lit. a) din Codul fiscal, persoana impozabilă poate să ajusteze taxa nededusă aferentă serviciilor neutilizate, bunurilor de natura stocurilor şi activelor corporale fixe, altele dec�t cele care sunt considerate bunuri de capital conform art. 149 din Codul fiscal, activelor corporale fixe �n curs de execuţie, constatate pe bază de inventariere, �n situaţia �n care persoana impozabilă c�ştigă dreptul de deducere a taxei. Ajustarea �n acest caz reprezintă exercitarea dreptului de deducere şi se evidenţiază �n decontul de taxă aferent perioadei fiscale �n care a intervenit evenimentul care a generat ajustarea sau, după caz, �ntr-un decont de taxă ulterior. Persoana impozabilă realizează aceste ajustări ca urmare a unor situaţii cum ar fi:
a) modificări legislative;
b) modificări ale obiectului de activitate;
c) alocarea de bunuri/servicii pentru operaţiuni care nu dau drept de deducere şi ulterior alocarea acestora pentru realizarea de operaţiuni care dau drept de deducere. Se includ �n această categorie şi vehiculele pentru care a fost limitat dreptul de deducere conform art. 145^1 din Codul fiscal, �n situaţia �n care fac obiectul unei livrări taxabile sau are loc o modificare de destinaţie, respectiv sunt utilizate exclusiv pentru activităţi exceptate de la limitarea dreptului de deducere prevăzute la art. 145^1 din Codul fiscal. Aceste ajustări nu pot fi aplicate pentru vehiculele al căror drept de deducere a fost limitat 100% care sunt ulterior livrate, �ntruc�t este obligatorie aplicarea scutirii de TVA prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. g) din Codul fiscal.
(3) �n situaţiile prevăzute la alin. (2), taxa nededusă aferentă serviciilor neutilizate, bunurilor de natura stocurilor şi activelor corporale fixe, altele dec�t cele care sunt considerate bunuri de capital conform art. 149 din Codul fiscal, activelor corporale fixe �n curs de execuţie, achiziţionate de persoane impozabile care aplică sistemul TVA la �ncasare, altele dec�t achiziţiile intracomunitare de bunuri, importurile şi achiziţiile de bunuri/servicii pentru care se aplică taxare inversă potrivit prevederilor art. 150 alin. (2) - (6), art. 152^3 alin. (10) sau art. 160 din Codul fiscal, precum şi cele achiziţionate de beneficiari de la persoane impozabile care aplică sistemul TVA la �ncasare, altele dec�t cele prevăzute la art. 134^2 alin. (6) lit. a) - e) din Codul fiscal, se ajustează la data la care intervine evenimentul care generează ajustarea, pentru taxa deductibilă, respectiv pentru taxa care a fost plătită furnizorului/prestatorului, iar �n cazul activelor corporale fixe se aplică şi prevederile alin. (14). �n situaţia �n care la data la care intervine evenimentul care generează ajustarea nu a fost achitată integral taxa aferentă achiziţiei, pe măsură ce se plăteşte diferenţa de taxă, persoana impozabilă �şi exercită dreptul de deducere a taxei respective cu excepţia situaţiei �n care la data plăţii bunurile/serviciile nu sunt utilizate pentru operaţiuni care dau drept de deducere a taxei. �n cazul activelor corporale fixe amortizabile, pe măsură ce se plăteşte diferenţa de taxă, persoana impozabilă deduce partea din taxa plătită corespunzătoare valorii rămase neamortizate la momentul la care intervine evenimentul care a generat ajustarea. Dacă apar şi alte evenimente care generează ajustarea TVA p�nă la data plăţii TVA, �n favoarea statului sau �n favoarea persoanei impozabile, �n cazul activelor corporale fixe amortizabile, suma taxei de dedus se determină �n funcţie de valoarea rămasă neamortizată la data fiecărui eveniment care generează ajustarea taxei. Taxa aferentă achiziţiilor intracomunitare de bunuri, importurilor şi achiziţiilor de bunuri/servicii pentru care se aplică taxare inversă potrivit prevederilor art. 150 alin. (2) - (6), art. 152^3 alin. (10) sau art. 160 din Codul fiscal, efectuate de persoane impozabile care aplică sistemul TVA la �ncasare, precum şi taxa aferentă achiziţiilor de bunuri/servicii prevăzute la art. 134^2 alin. (6) lit. a) - e) din Codul fiscal efectuate de beneficiari de la persoane impozabile care aplică sistemul TVA la �ncasare se ajustează potrivit regulilor generale prevăzute la alin. (2).
(4) �n cazul �n care persoana impozabilă care aplică regimul special de scutire, prevăzut la art. 152 din Codul fiscal, se �nregistrează potrivit legii �n scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, precum şi �n cazul �n care persoana �nregistrată �n scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal solicită scoaterea din evidenţa persoanelor �nregistrate �n scopuri de TVA, conform art. 152 alin. (7) din Codul fiscal, se aplică ajustările de taxă prevăzute la pct. 61 şi 62. Persoanele care aplică sistemul TVA la �ncasare, precum şi cele care au achiziţionat bunuri/servicii de la persoane impozabile care aplică sistemul TVA şi trec la regimul special de scutire prevăzut la art. 152 din Codul fiscal aplică �n mod corespunzător prevederile alin. (8).
(5) Conform art. 148 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, se ajustează taxa deductibilă, �n situaţii precum:
a) cazurile prevăzute la art. 138 lit. a) - c) şi e) din Codul fiscal;
b) c�nd pro rata definitivă, calculată la sf�rşitul anului, diferă de pro rata provizorie utilizată �n cursul anului;
c) cazul �n care persoana impozabilă �n mod eronat a dedus o sumă de taxă mai mare dec�t avea dreptul sau mai mică.
(6) �n baza art. 148 alin. (1) lit. a) şi c) din Codul fiscal, persoana impozabilă trebuie să ajusteze, la data modificării intervenite, taxa deductibilă aferentă bunurilor de natura stocurilor, serviciilor neutilizate, activelor corporale fixe �n curs de execuţie, activelor corporale fixe, altele dec�t cele care sunt considerate bunuri de capital conform art. 149 din Codul fiscal, �n situaţia �n care persoana impozabilă pierde dreptul de deducere a taxei. Ajustarea reprezintă �n această situaţie anularea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adăugată deduse iniţial şi se evidenţiază �n decontul de taxă aferent perioadei fiscale �n care a intervenit evenimentul care a generat ajustarea. Persoana impozabilă realizează aceste ajustări ca urmare a unor situaţii cum ar fi:
a) modificări legislative;
b) modificări ale obiectului de activitate;
c) alocarea de bunuri/servicii pentru operaţiuni care dau drept de deducere şi ulterior alocarea acestora pentru realizarea de operaţiuni care nu dau drept de deducere. Se includ �n această categorie şi vehiculele pentru care nu a fost limitat dreptul de deducere conform art. 145^1, �n situaţia �n care are loc o modificare de destinaţie, respectiv sunt utilizate pentru activităţi care impun limitarea dreptului de deducere la 50%, conform art. 145^1 din Codul fiscal;
d) bunuri lipsă �n gestiune din alte cauze dec�t cele prevăzute la art. 148 alin. (2) din Codul fiscal. �n cazul bunurilor lipsă din gestiune care sunt imputate, se efectuează ajustarea taxei, sumele imputate nefiind considerate contravaloarea unor operaţiuni �n sfera de aplicare a TVA.
(7) �n situaţiile prevăzute la alin. (6), taxa deductibilă aferentă serviciilor neutilizate, bunurilor de natura stocurilor şi activelor corporale fixe, altele dec�t cele care sunt considerate bunuri de capital conform art. 149 din Codul fiscal, activelor corporale fixe �n curs de execuţie, achiziţionate de persoane impozabile care aplică sistemul TVA la �ncasare, altele dec�t achiziţiile intracomunitare de bunuri, importurile şi achiziţiile de bunuri/servicii pentru care se aplică taxare inversă potrivit prevederilor art. 150 alin. (2) - (6), art. 152^3 alin. (10) sau art. 160 din Codul fiscal, precum şi cele achiziţionate de beneficiari de la persoane impozabile care aplică sistemul TVA la �ncasare, altele dec�t cele prevăzute la art. 134^2 alin. (6) din Codul fiscal, se ajustează la data la care intervine evenimentul care generează ajustarea, pentru taxa deductibilă, respectiv pentru taxa care a fost plătită furnizorului/prestatorului, iar �n cazul activelor corporale fixe se aplică şi prevederile alin. (14). �n situaţia �n care la data la care intervine evenimentul care generează ajustarea nu a fost achitată integral taxa aferentă achiziţiei, pe măsură ce se plăteşte diferenţa de taxă, persoana impozabilă nu �şi exercită dreptul de deducere a taxei respective cu excepţia situaţiei �n care la data plăţii bunurile/serviciile sunt utilizate pentru operaţiuni care dau drept de deducere a taxei. �n cazul activelor corporale fixe amortizabile, pe măsură ce se plăteşte diferenţa de taxă, persoana impozabilă nu deduce partea din taxa plătită corespunzătoare valorii rămase neamortizate la momentul la care intervine evenimentul care a generat ajustarea. Dacă apar şi alte evenimente care generează ajustarea TVA p�nă la data plăţii TVA, �n favoarea statului sau �n favoarea persoanei impozabile, �n cazul activelor corporale fixe amortizabile, suma taxei de dedus se determină �n funcţie de valoarea rămasă neamortizată la data fiecărui eveniment care generează ajustarea taxei. Taxa aferentă achiziţiilor intracomunitare de bunuri, importurilor şi achiziţiilor de bunuri/servicii pentru care se aplică taxare inversă potrivit prevederilor art. 150 alin. (2) - (6), art. 152^3 alin. (10) sau art. 160 din Codul fiscal, efectuate de o persoană impozabilă care aplică sistemul TVA la �ncasare, precum şi taxa aferentă achiziţiilor de bunuri/servicii prevăzute la art. 134^2 alin. (6) din Codul fiscal efectuate de beneficiar de la o persoană impozabilă care aplică sistemul TVA la �ncasare se ajustează potrivit regulilor generale prevăzute la alin. (6).
Exemplu:
Societatea A, care aplică sistemul TVA la �ncasare (sau a cumpărat bunuri de la o persoană care a aplicat TVA la �ncasare) a achiziţionat �n ianuarie 2013 un activ corporal fix amortizabil �n valoare de 10.000 lei plus TVA 2.400 lei. La data achiziţiei societatea A plăteşte furnizorului suma de 6.200 lei, din care TVA 1.200 lei, care se deduce. Bunul este alocat unei activităţi cu drept de deducere integral.
- �n luna martie 2014 apare primul eveniment care generează ajustarea taxei, respectiv bunul este alocat unei activităţi fără drept de deducere a TVA. Societatea A trebuie să efectueze ajustarea taxei deduse astfel:
- valoarea neamortizată a bunului este de 7.000 lei (reprezintă 70% din valoarea bunului);
- TVA dedusă 1.200 lei;
- ajustarea calculată �n funcţie de valoarea rămasă neamortizată: 1.200 x 70% = 840 lei, �n favoarea statului.
- �n luna iunie 2014 societatea A mai plăteşte furnizorului suma de 2.583 lei, din care 500 lei reprezintă TVA. Taxa de dedus se determină proporţional cu valoarea rămasă neamortizată la momentul la care a intervenit evenimentul care a generat ajustare, astfel: 500 x 70% = 350 lei - taxă care nu se deduce. Diferenţa de 150 lei (500 - 350) se deduce.
- �n luna septembrie 2014 apare al doilea eveniment care generează ajustarea taxei, respectiv bunul este alocat unei activităţi cu drept de deducere:
- valoarea rămasă neamortizată este de 6.000 lei (reprezent�nd 60% din valoarea bunului);
- TVA achitată: 1.200 lei + 500 lei = 1.700 lei;
- ajustarea calculată �n funcţie de valoarea rămasă neamortizată:
1.700 x 60% = 1.020 lei �n favoarea persoanei impozabile.
- �n luna decembrie 2014 societatea A plăteşte furnizorului suma de 3.617 lei, din care TVA reprezintă 700 lei. Taxa de dedus se determină �n funcţie de valoarea rămasă neamortizată la data fiecărui eveniment care generează ajustarea taxei, astfel: 700 x 70% - 700 x 60% = 490 - 420 = 70 lei nu se deduc, iar diferenţa de 630 lei (700 - 70) se deduce.
(8) �n cazul persoanelor impozabile a căror �nregistrare �n scopuri de TVA a fost anulată de organele fiscale competente, conform art. 153 alin. (9) lit. a) - e) din Codul fiscal, se consideră că activele corporale fixe, care nu sunt amortizate integral, altele dec�t cele care sunt considerate bunuri de capital conform art. 149 din Codul fiscal, sunt alocate pe perioada �n care nu au avut un cod valabil de TVA unei activităţi fără drept de deducere, fiind obligatorie ajustarea taxei conform art. 148 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal pentru valoarea rămasă neamortizată. Ajustarea se efectuează �n funcţie de cota de taxă �n vigoare la data achiziţiei activului corporal fix. Ajustarea va fi reflectată �n ultimul decont de taxă depus �nainte de anularea �nregistrării �n scopuri de TVA a persoanei impozabile. �n cazul �n care nu a evidenţiat corect sau nu a efectuat ajustările de taxă prevăzute, persoana impozabilă va declara şi va plăti sumele rezultate din ajustarea taxei, potrivit procedurii stabilite prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. După �nregistrarea �n scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, persoanele impozabile pot ajusta, �n conformitate cu prevederile alin. (2) lit. b), taxa aferentă activelor corporale fixe, altele dec�t cele care sunt considerate bunuri de capital potrivit art. 149 din Codul fiscal, pentru valoarea rămasă neamortizată, inclusiv �n situaţia �n care acestea au fost livrate �n regim de taxare �n perioada �n care nu au avut un cod valabil de TVA, �n cadrul procedurii de executare silită. Ajustarea va fi reflectată �n primul decont de taxă depus după �nregistrarea �n scopuri de TVA a persoanei impozabile sau, după caz, �ntr-un decont ulterior. Prevederile alin. (3) şi (7) se aplică corespunzător.
(9) Conform prevederilor art. 148 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, nu se ajustează deducerea iniţială a taxei �n cazul bunurilor distruse sau pierdute ca urmare a unor calamităţi naturale ori a unor cauze de forţă majoră, �n condiţiile �n care aceste situaţii sunt demonstrate sau confirmate �n mod corespunzător, precum şi al bunurilor furate dovedite legal prin hotăr�re judecătorească definitivă.
(10) �n sensul art. 148 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal:
a) prin bunuri distruse şi prin bunuri pierdute se �nţelege bunurile dispărute �n urma unor calamităţi naturale sau a unor cauze de forţă majoră;
b) prin calamităţi naturale se �nţelege fenomene cum ar fi inundaţiile, alunecările de teren, cutremurele;
c) prin cauze de forţă majoră se �nţelege:
1. incendiu, dovedit prin documente de asigurare şi/sau alte rapoarte oficiale;
2. război, război civil, acte de terorism;
3. orice alte evenimente pentru care se poate invoca forţa majoră.
(11) Potrivit prevederilor art. 148 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal nu se fac ajustări ale taxei deductibile:
a) �n cazul bunurilor de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate, respectiv cele care �ndeplinesc �n mod cumulativ următoarele condiţii:
1. degradarea calitativă a bunurilor se datorează unor cauze obiective dovedite cu documente. Sunt incluse �n această categorie şi produsele accizabile pentru care autoritatea competentă a emis decizie de aprobare a distrugerii;
2. se face dovada că bunurile au fost distruse;
b) �n situaţia casării activelor corporale fixe, altele dec�t bunurile de capital prevăzute la art. 149 din Codul fiscal.
(12) �n conformitate cu prevederile art. 148 �alin. (2) lit. c) din Codul fiscal, persoana impozabilă nu are obligaţia ajustării taxei �n cazul perisabilităţilor, �n limitele stabilite prin lege, al pierderilor tehnologice sau, după caz, al altor consumuri proprii, �n limitele stabilite potrivit legii ori, �n lipsa acestora, �n limitele stabilite de persoana impozabilă �n norma proprie de consum. �n cazul depăşirii limitelor de perisabilitate sau a limitelor privind normele tehnologice ori consumurile proprii, astfel cum sunt prevăzute la prima teză, se ajustează taxa aferentă depăşirii acestora. Prin excepţie, �n cazul societăţilor de distribuţie a energiei electrice, nu se face ajustarea taxei pentru cantităţile de energie electrică consumate la nivelul normei proprii de consum tehnologic sau, �n lipsa acesteia, la nivelul normei aprobate de către Autoritatea Naţională de Reglementare �n Domeniul Energiei pentru fiecare societate de distribuţie a energiei electrice, care include şi consumul propriu comercial.
(13) Pentru operaţiunile prevăzute la art. 128 alin. (8) din Codul fiscal nu se efectuează ajustarea taxei deductibile.
(14) �n cazul activelor corporale fixe, care nu sunt amortizate integral, altele dec�t cele care sunt considerate bunuri de capital conform art. 149 din Codul fiscal, ajustarea taxei conform art. 148 �din Codul fiscal se face pentru valoarea rămasă neamortizată. Ajustarea se efectuează �n funcţie de cota de taxă �n vigoare la data achiziţiei activului corporal fix. �n sensul prezentelor norme, prin valoare rămasă neamortizată se �nţelege valoarea de �nregistrare �n contabilitate diminuată cu amortizarea contabilă.
Norme metodologice:
ART. 149
54.
(1) Ajustarea taxei deductibile aferente bunurilor care fac obiectul �nchirierii, leasingului, concesionării sau oricărei alte metode de punere a acestora la dispoziţia unei persoane se efectuează de către persoana care �nchiriază, dă �n leasing ori pune la dispoziţia altei persoane bunurile respective, cu excepţia situaţiei prevăzute la alin. (2). Data la care bunul se consideră achiziţionat din punctul de vedere al taxei pe valoarea adăugată de locatar/utilizator este data la care se face transferul dreptului de proprietate de către locator/finanţator. Pentru taxa aferentă achiziţiei bunurilor de capital care au fost cumpărate de locatar/utilizator printr-un contract de leasing, perioada de ajustare �ncepe la data de 1 ianuarie a anului �n care a avut loc transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor, dar ajustarea se efectuează pentru suma integrală a taxei deductibile aferente bunurilor de capital, inclusiv pentru taxa plătită sau datorată �nainte de data transferului dreptului de proprietate. �n sensul art. 149 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, prin durată normală de funcţionare se �nţelege durata normală de utilizare stabilită pentru amortizarea fiscală, �n cazul activelor corporale fixe de natura mijloacelor fixe amortizabile conform prevederilor legale �n vigoare. Activele corporale fixe de natura mijloacelor fixe amortizabile care fac obiectul leasingului sunt considerate bunuri de capital la locator/finanţator dacă limita minimă a duratei normale de utilizare este egală sau mai mare de 5 ani.
(2) Taxa pe valoarea adăugată deductibilă aferentă transformării sau modernizării unui bun imobil ori a unei părţi a acestuia se ajustează de către persoana la dispoziţia căreia este pus bunul imobil sau o parte a acestuia �n situaţia �n care lucrările de transformare ori modernizare sunt efectuate de către această persoană, iar valoarea fiecărei transformări sau modernizări este de cel puţin 20% din valoarea totală după transformarea ori modernizarea bunului imobil sau a părţii de bun imobil. �n situaţia �n care valoarea fiecărei transformări sau modernizări nu depăşeşte 20% din valoarea totală după transformarea ori modernizarea bunului imobil sau a părţii de bun imobil, nu se efectuează ajustări privind taxa pe valoarea adăugată conform art. 149 sau art. 148 �din Codul fiscal. �n sensul prezentelor norme metodologice sunt luate �n considerare operaţiunile de transformare sau modernizare care conduc la majorarea valorii bunului imobil. �n scopul calculării acestei depăşiri se vor avea �n vedere valorile reevaluate ale bunurilor respective, aşa cum sunt �nregistrate �n contabilitate, sau, �n cazul �n care bunurile aparţin unor persoane care nu sunt obligate să conducă evidenţă contabilă, se va avea �n vedere valoarea bunului imobil �nainte şi după transformare/modernizare stabilită prin raport de expertiză. Se consideră că bunurile sunt folosite pentru prima dată după transformare ori modernizare, pentru transformările sau modernizările bunurilor de capital prevăzute la art. 149 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, la data semnării de către beneficiar a procesului-verbal de recepţie definitivă a lucrărilor de transformare a construcţiei �n cauză. Prin proces-verbal de recepţie definitivă se �nţelege procesul-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor. �n cazul lucrărilor de transformare �n regie proprie a unei construcţii, data primei utilizări a bunului după transformare este data documentului pe baza căruia este majorată valoarea activului corporal fix cu valoarea transformării respective.
(3) Conform prevederilor art. 149 alin. (4) lit. d) din Codul fiscal se ajustează deducerea iniţială a taxei �n situaţia �n care bunul de capital �şi �ncetează existenţa ca urmare a unei lipse din gestiune �n alte cazuri dec�t cele prevăzute la art. 149 alin. (4) lit. d) din Codul fiscal pentru care nu se efectuează ajustarea taxei deductibile. �n cazul bunurilor lipsă din gestiune care sunt imputate, se efectuează ajustarea taxei, sumele imputate nefiind considerate contravaloarea unor operaţiuni �n sfera de aplicare a TVA.
(4) �n sensul art. 149 alin. (4) lit. d) pct. 2 din Codul fiscal:
a) prin bunuri distruse şi prin bunuri pierdute se �nţelege bunurile dispărute �n urma unor calamităţi naturale sau a unor cauze de forţă majoră;
b) prin calamităţi naturale se �nţelege fenomene cum ar fi inundaţiile, alunecările de teren, cutremurele;
c) prin cauze de forţă majoră se �nţelege:
1. incendiu, dovedit prin documente de asigurare şi/sau alte rapoarte oficiale;
2. război, război civil, acte de terorism;
3. orice alte evenimente pentru care se poate invoca forţa majoră.
(5) �n situaţia �n care �n cursul perioadei de ajustare expiră contractul de �nchiriere, leasing, concesionare sau orice alt tip de contract prin care bunul imobil ori o parte a acestuia a fost pus/pusă la dispoziţia altei persoane şi bunul de capital este restituit proprietarului sau persoanei care a pus bunul la dispoziţie, se consideră că bunul de capital const�nd �n modernizările/transformările efectuate conform alin. (2) �şi �ncetează existenţa �n cadrul activităţii economice a persoanei impozabile care a utilizat bunul respectiv, conform �art. 149 �alin. (4) lit. d) din Codul fiscal. Ajustarea deducerii aferente operaţiunilor de transformare sau modernizare se realizează pentru toată taxa aferentă perioadei rămase din perioada de ajustare, incluz�nd anul �n care bunul este restituit proprietarului, �n conformitate cu prevederile �art. 149 �alin. (5) lit. c) din Codul fiscal. Dacă lucrările de modernizare/transformare sunt transferate cu titlu oneros proprietarului sau persoanei care a pus bunul la dispoziţie, se aplică prevederile �art. 149 �alin. (4) lit. d) pct. 1, respectiv nu se mai efectuează ajustarea taxei.
(6) �n cazul persoanelor impozabile a căror �nregistrare �n scopuri de TVA a fost anulată de organele fiscale competente conform art. 153 alin. (9) lit. a) - e) din Codul fiscal, se consideră că bunurile de capital nu sunt alocate unei activităţi economice pe perioada �n care nu au avut un cod valabil de TVA, fiind obligatorie ajustarea taxei conform �art. 149 �alin. (4) lit. a) pct. 1 din Codul fiscal. Ajustarea va fi reflectată �n ultimul decont de taxă depus �nainte de anularea �nregistrării �n scopuri de TVA a persoanei impozabile. După �nregistrarea �n scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, persoanele impozabile pot ajusta taxa aferentă bunurilor de capital proporţional cu perioada rămasă din perioada de ajustare, �n conformitate cu prevederile �art. 149 �alin. (4) lit. c) din Codul fiscal. �n situaţia bunurilor de capital livrate �n cadrul procedurii de executare silită, �n regim de taxare, �n perioada �n care persoanele impozabile nu au avut un cod valabil de TVA, persoanele impozabile pot ajusta taxa aferentă acestora proporţional cu perioada rămasă din perioada de ajustare, determinată �n funcţie de anul �n care a avut loc livrarea bunurilor respective. Ajustarea va fi reflectată �n primul decont de taxă depus după �nregistrarea �n scopuri de TVA a persoanei impozabile sau, după caz, �ntr-un decont ulterior.
(7) �ncep�nd cu anul 2008, conform �art. 149 �alin. (4) lit. a) din Codul fiscal, dacă bunul de capital este utilizat total sau parţial �n alte scopuri dec�t activităţile economice ori pentru realizarea de operaţiuni care nu dau drept de deducere a taxei, ajustarea deducerii se realizează pentru toată taxa aferentă perioadei rămase din perioada de ajustare, incluz�nd anul �n care apare modificarea destinaţiei de utilizare şi proporţional cu partea din bunul de capital utilizată �n aceste scopuri. �n cazul �n care dreptul de deducere aferent bunului de capital achiziţionat se exercită pe bază de pro rata, se aplică prevederile alin. (9).
(8) Dispoziţii tranzitorii pentru bunurile de capital pentru care �n anul 2007 nu s-a exercitat dreptul de deducere pe bază de pro rata, ci s-a aplicat ajustarea pentru o cincime sau, după caz, o douăzecime din taxa dedusă iniţial, pentru fiecare an �n care apare o modificare a destinaţiei de utilizare, datorită faptului că nu erau utilizate integral pentru operaţiuni care dau drept de deducere: la finele anului 2008, taxa aferentă părţii din bunul de capital utilizate pentru operaţiuni care nu dau drept de deducere, respectiv diferenţa rămasă de 4/5 sau 19/20, va fi ajustată o singură dată şi �nscrisă �n decontul lunii decembrie 2008 la r�ndul corespunzător din decontul de taxă. Dispoziţia tranzitorie nu se aplică �n cazul �n care �n cursul anului 2008 trebuie efectuată ajustarea o singură dată pentru �ntreaga perioadă de ajustare rămasă, conform �art. 149 �alin. (5) lit. c) din Codul fiscal.
Exemplul nr. 1, pentru situaţia prevăzută la �art. 149 �alin. (4) lit. a) pct. 1 din Codul fiscal:
O persoană impozabilă cumpără o clădire pentru activitatea sa economică la data de 23 iulie 2007. La 1 august 2009, această persoană decide să utilizeze clădirea integral �n scop de locuinţă sau pentru operaţiuni scutite fără drept de deducere. Perioada de ajustare este de 20 de ani, cu �ncepere de la 1 ianuarie 2007 şi p�nă �n anul 2026 inclusiv. Ajustarea trebuie să se efectueze pentru toată taxa aferentă perioadei rămase din perioada de ajustare (2009 - 2026) şi persoana respectivă trebuie să restituie 18 douăzecimi din TVA dedusă iniţial. Dacă ulterior clădirea va fi din nou utilizată pentru operaţiuni cu drept de deducere, se va realiza ajustarea pentru toată taxa aferentă perioadei rămase din perioada de ajustare, �n favoarea persoanei impozabile, conform �art. 149 �alin. (4) lit. c) din Codul fiscal. Numărul ajustărilor poate fi nelimitat, acesta depinz�nd de modificarea destinaţiei bunului respectiv �n perioada de ajustare, respectiv pentru operaţiuni care dau sau nu drept de deducere.
Exemplul nr. 2, pentru situaţia prevăzută la �art. 149 �alin. (4) lit. a) pct. 2 din Codul fiscal:
O persoană impozabilă �nregistrată �n scopuri de taxă conform art. 153 din Codul fiscal achiziţionează un imobil �n anul 2007 �n vederea desfăşurării de operaţiuni cu drept de deducere şi deduce integral taxa pe valoarea adăugată la data achiziţionării. �n anul 2009 �nchiriază �n �ntregime imobilul �n regim de scutire de taxa pe valoarea adăugată. Perioada de ajustare este de 20 de ani, cu �ncepere de la 1 ianuarie 2007 şi p�nă �n anul 2026 inclusiv. Ajustarea trebuie să se efectueze pentru toată taxa aferentă perioadei rămase din perioada de ajustare (2009 - 2026) şi persoana respectivă trebuie să restituie 18 douăzecimi din TVA dedusă iniţial.
Exemplul nr. 3, pentru situaţia prevăzută la �art. 149 �alin. (4) lit. a) pct. 3 din Codul fiscal:
O persoană impozabilă �nregistrată �n scopuri de taxă conform art. 153 din Codul fiscal deţine un hotel care a fost cumpărat �n anul 2007 şi s-a dedus TVA de 6 milioane lei pentru cumpărarea acestui imobil. �n anul 2010, la parterul hotelului se amenajează un cazinou care ocupă 30% din suprafaţa clădirii. Activitatea de jocuri de noroc fiind scutită de TVA fără drept de deducere, persoana respectivă trebuie să ajusteze taxa dedusă iniţial, proporţional cu suprafaţa ocupată de cazinou. Perioada de ajustare este de 20 de ani, cu �ncepere de la 1 ianuarie 2007 şi p�nă la finele anului 2026. Ajustarea trebuie să se efectueze pentru toată taxa aferentă perioadei rămase din perioada de ajustare, la schimbarea destinaţiei unei părţi din clădire, astfel:
- pentru 2007, 2008, 2009, persoana impozabilă nu ajustează taxa dedusă iniţial, aferentă acestor ani, care reprezintă 300.000 lei x 3 ani = 900.000 lei;
- pentru perioada rămasă, 2010 - 2026 = 17 ani, taxa se ajustează astfel:
- 5.100.000 lei x 30% = 1.530.000 lei - taxa nedeductibilă, care se �nscrie �n decontul de taxă pe valoarea adăugată din perioada fiscală �n care apare modificarea de destinaţie. �n situaţia �n care partea alocată cazinoului de 30% din clădire se măreşte sau se micşorează, se fac ajustări suplimentare �n plus ori �n minus conform aceleiaşi proceduri.
Exemplul nr. 4, pentru situaţia prevăzută la �art. 149 �alin. (4) lit. a) pct. 3 din Codul fiscal, dispoziţii tranzitorii:
O persoană impozabilă �nregistrată �n scopuri de taxă, conform art. 153 din Codul fiscal, �nchiriază �n cursul anului 2007 o clădire care a fost cumpărată �n cursul aceluiaşi an şi s-a dedus TVA de 9 milioane lei aferentă bunului cumpărat. �n cursul anului 2007, o parte din bunul imobil este �nchiriată �n regim de scutire conform art. 141 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal, respectiv 50% din suprafaţa bunului imobil. Persoana impozabilă a efectuat următoarea ajustare �n anul 2007:
9.000.000 : 20 = 450.000; 450.000 x 50% = 225.000 lei, taxă de ajustat aferentă anului 2007, care s-a �nscris �n decontul din decembrie 2007 la rubrica corespunzătoare cu semnul minus.
�n anul 2008, persoana impozabilă trebuie să efectueze următoarea ajustare: 225.000 x 19 = 4.275.000 lei, care se va �nscrie �n decontul lunii decembrie cu semnul minus. Dacă, �ncep�nd cu data de 1 ianuarie 2008 şi p�nă �n anul 2026 inclusiv, se va modifica suprafaţa �nchiriată �n regim de scutire �n plus sau �n minus, de fiecare dată se vor efectua ajustări ale taxei pentru toată taxa aferentă perioadei rămase din perioada de ajustare �n decontul lunii �n care a apărut fiecare modificare.
Dacă taxa aferentă aceluiaşi bun imobil s-ar fi dedus pe bază de pro rata �n anul 2007, nu se mai aplică ajustările din exemplul nr. 4, ci se aplică ajustarea prevăzută la alin. (9).
(9) Pentru cazul prevăzut la �art. 149 �alin. (4) lit. b) din Codul fiscal, ajustarea se efectuează �n cadrul perioadei de ajustare prevăzute la �art. 149 �alin. (2) din Codul fiscal, pentru o cincime sau o douăzecime din taxa dedusă iniţial pentru fiecare an �n care apar modificări ale elementelor taxei deduse, �n funcţie de pro rata definitivă la finele fiecărui an, conform procedurii descrise �n exemplu. Această ajustare se aplică pentru bunurile la achiziţia cărora se aplică prevederile art. 147 alin. (5) din Codul fiscal. Faţă de ajustarea prevăzută la �art. 149 �alin. (4) lit. a) din Codul fiscal, care se face de c�te ori apare un eveniment care conduce la ajustare, �n cazul prevăzut la prezentul alineat ajustarea se va realiza anual, pe durata �ntregii perioade de ajustare, at�t timp c�t bunul de capital este alocat unei activităţi �n cazul căreia nu se poate determina proporţia �n care este utilizat pentru operaţiuni cu drept de deducere şi fără drept de deducere. Dacă �n cursul perioadei de ajustare a unui bun de capital, pentru care se aplică metoda de ajustare prevăzută de prezentul alineat, apare unul dintre următoarele evenimente: bunul de capital este utilizat pentru alte scopuri dec�t activitatea economică, este alocat unui sector de activitate care nu dă drept de deducere, face obiectul unei operaţiuni pentru care taxa este deductibilă integral sau �şi �ncetează existenţa, taxa se ajustează conform prevederilor alin. (8), (11) sau (12).
Exemplu: O persoană impozabilă cu regim mixt cumpără un utilaj la data de 1 noiembrie 2008, �n valoare de 200.000 lei, plus 19% TVA, adică 38.000 lei. Pro rata provizorie pentru anul 2008 este 40%, iar taxa dedusă este de 15.200 lei (38.000 lei x 40%). Pro rata definitivă calculată la sf�rşitul anului 2008 este de 30%.
La sf�rşitul anului 2008 se realizează ajustarea taxei pe baza pro rata definitivă, respectiv 38.000 lei x 30% = 11.400 lei taxă de dedus, care se compară cu taxa dedusă pe baza pro rata provizorie (15.200 lei), iar diferenţa de 3.800 lei se �nscrie �n decontul din luna decembrie ca taxă nedeductibilă. Această ajustare a deducerii se referă la �ntreaga sumă dedusă iniţial provizoriu şi prin urmare acoperă şi ajustarea aferentă primei cincimi pentru bunurile de capital.
Ajustările pentru anii 2009, 2010, 2011 şi 2012 se realizează astfel:
TVA deductibilă se �mparte la 5: 38.000 lei: 5 = 7.600 lei.
TVA efectiv dedusă �n baza pro rata definitivă pentru prima perioadă se �mparte la r�ndul său la 5: 11.400 lei: 5 = 2.280 lei.
Rezultatul �nmulţirii taxei pe valoarea adăugată deductibile de 7.600 lei cu pro rata definitivă pentru fiecare dintre perioadele următoare se va compara apoi cu 2.280 lei.
Diferenţa rezultată va constitui ajustarea deducerii �n favoarea fie a statului, fie a persoanei impozabile.
Ajustarea pentru anul 2009:
- pro rata definitivă pentru anul 2009 este de 50%;
- deducere autorizată: 7.600 lei x 50% = 3.800 lei;
- deja dedusă: 2.280 lei;
- deducerea suplimentară permisă: 3.800 lei - 2.280 lei = 1.520 lei.
Ajustarea pentru anul 2010:
- pro rata definitivă pentru anul 2010 este de 20%;
- deducere autorizată: 7.600 lei x 20% = 1.520 lei;
- deja dedusă: 2.280 lei;
- ajustare �n favoarea statului: 2.280 lei - 1.520 lei = 760 lei - nu se efectuează, fiind sub nivelul minim de 1.000 lei prevăzut la alin. (16).
Ajustarea pentru anul 2011:
- pro rata definitivă pentru anul 2011 este de 25%;
- deducere autorizată: 7.600 lei x 25% = 1.900 lei;
- deja dedusă: 2.280 lei;
- ajustare �n favoarea statului: 2.280 lei - 1.900 lei = 380 lei - nu se efectuează, fiind sub nivelul minim de 1.000 lei prevăzut la alin. (16).
Ajustarea pentru anul 2012:
- pro rata definitivă pentru anul 2012 este de 70%;
- deducere autorizată: 7.600 lei x 70% = 5.320 lei;
- deja dedusă: 2.280 lei;
- deducere suplimentară permisă: 5.320 lei - 2.280 lei = 3.040 lei.
Orice modificare a pro rata �n anii următori, respectiv după scurgerea ultimului an de ajustare (2012), nu va mai influenţa deducerile efectuate pentru acest utilaj. Dar pentru livrări către sine nu există limită de timp.
Dacă presupunem că utilajul ar fi v�ndut �n cursul anului 2011 la valoarea de 150.000 lei plus 36.000 lei, reprezent�nd TVA calculată aplic�nd cota de 24%, persoana impozabilă ar avea dreptul să efectueze o ajustare �n favoarea sa astfel:
- taxa nededusă: 26.600 lei (38.000 lei - 11.400 lei);
- taxa colectată: 36.000 lei;
- ajustare permisă: 26.600 lei x 2/5 = 10.640 lei (deoarece este mai mică dec�t taxa colectată).
Dacă presupunem că acelaşi utilaj ar fi alocat �n cursul anului 2010 unui sector de activitate care nu dă drept de deducere sau �şi �ncetează existenţa ori este utilizat pentru alte scopuri dec�t activitatea economică, persoana impozabilă ar avea obligaţia să efectueze următoarele ajustări:
- perioada rămasă din perioada de ajustare: 3 ani;
- taxa dedusă iniţial: 11.400 lei;
- ajustare �n favoarea bugetului de stat: 2.280 lei x 3/5 = 1.368 lei.
(10) Ajustarea prevăzută la �art. 149 �alin. (4) şi (5) din Codul fiscal nu se efectuează �n situaţia �n care sunt aplicabile prevederile art. 128 alin. (4) lit. a) şi b) din Codul fiscal referitoare la livrarea către sine, precum şi �n situaţia �n care nu are loc o livrare de bunuri �n conformitate cu prevederile art. 128 alin. (8) din Codul fiscal, cu excepţia casării activelor corporale fixe care sunt bunuri de capital �n conformitate cu prevederile art. 149 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal. �n situaţia �n care casarea activelor corporale fixe care sunt bunuri de capital �n conformitate cu prevederile art. 149 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal este realizată �n conformitate cu prevederile unui act normativ care impune casarea respectivelor active nu se efectuează ajustarea prevăzută la art. 149 alin. (4) şi (5) din Codul fiscal.
(11) Ajustarea taxei deductibile prevăzute la �art. 149 �alin. (4) lit. c) din Codul fiscal se efectuează pentru toată taxa aferentă perioadei rămase din perioada de ajustare, incluz�nd anul �n care apare obligaţia ajustării, fiind de p�nă la o cincime ori, după caz, o douăzecime pe an din valoarea taxei nededuse p�nă la momentul ajustării, şi se �nscrie �n decontul de taxă aferent perioadei fiscale �n care apare livrarea sau orice altă operaţiune pentru care taxa aferentă bunului de capital este deductibilă. Prevederile prezentului alineat se completează cu cele ale pct. 38 şi 39.
(12) Ajustarea taxei deductibile prevăzute la �art. 149 �alin. (4) lit. d) din Codul fiscal se efectuează pentru toată taxa aferentă perioadei rămase din perioada de ajustare, incluz�nd anul �n care apare obligaţia ajustării, şi este de p�nă la o cincime sau, după caz, o douăzecime pe an din valoarea taxei deduse iniţial, fiind operată �n decontul de TVA aferent perioadei fiscale �n care bunurile de capital �şi �ncetează existenţa, cu excepţia situaţiilor prevăzute la alin. (10). Casarea unui bun de capital �nainte de expirarea duratei normale de funcţionare a acestuia nu este considerată livrare către sine, dar se aplică prevederile referitoare la ajustare, dacă bunul �şi �ncetează existenţa �n cadrul perioadei de ajustare, cu excepţiile prevăzute la alin. (10).
Exemplu: O persoană impozabilă cumpără un mijloc fix a cărui durată normală de funcţionare este de 7 ani, la data de 30 noiembrie 2007, �n valoare de 10.000 lei + TVA (19% = 1.900 lei), şi deduce 1.900 lei.
La data de 2 decembrie 2009, mijlocul fix este casat. �n acest caz există o ajustare �n favoarea statului, �n valoare de 3 cincimi din 1.900 lei, respectiv 1.140 lei.
(13) Ajustarea taxei deductibile aferente bunurilor de capital, conform �art. 149 �alin. (4) lit. e) din Codul fiscal, se efectuează �n cazul �n care furnizorul ajustează baza de impozitare conform art. 138 lit. a) - c) din Codul fiscal. Ajustarea se efectuează pentru toată taxa aferentă perioadei rămase din perioada de ajustare �n perioada fiscală �n care apar situaţiile prevăzute la art. 138 lit. a) - c) din Codul fiscal, pe baza facturii emise de furnizor. Ajustările ulterioare prevăzute la �art. 149 �alin. (4) lit. a) - d) din Codul fiscal se vor efectua ţin�ndu-se cont de taxa dedusă după efectuarea ajustării prevăzute de prezentul alineat.
(14) �n vederea ajustării taxei deductibile aferente bunurilor de capital, persoanele impozabile sunt obligate să ţină un registru al bunurilor de capital, �n care să evidenţieze pentru fiecare bun de capital, astfel cum este definit la �art. 149 �alin. (1) din Codul fiscal, următoarele informaţii:
a) data achiziţiei, fabricării, finalizării construirii sau transformării/modernizării;
b) valoarea (baza de impozitare) bunului de capital;
c) taxa deductibilă aferentă bunului de capital;
d) taxa dedusă;
e) ajustările efectuate conform �art. 149 �alin. (4) din Codul fiscal.
(15) Prevederile �art. 149 �din Codul fiscal şi ale prezentului punct se aplică şi de către persoanele impozabile care efectuează operaţiuni imobiliare const�nd �n operaţiuni de livrare, �nchiriere, leasing, arendare, concesionare şi alte operaţiuni similare, efectuate �n legătură cu bunurile imobile.
(16) �n sensul �art. 149 �alin. (7) din Codul fiscal, nu se efectuează ajustarea taxei deductibile aferente bunurilor de capital �n situaţia �n care suma care ar rezulta ca urmare a fiecărei ajustări aferente unui bun de capital este mai mică de 1.000 lei.
(17) �n cazul bunurilor de capital pentru care persoana impozabilă a aplicat prevederile art. 145 alin. (1^1) şi (1^2) din Codul fiscal, perioada de ajustare �ncepe la data prevăzută la �art. 149 �alin. (3) din Codul fiscal.
(18) Taxa deductibilă aferentă bunurilor de capital, achiziţionate de persoane impozabile care aplică sistemul TVA la �ncasare, altele dec�t achiziţiile intracomunitare de bunuri, importurile şi achiziţiile de bunuri/servicii pentru care se aplică taxare inversă potrivit prevederilor art. 150 alin. (2) - (6), art. 152^3 alin. (10) sau art. 160 din Codul fiscal, precum şi a bunurilor de capital achiziţionate de beneficiari de la persoane impozabile care aplică sistemul TVA la �ncasare, altele dec�t cele prevăzute la art. 134^2 alin. (6) din Codul fiscal, se ajustează la data la care intervine evenimentul care generează ajustarea conform �art. 149 �alin. (4) lit. a), c) şi d) din Codul fiscal, astfel:
a) �n situaţia �n care ajustarea este �n favoarea statului, se ajustează taxa efectiv dedusă aferentă sumei plătite, corespunzătoare perioadei rămase din perioada de ajustare;
b) �n situaţia �n care ajustarea este �n favoarea persoanei impozabile se ajustează taxa nededusă dar plătită furnizorului/prestatorului, corespunzătoare perioadei rămase din perioada de ajustare.
(19) �n situaţia prevăzută la alin. (18), dacă la data la care intervine un eveniment care generează ajustarea nu a fost achitată integral taxa aferentă achiziţiei, pe măsură ce se plăteşte diferenţa de taxă, se determină taxa care ar fi deductibilă sau nedeductibilă corespunzător utilizării bunului de capital pentru operaţiuni cu ori fără drept de deducere �n cadrul perioadei de ajustare şi se evidenţiază �n decontul de taxă aferent perioadei fiscale �n care taxa a fost plătită. Taxa aferentă achiziţiilor intracomunitare de bunuri, importurilor şi achiziţiilor de bunuri/servicii pentru care se aplică taxare inversă potrivit prevederilor art. 150 alin. (2) - (6), art. 152^3 alin. (10) sau art. 160 din Codul fiscal, efectuate de o persoană impozabilă care aplică sistemul TVA la �ncasare, precum şi taxa aferentă achiziţiilor de bunuri/servicii prevăzute la art. 134^2 alin. (6) din Codul fiscal efectuate de beneficiar de la o persoană impozabilă care aplică sistemul TVA la �ncasare se ajustează potrivit regulilor generale prevăzute la alin. (1) - (16).
Exemplu: O persoană impozabilă B cumpără un bun de capital (o clădire) de la persoana impozabilă A. Ambele persoane aplică sistemul TVA la �ncasare. Valoarea bunului de capital este de 100.000 lei şi TVA aferentă este de 24.000 lei. Prin contractul dintre părţi se stabilesc următoarele: bunul de capital va fi pus la dispoziţia persoanei impozabile B la data de 20.07.2013, urm�nd ca plata să se facă �n 4 tranşe egale de 25.000 lei + TVA aferentă, care devin scadente la plată corespunzător, prima tranşă la data punerii bunului la dispoziţia persoanei impozabile B (20.07.2013), a doua tranşă la 31.12.2013, a treia tranşă la 30.06.2014 şi ultima tranşă la 31.12.2014. Plăţile se efectuează cu respectarea prevederilor contractuale.
Perioada de ajustare �ncepe de la 1 ianuarie a anului �n care bunul de capital este pus la dispoziţia persoanei impozabile B, respectiv 1 ianuarie 2013.
Situaţia 1:
�n perioada 20.07.2013 - 31.07.2014 bunul de capital este utilizat �n scopul operaţiunilor taxabile ale persoanei impozabile B, respectiv operaţiunilor de �nchiriere �n regim de taxare cu TVA prin opţiune conform art. 141 alin. (3) din Codul fiscal.
�ncep�nd cu 1.08.2014 bunul de capital este alocat �n integralitate pentru realizarea de operaţiuni de �nchiriere �n regim de scutire de TVA fără drept de deducere �n sensul art. 141 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal.
- Perioada de ajustare (20 de ani): 1.01.2013 - 31.12.2032
- TVA aferentă achiziţiei bunului de capital: 24.000 lei.
- TVA dedusă conform plăţilor efectuate p�nă la data la care intervine evenimentul care generează ajustarea: 18.000 lei, corespunzător celor 3 tranşe de plată efectuate.
- Ajustarea taxei deduse la data evenimentului care generează ajustarea: 18.000 x 19/20 = 17.100 lei, �n favoarea statului. Diferenţa de 900 de lei reprezintă taxa dedusă pentru anul 2013, �n care bunul a fost utilizat pentru operaţiuni taxabile.
La 31.12.2014 se plăteşte şi ultima tranşă, TVA aferentă fiind de 6.000 lei.
Se determină la momentul efectuării plăţii cuantumul TVA deductibile �n funcţie de modul de utilizare a bunului de capital �n perioada de ajustare, astfel: 6.000 lei x 19/20 ani = 5.700 lei care nu se poate deduce, �ntruc�t corespunde celor 19 ani rămaşi din perioada de ajustare, iar bunul de capital este deja alocat operaţiunilor scutite fără drept de deducere. Suma de 5.700 lei se scade din contul 4428 �TVA neexigibilă� fiind �nregistrată �n conturile de cheltuieli.
Suma de 300 lei aferentă anului 2013 se va deduce �n decontul lunii decembrie 2014 şi se �nscrie �n decont la r�ndurile corespunzătoare de taxă dedusă.
La data de 3.03.2016 bunul de capital �ncepe să fie utilizat �n integralitate pentru operaţiuni taxabile.
- TVA de ajustat: 24.000 x 17/20 = 20.400 lei, �n favoarea persoanei impozabile.
Situaţia 2:
�n perioada 20.07.2013 - 31.07.2014 bunul de capital este utilizat �n scopul operaţiunilor taxabile ale persoanei impozabile B, respectiv pentru operaţiuni de �nchiriere �n regim de taxare cu TVA �n sensul art. 141 alin. (3) din Codul fiscal. �ncep�nd cu 1.08.2014 bunul de capital este alocat parţial (20%) pentru realizarea de operaţiuni de �nchiriere �n regim de scutire de TVA fără drept de deducere �n sensul art. 141 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal.
- Perioada de ajustare (20 ani): 1.01.2013 - 31.12.2032
- TVA dedusă conform plăţilor efectuate p�nă la data la care intervine evenimentul care generează ajustarea: 18.000 lei, corespunzător celor 3 tranşe de plată efectuate.
- Ajustarea taxei deduse la data evenimentului care generează ajustarea: 18.000 x 19/20 x 20% = 3.420 lei �n favoarea statului.
La 31.12.2014 se plăteşte şi ultima tranşă, TVA aferentă fiind de 6.000 lei.
Se determină la momentul efectuării plăţii cuantumul TVA deductibile �n funcţie de modul de utilizare a bunului de capital �n perioada de ajustare, astfel: 6.000 lei x 19/20 x 20% = 1.140 lei, care nu se pot deduce, �ntruc�t corespund celor 19 ani rămaşi din perioada de ajustare, iar bunul de capital este deja alocat operaţiunilor scutite fără drept de deducere �n proporţie de 20%.
�n decontul lunii decembrie 2014 se �nscrie la r�ndurile corespunzătoare de taxă dedusă suma de 4.860 lei (6.000 - 1.140).
La data de 3.03.2016 bunul de capital �ncepe să fie utilizat �n integralitate pentru operaţiuni taxabile.
- TVA dedusă: 24.000 - 3.420 - 1.140 = 19.440 lei
- TVA nededusă: 1.140 lei
- TVA dedusă iniţial şi ajustată �n favoarea statului: 3.420 lei
- TVA de ajustat - 17 ani - �n favoarea persoanei impozabile B: 24.000 x 17/20 x 20% = 4.080 lei.
(20) Pentru cazul prevăzut la �art. 149 �alin. (4) lit. b) din Codul fiscal, taxa deductibilă aferentă bunurilor de capital, achiziţionate de persoane impozabile care aplică sistemul TVA la �ncasare, altele dec�t achiziţiile intracomunitare de bunuri, importurile şi achiziţiile de bunuri/servicii pentru care se aplică taxare inversă potrivit prevederilor art. 150 alin. (2) - (6), art. 152^3 alin. (10) sau art. 160 din Codul fiscal, precum şi a bunurilor de capital achiziţionate de beneficiari de la persoane impozabile care aplică sistemul TVA la �ncasare, altele dec�t cele prevăzute la art. 134^2 alin. (6) din Codul fiscal, se ajustează conform alin. (9), ţin�nd cont de plăţile efectuate astfel:
a) �n anul achiziţiei se ajustează taxa aferentă sumelor efectiv plătite conform pro rata definitivă din acest an;
b) de c�te ori se mai efectuează o plată �n anii următori din perioada de ajustare se deduce taxa aferentă plăţilor efectuate �n funcţie de pro rata definitivă din anul achiziţiei, �n decontul perioadei fiscale �n care s-a efectuat plata;
c) la finele fiecărui an se ajustează o cincime sau o douăzecime din taxa dedusă corespunzătoare plăţilor efectuate, �n funcţie de pro rata definitivă;
d) �n situaţia �n care se efectuează ajustarea prevăzută la lit. c) şi ulterior se mai efectuează plăţi, la fiecare plată se recalculează taxa ajustată conform lit. c), �n funcţie de plăţile efectuate, diferenţa rezultată �nscriindu-se �n decontul aferent perioadei fiscale �n care s-a efectuat fiecare plată.
Exemplu:
O persoană impozabilă cu regim mixt care aplică sistemul TVA la �ncasare cumpără un utilaj la data de 1 martie 2013, �n valoare de 200.000 lei, plus 24% TVA, adică 48.000 lei. Conform contractului plata utilajului se efectuează astfel: 50% din valoare la data achiziţiei, respectiv 124.000 lei (din care TVA 24.000 lei), iar diferenţa �n două rate de c�te 62.000 lei (din care TVA 12.000 lei), plătibile �n luna ianuarie a următorilor 2 ani. Pro rata provizorie pentru anul 2013 este 30%.
La data achiziţiei persoana impozabilă deduce taxa aferentă sumei achitate corespunzător pro rata provizorie astfel:
24.000 lei x 30% = 7.200 lei, taxă care se deduce �n decontul aferent lunii martie 2013.
Pro rata definitivă calculată la sf�rşitul anului 2013 este de 40%.
La sf�rşitul anului 2013 se realizează ajustarea taxei pe baza pro rata definitivă, respectiv 24.000 lei x 40% = 9.600 lei taxă de dedus, care se compară cu taxa dedusă pe baza pro rata provizorie (7.200 lei), iar diferenţa de 2.400 lei se �nscrie �n decontul din luna decembrie ca taxă deductibilă.
Anul 2014
Pro rata provizorie utilizată �n anul 2014 este de 50%.
�n luna ianuarie din anul 2014 se efectuează plata sumei de 62.000 lei (din care TVA 12.000 lei).
La data plăţii se calculează taxa de dedus, ţin�nd cont de pro rata definitivă din anul 2013, anul achiziţiei utilajului:
12.000 lei x 40% = 4.800 lei, taxă care se deduce �n decontul aferent lunii ianuarie 2014.
Pro rata definitivă pentru anul 2014 calculată la sf�rşitul anului este de 60%.
La sf�rşitul anului 2014 se fac următoarele calcule:
Taxa deductibilă corespunzătoare plăţilor efectuate se �mparte la 5 (perioada de ajustare):
24.000 lei + 12.000 lei = 36.000 lei : 5 = 7.200 lei.
Deducerea autorizată, respectiv taxa care poate fi dedusă pentru anul 2014 se calculează astfel:
7.200 lei x 60% = 4.320 lei.
Taxa deja dedusă corespunzătoare unui an, respectiv anului 2014, se calculează astfel:
9.600 lei (dedusă �n anul 2013) + 4.800 lei (dedusă �n anul 2014) = 14.400 lei : 5 = 2.880 lei.
Se compară deducerea autorizată cu taxa deja dedusă pentru anul 2014, iar diferenţa de 1.440 lei (4.320 lei - 2.880 lei) reprezintă taxa de dedus suplimentar care se �nscrie �n decontul lunii decembrie.
Anul 2015
Pro rata provizorie utilizată �n anul 2015 este de 60%.
�n luna ianuarie 2015 se efectuează plata sumei de 62.000 lei (din care TVA 12.000 lei).
La data plăţii se calculează taxa de dedus, ţin�nd cont de pro rata definitivă din anul 2013, anul achiziţiei utilajului:
12.000 lei x 40% = 4.800 lei, taxă care se deduce �n decontul aferent lunii ianuarie 2015.
Ca urmare a efectuării acestei plăţi se recalculează taxa deductibilă aferentă anului 2014 astfel:
Taxa deductibilă corespunzătoare plăţilor efectuate se �mparte la 5 (perioada de ajustare):
24.000 lei + 12.000 lei + 12.000 lei = 48.000 lei : 5 = 9.600 lei.
Deducerea autorizată, respectiv taxa care poate fi dedusă pentru anul 2014 ca urmare a acestei plăţi se calculează astfel:
9.600 lei x 60% = 5.760 lei.
Taxa deja dedusă corespunzătoare unui an este:
9.600 lei (dedusă �n anul 2013) + 4.800 lei (dedusă �n anul 2014) + 4.800 lei (dedusă �n anul 2015) = 19.200 lei : 5 = 3840 lei.
Se compară deducerea autorizată cu taxa dedusă efectiv (5.760 lei - 3.840 lei), iar diferenţa de 1.920 lei este taxa care se poate deduce pentru anul 2014.
�ntruc�t �n decembrie 2014 s-a dedus suma de 1.440 lei, se va deduce suplimentar �n ianuarie 2015 (luna �n care s-a achitat ultima rată) suma de 480 lei (1.920 lei - 1.440 lei).
�n luna decembrie 2015 se efectuează ajustarea corespunzătoare acestui an �n funcţie de pro rata definitivă, care este de 30%, astfel:
Taxa deductibilă corespunzătoare plăţilor efectuate se �mparte la 5 (perioada de ajustare):
24.000 lei + 12.000 lei + 12.000 lei = 48.000 lei : 5 = 9.600 lei.
Deducerea autorizată conform pro rata definitivă pentru acest an este de 2.880 lei (9.600 lei x 30%).
Se determină taxa deja dedusă pentru acest an:
9.600 lei + 4.800 lei+ 4.800 lei = 19.200 lei : 5 = 3.840 lei.
�ntruc�t s-a dedus mai mult, �n decontul lunii decembrie ar trebui să se efectueze o ajustare �n favoarea statului, dar �n cazul prezentat fiind o sumă mai mică de 1.000 lei, respectiv de 960 lei (3.840 lei - 2.880 lei), ajustarea nu se efectuează.
Anul 2016
- pro rata definitivă pentru anul 2016 este de 35%;
- deducere autorizată: 9.600 lei x 35% = 3.360 lei;
- deja dedusă: 3.840 lei;
- ajustare �n favoarea statului: 3.840 - 3.360 lei = 480 lei - nu se efectuează, fiind sub nivelul minim de 1.000 lei prevăzut la alin. (16).
�n ultimul an al perioadei de ajustare, respectiv anul 2017, ajustarea se va efectua similar celei de la sf�rşitul anului 2016.
(21) Persoanele care aplică sistemul TVA la �ncasare, precum şi cele care au achiziţionat bunuri/servicii de la persoane impozabile care aplică sistemul TVA la �ncasare şi trec la regimul special de scutire prevăzut la art. 152 din Codul fiscal aplică �n mod corespunzător prevederile alin. (17) şi alin. (18) lit. a).
Norme metodologice
55. (1) O persoană impozabilă care are sediul activităţii economice �n Rom�nia şi livrează bunuri sau prestează servicii de la un sediu fix situat �n afara Rom�niei către beneficiari persoane impozabile stabilite �n Rom�nia, iar locul acestor operaţiuni este considerat a fi �n Rom�nia, conform art. 132 sau 133 din Codul fiscal, nu poate fi considerată ca nefiind stabilită �n Rom�nia, chiar dacă sediul activităţii economice nu participă la livrarea bunurilor şi/sau la prestarea serviciilor, fiind persoana obligată la plata taxei conform art. 150 alin. (1) din Codul fiscal.
(2) �n sensul art. 150 alin. (5) din Codul fiscal, persoana obligată la plata taxei pe valoarea adăugată este persoana din cauza căreia bunurile ies din regimurile sau situaţiile prevăzute la art. 144 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, cu excepţia cazului �n care bunurile ies din regimurile ori situaţiile respective printr-un import, caz �n care se aplică prevederile art. 151^1 din Codul fiscal şi pct. 59.
(3) Prevederile art. 150 alin. (6) din Codul fiscal nu se aplică �n cazul v�nzărilor la distanţă realizate dintr-un stat membru �n Rom�nia de o persoană nestabilită �n Rom�nia, pentru care locul livrării este �n Rom�nia conform art. 132 alin. (2) şi (3) din Codul fiscal, persoana nestabilită �n Rom�nia fiind obligată să se �nregistreze �n Rom�nia �n scopuri de TVA, conform art. 153 din Codul fiscal.
(4) �n cazul serviciilor taxabile achiziţionate intracomunitar, taxa este datorată conform art. 150 alin. (2) din Codul fiscal, inclusiv �n situaţia �n care beneficiarul persoană impozabilă stabilit �n Rom�nia nu şi-a �ndeplinit obligaţia de a se �nregistra �n scopuri de TVA conform art. 153 sau 153^1 din Codul fiscal.
Norme metodologice:
56. Desemnarea reprezentantului fiscal se realizează conform prevederilor pct. 66^1.
57. Desemnarea reprezentantului fiscal se realizează conform prevederilor pct. 66^1.
Norme metodologice:
ART. 150 al.3
58. Abrogat.
Norme metodologice:
ART. 151^1
59. (1) �n aplicarea art. 151^1 din Codul fiscal, importatorul care are obligaţia plăţii taxei pentru un import de bunuri taxabil este:
a) cumpărătorul către care se expediază bunurile la data la care taxa devine exigibilă la import sau, �n absenţa acestui cumpărător, proprietarul bunurilor la această dată. Prin excepţie, furnizorul bunului sau un furnizor anterior poate opta pentru calitatea de importator. Orice livrări anterioare importului nu sunt impozabile �n Rom�nia, cu excepţia livrărilor de bunuri pentru care se aplică regulile prevăzute la art. 132 alin. (1) lit. e) şi f) din Codul fiscal.
b) furnizorul bunurilor, pentru livrările de bunuri care sunt instalate sau asamblate �n interiorul Rom�niei de către furnizor ori �n numele acestuia şi dacă livrarea acestor bunuri are loc �n Rom�nia �n condiţiile art. 132 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, sau cumpărătorul către care se expediază bunurile, dacă acesta a optat pentru calitatea de importator;
c) proprietarul bunurilor, pentru bunurile importate �n vederea efectuării de operaţiuni de �nchiriere sau leasing �n Rom�nia;
d) persoana care reimportă �n Rom�nia bunurile exportate �n afara Comunităţii, pentru aplicarea scutirilor prevăzute la art. 142 alin. (1) lit. h) şi i) din Codul fiscal;
e) proprietarul bunurilor sau persoana impozabilă �nregistrată conform art. 153 din Codul fiscal, care importă bunuri �n Rom�nia:
1. �n regim de consignaţie sau stocuri la dispoziţia clientului, pentru verificarea conformităţii ori pentru testare. Beneficiarul �nregistrat conform art. 153 din Codul fiscal poate fi importatorul bunurilor care are obligaţia plăţii taxei pentru respectivul import, cu condiţia ca bunurile respective să fie cumpărate de acesta sau dacă nu le achiziţionează să le reexporte �n afara Comunităţii;
2. �n vederea reparării, transformării, modificării sau prelucrării acestor bunuri, cu condiţia ca bunurile rezultate ca urmare a acestor operaţiuni să fie reexportate �n afara Comunităţii sau să fie achiziţionate de către persoana impozabilă �nregistrată conform art. 153 din Codul fiscal care a efectuat importul.
(2) Orice persoană care nu este obligată la plata taxei pentru un import conform alin. (1), dar pe numele căreia au fost declarate bunurile �n momentul �n care taxa devine exigibilă conform art. 136 din Codul fiscal, nu are dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferente importului respectiv dec�t �n situaţia �n care va aplica structura de comisionar, respectiv va refactura valoarea bunurilor importate şi taxa pe valoarea adăugată aferentă către persoana care ar fi avut calitatea de importator conform alin. (1).
(3) Persoanele impozabile care au obligaţia plăţii taxei �n calitate de importatori conform alin. (1) au dreptul să deducă taxa �n limitele şi �n condiţiile stabilite la art. 145 - 147^2 din Codul fiscal.
Norme metodologice:
ART. 151^2
60. Obligaţiile beneficiarului prevăzute la art. 151^2 alin. (1) din Codul fiscal nu afectează exercitarea dreptului de deducere �n condiţiile prevăzute la art. 145 din Codul fiscal.
Norme metodologice:
ART. 152
61. (1) �n sensul art. 152 alin. (2) din Codul fiscal, o operaţiune este accesorie activităţii principale dacă se �ndeplinesc cumulativ condiţiile prevăzute la pct. 47 alin. (3).
(2) La determinarea cifrei de afaceri prevăzute la art. 152 �alin. (1) din Codul fiscal se cuprind inclusiv facturile emise pentru avansuri �ncasate sau ne�ncasate şi alte facturi emise �nainte de data livrării/prestării pentru operaţiunile prevăzute la art. 152 �alin. (2) din Codul fiscal. Prevederile art. 134^2 alin. (3) - (8) din Codul fiscal nu se aplică �n cazul persoanelor impozabile care aplică regimul special de scutire. Chiar dacă aceste persoane ar fi eligibile pentru aplicarea sistemului TVA la �ncasare, acestea determină cifra de afaceri prevăzută la art. 152 �alin. (1) din Codul fiscal �n funcţie de data la care ar interveni exigibilitatea taxei fără aplicarea sistemului TVA la �ncasare pentru operaţiunile realizate, conform prevederilor art. 152 �alin. (3) din Codul fiscal.
(3) Persoanele impozabile care, dacă ar fi �nregistrate normal �n scopuri de taxă conform art. 153 din Codul fiscal, ar aplica un regim special de taxă conform prevederilor art. 152^1 şi 152^2 din Codul fiscal vor lua �n calculul determinării cifrei de afaceri prevăzute la art. 152 �alin. (1) din Codul fiscal numai baza impozabilă pentru respectivele operaţiuni determinată �n conformitate cu prevederile art. 152^1 şi 152^2 din Codul fiscal.
(4) Activele corporale fixe prevăzute la art. 152 �alin. (2) lit. a) din Codul fiscal sunt cele definite la art. 125^1 alin. (1) pct. 3 din Codul fiscal, iar activele necorporale sunt cele definite de legislaţia contabilă şi care din punctul de vedere al taxei sunt considerate servicii.
(5) �n sensul art. 152 �alin. (3) din Codul fiscal, persoana impozabilă care optează pentru aplicarea regimului normal de taxă trebuie să solicite �nregistrarea conform art. 153 din Codul fiscal şi să aplice regimul normal de taxă �ncep�nd cu data �nregistrării.
(6) Persoana impozabilă care solicită scoaterea din evidenţa persoanelor �nregistrate �n scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal �n vederea aplicării regimului special de scutire are obligaţia să ajusteze taxa deductibilă aferentă:
a) bunurilor aflate �n stoc şi serviciilor neutilizate, constatate pe bază de inventariere, �n momentul trecerii la regimul de scutire;
b) activelor corporale fixe, inclusiv bunurilor de capital pentru care perioada de ajustare a deducerii nu a expirat, precum şi activelor corporale fixe �n curs de execuţie, constatate pe bază de inventariere, aflate �n proprietatea sa �n momentul trecerii la regimul de scutire. �n cazul activelor corporale fixe, altele dec�t bunurile de capital, se ajustează taxa aferentă valorii rămase neamortizate la momentul trecerii la regimul de scutire. �n cazul bunurilor de capital se aplică prevederile art. 149 din Codul fiscal;
c) achiziţiilor de bunuri şi servicii care urmează a fi obţinute, respectiv pentru care exigibilitatea de taxă a intervenit conform art. 134^2 alin. (2) lit. a) şi b) din Codul fiscal �nainte de data anulării calităţii de persoană impozabilă �nregistrată �n scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal şi al căror fapt generator de taxă, respectiv livrarea/prestarea, are loc după această dată.
(7) Ajustarea taxei deductibile pentru bunurile mobile corporale, altele dec�t bunurile de capital prevăzute la art. 149 alin. (1) din Codul fiscal, prevăzută la alin. (6), se realizează potrivit prevederilor art. 128 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal. Ajustarea pentru activele corporale fixe �n curs de execuţie, pentru serviciile neutilizate, precum şi pentru situaţiile prevăzute la alin. (6) lit. c) se efectuează potrivit art. 148 din Codul fiscal, prin anularea taxei deductibile. Ajustările de taxă realizate conform art. 128 alin. (4) lit. c) şi art. 148 din Codul fiscal se efectuează �n funcţie de cota de taxă �n vigoare la data achiziţiei bunurilor mobile corporale. Persoanele care aplică sistemul TVA la �ncasare, precum şi cele care au achiziţionat bunuri/servicii de la persoane impozabile care aplică sistemul TVA şi trec la regimul special de scutire prevăzut la art. 152 �din Codul fiscal aplică �n mod corespunzător prevederile pct. 53 alin. (8) şi ale pct. 54 alin. (17) şi alin. (18) lit. a).
(8) Valoarea rezultată ca urmare a efectuării ajustărilor de taxă conform alin. (6) se evidenţiază �n ultimul decont de taxă sau, după caz, �n declaraţia prevăzută la art. 156^3 alin. (9) din Codul fiscal. �n situaţia �n care organele de inspecţie fiscală constată că persoana impozabilă nu a evidenţiat corect sau nu a efectuat ajustările de taxă prevăzute la alin. (6), acestea vor stabili valoarea corectă a ajustărilor de taxă şi, după caz, vor solicita plata ori vor dispune restituirea taxei rezultate ca urmare a ajustării.
(9) �n cazul activelor corporale fixe achiziţionate printr-un contract de leasing, dacă transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor are loc după scoaterea locatarului/utilizatorului din evidenţa persoanelor �nregistrate �n scopuri de TVA �n vederea aplicării regimului special de scutire pentru �ntreprinderile mici, acesta are obligaţia, p�nă cel t�rziu pe data de 25 a lunii următoare celei �n care a intervenit transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor, să ajusteze:
a) taxa deductibilă aferentă bunurilor de capital, inclusiv taxa plătită sau datorată �nainte de data transferului dreptului de proprietate, potrivit prevederilor art. 149 din Codul fiscal şi pct. 54;
b) taxa deductibilă aferentă activelor corporale fixe, constatate pe bază de inventariere, altele dec�t cele care sunt considerate bunuri de capital conform art. 149 din Codul fiscal, corespunzător valorii rămase neamortizate la momentul transferului dreptului de proprietate, conform art. 128 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal.
Prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală se stabileşte procedura de declarare şi plată a sumelor rezultate din ajustarea taxei.
(10) �n sensul art. 152 �alin. (9) din Codul fiscal, persoanele impozabile care solicită �nregistrarea �n scopuri de taxă prin opţiune conform prevederilor art. 152 �alin. (3), coroborate cu prevederile art. 153 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal, şi persoanele impozabile care solicită �nregistrarea �n scopuri de taxă �n cazul depăşirii plafonului de scutire �n termenul stabilit la art. 152 �alin. (6) din Codul fiscal au dreptul la ajustarea taxei deductibile aferente:
a) bunurilor aflate �n stoc şi serviciilor neutilizate, constatate pe bază de inventariere, �n momentul trecerii la regimul normal de taxare;
b) activelor corporale fixe, inclusiv bunurilor de capital pentru care perioada de ajustare a deducerii nu a expirat, precum şi activelor corporale fixe �n curs de execuţie, constatate pe bază de inventariere, aflate �n proprietatea sa �n momentul trecerii la regimul normal de taxă. �n cazul activelor corporale fixe, altele dec�t bunurile de capital, se ajustează taxa aferentă valorii rămase neamortizate la momentul trecerii la regimul normal de taxă. �n cazul bunurilor de capital se aplică prevederile art. 149 din Codul fiscal;
c) achiziţiilor de bunuri şi servicii care urmează a fi obţinute, respectiv pentru care exigibilitatea de taxă a intervenit conform art. 134^2 alin. (2) lit. a) şi b) din Codul fiscal �nainte de data trecerii la regimul normal de taxă şi al căror fapt generator de taxă, respectiv livrarea/prestarea, are loc după această dată.
(11) Ajustările efectuate conform alin. (10) se �nscriu �n primul decont de taxă depus după �nregistrarea �n scopuri de taxă conform art. 153 din Codul fiscal a persoanei impozabile sau, după caz, �ntr-un decont ulterior.
(12) Pentru ajustarea taxei prevăzute la alin. (10), persoana impozabilă trebuie să �ndeplinească condiţiile şi formalităţile prevăzute la art. 145 - 149 din Codul fiscal. Prin excepţie de la prevederile art. 155 alin. (19) din Codul fiscal, factura pentru achiziţii de bunuri/servicii efectuate �nainte de �nregistrarea �n scopuri de TVA a persoanei impozabile nu trebuie să conţină menţiunea referitoare la codul de �nregistrare �n scopuri de TVA atribuit persoanei impozabile conform art. 153 din Codul fiscal.
62. (1) Persoanele care aplică regimul special de scutire, conform art. 152 �din Codul fiscal, au obligaţia să ţină evidenţa livrărilor de bunuri şi a prestărilor de servicii care ar fi taxabile dacă nu ar fi realizate de o mică �ntreprindere, cu ajutorul jurnalului pentru v�nzări, precum şi evidenţa bunurilor şi a serviciilor taxabile achiziţionate, cu ajutorul jurnalului pentru cumpărări.
(2) �n cazul �n care persoana impozabilă a atins sau a depăşit plafonul de scutire şi nu a solicitat �nregistrarea �n scopuri de TVA conform legii, organele fiscale competente vor proceda după cum urmează:
a) �n cazul �n care nerespectarea prevederilor legale este identificată de organele de inspecţie fiscală �nainte de �nregistrarea persoanei impozabile �n scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, acestea vor solicita plata taxei pe care persoana impozabilă ar fi trebuit să o colecteze dacă ar fi fost �nregistrată normal �n scopuri de taxă conform art. 153 din Codul fiscal, pe perioada cuprinsă �ntre data la care persoana respectivă ar fi fost �nregistrată �n scopuri de TVA dacă ar fi solicitat �n termenul prevăzut de lege �nregistrarea şi data identificării nerespectării prevederilor legale. Totodată, organul fiscal competent va �nregistra din oficiu aceste persoane �n scopuri de taxă. �nregistrarea �n scopuri de TVA se consideră valabilă �ncep�nd cu data comunicării de către organul fiscal competent a deciziei privind �nregistrarea, din oficiu, �n scopuri de TVA;
b) �n cazul �n care nerespectarea prevederilor legale este identificată după �nregistrarea persoanei impozabile �n scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, organele de control vor solicita plata taxei pe care persoana impozabilă ar fi trebuit să o colecteze dacă ar fi fost �nregistrată normal �n scopuri de taxă conform art. 153 din Codul fiscal, pe perioada cuprinsă �ntre data la care persoana respectivă ar fi fost �nregistrată �n scopuri de taxă dacă ar fi solicitat �nregistrarea �n termenul prevăzut de lege şi data la care a fost �nregistrată.
(3) �n cazul �n care persoana impozabilă a solicitat �n mod eronat scoaterea din evidenţa persoanelor �nregistrate �n scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, �n vederea aplicării regimului special de scutire pentru �ntreprinderile mici, organele fiscale competente vor proceda după cum urmează:
a) �n cazul �n care persoana impozabilă, ulterior scoaterii din evidenţă, nu s-a �nregistrat �n scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal p�nă la data identificării acestei erori de către organele de inspecţie fiscală, acestea vor solicita plata taxei pe care persoana impozabilă ar fi trebuit să o colecteze pe perioada cuprinsă �ntre data anulării codului de �nregistrare �n scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal şi data identificării acestei erori. Totodată, organele fiscale competente vor �nregistra din oficiu aceste persoane �n scopuri de taxă. �nregistrarea �n scopuri de TVA se consideră valabilă �ncep�nd cu data comunicării de către organul fiscal competent a deciziei privind �nregistrarea, din oficiu, �n scopuri de TVA;
b) �n cazul �n care, ulterior scoaterii din evidenţă, persoana impozabilă s-a �nregistrat �n scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal p�nă la data identificării acestei erori de către organele de inspecţie fiscală, acestea vor solicita plata taxei pe care persoana impozabilă ar fi trebuit să o colecteze pe perioada cuprinsă �ntre data la care persoanei respective i s-a anulat codul de �nregistrare �n scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal şi data la care a fost �nregistrată.
(4) După determinarea taxei de plată conform alin. (2) şi (3), organele fiscale competente vor stabili obligaţiile fiscale accesorii aferente conform prevederilor legale �n vigoare.
(5) Persoanele impozabile care nu au solicitat �nregistrarea �n scopuri de TVA �n termenul prevăzut de lege, indiferent dacă au făcut sau nu obiectul inspecţiei fiscale, au dreptul să ajusteze �n primul decont depus după �nregistrare sau, după caz, �ntr-un decont ulterior, �n condiţiile prevăzute la art. 145 - 149 din Codul fiscal:
a) taxa deductibilă aferentă bunurilor aflate �n stoc şi serviciilor neutilizate la data la care persoana respectivă ar fi fost �nregistrată �n scopuri de taxă dacă ar fi solicitat �nregistrarea �n termenul prevăzut de lege;
b) taxa deductibilă aferentă activelor corporale fixe, inclusiv celor aflate �n curs de execuţie, aflate �n proprietatea sa la data la care persoana respectivă ar fi fost �nregistrată �n scopuri de taxă dacă ar fi solicitat �nregistrarea �n termenul prevăzut de lege, cu condiţia ca, �n cazul bunurilor de capital, perioada de ajustare a deducerii, prevăzută la art. 149 alin. (2) din Codul fiscal, să nu fi expirat. �n cazul activelor corporale fixe, altele dec�t bunurile de capital, se ajustează taxa aferentă valorii rămase neamortizate la data respectivă. �n cazul bunurilor de capital se aplică prevederile art. 149 din Codul fiscal;
c) taxa deductibilă aferentă achiziţiilor de bunuri şi servicii efectuate �n perioada cuprinsă �ntre data la care persoana respectivă ar fi fost �nregistrată �n scopuri de taxă dacă ar fi solicitat �n termenul prevăzut de lege �nregistrarea şi data la care a fost �nregistrată, inclusiv taxa deductibilă aferentă achiziţiilor de bunuri şi servicii pentru care exigibilitatea de taxă a intervenit conform art. 134^2 alin. (2) lit. a) şi b) din Codul fiscal �nainte de data la care persoana respectivă ar fi fost �nregistrată �n scopuri de taxă dacă ar fi solicitat �nregistrarea �n termenul prevăzut de lege şi al căror fapt generator de taxă, respectiv livrarea/prestarea, are loc �n perioada cuprinsă �ntre data la care persoana respectivă ar fi fost �nregistrată �n scopuri de taxă dacă ar fi solicitat �n termenul prevăzut de lege �nregistrarea şi data la care a fost �nregistrată;
d) taxa deductibilă aferentă achiziţiilor de bunuri şi servicii care urmează a fi obţinute, respectiv pentru care exigibilitatea de taxă a intervenit conform art. 134^2 alin. (2) lit. a) şi b) din Codul fiscal �nainte de data la care persoana respectivă ar fi fost �nregistrată �n scopuri de taxă dacă ar fi solicitat �nregistrarea �n termenul prevăzut de lege şi al căror fapt generator de taxă, respectiv livrarea/prestarea, are loc după �nregistrarea persoanei impozabile �n scopuri de taxă.
(6) Persoanele impozabile care au solicitat �n mod eronat scoaterea din evidenţa persoanelor �nregistrate �n scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, �n vederea aplicării regimului special de scutire pentru �ntreprinderile mici, indiferent dacă au făcut sau nu obiectul inspecţiei fiscale, au dreptul să anuleze ajustările de taxă corespunzătoare scoaterii din evidenţă şi să �şi exercite dreptul de deducere a taxei aferente achiziţiilor de bunuri şi servicii efectuate �n perioada cuprinsă �ntre data la care persoanei respective i s-a anulat codul de �nregistrare �n scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal şi data la care a fost �nregistrată, �n primul decont depus după �nregistrare sau, după caz, �ntr-un decont ulterior, �n condiţiile prevăzute la art. 145 - 149 din Codul fiscal.
(7) Pentru ajustarea taxei prevăzute la alin. (5) şi (6), persoana impozabilă trebuie să �ndeplinească condiţiile şi formalităţile prevăzute la art. 145 - 149 din Codul fiscal. Prin excepţie de la prevederile art. 155 alin. (19) din Codul fiscal, factura pentru achiziţii de bunuri/servicii efectuate �nainte de �nregistrarea �n scopuri de TVA a persoanei impozabile nu trebuie să conţină menţiunea referitoare la codul de �nregistrare �n scopuri de TVA atribuit persoanei impozabile conform art. 153 din Codul fiscal.
(8) Persoanele impozabile care au aplicat regimul special de scutire pentru �ntreprinderi mici prevăzut la art. 152 �din Codul fiscal şi care au fost �nregistrate �n scopuri de TVA conform art. 153 alin. (1) lit. b) sau c) din Codul fiscal, dacă ulterior �nregistrării realizează numai operaţiuni fără drept de deducere, vor solicita scoaterea din evidenţă conform art. 153 alin. (11) din Codul fiscal. Dacă, ulterior scoaterii din evidenţă, aceste persoane impozabile vor realiza operaţiuni care dau drept de deducere a taxei, vor aplica prevederile art. 152 �din Codul fiscal.
Norme metodologice:
ART. 152 al.6
62. (1) Persoanele care aplică regimul special de scutire, conform art. 152 din Codul fiscal, au obligaţia să ţină evidenţa livrărilor de bunuri şi a prestărilor de servicii care ar fi taxabile dacă nu ar fi realizate de o mică �ntreprindere, cu ajutorul jurnalului pentru v�nzări, precum şi evidenţa bunurilor şi a serviciilor taxabile achiziţionate, cu ajutorul jurnalului pentru cumpărări.
(2) �n cazul �n care persoana impozabilă a atins sau a depăşit plafonul de scutire şi nu a solicitat �nregistrarea conform prevederilor art. 152 alin. (6) din Codul fiscal, organele fiscale competente vor proceda după cum urmează:
a) �n cazul �n care nerespectarea prevederilor legale este identificată de organele de inspecţie fiscală �nainte de �nregistrarea persoanei impozabile �n scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, acestea vor solicita plata taxei pe care persoana impozabilă ar fi trebuit să o colecteze dacă ar fi fost �nregistrată normal �n scopuri de taxă conform art. 153 din Codul fiscal, pe perioada cuprinsă �ntre data la care persoana respectivă ar fi fost �nregistrată �n scopuri de taxă dacă ar fi solicitat �n termenul prevăzut de lege �nregistrarea şi data identificării nerespectării prevederilor legale. Totodată, organele fiscale competente vor �nregistra din oficiu aceste persoane �n scopuri de taxă. Prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală se va stabili data de la care persoanele respective vor fi �nregistrate �n scopuri de taxă;
b) �n cazul �n care nerespectarea prevederilor legale este identificată după �nregistrarea persoanei impozabile �n scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, organele de control vor solicita plata taxei pe care persoana impozabilă ar fi trebuit să o colecteze dacă ar fi fost �nregistrată normal �n scopuri de taxă conform art. 153 din Codul fiscal, pe perioada cuprinsă �ntre data la care persoana respectivă ar fi fost �nregistrată �n scopuri de taxă dacă ar fi solicitat �nregistrarea �n termenul prevăzut de lege şi data la care a fost �nregistrată.
(3) După determinarea taxei de plată conform alin. (2), organele fiscale competente vor stabili obligaţiile fiscale accesorii aferente conform prevederilor legale �n vigoare.
(4) Persoanele impozabile care nu au solicitat �nregistrarea �n scopuri de TVA �n termenul prevăzut de lege, indiferent dacă au făcut sau nu obiectul controlului organelor fiscale competente, au dreptul să ajusteze �n primul decont depus după �nregistrare sau, după caz, �ntr-un decont ulterior, �n condiţiile prevăzute la art. 145 - 149 din Codul fiscal:
a) taxa deductibilă aferentă bunurilor aflate �n stoc şi serviciilor neutilizate la data la care persoana respectivă ar fi fost �nregistrată �n scopuri de taxă dacă ar fi solicitat �nregistrarea �n termenul prevăzut de lege;
b) taxa deductibilă aferentă activelor corporale fixe, inclusiv celor aflate �n curs de execuţie, aflate �n proprietatea sa la data la care persoana respectivă ar fi fost �nregistrată �n scopuri de taxă dacă ar fi solicitat �nregistrarea �n termenul prevăzut de lege, cu condiţia, �n cazul bunurilor de capital, ca perioada de ajustare a deducerii, prevăzută la art. 149 alin. (2) din Codul fiscal, să nu fi expirat;
c) taxa deductibilă aferentă achiziţiilor de bunuri şi servicii efectuate �n perioada cuprinsă �ntre data la care persoana respectivă ar fi fost �nregistrată �n scopuri de taxă dacă ar fi solicitat �n termenul prevăzut de lege �nregistrarea şi data la care a fost �nregistrată.
(5) Pentru ajustarea taxei prevăzută la alin. (4), persoana impozabilă trebuie să �ndeplinească condiţiile şi formalităţile prevăzute la art. 145 - 149 din Codul fiscal. Prin excepţie de la prevederile art. 155 alin. (5) din Codul fiscal, factura pentru achiziţii de bunuri/servicii efectuate �nainte de �nregistrarea �n scopuri de TVA a persoanei impozabile nu trebuie să conţină menţiunea referitoare la codul de �nregistrare �n scopuri de TVA atribuit persoanei impozabile conform art. 153 din Codul fiscal.
(6) Persoanele impozabile care au aplicat regimul special pentru mici �ntreprinderi prevăzut la art. 152 din Codul fiscal şi care au fost �nregistrate �n scopuri de TVA conform art. 153 alin. (1) lit. b) sau c) din Codul fiscal, dacă ulterior �nregistrării realizează numai operaţiuni fără drept de deducere, vor solicita scoaterea din evidenţă conform art. 153 alin. (11) din Codul fiscal. Dacă, ulterior scoaterii din evidenţă, aceste persoane impozabile vor realiza operaţiuni care dau drept de deducere a taxei, vor aplica prevederile art. 152 din Codul fiscal.
Norme metodologice:
ART. 152^1
63. (1) �n sensul art. 152^1 din Codul fiscal, călătorul poate fi o persoană impozabilă, o persoană juridică neimpozabilă şi orice altă persoană neimpozabilă.
(2) Regimul special nu se aplică pentru serviciile prestate de agenţia de turism exclusiv cu mijloace proprii.
(3) �n sensul art. 152^1 alin. (4) din Codul fiscal, următorii termeni se definesc astfel:
a) suma totală ce va fi plătită de călător reprezintă tot ceea ce constituie contrapartidă obţinută sau care va fi obţinută de agenţia de turism din partea călătorului sau de la un terţ pentru serviciul unic, inclusiv subvenţiile direct legate de acest serviciu, impozitele, taxele, cheltuielile accesorii cum ar fi comisioanele şi cheltuielile de asigurare, dar fără a cuprinde sumele prevăzute la art. 137 alin. (3) din Codul fiscal. Dacă elementele folosite pentru stabilirea sumei ce va fi plătită de călător sunt exprimate �n valută, cursul de schimb care se aplică este ultimul curs de schimb comunicat de Banca Naţională a Rom�niei sau cursul de schimb utilizat de banca prin care se efectuează decontările, din data �ntocmirii facturii pentru v�nzarea serviciilor, inclusiv pentru facturile parţiale sau de avans;
b) costurile agenţiei de turism pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii �n beneficiul direct al călătorului reprezintă preţul, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, facturat de furnizorii operaţiunilor specifice, precum servicii de transport, hoteliere, catering şi alte cheltuieli precum cele cu asigurarea mijloacelor de transport utilizate, taxe pentru viză, diurnă şi cazarea pentru şofer, taxele de drum, taxele de parcare, combustibilul, cu excepţia cheltuielilor generale ale agenţiei de turism care sunt incluse �n costul serviciului unic. Dacă elementele folosite pentru stabilirea costurilor sunt exprimate �n valută, cursul de schimb se determină potrivit art. 139^1 din Codul fiscal.
(4) Pentru a stabili valoarea taxei colectate pentru serviciile unice efectuate �ntr-o perioadă fiscală, agenţiile de turism vor ţine jurnale de v�nzări sau, după caz, borderouri de �ncasări, �n care se �nregistrează numai totalul de pe documentul de v�nzare care include taxa. Aceste jurnale, respectiv borderouri se vor ţine separat de operaţiunile pentru care se aplică regimul normal de taxare. De asemenea, agenţiile de turism vor ţine jurnale de cumpărări separate �n care se vor evidenţia achiziţiile de bunuri şi/sau servicii cuprinse �n costurile serviciului unic. Baza de impozitare şi valoarea taxei colectate pentru serviciile unice prestate �ntr-o perioadă fiscală vor fi stabilite �n baza calculelor efectuate pentru toate operaţiunile supuse regimului special de taxare �n perioada fiscală respectivă şi evidenţiate corespunzător �n decontul de taxă. La determinarea bazei impozabile nu vor fi luate �n considerare sumele �ncasate �n avans pentru care nu pot fi determinate cheltuielile aferente şi, de asemenea, nu pot fi scăzute cheltuielile aferente unor livrări de bunuri sau prestări de servicii care nu au fost v�ndute către client.
(5) �n sensul art. 152^1 alin. (7) coroborat cu art. 129 alin. (2) din Codul fiscal, atunci c�nd agenţia de turism aplică regimul normal de taxare, va refactura fiecare componentă a serviciului unic la cota taxei corespunzătoare fiecărei componente �n parte. �n plus, baza de impozitare a fiecărei componente facturate �n regim normal de taxă va cuprinde şi marja de profit a agenţiei de turism.
(6) Agenţiile de turism acţionează �n calitate de intermediari, conform art. 152^1 alin. (11) din Codul fiscal, pentru serviciile prevăzute la art. 152^1 alin. (5) din Codul fiscal, precum şi �n situaţia �n care acţionează �n numele şi �n contul altei persoane, potrivit art. 129 alin. (3) lit. e) din Codul fiscal şi pct. 7 alin. (4). De exemplu, agenţia de turism acţionează �n calitate de intermediar atunci c�nd intermediază operaţiuni de asigurare medicală �n folosul călătorilor şi acestea nu sunt v�ndute �mpreună cu alte servicii turistice.
(7) �ncep�nd cu data de 1 ianuarie 2010, agenţiile de turism vor aplica regimul special prevăzut la art. 152^1 din Codul fiscal şi �n cazul c�nd serviciul unic cuprinde şi o singură prestare de servicii, cu excepţiile prevăzute la alin. (2) şi cu excepţia situaţiei �n care optează pentru regimul normal de taxă �n limitele art. 152^1 alin. (7) din Codul fiscal. �n acest sens a fost pronunţată hotăr�rea Curţii Europene de Justiţie �n cazul C-163/91 Van Ginkel. Totuşi pentru transportul de călători agenţia de turism poate aplica regimul normal de taxă, cu excepţia situaţiei �n care transportul este v�ndut �mpreună cu alte servicii turistice.
Norme metodologice:
ART. 152^2
64.
(1) �n sensul art. 152^2 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal, bunurile second-hand includ orice obiecte vechi care mai pot fi utilizate �ca atare� sau �n urma unor reparaţii, dar nu cuprind bunurile prevăzute la alin. (2).
(2) Nu sunt considerate bunuri second-hand �n sensul art. 152^2 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal:
a) aurul, argintul și platina prezentate sub formă de bare, plachete, lingouri, pulbere, foiţe, folie, tuburi, s�rmă sau �n orice alt mod, ce pot fi folosite ca materie primă pentru producerea altor bunuri, fie pure, fie �n aliaj cu alte metale;
b) aurul de investiţii conform definiţiei prevăzute la art. 152^3 alin. (1) din Codul fiscal;
c) monedele din argint sau platină care nu constituie obiecte de colecţie �n sensul art. 152^2 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal;
d) reziduuri de obiecte vechi formate din metale preţioase recuperate �n scopul topirii și refolosirii ca materii prime;
e) pietrele preţioase și semipreţioase și perlele, indiferent dacă sunt sau nu tăiate, sparte �n lungul fibrei, gradate sau șlefuite �nsă nu pe fir, montate sau fixate, ce pot fi utilizate pentru producerea de bijuterii clasice și fantezie, obiecte de aurărie și argintărie și similare;
f) bunurile vechi reparate sau restaurate astfel �nc�t nu se pot deosebi de bunuri noi similare;
g) bunurile vechi care au suferit �nainte de rev�nzare o astfel de transformare �nc�t la rev�nzare nu mai este posibilă nici o identificare cu bunul �n starea iniţială de la data achiziţiei;
h) bunurile care se consumă la prima utilizare;
i) bunurile ce nu mai pot fi refolosite �n niciun fel;
j) obiectele vechi care sunt executate din metale preţioase sau și cu pietre preţioase sau semipreţioase, cum ar fi bijuteriile (clasice și fantezie, obiectele de aurărie și argintărie și toate celelalte obiecte vechi, inclusiv uneltele, integral sau parţial formate din aur, argint, platină, pietre preţioase și/sau perle, indiferent de gradul de puritate a metalelor și pietrelor preţioase).
(3) Opţiunea prevăzută la art. 152^2 alin. (3) din Codul fiscal:
a) se exercită pentru toate categoriile de bunuri prevăzute la respectivul alineat;
b) se notifică organului fiscal competent şi răm�ne �n vigoare p�nă la data de 31 decembrie a celui de-al doilea an calendaristic următor exercitării opţiunii.
(4) �n scopul aplicării art. 152^2 alin. (13) şi (14) din Codul fiscal:
a) baza de impozitare pentru livrările de bunuri cărora li se aplică aceeaşi cotă de taxă este diferenţa dintre totalul marjei de profit realizate de persoana impozabilă rev�nzătoare şi valoarea taxei aferente marjei respective;
b) totalul marjei profitului pentru o perioadă fiscală, alta dec�t ultima perioadă fiscală a anului calendaristic, va fi egal cu diferenţa dintre:
1. suma totală, egală cu preţurile de v�nzare totale stabilite conform art. 152^2 alin. (1) lit. g) pct. 1 din Codul fiscal, a livrărilor de bunuri supuse regimului special efectuate de persoana impozabilă rev�nzătoare �n acea perioadă; şi
2. suma totală, egală cu preţurile de cumpărare totale stabilite conform art. 152^2 alin. (1) lit. g) pct. 2 din Codul fiscal, a achiziţiilor de bunuri prevăzute la art. 152^2 alin. (2) şi (3) din Codul fiscal, efectuate de persoana impozabilă rev�nzătoare �n acea perioadă;
c) totalul marjei profitului pentru ultima perioadă fiscală a anului calendaristic va fi egal cu diferenţa dintre:
1. suma totală, egală cu preţurile de v�nzare totale stabilite conform art. 152^2 alin. (1) lit. g) pct. 1 din Codul fiscal, a livrărilor de bunuri supuse regimului special efectuate de persoana impozabilă rev�nzătoare �n anul respectiv; și
2. suma totală, egală cu preţurile de cumpărare totale stabilite conform art. 152^2 alin. (1) lit. g) pct. 2 din Codul fiscal, a achiziţiilor de bunuri prevăzute la art. 152^2 alin. (2) şi (3) din Codul fiscal, efectuate de persoana impozabilă rev�nzătoare �n regim special �n anul respectiv, plus valoarea totală a bunurilor aflate �n stoc la �nceputul anului calendaristic, minus valoarea totală a bunurilor aflate �n stoc la sf�rşitul anului calendaristic, plus valoarea marjelor de profit, pozitive sau negative, deja declarate pentru perioadele fiscale anterioare ale anului respectiv.
(5) �n cazul �n care totalul marjei profitului pentru o perioadă fiscală, alta dec�t ultima perioadă fiscală a anului calendaristic, este negativă, marja se reportează pe perioada fiscală următoare prin �nregistrarea acestei marje negative ca atare �n jurnalul special prevăzut la alin. (7).
(6) �n cazul �n care totalul marjei profitului pentru ultima perioadă fiscală a anului calendaristic este negativă, marja nu poate fi reportată pentru anul calendaristic următor.
(7) �n scopul aplicării art. 152^2 alin. (13) şi (14) din Codul fiscal, persoana impozabilă rev�nzătoare va �ndeplini următoarele obligaţii:
a) va ţine un jurnal special de cumpărări �n care se �nscriu toate bunurile supuse regimului special;
b) va ţine un jurnal special de v�nzări �n care se �nscriu toate bunurile livrate �n regim special;
c) va ţine un registru care permite să se stabilească, la finele fiecărei perioade fiscale, alta dec�t ultima perioadă fiscală a anului calendaristic, totalul bazei de impozitare pentru livrările efectuate �n respectiva perioadă fiscală și, după caz, taxa colectată;
d) va ţine evidenţa separată pentru stocurile de bunuri supuse regimului special;
e) va emite o factură prin autofacturare către fiecare furnizor de la care achiziţionează bunuri supuse regimului special și care nu este obligat să emită o factură. Factura emisă prin autofacturare trebuie să cuprindă următoarele informaţii:
1. numărul de ordine şi data emiterii facturii;
2. data achiziţiei şi numărul cu care a fost �nregistrată �n jurnalul special de cumpărări prevăzut la lit. a) sau data primirii bunurilor;
3. numele şi adresa părţilor;
4. codul de �nregistrare �n scopuri de TVA al persoanei impozabile rev�nzătoare;
5. descrierea şi cantitatea de bunuri cumpărate sau primite;
6. preţul de cumpărare, care se �nscrie �n factură la momentul cumpărării pentru bunurile �n regim de consignaţie.
(8) O �ntreprindere mică care livrează bunuri unei persoane impozabile rev�nzătoare, conform art. 152^2 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal, va menţiona �n factura emisă că livrarea �n cauză se referă la bunurile prevăzute la art. 152^2 alin. (1) lit. a) - d) din Codul fiscal şi că aceste bunuri au fost utilizate de �ntreprinderea mică ca active corporale fixe, aşa cum sunt acestea definite la art. 125^1 alin. (1) pct. 3 din Codul fiscal.
(9) �n scopul aplicării art. 152^2 alin. (15) din Codul fiscal, baza de impozitare pentru livrările de bunuri second-hand, opere de artă, obiecte de colecţie sau antichităţi, efectuate de un organizator de v�nzări prin licitaţie publică, acţion�nd �n nume propriu �n cadrul unui contract de comision la v�nzare �n contul persoanei prevăzute la art. 152^2 alin. (2) lit. a) - d) din Codul fiscal, este constituită din suma totală facturată conform alin. (11) cumpărătorului de către organizatorul v�nzării prin licitaţie publică, din care se scad următoarele:
1. suma netă de plată sau plătită de organizatorul v�nzării prin licitaţie publică comitentului său, stabilită conform alin. (10); şi
2. suma taxei colectate de organizatorul v�nzării prin licitaţie publică pentru livrarea sa.
(10) Suma netă de plată sau plătită de organizatorul v�nzării prin licitaţie publică comitentului său va fi egală cu diferenţa dintre:
a) preţul bunurilor la licitaţia publică; şi
b) valoarea comisionului, inclusiv taxa aferentă, obţinut sau care va fi obţinut de organizatorul v�nzării prin licitaţie publică de la comitentul său, �n cadrul contractului de comision la v�nzare.
(11) Organizatorul v�nzării prin licitaţie publică trebuie să emită cumpărătorului o factură sau, după caz, bonurile fiscale emise conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia agenţilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care nu trebuie să menţioneze separat valoarea taxei, dar care trebuie să menţioneze următoarele informaţii:
a) preţul bunurilor v�ndute la licitaţie;
b) impozitele, taxele şi alte sume de plată;
c) cheltuielile accesorii cum ar fi comisionul, cheltuielile de ambalare, transport şi asigurare, percepute de organizator de la cumpărătorul de bunuri.
(12) Organizatorul v�nzării prin licitaţie publică căruia i-au fost transmise bunuri �n cadrul unui contract de comision la v�nzare trebuie să emită un document către comitentul său, care trebuie să indice valoarea tranzacţiei, adică preţul bunurilor la licitaţie, fără a cuprinde valoarea comisionului obţinut sau ce va fi obţinut de la comitent şi pe baza căreia comitentul, atunci c�nd este persoană impozabilă, trebuie să emită factura organizatorului v�nzării prin licitaţie publică, conform art. 155 alin. (15) din Codul fiscal, sau care va servi drept factură pentru orice alte persoane dec�t cele impozabile �nregistrate conform art. 153 din Codul fiscal.
�(13) Organizatorii de v�nzări prin licitaţie publică care livrează bunuri �n condiţiile prevăzute la alin. (9) trebuie să evidenţieze �n conturile de terţi (Debitori/Creditori diverşi) sumele obţinute sau ce vor fi obţinute de la cumpărătorul de bunuri şi suma plătită sau de plată v�nzătorului de bunuri. Aceste sume trebuie justificate corespunzător cu documente.
(14) Livrarea de bunuri către o persoană impozabilă care este organizator de v�nzări prin licitaţie publică va fi considerată ca fiind efectuată c�nd v�nzarea respectivelor bunuri prin licitaţie publică este efectuată. Prin excepţie, �n situaţia �n care o licitaţie publică are loc pe parcursul mai multor zile, livrarea tuturor bunurilor v�ndute pe parcursul acelei licitaţii publice se consideră a fi efectuată �n ultima zi a licitaţiei �n cauză.
Norme metodologice:
ART. 152^3
65. (1) �n scopul implementării art. 152^3 alin. (1) din Codul fiscal, greutăţile acceptate pe pieţele de lingouri cuprind cel puţin următoarele unităţi şi greutăţi:
|
Unitate |
Greutăţi tranzacţionate |
|
Kg |
12,5 / 1 |
|
Gram |
500 / 250 / 100 / 50 / 20 / 10 / 5 / 2,5 / 2 |
|
Uncie (l oz = 31,1035 g) |
100 / 10 / 5 / 1 / 1/2 / 1/4 |
|
Tael (1 tael = 1,193 oz) (unitate de măsură chinezească) |
10 / 5 / 1 |
|
Tola (10 tolas = 3,75 oz) (unitate de măsură indiană) |
10 |
(2) �n sensul art. 152^3 alin. (1) lit. b) pct. 2 din Codul fiscal, prin monede reconfecţionate după anul 1800 se �nţelege monedele care sunt bătute după anul 1800.
(3) Notificarea prevăzută la art. 152^3 alin. (7) din Codul fiscal, trebuie să fie efectuată anterior operaţiunilor cărora le este aferentă şi trebuie să cuprindă următoarele informaţii:
a) prevederile legale �n baza cărora este efectuată, precum şi dacă persoana impozabilă exercită opţiunea �n calitate de furnizor sau de intermediar;
b) numele şi codul de �nregistrare �n scopuri de TVA al persoanei impozabile �n beneficiul căreia s-au efectuat sau se vor efectua livrările, precum şi baza de impozitare a acestora.
(4) �n aplicarea prevederilor art. 152^3 alin. (10) din Codul fiscal cumpărătorul, persoană impozabilă �nregistrată �n scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, este persoana obligată la plata taxei pentru:
a) livrările �n interiorul ţării de aliaje sau semifabricate din aur cu titlul mai mare sau egal cu 325 la mie;
b) livrările de aur de investiţii efectuate �n interiorul ţării de persoane impozabile care şi-au exercitat opţiunea de taxare pentru respectivele livrări.
(5) Regulile de aplicare a taxării inverse prevăzute la art. 160 din Codul fiscal se aplică �n mod corespunzător şi �n situaţiile prevăzute la art. 152^3 alin. (10) din Codul fiscal.
Norme metodologice:
ART. 153
66.
66. (1) �n cazul �n care o persoană este obligată să solicite �nregistrarea �n condiţiile art. 153 alin. (1), (2), (4) sau (5) din Codul fiscal ori optează pentru �nregistrare conform art. 153 �alin. (4) din Codul fiscal, �nregistrarea respectivei persoane se va considera valabilă �ncep�nd cu:
a) data comunicării certificatului de �nregistrare �n scopuri de TVA sau a deciziei privind �nregistrarea, din oficiu, �n scopuri de TVA, �n cazurile prevăzute la art. 153 �alin. (2), (4) şi (5) din Codul fiscal;
b) prima zi a lunii următoare celei �n care persoana impozabilă optează pentru aplicarea regimului normal de taxă, �n cazurile prevăzute la art. 153 �alin. (1) lit. d) din Codul fiscal;
c) prima zi a lunii următoare celei �n care persoana impozabilă solicită �nregistrarea, �n cazurile prevăzute la art. 153 �alin. (1) lit. b) din Codul fiscal;
d) data comunicării deciziei de aprobare a �nregistrării �n scopuri de TVA sau a deciziei privind �nregistrarea, din oficiu, �n scopuri de TVA, �n cazurile prevăzute la art. 153 �alin. (1) lit. a) şi c) şi alin. (8) din Codul fiscal.
(2) �n aplicarea art. 153 �alin. (1) din Codul fiscal, activitatea economică se consideră ca fiind �ncepută din momentul �n care o persoană intenţionează să efectueze o astfel de activitate. Intenţia persoanei trebuie apreciată �n baza elementelor obiective, de exemplu, faptul că aceasta �ncepe să angajeze costuri şi/sau să facă investiţii pregătitoare necesare iniţierii unei activităţi economice.
(3) Instituţiilor publice care solicită �nregistrarea �n scopuri de TVA sau care sunt �nregistrate din oficiu, conform art. 153 �alin. (8) din Codul fiscal, li se va atribui un cod de �nregistrare �n scopuri de TVA numai pentru partea din structura/activitatea pentru care au calitatea de persoană impozabilă, �n conformitate cu prevederile art. 127 din Codul fiscal, �n timp ce pentru activităţile pentru care nu au calitatea de persoană impozabilă, respectiv pentru partea din structură prin care desfăşoară numai activităţi �n calitate de autoritate publică, li se va atribui un cod de �nregistrare fiscală distinct. Instituţiilor publice care desfăşoară numai activităţi pentru care au calitatea de persoană impozabilă, respectiv operaţiuni taxabile, scutite fără drept de deducere potrivit prevederilor art. 141 din Codul fiscal sau scutite cu drept de deducere conform art. 143, 144, 144^1 din Codul fiscal, şi care solicită �nregistrarea �n scopuri de TVA sau sunt �nregistrate din oficiu, conform art. 153 �alin. (8) din Codul fiscal, li se va atribui un singur cod de �nregistrare �n scopuri de TVA. După atribuirea codului de �nregistrare �n scopuri de TVA, acesta va fi valabil pentru orice alte operaţiuni taxabile, scutite cu sau fără drept de deducere, pe care le va realiza ulterior. Orice instituţie publică căreia i s-a atribuit un cod de �nregistrare �n scopuri de TVA conform art. 153 �din Codul fiscal va fi considerată persoană impozabilă conform art. 133 alin. (1) din Codul fiscal, dar numai �n ceea ce priveşte stabilirea locului prestării serviciilor conform art. 133 din Codul fiscal.
(4) Persoana impozabilă care are sediul activităţii economice �n Rom�nia şi care are pe teritoriul Rom�niei sucursale şi alte sedii secundare, fără personalitate juridică, va fi identificată printr-un singur cod de �nregistrare �n scopuri de taxă conform art. 153 �din Codul fiscal.
(5) Persoana impozabilă care are sediul activităţii economice �n afara Rom�niei şi este stabilită �n Rom�nia printr-unul sau mai multe sedii fixe fără personalitate juridică, conform art. 125^1 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, va fi identificată printr-un singur cod de �nregistrare �n scopuri de taxă conform art. 153 �din Codul fiscal. �n acest scop persoana impozabilă care are sediul activităţii economice �n afara Rom�niei va desemna unul dintre sediile fixe aflate pe teritoriul Rom�niei să depună decontul de taxă şi să fie responsabil pentru toate obligaţiile �n scopuri de TVA, conform acestui titlu, ale tuturor sediilor fixe stabilite �n Rom�nia ale acestei persoane impozabile. Sediul fix este �ntotdeauna o structură fără personalitate juridică şi poate fi, de exemplu, o sucursală, un birou de v�nzări, un depozit, care trebuie să �ndeplinească condiţiile prevăzute la art. 125^1 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal.
(6) Persoana impozabilă care are sediul activităţii economice �n afara Rom�niei şi nu este stabilită prin sediu/sedii fix/fixe �n Rom�nia este obligată să se �nregistreze �n scopuri de TVA �n Rom�nia pentru operaţiunile prevăzute la art. 153 alin. (4) din Codul fiscal, cu excepţia celor pentru care �nregistrarea este opţională, şi la art. 153 �alin. (5) din Codul fiscal. �n cazul operaţiunilor prevăzute la art. 153 �alin. (4) din Codul fiscal, altele dec�t cele pentru care �nregistrarea este opţională, organul fiscal competent nu va �nregistra �n scopuri de TVA persoana impozabilă nestabilită �n Rom�nia dacă aceasta urmează să realizeze �n Rom�nia numai operaţiuni pentru care, potrivit prevederilor art. 150 alin. (2) - (6) din Codul fiscal, beneficiarul este persoana obligată la plata TVA. Organul fiscal competent va �nregistra �n scopuri de TVA persoana impozabilă nestabilită �n Rom�nia care urmează să realizeze operaţiuni pentru care �nregistrarea este opţională conform art. 153 �alin. (4) din Codul fiscal, respectiv: servicii de transport şi servicii auxiliare acestora, scutite �n temeiul art. 143 alin. (1) lit. c) - m), art. 144 alin. (1) lit. c) şi art. 144^1 din Codul fiscal, importuri de bunuri, operaţiuni prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal, dacă optează pentru taxarea acestora, conform art. 141 �alin. (3), şi/sau operaţiuni prevăzute la art. 141 �alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, dacă acestea sunt taxabile prin efectul legii sau prin opţiune, conform art. 141 �alin. (3) din Codul fiscal. �n vederea �nregistrării �n scopuri de TVA:
a) persoana impozabilă nestabilită �n Rom�nia obligată să se �nregistreze �n scopuri de TVA conform art. 153 �alin. (4) din Codul fiscal trebuie să furnizeze o declaraţie pe propria răspundere organului fiscal competent, �n care să menţioneze că va realiza �n Rom�nia operaţiuni taxabile pentru care este persoana obligată la plata taxei conform art. 150 alin. (1) din Codul fiscal şi/sau că urmează să desfăşoare operaţiuni scutite cu drept de deducere, cu excepţia serviciilor de transport şi a serviciilor auxiliare acestora, scutite �n temeiul art. 143 alin. (1) lit. c) - m), art. 144 alin. (1) lit. c) şi art. 144^1 din Codul fiscal, pentru care �nregistrarea este opţională. Pe l�ngă declaraţia pe propria răspundere, vor fi prezentate contractele sau comenzile din care rezultă aceste informaţii;
b) persoana impozabilă nestabilită �n Rom�nia care optează pentru �nregistrarea �n scopuri de TVA �n condiţiile stabilite la art. 153 �alin. (4) din Codul fiscal:
1. trebuie să depună �n vederea �nregistrării notificările prevăzute �n anexele nr. 1 şi 2 la prezentele norme metodologice pentru operaţiuni prevăzute la art. 141 �alin. (2) lit. e) şi f) din Codul fiscal, dacă optează pentru taxarea acestora conform art. 141 �alin. (3) din Codul fiscal;
2. trebuie să furnizeze o declaraţie pe propria răspundere organului fiscal competent, �n care să menţioneze că va realiza �n Rom�nia importuri, operaţiuni prevăzute la art. 141 �alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, dacă acestea sunt taxabile prin efectul legii, şi/sau pentru alte operaţiuni pentru care �nregistrarea este opţională, respectiv: servicii de transport şi servicii auxiliare acestora, scutite �n temeiul art. 143 alin. (1) lit. c) - m), art. 144 alin. (1) lit. c) şi art. 144^1 din Codul fiscal, precum şi contractele sau comenzile din care rezultă aceste informaţii;
c) persoana impozabilă nestabilită �n Rom�nia care solicită �nregistrarea conform art. 153 alin. (4) sau (5) din Codul fiscal trebuie să prezinte contractele/comenzile �n baza cărora urmează să efectueze livrări şi/sau achiziţii intracomunitare care au locul �n Rom�nia.
(7) Persoana impozabilă nestabilită �n Rom�nia se va �nregistra la autoritatea fiscală competentă după cum urmează:
a) fie direct, fie prin desemnarea unui reprezentant fiscal, dacă persoana este stabilită �n spaţiul comunitar. �n cazul �nregistrării directe, această persoană va declara adresa din Rom�nia la care pot fi examinate toate evidenţele şi documentele ce trebuie păstrate �n conformitate cu prevederile normelor metodologice de aplicare a titlului VI din Codul fiscal;
b) prin desemnarea unui reprezentant fiscal, dacă persoana nu este stabilită �n spaţiul comunitar.
(8) �n situaţia �n care, ulterior �nregistrării directe �n scopuri de taxă conform alin. (7) lit. a), persoana impozabilă nestabilită �n Rom�nia va fi stabilită �n Rom�nia printr-un sediu fix, inclusiv o sucursală, organele fiscale competente nu vor atribui un alt cod de �nregistrare �n scopuri de taxă, fiind păstrat codul de �nregistrare �n scopuri de taxă acordat iniţial.
(9) �n cazul persoanelor impozabile care au sediul activităţii economice �n afara Rom�niei şi care se �nregistrează �n scopuri de taxă conform art. 153 �alin. (2) din Codul fiscal prin sedii fixe, altele dec�t sucursalele, şi ulterior vor �nfiinţa sucursale �n Rom�nia, organele fiscale competente nu vor atribui un alt cod de �nregistrare �n scopuri de taxă, fiind păstrat codul de �nregistrare �n scopuri de taxă acordat iniţial.
(10) Orice persoană impozabilă �nregistrată �n scopuri de TVA şi care, ulterior �nregistrării respective, desfăşoară exclusiv operaţiuni ce nu dau dreptul la deducere va solicita anularea �nregistrării �n termen de 15 zile de la �ncheierea lunii �n care se desfăşoară exclusiv operaţiuni fără drept de deducere. Dovada faptului că persoana nu mai realizează operaţiuni cu drept de deducere trebuie să rezulte din obiectul de activitate şi, după caz, din declaraţia pe propria răspundere dată de �mputernicitul legal al persoanei impozabile �n cazul operaţiunilor scutite pentru care persoana impozabilă poate opta pentru taxare conform art. 141 �alin. (3) din Codul fiscal.
(11) Anularea �nregistrării �n scopuri de TVA se va efectua �n prima zi a lunii următoare celei �n care persoana impozabilă a solicitat anularea �nregistrării conform art. 153 �alin. (11) din Codul fiscal. Persoana impozabilă care a solicitat anularea �nregistrării �n scopuri de TVA conform alin. (10) are obligaţia, indiferent de perioada fiscală utilizată, să depună ultimul decont de taxă prevăzut la art. 156^2 din Codul fiscal p�nă la data de 25 a lunii �n care a fost anulată �nregistrarea �n scopuri de TVA.
(12) Orice persoană impozabilă stabilită �n Rom�nia şi �nregistrată �n scopuri de TVA care �şi �ncetează activitatea economică trebuie să solicite anularea �nregistrării �n scopuri de TVA �n termen de 15 zile de la data documentelor ce evidenţiază acest fapt. Persoana impozabilă nestabilită �n Rom�nia, care s-a �nregistrat conform art. 153 �alin. (4) sau (5) din Codul fiscal, trebuie să solicite anularea �nregistrării �n scopuri de TVA �n cazul �n care nu mai realizează �n Rom�nia operaţiuni pentru care ar fi obligată să fie �nregistrată �n scopuri de TVA conform art. 153 �alin. (4) sau (5) din Codul fiscal. Persoana impozabilă nestabilită �n Rom�nia, care s-a �nregistrat prin opţiune conform art. 153 �alin. (4) din Codul fiscal, trebuie să solicite anularea �nregistrării �n scopuri de TVA �n cazul �n care nu mai realizează �n Rom�nia operaţiuni de natura celor pentru care a solicitat �nregistrarea şi nici alte operaţiuni pentru care ar fi obligată să fie �nregistrată �n scopuri de TVA conform art. 153 �alin. (4) sau (5) din Codul fiscal. Anularea �nregistrării �n scopuri de TVA va fi valabilă din prima zi a lunii următoare celei �n care s-a depus declaraţia de �ncetare a activităţii. Persoana impozabilă care a solicitat anularea �nregistrării �n scopuri de TVA are obligaţia, indiferent de perioada fiscală utilizată, să depună ultimul decont de taxă prevăzut la art. 156^2 din Codul fiscal p�nă la data de 25 a lunii �n care a fost anulată �nregistrarea �n scopuri de TVA.
(13) �n situaţia �n care art. 153 �din Codul fiscal prevede că persoana impozabilă trebuie să solicite �nregistrarea �n scopuri de TVA anticipat, respectiv �nainte de realizarea unei operaţiuni, dar această obligaţie este �ndeplinită ulterior, organele fiscale vor �nregistra persoana respectivă atunci c�nd aceasta solicită �nregistrarea, dacă �ntre timp nu a fost �nregistrată din oficiu. Pentru ne�nregistrarea anticipată prevăzută de lege, organele fiscale vor stabili consecinţele acesteia �n conformitate cu prevederile normelor metodologice de aplicare a titlului VI din Codul fiscal, precum şi ale Codului de procedură fiscală.
(14) Organele fiscale competente vor �nregistra din oficiu persoanele impozabile obligate să se �nregistreze �n scopuri de TVA, �n conformitate cu prevederile art. 153 �alin. (1), (2), (4) sau (5) din Codul fiscal, şi care nu solicită �nregistrarea, indiferent dacă sunt persoane care au sediul activităţii economice �n Rom�nia, un sediu fix �n Rom�nia sau sunt nestabilite �n Rom�nia.
(15) Pentru situaţia prevăzută la art. 153 �alin. (9) lit. f) din Codul fiscal, anularea �nregistrării �n scopuri de TVA se realizează la solicitarea persoanei impozabile sau din oficiu de către organele fiscale competente, după caz. Anularea �nregistrării �n scopuri de TVA este valabilă de la data comunicării deciziei de anulare de către organele fiscale competente.
66^1.
(1) Desemnarea reprezentantului fiscal se face pe bază de cerere depusă de persoana impozabilă nestabilită �n Rom�nia la organul fiscal competent la care reprezentantul propus este �nregistrat �n scopuri de TVA. Cererea trebuie �nsoţită de:
a) declaraţia de �ncepere a activităţii, care va cuprinde: data,volumul și natura activităţii pe care o va desfășura �n Rom�nia.
Ulterior �nceperii activităţii, volumul și natura activităţii pot fi modificate potrivit prevederilor contractuale, aceste modificări urm�nd a fi comunicate și organului fiscal competent la care reprezentantul fiscal este �nregistrat ca plătitor de impozite și taxe, conform art. 153 din Codul fiscal;
b) copie de pe actul de constituire �n străinătate al persoanei impozabile nestabilite �n Rom�nia;
c) acceptul scris al persoanei propuse ca reprezentant fiscal, prin care aceasta se angajează să �ndeplinească obligaţiile ce �i revin conform legii și �n care aceasta trebuie să precizeze natura operaţiunilor și valoarea estimată a acestora.
(2) Nu se admite dec�t un singur reprezentant fiscal pentru ansamblul operaţiunilor desfășurate �n Rom�nia de persoana impozabilă nestabilită �n Rom�nia. Nu se admite coexistenţa mai multor reprezentanţi fiscali cu angajamente limitate.
Pot fi desemnate ca reprezentanţi fiscali orice persoane impozabile stabilite �n Rom�nia conform art. 125^1 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, �nregistrate �n scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal.
(3) Organul fiscal competent verifică �ndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1) și (2) și, �n termen de cel mult 30 de zile de la data primirii cererii, comunică decizia luată at�t persoanei impozabile nestabilite �n Rom�nia, c�t și persoanei propuse ca reprezentant fiscal de aceasta.
�n cazul acceptării cererii, concomitent cu transmiterea deciziei de aprobare se indică și codul de �nregistrare �n scopuri de TVA atribuit reprezentantului fiscal ca mandatar al persoanei impozabile, care trebuie să fie diferit de codul de �nregistrare �n scopuri de TVA atribuit pentru activitatea proprie a acestuia.
�n cazul respingerii cererii, decizia se comunică ambelor părţi, cu motivarea refuzului.
(4) Reprezentantul fiscal, după ce a fost acceptat de organul fiscal competent, este angajat, din punctul de vedere al drepturilor și obligaţiilor privind taxa pe valoarea adăugată, pentru toate operaţiunile efectuate �n Rom�nia de persoana impozabilă nestabilită �n Rom�nia at�t timp c�t durează mandatul său.
�n situaţia �n care mandatul reprezentantului fiscal �ncetează �nainte de sf�rșitul perioadei �n care, potrivit legii, persoana impozabilă nestabilită �n Rom�nia ar avea obligaţia plăţii taxei pe valoarea adăugată �n Rom�nia, aceasta este obligată fie să prelungească mandatul reprezentantului fiscal, fie să mandateze alt reprezentant fiscal pe perioada rămasă sau să se �nregistreze conform art. 153 alin. (4) sau art. 153 alin. (5) din Codul fiscal, dacă este o persoană impozabilă stabilită �n Comunitate.
Operaţiunile efectuate de reprezentantul fiscal �n numele persoanei impozabile nestabilite �n Rom�nia nu se evidenţiază �n contabilitatea proprie a persoanei desemnate ca reprezentant fiscal.
Prevederile art. 152 din Codul fiscal cu privire la �ntreprinderile mici nu sunt aplicabile persoanelor impozabile nestabilite �n Rom�nia.
(5) Reprezentantul fiscal poate să renunţe la angajamentul asumat printr-o cerere adresată organului fiscal competent. �n cerere trebuie să precizeze ultimul decont de taxă pe valoarea adăugată pe care �l va depune �n această calitate și să propună o dată ulterioară depunerii cererii c�nd va lua sf�rșit mandatul său.
De asemenea, este obligat să precizeze dacă renunţarea la mandat se datorează �ncetării activităţii �n Rom�nia a persoanei impozabile nestabilite �n Rom�nia sau se datorează �nregistrării directe �n Rom�nia, fără reprezentant fiscal, a persoanei impozabile stabilite �n Comunitate pe care o reprezintă.
(6) �n cazul �n care persoana impozabilă nestabilită �n Rom�nia �și continuă activitatea economică �n Rom�nia, cererea poate fi acceptată numai dacă persoana impozabilă nestabilită �n Rom�nia a �ntocmit toate formalităţile necesare desemnării unui alt reprezentant fiscal, iar acest nou reprezentant fiscal a fost acceptat ca atare de către organul fiscal competent sau, după caz, �n situaţia �n care persoana impozabilă, dacă este stabilită �n Comunitate, optează să se �nregistreze �n Rom�nia fără să desemneze un reprezentant fiscal.
(7) Persoana impozabilă nestabilită �n Rom�nia poate mandata reprezentantul fiscal să emită factura destinată beneficiarului său.
Persoana impozabilă nestabilită �n Rom�nia sau, după caz, reprezentantul fiscal emite factura pentru livrările de bunuri și/sau prestările de servicii efectuate de persoana impozabilă nestabilită �n Rom�nia, aplic�nd regimul de taxă corespunzător operaţiunilor respective, pe care o transmite beneficiarului.
Prezentele norme metodologice nu instituie obligaţii privind moneda �n care se fac decontările sau privind modalitatea �n care se realizează decontările, respectiv prin reprezentantul fiscal sau direct �ntre persoana impozabilă nestabilită �n Rom�nia și clienţii/furnizorii acesteia.
(8) Factura emisă de persoana impozabilă nestabilită �n Rom�nia trebuie să conţină informaţiile prevăzute la art. 155 alin. (19) din Codul fiscal, inclusiv denumirea/numele, adresa şi codul de �nregistrare �n scopuri de TVA conform art. 153 �din Codul fiscal ale reprezentantului fiscal.
(9) Reprezentantul fiscal depune decontul de taxă prevăzut la art. 156^2 din Codul fiscal pentru operaţiunile desfășurate �n Rom�nia de persoana impozabilă nestabilită �n Rom�nia pe care o reprezintă, �n care include și facturile emise de persoana impozabilă nestabilită �n Rom�nia sub codul de �nregistrare �n scopuri de TVA atribuit reprezentantului fiscal conform art. 153 din Codul fiscal.
�n situaţia �n care reprezentantul fiscal este mandatat de mai multe persoane impozabile stabilite �n străinătate, trebuie să depună c�te un decont de taxă pentru fiecare persoană impozabilă nestabilită �n Rom�nia pe care o reprezintă.
Nu �i este permis reprezentantului fiscal să evidenţieze �n decontul de taxă depus pentru activitatea proprie, pentru care este �nregistrat �n scopuri de TVA, operaţiunile desfășurate �n numele persoanei impozabile nestabilite �n Rom�nia, pentru care depune un decont de taxă separat.
(10) Pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei aferente achiziţiilor efectuate �n numele persoanei impozabile nestabilite �n Rom�nia, reprezentantul fiscal trebuie să deţină documentele prevăzute de lege.
(11) Orice persoană stabilită printr-un sediu fix �n Rom�nia, conform prevederilor ^art. 1251 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, nu mai poate să �și desemneze un reprezentant fiscal �n Rom�nia.
Această persoană se �nregistrează �n scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal la organul fiscal competent.
(12) Dacă ulterior desemnării unui reprezentant fiscal persoana impozabilă nestabilită �n Rom�nia va avea unul sau mai multe sedii fixe pe teritoriul Rom�niei �n conformitate cu prevederile art. 125^1 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, codul de �nregistrare �n scopuri de TVA atribuit reprezentantului fiscal este preluat de persoana impozabilă care devine �nregistrată �n scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, ca persoană stabilită �n Rom�nia. Suma negativă de taxă sau taxa de plată din ultimul decont de taxă depus de reprezentantul fiscal este preluată de persoana impozabilă care a devenit stabilită �n Rom�nia.
Din punctul de vedere al taxei, operaţiunile realizate prin reprezentant fiscal sunt operaţiuni aparţin�nd persoanei impozabile care iniţial nu a fost stabilită �n Rom�nia, iar ulterior a devenit stabilită �n Rom�nia prin sediu fix.
(13) Dacă o persoană impozabilă nestabilită �n Rom�nia, dar stabilită �n alt stat membru, este �nregistrată �n scopuri de TVA �n Rom�nia printr-un reprezentant fiscal şi renunţă la reprezentantul fiscal �n vederea �nregistrării directe �n scopuri de TVA �n Rom�nia, codul de �nregistrare �n scopuri de TVA atribuit reprezentantului fiscal este preluat de persoana impozabilă care devine �nregistrată �n scopuri de TVA conform art. 153 �din Codul fiscal. Suma negativă de taxă sau taxa de plată din ultimul decont de taxă depus de reprezentantul fiscal este preluată de persoana impozabilă care se �nregistrează direct �n Rom�nia. Aceste prevederi se aplică �n mod corespunzător şi �n situaţia �n care o persoană impozabilă nestabilită �n Rom�nia, dar stabilită �n alt stat membru, este �nregistrată direct �n scopuri de TVA �n Rom�nia conform art. 153 �din Codul fiscal şi ulterior optează pentru �nregistrarea printr-un reprezentant fiscal.
Norme metodologice:
ART. 153^1
67. 67. (1) Au obligaţia să solicite �nregistrarea �n scopuri de TVA conform art. 153^1 din Codul fiscal numai persoanele impozabile care au sediul activităţii economice �n Rom�nia.
(2) Persoanele impozabile prevăzute la art. 126 alin. (4) din Codul fiscal sunt obligate să solicite �nregistrarea �n scopuri de TVA pentru achiziţii intracomunitare de bunuri conform art. 153^1 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, dacă depăşesc plafonul pentru achiziţii intracomunitare de 10.000 euro stabilit conform pct. 2 alin. (5) -(7). �n cazul �n care o persoană este obligată să solicite �nregistrarea �n condiţiile art. 153^1 alin. (1) din Codul fiscal, �nregistrarea respectivei persoane conform acestui articol va fi considerată valabilă de la data solicitării �nregistrării.
(3) �n situaţia �n care obligaţia �nregistrării �n scopuri de TVA conform art. 153^1 alin. (1) lit. b) sau c) din Codul fiscal revine unei persoane impozabile care realizează achiziţii intracomunitare de bunuri care nu sunt impozabile �n Rom�nia conform art. 126 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal, respectiva persoană poate aplica regulile referitoare la plafonul pentru achiziţii intracomunitare şi după �nregistrare, p�nă la depăşirea respectivului plafon. �n acest scop nu va comunica codul de �nregistrare �n scopuri de TVA furnizorilor săi din alte state membre.
(4) �nregistrarea �n scopuri de TVA conform art. 153^1 alin. (1) lit. b) şi c) din Codul fiscal se solicită numai de persoanele care nu sunt deja �nregistrate conform art. 153 din Codul fiscal sau pentru achiziţiile intracomunitare de bunuri conform art. 153^1 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal şi numai �n cazul serviciilor intracomunitare pentru care se aplică prevederile art. 133 alin. (2) din Codul fiscal sau echivalentul acestui articol din legislaţia altui stat membru, altele dec�t cele scutite de taxă. �nregistrarea respectivei persoane conform acestui articol va fi considerată valabilă de la data solicitării �nregistrării. Nu se va solicita �nregistrarea �n scopuri de TVA conform art. 153^1 din Codul fiscal dacă serviciile se �ncadrează �n oricare din prevederile art. 133 alin. (3) -(7) din Codul fiscal. De asemenea nu se va solicita �nregistrarea �n scopuri de TVA conform art. 153^1 din Codul fiscal �n cazul serviciilor pentru care se aplică prevederile art. 133 alin. (2) din Codul fiscal, dar care nu sunt servicii intracomunitare, respectiv sunt prestate de o persoană impozabilă din Rom�nia către o persoană impozabilă stabilită �n afara Comunităţii sau sunt prestate de o persoană impozabilă stabilită �n afara Comunităţii �n beneficiul unei persoane impozabile stabilite �n Rom�nia.
(5) �n cazul �n care o persoană solicită �nregistrarea �n scopuri de TVA �n condiţiile art. 153^1 alin. (2) din Codul fiscal, respectiv prin opţiunea de a aplica regimul general prevăzut la art. 126 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal, �nregistrarea respectivei persoane conform acestui articol va fi considerată valabilă de la data solicitării �nregistrării.
(6) �n cazul �n care o persoană solicită anularea �nregistrării �n condiţiile art. 153^1 alin. (5), (6) sau (8) din Codul fiscal, �nregistrarea respectivei persoane se va considera anulată din prima zi a anului calendaristic �n care se face cererea de anulare.
(7) Persoanele �nregistrate conform art. 153^1 din Codul fiscal nu pot comunica acest cod pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii efectuate către alte persoane, acesta fiind comunicat altor persoane numai pentru achiziţii intracomunitare de bunuri, pentru prestări de servicii intracomunitare şi pentru achiziţii de servicii intracomunitare.
(8) Persoana impozabilă sau persoana juridică neimpozabilă care nu este �nregistrată conform art. 153 din Codul fiscal şi care efectuează achiziţii intracomunitare de bunuri accizabile nu are obligaţia să se �nregistreze conform art. 153^1 din Codul fiscal pentru plata taxei aferente respectivei achiziţii intracomunitare.
(9) Orice persoană care efectuează achiziţii intracomunitare de mijloace noi de transport, care nu este �nregistrată conform art. 153 din Codul fiscal, nu are obligaţia să se �nregistreze conform art. 153^1 din Codul fiscal pentru plata taxei aferente respectivei achiziţii intracomunitare.
(10) Prevederile prezentelor norme metodologice se completează cu prevederile pct. 2.
(11) Instituţiile publice care sunt �nregistrate �n scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, pentru �ntreaga activitate sau numai pentru o parte din structură, nu vor solicita �nregistrarea conform art. 153^1 din Codul fiscal. Pentru toate achiziţiile intracomunitare de bunuri, pentru prestările de servicii intracomunitare şi pentru achiziţiile de servicii intracomunitare vor comunica codul de �nregistrare �n scopuri de TVA acordat conform art. 153, indiferent dacă achiziţiile sunt destinate utilizării pentru activitatea desfăşurată �n calitate de autoritate publică, pentru care instituţia publică nu are calitatea de persoană impozabilă, sau pentru activităţi pentru care instituţia publică are calitatea de persoană impozabilă. Orice instituţie publică căreia i s-a atribuit un cod de �nregistrare �n scopuri de TVA conform art. 153^1 din Codul fiscal va fi considerată persoană impozabilă conform art. 133 alin. (1) din Codul fiscal, dar numai �n ceea ce priveşte stabilirea locului prestării serviciilor conform art. 133 din Codul fiscal.
Norme metodologice:
ART. 154
68. (1) �n sensul art. 154 alin. (4) din Codul fiscal, persoana impozabilă nestabilită �n Rom�nia care este obligată la plata TVA �n Rom�nia conform art. 150 alin. (1) din Codul fiscal poate fi scutită de obligaţia �nregistrării �n scopuri de TVA �n următoarele situaţii:
a) c�nd efectuează �n Rom�nia servicii prestate ocazional, dacă aceste operaţiuni nu sunt precedate de achiziţii intracomunitare de bunuri efectuate �n Rom�nia;
b) c�nd efectuează �n Rom�nia livrări ocazionale de bunuri, cu excepţia:
1. v�nzărilor la distanţă;
2. livrărilor de bunuri precedate de achiziţii intracomunitare de bunuri �n Rom�nia;
(2) �n sensul alin. (1) lit. a) şi b), livrările de bunuri şi prestările de servicii sunt considerate ocazionale dacă sunt realizate o singură dată �n cursul unui an.
(3) Persoanele nestabilite �n Rom�nia sunt obligate să facă plata taxei datorate �n Rom�nia �n condiţiile prevăzute la art. 157 alin. (6) din Codul fiscal.
Norme metodologice:
ART. 155 al.1
69. (1) Persoana impozabilă care efectuează o livrare de bunuri sau o prestare de servicii scutită fără drept de deducere a taxei, conform art. 141 �alin. (1) şi (2) din Codul fiscal, nu are obligaţia �ntocmirii unei facturi, dar operaţiunile vor fi consemnate �n documente potrivit legislaţiei contabile.
(2) Autofactura pentru livrări de bunuri sau prestări de servicii către sine trebuie emisă numai dacă operaţiunile �n cauză sunt taxabile şi numai �n scopul taxei, fiind obligatorie menţionarea următoarelor informaţii:
a) numărul facturii, care va fi un număr secvenţial acordat �n baza uneia sau mai multor serii, care identifică �n mod unic o factură;
b) data emiterii;
c) numele, adresa şi codul de �nregistrare �n scopuri de TVA ale persoanei impozabile, la rubrica �Furnizor�;
d) la rubrica �Cumpărător�, numele, adresa şi codul de �nregistrare �n scopuri de TVA ale persoanei impozabile sau, după caz, ale beneficiarului;
e) denumirea şi descrierea bunurilor livrate sau ale serviciilor prestate;
f) valoarea bunurilor sau serviciilor, exclusiv taxa;
g) cota de taxă aplicabilă;
h) valoarea taxei colectate.
(3) Informaţiile din factura emisă prin autofacturare se �nscriu �n jurnalele pentru v�nzări şi sunt preluate corespunzător �n decontul de taxă prevăzut la art. 156^2 din Codul fiscal, ca taxă colectată.
(4) �n cazul depăşirii plafoanelor stabilite la pct. 6 alin. (10) pentru operaţiunile prevăzute la art. 128 alin. (8) lit. f) din Codul fiscal, persoanele impozabile �nregistrate �n scopuri de TVA conform art. 153 �din Codul fiscal au obligaţia să �ntocmească autofactura conform prevederilor alin. (2) numai �n scopuri de TVA. Autofactura va cuprinde la rubrica �Cumpărător� informaţiile de la alin. (2) lit. c), iar �n cazul bunurilor acordate gratuit �n cadrul acţiunilor de protocol, sponsorizare, mecenat, �n loc de denumirea şi descrierea bunurilor livrate se poate menţiona, după caz: depăşire plafon protocol, sponsorizare sau mecenat.
(5) Persoana �nregistrată sau care ar fi fost obligată să se �nregistreze �n scopuri de TVA �n Rom�nia, conform art. 153 �din Codul fiscal, este obligată să emită facturi prin autofacturare, potrivit prevederilor art. 155 alin. (8) din Codul fiscal, pentru fiecare transfer pe care l-a efectuat �n alt stat membru. Factura se emite numai �n scopul taxei, fiind obligatorie menţionarea următoarelor informaţii:
a) numărul facturii va fi un număr secvenţial acordat �n baza uneia sau mai multor serii, care identifică �n mod unic o factură;
b) data emiterii;
c) la rubrica �Furnizor�, numele, adresa şi codul de �nregistrare �n scopuri de TVA din Rom�nia ale persoanei impozabile, iar �n cazul persoanei impozabile nestabilite �n Rom�nia, care şi-a desemnat un reprezentant fiscal �n Rom�nia, se vor �nscrie denumirea/numele persoanei care efectuează transferul, precum şi denumirea/numele, adresa şi codul de �nregistrare �n scopuri de TVA, conform art. 153 �din Codul fiscal, ale reprezentantului fiscal;
d) numele, adresa şi codul de �nregistrare �n scopuri de TVA acordat de autorităţile fiscale din alt stat membru persoanei impozabile care realizează transferul, la rubrica �Cumpărător�;
e) adresa exactă a locului din care au fost transferate bunurile, precum şi adresa exactă a locului �n care au fost transferate bunurile;
f) denumirea şi cantitatea bunurilor transferate, precum şi particularităţile prevăzute la art. 125^1 alin. (3) din Codul fiscal, �n definirea bunurilor �n cazul transferului de mijloace de transport noi;
g) data la care au fost transferate bunurile;
h) valoarea bunurilor transferate.
(6) Persoana �nregistrată sau care ar fi fost obligată să se �nregistreze �n scopuri de TVA �n Rom�nia, conform art. 153 �din Codul fiscal, este obligată să emită facturi prin autofacturare, potrivit prevederilor art. 155 alin. (8) din Codul fiscal, pentru fiecare achiziţie intracomunitară de bunuri efectuată �n Rom�nia �n condiţiile stabilite la art. 130^1 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, respectiv care urmează unui transfer pe care l-a efectuat din alt stat membru. �n situaţia �n care a fost emis un document pentru transferul realizat �n alt stat membru şi care cuprinde cel puţin elementele prevăzute la alin. (5), acest document se consideră autofactură pentru operaţiunea asimilată achiziţiei intracomunitare de bunuri efectuate �n Rom�nia �n sensul art. 155 alin. (8) din Codul fiscal, pe baza căruia se va �nregistra achiziţia intracomunitară de bunuri �n Rom�nia. Factura se emite numai �n scopul taxei, fiind obligatorie menţionarea următoarelor informaţii:
a) numărul facturii va fi un număr secvenţial acordat �n baza uneia sau mai multor serii, care identifică �n mod unic o factură;
b) data emiterii;
c) la rubrica �Cumpărător�, numele, adresa şi codul de �nregistrare �n scopuri de TVA din Rom�nia ale persoanei impozabile, iar �n cazul persoanei impozabile nestabilite �n Rom�nia, care şi-a desemnat un reprezentant fiscal �n Rom�nia, se vor �nscrie denumirea/numele persoanei care efectuează achiziţia intracomunitară de bunuri, precum şi denumirea/numele, adresa şi codul de �nregistrare �n scopuri de TVA, conform art. 153 �din Codul fiscal, ale reprezentantului fiscal;
d) numele, adresa şi codul de �nregistrare �n scopuri de TVA acordat de autorităţile fiscale din alt stat membru persoanei impozabile care realizează transferul, la rubrica �Furnizor�;
e) adresa exactă a locului din care au fost transferate bunurile din alt stat membru, precum şi adresa exactă din Rom�nia �n care au fost achiziţionate bunurile;
f) denumirea şi cantitatea bunurilor achiziţionate, precum şi particularităţile prevăzute la art. 125^1 alin. (3) din Codul fiscal, �n definirea bunurilor �n cazul transferului de mijloace de transport noi;
g) data la care au fost transferate bunurile din alt stat membru;
h) valoarea bunurilor transferate.
(7) Informaţiile din facturile emise prin autofacturare conform alin. (5) se �nscriu �n jurnalele pentru v�nzări, iar cele emise conform alin. (6) se �nscriu �n jurnalul pentru cumpărări şi sunt preluate corespunzător �n decontul de taxă prevăzut la art. 156^2 din Codul fiscal.
Norme metodologice:
ART. 155 al.2
70. �n sensul art. 155 alin. (9) lit. c) din Codul fiscal, pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii, altele dec�t cele prevăzute la art. 155 alin. (9) lit. a) şi b) din Codul fiscal, furnizate către beneficiari, persoane neimpozabile, altele dec�t persoanele juridice neimpozabile, care prin natura lor nu permit furnizorului/prestatorului identificarea beneficiarului, furnizorii/prestatorii pot �ntocmi facturi simplificate �n condiţiile stabilite la art. 155 �alin. (11) lit. a) din Codul fiscal, care trebuie să conţină cel puţin informaţiile prevăzute la art. 155 �alin. (20) din Codul fiscal. �n situaţia �n care nu optează pentru emiterea de facturi simplificate, aceştia au obligaţia �ntocmirii unui document centralizator pentru fiecare perioadă fiscală care să cuprindă cel puţin următoarele informaţii:
a) un număr de ordine;
b) data la care a intervenit exigibilitatea taxei pentru livrarea de bunuri şi/sau prestarea de servicii;
c) denumirea bunurilor livrate şi/sau a serviciilor prestate;
d) cantitatea bunurilor livrate;
e) baza de impozitare a livrărilor de bunurilor/prestărilor de servicii ori, după caz, avansurile �ncasate, pentru fiecare cotă, scutire sau operaţiune netaxabilă, preţul unitar, exclusiv taxa, precum şi rabaturile, remizele, risturnele şi alte reduceri de preţ, �n cazul �n care acestea nu sunt incluse �n preţul unitar;
f) indicarea cotei de taxă aplicate şi a sumei taxei colectate, exprimate �n lei, �n funcţie de cotele taxei;
g) valoarea totală a bazei de impozitare şi a taxei colectate.
Norme metodologice:
ART. 155 al.4
71.
(1) Emiterea facturii nu este interzisă, fiind opţiunea persoanei impozabile de a factura operaţiunile efectuate. �n situaţia �n care factura este emisă, aceasta trebuie să conţină cel puţin informaţiile prevăzute la art. 155 �alin. (19) sau (20) din Codul fiscal, după caz.
(2) �n vederea emiterii de facturi conform prevederilor art. 155 �alin. (12) din Codul fiscal, Direcţia de legislaţie �n domeniul TVA din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, la solicitarea persoanelor impozabile interesate sau din oficiu, va consulta Comitetul TVA. Persoanele impozabile interesate care solicită consultarea Comitetului TVA pentru emiterea de facturi conform prevederilor art. 155 �alin. (12) din Codul fiscal trebuie să prezinte Direcţiei de legislaţie �n domeniul TVA motivaţia solicitării emiterii de facturi conform art. 155 �alin. (12) din Codul fiscal. Din motivaţia prezentată trebuie să rezulte motivele obiective pentru care nu este posibilă emiterea facturilor care conţin toate elementele prevăzute la art. 155 �alin. (19) din Codul fiscal. Direcţia de legislaţie �n domeniul TVA va analiza dacă există motive obiective pentru care se solicită emiterea de facturi conform art. 155 �alin. (12) din Codul fiscal. Dacă nu sunt �ndeplinite condiţiile minimale prevăzute de lege şi/sau se constată că nu există motive obiective pentru solicitare, aceste informaţii se comunică solicitantului. Solicitările avizate favorabil de Direcţia de legislaţie �n domeniul TVA se transmit �n vederea consultării Comitetului TVA, conform prevederilor Directivei 112. Ulterior consultării Comitetului TVA, ministrul finanţelor publice va emite un ordin prin care va aproba, după caz, fie emiterea de facturi conform art. 155 �alin. (12) lit. a) din Codul fiscal, fie emiterea de facturi conform art. 155 �alin. (12) lit. b) din Codul fiscal.
Norme metodologice:
ART. 155 al.5
72.
(1) Persoana impozabilă nu are obligaţia de a emite facturi conform art. 155 �din Codul fiscal pentru avansurile �ncasate �n legătură cu o livrare intracomunitară de bunuri efectuată �n condiţiile art. 143 alin. (2) din Codul fiscal.
(2) Regularizarea facturilor emise de către furnizori/prestatori pentru avansuri sau �n cazul emiterii de facturi parţiale pentru livrări de bunuri ori prestări de servicii se realizează prin stornarea facturii de avans la data emiterii facturii pentru contravaloarea integrală a livrării de bunuri şi/sau prestării de servicii. Stornarea se poate face separat ori pe aceeaşi factură pe care se evidenţiază contravaloarea integrală a livrării de bunuri şi/sau prestării de servicii. Pe factura emisă se va face o referire la facturile de avans sau la facturile parţiale emise anterior, atunci c�nd se emit mai multe facturi pentru aceeaşi operaţiune, �n conformitate cu prevederile art. 155 �alin. (19) lit. r) din Codul fiscal. �n cazul operaţiunilor pentru care baza impozabilă este stabilită �n valută, la regularizare se vor avea �n vedere prevederile art. 139^1 din Codul fiscal şi ale pct. 22. Nu se impune regularizarea de către beneficiarul care are obligaţia plăţii taxei, conform art. 150 alin. (2) - (6), art. 151 sau art. 151^1 din Codul fiscal, �n cazul facturilor de avans sau al facturilor parţiale emise de furnizorii de bunuri ori de prestatorii de servicii.
(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), �n cazul schimbării cotei de TVA, pentru a se aplica cota �n vigoare la data faptului generator de taxă potrivit art. 140 alin. (4) din Codul fiscal, se impune efectuarea următoarelor regularizări:
a) regularizarea facturilor emise de către furnizori/prestatori pentru avansurile parţiale sau integrale �ncasate, precum şi a facturilor emise �nainte de livrare/prestare pentru contravaloarea parţială ori integrală a bunurilor livrate/serviciilor prestate;
b) regularizarea de către beneficiarul care are obligaţia plăţii taxei, potrivit art. 150 alin. (2), (3), (5) şi (6) din Codul fiscal, a facturilor de avans parţial sau integral ori a facturilor emise de furnizorii de bunuri sau de prestatorii de servicii �nainte de livrare/prestare pentru contravaloarea parţială ori integrală a bunurilor livrate/serviciilor prestate.
(4) �n cazul reducerilor de preţ acordate de producătorii/distribuitorii de bunuri potrivit prevederilor pct. 19 alin. (2), pe bază de cupoane valorice, facturile de reducere se �ntocmesc direct pe numele comercianţilor care au acceptat cupoanele valorice de la consumatorii finali, chiar dacă iniţial facturile de livrare a bunurilor pentru care se acordă aceste reduceri de preţ au fost emise de producători/distribuitori către diverşi intermediari cumpărători-rev�nzători. La rubrica �Cumpărător� se �nscriu datele de identificare ale cumpărătorului care a acceptat cupoanele valorice de la consumatorii finali.
(5) �n cazul facturii centralizatoare �ntocmite conform art. 155 �alin. (16) din Codul fiscal nu este obligatorie menţionarea datei livrării/prestării sau a datei �ncasării avansului, aceasta rezult�nd din documentele prevăzute la art. 155 alin. (16) lit. b) din Codul fiscal.
73.
(1) Potrivit prevederilor art. 155 �alin. (17) din Codul fiscal, factura se poate �ntocmi de către cumpărătorul unui bun sau serviciu �n următoarele condiţii:
a) părţile să �ncheie un acord prealabil prin care să se prevadă această procedură de facturare. Acord prealabil �nseamnă un acord �ncheiat �nainte de �nceperea emiterii de facturi de către client �n numele şi �n contul furnizorului/prestatorului;
b) să existe o procedură de acceptare a fiecărei facturi. Procedura de acceptare poate fi explicită sau implicită şi poate fi convenită şi descrisă prin acordul prealabil ori poate fi reprezentată de primirea şi prelucrarea facturii;
c) factura să fie emisă �n numele şi �n contul furnizorului/prestatorului de către cumpărător şi trimisă furnizorului/prestatorului;
d) factura să cuprindă elementele prevăzute la art. 155 �alin. (19) sau (20) din Codul fiscal;
e) factura să fie �nregistrată �n jurnalul de v�nzări de către furnizor/prestator, dacă este �nregistrat �n Rom�nia conform art. 153 �din Codul fiscal.
(2) Termenii şi condiţiile acordului prealabil şi ale procedurilor de acceptare pentru fiecare factură se stabilesc de către furnizor/prestator şi client. La cererea organului de control, părţile trebuie să fie �n măsură să demonstreze existenţa acordului prealabil.
(3) �n sensul art. 155 �alin. (18) din Codul fiscal, emiterea facturii poate fi externalizată, respectiv factura se poate �ntocmi de un terţ �n următoarele condiţii:
a) furnizorul/prestatorul să notifice prin scrisoare recomandată organului fiscal competent faptul că emiterea de facturi va fi realizată de un terţ, cu cel puţin o lună calendaristică �nainte de a iniţia această procedură, şi să anexeze la scrisoare numele, adresa şi, după caz, codul de �nregistrare �n scopuri de TVA ale terţului;
b) factura să fie emisă de către terţ �n numele şi �n contul furnizorului/prestatorului;
c) factura să cuprindă toate informaţiile prevăzute la art. 155 �alin. (19) sau, după caz, la art. 155 �alin. (20) din Codul fiscal;
d) facturile să fie puse la dispoziţia organelor fiscale competente fără nicio �nt�rziere, ori de c�te ori se solicită acest lucru.
(4) �n sensul art. 155 �alin. (18) din Codul fiscal, �n cazul bunurilor supuse executării silite care sunt livrate prin organele de executare silită, factura se va �ntocmi de către organele de executare silită pe numele şi �n contul debitorului executat silit. �n factură se face o menţiune cu privire la faptul că facturarea este realizată de organul de executare silită. Originalul facturii se transmite cumpărătorului, respectiv adjudecatarului, iar exemplarul al doilea se transmite debitorului executat silit. Prin organe de executare silită se �nţelege persoanele abilitate prin lege să efectueze procedura de executare silită. Organele de executare silită vor emite facturi cu TVA numai �n cazul operaţiunilor taxabile, cu excepţia celor pentru care sunt aplicabile prevederile art. 160 din Codul fiscal. �n situaţia �n care debitorul executat silit aplică sistemul TVA la �ncasare prevăzut la art. 134^2 alin. (3) - (8) din Codul fiscal, organul de executare silită �nscrie pe factură menţiunea prevăzută la art. 155 �alin. (19) lit. p) din Codul fiscal pentru livrările de bunuri care sunt supuse sistemului TVA la �ncasare. �n cazul �n care la data livrării debitorul executat silit nu este �nregistrat �n scopuri de TVA conform art. 153 �din Codul fiscal ca urmare a anulării codului său de �nregistrare �n scopuri de TVA �n condiţiile prevăzute la art. 153 �alin. (9) lit. a) - e) din Codul fiscal, organul de executare silită are obligaţia să emită factura cu TVA dacă livrarea bunurilor ar fi fost taxabilă �n situaţia �n care respectivul debitor executat silit ar fi fost �nregistrat �n scopuri de TVA conform art. 153 �din Codul fiscal. �n cazul operaţiunilor scutite conform art. 141 �alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, debitorul executat silit poate să opteze pentru taxare conform art. 141 �alin. (3) din Codul fiscal, prin depunerea notificării prevăzute la pct. 39.
(5) Dacă organul de executare silită �ncasează contravaloarea bunurilor, inclusiv taxa de la cumpărător sau de la adjudecatar, are obligaţia să vireze la bugetul de stat taxa �ncasată de la cumpărător ori adjudecatar �n termen de 5 zile lucrătoare de la data la care adjudecarea a devenit executorie. Pe baza documentului de plată a taxei pe valoarea adăugată transmis de organele de executare silită, debitorul executat silit evidenţiază suma achitată, cu semnul minus, �n decontul de taxă pe valoarea adăugată la r�ndul de regularizări taxa colectată din decontul de taxă prevăzut la art. 156^2 din Codul fiscal. Prin excepţie, �n cazul �n care debitorul executat silit nu este �nregistrat la data livrării �n scopuri de TVA conform art. 153 �din Codul fiscal ca urmare a anulării codului său de �nregistrare �n scopuri de TVA �n condiţiile prevăzute la art. 153 �alin. (9) lit. a) - e) din Codul fiscal, acesta va �nregistra documentul de plată �n primul decont depus �n calitate de persoană �nregistrată �n scopuri de TVA conform art. 153 �din Codul fiscal.
(6) Dacă, potrivit legii, cumpărătorul sau adjudecatarul are obligaţia să plătească la unităţile Trezoreriei Statului taxa aferentă bunurilor cumpărate, organului de executare silită nu �i mai revin obligaţii referitoare la plata taxei. Organul de executare silită sau, după caz, cumpărătorul/adjudecatarul transmite o copie de pe documentul prin care s-a efectuat plata taxei debitorului executat silit. Prevederile acestui alineat nu se aplică pentru situaţiile prevăzute la art. 160 din Codul fiscal, fiind aplicabile regulile specifice referitoare la taxarea inversă.
(7) Organele de executare silită �nregistrează taxa din facturile pentru operaţiuni de executare silită emise �n alte conturi contabile dec�t cele specifice taxei pe valoarea adăugată. Dacă organul de executare silită este persoană �nregistrată �n scopuri de TVA conform art. 153 �din Codul fiscal, nu va evidenţia �n decontul de taxă operaţiunile respective.
(8) �n situaţia �n care valorificarea bunurilor supuse executării silite a fost realizată prin organele de executare silită, debitorul executat silit trebuie să �nregistreze �n evidenţa proprie operaţiunea de livrare de bunuri pe baza facturii de executare silită transmise de organele de executare silită, inclusiv taxa colectată aferentă. Debitorul executat silit care aplică sistemul TVA la �ncasare aplică �n mod corespunzător prevederile art. 134^2 alin. (3) - (8) din Codul fiscal. Prevederile acestui alineat nu se aplică pentru situaţiile prevăzute la art. 160 din Codul fiscal, fiind aplicabile regulile specifice referitoare la taxarea inversă. �n cazul �n care debitorul executat silit nu este �nregistrat la data livrării �n scopuri de TVA conform art. 153 �din Codul fiscal ca urmare a anulării codului său de �nregistrare �n scopuri de TVA �n condiţiile prevăzute la art. 153 �alin. (9) lit. a) - e) din Codul fiscal, acesta va �nregistra �n evidenţa proprie factura şi taxa colectată aferentă �n primul decont depus �n calitate de persoană �nregistrată �n scopuri de TVA conform art. 153 �din Codul fiscal.
(9) Factura de executare silită emisă de organul de executare silită va conţine, pe l�ngă informaţiile prevăzute la art. 155 �alin. (19) din Codul fiscal, numele şi datele de identificare ale organului de executare silită prin care se realizează livrarea bunurilor.
74.
(1) �n situaţia �n care denumirea bunurilor livrate/serviciilor prestate nu poate fi �nscrisă pe o singură pagină, elementele prevăzute la art. 155 �alin. (19), cu excepţia informaţiilor prevăzute la art. 155 �alin. (19) lit. h) - j) şi l) - p) din Codul fiscal, se �nscriu numai pe prima pagină a facturii. �n această situaţie este obligatorie �nscrierea pe prima pagină a facturii a numărului de pagini pe care le conţine factura şi a numărului total de poziţii cuprinse �n factura respectivă. Pe facturile emise şi achitate pe bază de bonuri fiscale emise conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999, republicată, cu modificările ulterioare, nu este necesară menţionarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, fiind suficientă menţiunea �conform bon fiscal nr./data�.
(2) Potrivit prevederilor art. 155 �alin. (19) lit. b) şi c) din Codul fiscal:
a) dacă factura este emisă �nainte de data livrării/prestării sau �nainte de data �ncasării unui avans, pe factură se va menţiona numai data emiterii facturii;
b) �n cazul �n care factura este emisă �n data �n care a avut loc livrarea/prestarea sau �ncasarea unui avans, pe factură se va menţiona numai data emiterii facturii, care este aceeaşi cu data livrării/prestării ori �ncasării unui avans;
c) �n cazul �n care factura este emisă ulterior datei livrării/prestării sau a �ncasării unui avans, pe factură se vor menţiona at�t data emiterii facturii, c�t şi data livrării/prestării ori a �ncasării unui avans.
(3) Prevederile art. 155 �alin. (19) lit. d) din Codul fiscal referitoare la adresa furnizorului/prestatorului vor cuprinde cel puţin următoarele informaţii: localitatea, strada şi numărul. �n cazul furnizorilor/prestatorilor cu sediul activităţii economice �n Rom�nia, care au sedii secundare fără personalitate juridică pe teritoriul Rom�niei, pe facturile emise se va �nscrie adresa sediului activităţii economice a persoanei juridice şi, opţional, se poate �nscrie şi adresa sediului secundar prin care au fost livrate bunurile şi/sau au fost prestate serviciile. �n cazul furnizorilor/prestatorilor cu sediul activităţii economice �n afara Rom�niei, care au sedii fixe pe teritoriul Rom�niei, pe facturile emise se vor �nscrie adresa sediului activităţii economice, precum şi adresa sediului fix din Rom�nia pentru livrările de bunuri şi/sau prestările de servicii la care sediul fix participă conform prevederilor pct. 1 alin. (3).
(4) Prevederile art. 155 �alin. (19) lit. f) din Codul fiscal referitoare la adresa beneficiarului vor cuprinde cel puţin următoarele informaţii: localitatea, strada şi numărul. �n cazul beneficiarilor cu sediul activităţii economice �n Rom�nia, care au sedii secundare fără personalitate juridică pe teritoriul Rom�niei, pe facturile emise de furnizori/prestatori stabiliţi �n Rom�nia se va �nscrie adresa persoanei juridice şi, opţional, se poate �nscrie şi adresa sediului secundar către care au fost livrate bunurile şi/sau au fost prestate serviciile. �n cazul beneficiarilor cu sediul activităţii economice �n afara Rom�niei, care au sedii fixe pe teritoriul Rom�niei, pe facturile emise de furnizori/prestatori stabiliţi �n Rom�nia se va �nscrie adresa sediului fix din Rom�nia, dacă acesta este sediul către care au fost livrate bunurile şi/sau au fost prestate serviciile.
(5) Prevederile art. 155 �alin. (19) lit. r) din Codul fiscal cu privire la alte facturi sau documente emise anterior, atunci c�nd se emit facturi de avans ori facturi parţiale pentru aceeaşi operaţiune, se aplică atunci c�nd se efectuează regularizările prevăzute la pct. 72 alin. (2) şi (3).
75. Baza de impozitare poate fi �nscrisă �n valută, dar, dacă operaţiunea nu este scutită de taxă, suma taxei trebuie �nscrisă şi �n lei. Pentru �nregistrarea �n jurnalele de v�nzări, baza impozabilă va fi convertită �n lei, utiliz�nd cursul de schimb prevăzut la art. 139^1 din Codul fiscal.
76.
(1) Pentru ca o factură să fie considerată factură electronică, aceasta trebuie să fie emisă şi primită �n format electronic, tipul formatului electronic al facturii fiind opţiunea persoanelor impozabile. Formatul electronic al unei facturi poate fi, de exemplu, de tip �xml�, �pdf�.
(2) �n sensul art. 155 �alin. (3) din Codul fiscal, facturile create pe suport h�rtie care sunt scanate, trimise şi primite �n format electronic sunt considerate facturi electronice. Facturile create �n format electronic, de exemplu, prin intermediul unui program informatic de contabilitate sau a unui program de prelucrare a textelor, trimise şi primite pe suport h�rtie nu sunt considerate facturi electronice.
(3) Acceptarea de client a facturii electronice poate include orice acord scris, formal sau informal, precum şi un accept tacit, cum ar fi faptul că a procedat la procesarea ori plata facturii electronice. Acceptul clientului de a utiliza factura electronică reprezintă confirmarea acestuia că deţine mijloacele tehnice necesare primirii facturii electronice, precum şi că are capacitatea de a asigura autenticitatea originii, integritatea conţinutului şi lizibilitatea facturii.
(4) Asigurarea autenticităţii originii facturii �n sensul art. 155 �alin. (24) din Codul fiscal este obligaţia at�t a furnizorului/prestatorului, c�t şi a beneficiarului, persoană impozabilă. Fiecare �n mod independent trebuie să asigure autenticitatea originii. Furnizorul/Prestatorul trebuie să poată garanta că factura a fost emisă de el sau a fost emisă �n numele şi �n contul său, de exemplu, prin �nregistrarea facturii �n evidenţele sale contabile. Beneficiarul trebuie să poată garanta că factura este primită de la furnizor/prestator sau de la o altă persoană care a emis factura �n numele şi �n contul furnizorului/prestatorului, �n acest sens put�nd opta �ntre verificarea corectitudinii informaţiilor cu privire la identitatea furnizorului/prestatorului menţionat pe factură şi asigurarea identităţii acestuia sau a persoanei care a emis factura �n numele şi �n contul furnizorului/prestatorului. Verificarea corectitudinii informaţiilor cu privire la identitatea furnizorului/prestatorului menţionat pe factură presupune asigurarea din partea beneficiarului că furnizorul/prestatorul menţionat pe factură este cel care a livrat bunurile sau a prestat serviciile la care se referă factura. �n scopul �ndeplinirii acestei obligaţii, beneficiarul poate aplica orice control de gestiune care să permită stabilirea unei piste fiabile de audit �ntre factură şi livrare/prestare. Asigurarea identităţii presupune garantarea de către beneficiar a identităţii furnizorului/prestatorului sau a persoanei care a emis factura �n numele şi �n contul acestuia, de exemplu, prin intermediul unei semnături electronice avansate ori prin schimb electronic de date, şi asigurarea că furnizorul/prestatorul menţionat pe factură este cel care a livrat bunurile sau a prestat serviciile la care se referă factura.
(5) Integritatea conţinutului unei facturi �n sensul art. 155 �alin. (24) din Codul fiscal trebuie asigurată at�t de furnizor/prestator, c�t şi de beneficiar, dacă acesta este persoană impozabilă. Fiecare �n mod independent poate să aleagă metoda prin care să �şi �ndeplinească această obligaţie sau ambii pot conveni să asigure integritatea conţinutului, de exemplu, prin intermediul unei tehnologii precum EDI sau prin semnătură electronică avansată. Persoana impozabilă poate să aleagă să aplice, de exemplu, controale de gestiune care să creeze o pistă fiabilă de audit �ntre factură şi livrare/prestare sau tehnologii specifice pentru asigurarea integrităţii conţinutului facturii. Integritatea conţinutului unei facturi nu are legătură cu formatul facturii electronice, factura put�nd fi convertită de către beneficiar �n alt format dec�t cel �n care a fost emisă, �n vederea adaptării la propriul sistem informatic sau la schimbările tehnologice ce pot interveni de-a lungul timpului. �n situaţia �n care beneficiarul optează pentru asigurarea integrităţii conţinutului prin folosirea unei semnături electronice avansate, la convertirea unei facturi dintr-un format �n altul, trebuie să se asigure trasabilitatea modificării. �n sensul prezentelor norme, prin formă se �nţelege tipul facturii, care poate fi pe suport h�rtie sau electronic, iar formatul reprezintă modul de prezentare a facturii electronice.
(6) Lizibilitatea unei facturi �nseamnă că factura trebuie să fie �ntr-un format care permite citirea de către om. Lizibilitatea trebuie asigurată din momentul emiterii/primirii p�nă la sf�rşitul perioadei de stocare, at�t de furnizor/prestator, c�t şi de beneficiar. Factura trebuie prezentată astfel �nc�t conţinutul să fie uşor de citit, pe h�rtie sau pe ecran, fără a necesita o atenţie ori o interpretare excesivă. Pentru facturile electronice, această condiţie se consideră �ndeplinită dacă factura poate fi prezentată la cerere �ntr-o perioadă rezonabilă de timp, inclusiv după un proces de conversie, �ntr-un format care permite citirea de către om pe ecran sau prin tipărire. Persoana impozabilă trebuie să asigure posibilitatea verificării corespondenţei dintre informaţiile din fişierul electronic original şi documentul lizibil prezentat. Lizibilitatea unei facturi electronice din momentul emiterii p�nă la sf�rşitul perioadei de stocare poate fi asigurată prin orice mijloace, �nsă utilizarea semnăturii electronice avansate sau EDI nu este suficientă �n acest scop.
(7) �n sensul art. 155 �alin. (24) din Codul fiscal, controlul de gestiune �nseamnă procesul prin care persoana impozabilă garantează �n mod rezonabil identitatea furnizorului/prestatorului facturii, integritatea conţinutului facturii şi lizibilitatea facturii din momentul emiterii/primirii p�nă la sf�rşitul perioadei de stocare. Controlul de gestiune trebuie să corespundă volumului/tipului de activitate a persoanei impozabile, să ia �n considerare numărul şi valoarea tranzacţiilor, precum şi numărul şi tipul de furnizori/clienţi şi, după caz, orice alţi factori relevanţi. Un exemplu de control de gestiune este reprezentat de corelarea documentelor justificative.
(8) Pista fiabilă de audit, �n sensul art. 155 �alin. (24) din Codul fiscal, trebuie să ofere o legătură verificabilă �ntre factură şi livrarea de bunuri sau prestarea de servicii. Persoana impozabilă poate alege metoda prin care demonstrează legătura dintre o factură şi o livrare/prestare.
(9) Cele două tehnologii prevăzute la art. 155 �alin. (25) din Codul fiscal sunt doar exemple de tehnologii pentru asigurarea autenticităţii originii şi integrităţii conţinutului facturii electronice şi nu constituie cerinţe obligatorii, cu excepţia situaţiei prevăzute la art. 155 �alin. (26) din Codul fiscal.
77. Persoana impozabilă stabilită �n Rom�nia printr-un sediu fix are obligaţia de a stoca �n Rom�nia, conform prevederilor art. 155 �alin. (32) din Codul fiscal, numai facturile emise/primite �n legătură cu operaţiunile la care sediul fix din Rom�nia participă.
Norme metodologice:
ART. 155 al.9
78.
(1) Persoanele impozabile pot stoca facturile emise/primite pe suport h�rtie sau �n format electronic, indiferent de forma originală �n care au fost trimise ori puse la dispoziţie, cu condiţia să asigure autenticitatea originii, integritatea conţinutului şi lizibilitatea acestora, conform art. 155 �alin. (24) din Codul fiscal, de la momentul emiterii/primirii p�nă la sf�rşitul perioadei de stocare. Facturile emise/primite pe suport h�rtie pot fi convertite �n formă electronică �n vederea stocării. Facturile emise/primite �n formă electronică pot fi convertite pe suport h�rtie �n vederea stocării. Indiferent de forma �n care este emisă/primită factura, şi factura stocată �n forma pentru care a optat persoana impozabilă se consideră exemplar original, �n sensul pct. 46 alin. (1). �n cazul stocării electronice a facturilor, inclusiv a celor care au fost convertite din format h�rtie �n format electronic, nu este obligatorie aplicarea prevederilor Legii nr. 135/2007 privind arhivarea documentelor �n formă electronică. Persoanele impozabile care optează pentru stocarea electronică a facturilor au obligaţia să stocheze prin mijloace electronice şi datele ce garantează autenticitatea originii şi integritatea conţinutului facturilor.
(2) La solicitarea organelor de inspecţie fiscală trebuie asigurată traducerea �n limba rom�nă a facturilor primite/emise.
Norme metodologice:
79. (1) �n sensul art. 156 alin. (4) din Codul fiscal, fiecare persoană impozabilă va ţine următoarele evidenţe şi documente:
a) evidenţe contabile ale activităţii sale economice;
b) al doilea exemplar al facturilor sau altor documente emise de aceasta şi legate de activitatea sa economică, conform prevederilor pct. 76;
c) facturile sau alte documente primite şi legate de activitatea sa economică;
d) documentele vamale şi, după caz, cele privind accizele legate de importul, exportul, livrarea intracomunitară şi achiziţia intracomunitară de bunuri realizate de respectiva persoană;
e) facturile şi alte documente emise sau primite de respectiva persoană pentru majorarea sau reducerea contravalorii livrărilor de bunuri, prestărilor de servicii, achiziţiilor intracomunitare sau importurilor;
f) un registru al nontransferurilor de bunuri transportate de persoana impozabilă sau de altă persoană �n contul acesteia �n afara Rom�niei, dar �n interiorul Comunităţii pentru operaţiunile prevăzute la art. 128 alin. (12) lit. f) - h) din Codul fiscal, precum şi pentru alte situaţii �n care se aplică măsuri de simplificare aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice. Registrul nontransferurilor va cuprinde: denumirea şi adresa primitorului, un număr de ordine, data transportului bunurilor, descrierea bunurilor transportate, cantitatea bunurilor transportate, valoarea bunurilor transportate, data transportului bunurilor care se �ntorc după prelucrare sau expertiză, descrierea bunurilor returnate, cantitatea bunurilor returnate, descrierea bunurilor care nu sunt returnate, cantitatea acestora şi o menţiune referitoare la documentele emise �n legătură cu aceste operaţiuni, după caz, precum şi data emiterii acestor documente. Nu trebuie completat acest registru pentru următoarele bunuri:
1. mijloacele de transport �nmatriculate �n Rom�nia;
2. paleţi, containere şi alte ambalaje care circulă fără facturare;
3. bunurile necesare desfăşurării activităţii de presă, radiodifuziune şi televiziune;
4. bunurile necesare exercitării unei profesii sau meserii dacă:
- preţul sau valoarea normală pe fiecare bun nu depăşeşte nivelul de 1.250 de euro la cursul de schimb din data la care bunul este transportat ori expediat �n alt stat membru şi cu condiţia ca bunul să nu fie utilizat mai mult de 7 zile �n afara Rom�niei; sau
- preţul sau valoarea normală pe fiecare bun nu depăşeşte nivelul de 250 de euro la cursul de schimb din data la care bunul este transportat ori expediat �n alt stat membru şi cu condiţia ca bunul să nu fie utilizat mai mult de 24 de luni �n afara Rom�niei;
5. computerele portabile şi alt material profesional similar care este transportat �n afara Rom�niei �n cadrul unei deplasări de afaceri de către personalul unei entităţi economice sau de către o persoană fizică autorizată;
g) un registru pentru bunurile mobile corporale primite care au fost transportate din alt stat membru al Comunităţii �n Rom�nia sau care au fost importate �n Rom�nia ori achiziţionate din Rom�nia de o persoană impozabilă nestabilită �n Rom�nia şi care sunt date unei persoane impozabile �n Rom�nia �n scopul expertizării sau pentru lucrări efectuate asupra acestor bunuri �n Rom�nia, cu excepţia situaţiilor �n care prin ordin al ministrului finanţelor publice nu se impune o asemenea obligaţie. Registrul bunurilor primite nu trebuie ţinut �n cazul bunurilor care sunt plasate �n regimul vamal de perfecţionare activă. Acest registru va cuprinde:
1. denumirea şi adresa expeditorului;
2. un număr de ordine;
3. data primirii bunurilor;
4. descrierea bunurilor primite;
5. cantitatea bunurilor primite;
6. data transportului bunurilor transmise clientului după expertizare sau prelucrare;
7. cantitatea şi descrierea bunurilor care sunt returnate clientului după expertizare sau prelucrare;
8. cantitatea şi descrierea bunurilor care nu sunt returnate clientului;
9. o menţiune referitoare la documentele emise �n legătură cu serviciile prestate, precum şi data emiterii acestor documente.
(2) Jurnalele pentru v�nzări şi pentru cumpărări, registrele, evidenţele şi alte documente similare ale activităţii economice a fiecărei persoane impozabile se vor �ntocmi astfel �nc�t să permită stabilirea următoarelor elemente:
a) valoarea totală, fără taxă, a tuturor livrărilor de bunuri şi/sau prestărilor de servicii efectuate de această persoană �n fiecare perioadă fiscală, evidenţiată distinct pentru:
1. livrările intracomunitare de bunuri scutite;
2. livrări/prestări scutite de taxă sau pentru care locul livrării/prestării este �n afara Rom�niei;
3. livrările de bunuri şi/sau prestările de servicii taxabile şi cărora li se aplică cote diferite de taxă;
4. prestările de servicii efectuate conform art. 133 alin. (2) din Codul fiscal către beneficiari persoane impozabile stabilite �n Comunitate, denumite prestări de servicii intracomunitare, pentru care locul este �n afara Rom�niei.
b) valoarea totală, fără taxă, a tuturor achiziţiilor pentru fiecare perioadă fiscală, evidenţiată distinct pentru:
1. achiziţii intracomunitare de bunuri;
2. achiziţii de bunuri/servicii pentru care persoana impozabilă este obligată la plata taxei �n condiţiile art. 150 alin. (3) - (6) din Codul fiscal;
3. achiziţii de bunuri, inclusiv provenite din import, şi de servicii, taxabile, cărora li se aplică cote diferite de taxă;
4. achiziţii de servicii pentru care persoana impozabilă este obligată la plata taxei �n condiţiile art. 150 alin. (2) din Codul fiscal, care sunt prestate de către persoane impozabile stabilite �n Comunitate, denumite achiziţii intracomunitare de servicii.
c) taxa colectată de respectiva persoană pentru fiecare perioadă fiscală;
d) taxa totală deductibilă şi taxa dedusă pentru fiecare perioadă fiscală;
e) calculul taxei deduse provizoriu pentru fiecare perioadă fiscală, al taxei deduse efectiv pentru fiecare an calendaristic şi al ajustărilor efectuate, atunci c�nd dreptul de deducere se exercită pe bază de pro rata, evidenţiind distinct:
1. taxa dedusă conform art. 147 alin. (3) din Codul fiscal;
2. taxa nededusă conform art. 147 alin. (4) din Codul fiscal;
3. taxa dedusă pe bază de pro rata conform art. 147 alin. (5) din Codul fiscal.
(3) Persoanele impozabile �nregistrate �n scopuri de TVA care aplică sistemul TVA la �ncasare au obligaţia să menţioneze �n jurnalele pentru v�nzări facturile emise pentru livrări de bunuri/prestări de servicii pentru care este obligatorie aplicarea sistemului TVA la �ncasare, chiar dacă exigibilitatea taxei nu intervine �n perioada fiscală �n care a fost emisă factura. �n plus faţă de cele prevăzute la alin. (2), �n jurnalele pentru v�nzări se �nscriu şi următoarele informaţii �n cazul acestor operaţiuni:
a) numărul şi data documentului de �ncasare sau, după caz, data la care a expirat termenul-limită de 90 de zile prevăzut la art. 134^2 alin. (5) din Codul fiscal;
b) valoarea integrală a contravalorii livrării de bunuri/prestării de servicii, inclusiv TVA;
c) baza impozabilă şi taxa pe valoarea adăugată aferentă;
d) valoarea �ncasată, inclusiv TVA, precum şi baza impozabilă şi TVA exigibilă corespunzătoare sumei �ncasate sau, după caz, la expirarea termenului-limită de 90 de zile prevăzut la art. 134^2 alin. (5) din Codul fiscal se evidenţiază dacă există diferenţe de sume ne�ncasate, care devin exigibile, precum şi baza impozabilă şi TVA exigibilă corespunzătoare sumei respective;
e) diferenţa reprezent�nd baza impozabilă şi TVA neexigibilă.
(4) �n cazul jurnalelor pentru v�nzări prevăzute la alin. (3), facturile care au TVA neexigibilă integral sau parţial vor fi preluate �n fiecare jurnal pentru v�nzări p�nă c�nd toată taxa aferentă devine exigibilă ori ca urmare a �ncasării sau, după caz, la expirarea termenului-limită de 90 de zile prevăzut la art. 134^2 alin. (5) din Codul fiscal, cu menţionarea informaţiilor prevăzute la alin. (3) lit. a) - e). �n cazul informaţiei de la alin. (3) lit. d) se va menţiona numai suma �ncasată �n perioada fiscală pentru care se �ntocmeşte jurnalul pentru v�nzări sau, după caz, baza impozabilă şi TVA care devine exigibilă ca urmare a expirării termenului-limită de 90 de zile prevăzut la art. 134^2 alin. (5) din Codul fiscal.
(5) Persoanele impozabile care fac achiziţii de bunuri/servicii de la persoane care aplică sistemul TVA la �ncasare �nregistrează �n jurnalul pentru cumpărări facturile primite pentru livrări de bunuri/prestări de servicii pentru care este obligatorie aplicarea sistemului TVA la �ncasare, chiar dacă exigibilitatea, respectiv deductibilitatea taxei, nu intervine �n perioada fiscală �n care a fost emisă factura. Persoanele impozabile �nregistrate �n scopuri de TVA care aplică sistemul TVA la �ncasare �nregistrează �n jurnalul pentru cumpărări facturile primite pentru livrări de bunuri/prestări de servicii chiar dacă taxa nu este deductibilă �n perioada fiscală �n care a fost emisă factura. �n plus faţă de cele prevăzute la alin. (2), �n jurnalele pentru cumpărări se menţionează şi următoarele informaţii:
a) numărul şi data documentului de plată;
b) valoarea integrală a contravalorii achiziţiei de bunuri/prestării de servicii, inclusiv TVA;
c) baza impozabilă şi taxa pe valoarea adăugată aferentă;
d) valoarea plătită, inclusiv TVA şi corespunzător baza impozabilă şi TVA exigibilă;
e) diferenţa reprezent�nd baza impozabilă şi TVA neexigibilă.
(6) �n cazul jurnalelor pentru cumpărări prevăzute la alin. (5), facturile care au TVA neexigibilă integral sau parţial vor fi preluate �n fiecare jurnal pentru cumpărări p�nă c�nd toată taxa aferentă devine exigibilă ca urmare a plăţii, cu menţionarea informaţiilor prevăzute la alin. (5) lit. a) - e). �n cazul informaţiei de la alin. (5) lit. d) se va menţiona numai suma plătită �n perioada fiscală pentru care se �ntocmeşte jurnalul pentru cumpărări.
(7) Documentele prevăzute la alin. (2) - (6) nu sunt formulare tipizate stabilite de Ministerul Finanţelor Publice. Fiecare persoană impozabilă poate să �şi stabilească modelul documentelor pe baza cărora determină taxa colectată şi taxa deductibilă conform specificului propriu de activitate, dar acestea trebuie să conţină informaţiile minimale stabilite la alin. (2) - (6) şi să asigure �ntocmirea decontului de taxă prevăzut la art. 156^2 din Codul fiscal.
79^1.
(1) �n cazul asocierilor �n participaţiune sau al altor asocieri tratate drept asocieri �n participaţiune conform art. 127 alin. (10) din Codul fiscal, denumite �n continuare asocieri, drepturile şi obligaţiile legale privind taxa pe valoarea adăugată prevăzute de titlul VI al Codului fiscal revin asociatului desemnat �n acest scop potrivit contractului �ncheiat �ntre părţi, care contabilizează veniturile şi cheltuielile, denumit �n continuare asociatul administrator. Prin drepturi şi obligaţii legale se �nţelege, printre altele, dreptul de a exercita deducerea taxei pentru achiziţii conform prevederilor art. 145 - 147^1 din Codul fiscal, obligaţia de a emite facturi către beneficiar şi de a colecta taxa �n cazul operaţiunilor taxabile, dreptul/obligaţia de ajustare a taxei conform art. 148, 149 sau 161 din Codul fiscal.
(2) Bunurile/serviciile care sunt puse la dispoziţia asocierii de către membrii săi fără plată, ca aport la asociere �n limita cotei de participare stabilite prin contract, nu constituie prestare de servicii/livrare de bunuri cu plată �n sensul art. 129, respectiv 128 din Codul fiscal. Asociaţii care au pus la dispoziţia asocierii bunurile şi serviciile menţionate �n teza anterioară, ca aport la asociere, �şi păstrează dreptul de deducere şi nu vor efectua ajustări pe perioada funcţionării asocierii, cu condiţia ca asociatul administrator să ajusteze taxa aferentă �n conformitate cu prevederile alin. (5). �n cazul bunurilor de capital se va face o menţiune referitoare la perioada �n care bunurile au fost puse la dispoziţia asocierii, perioadă �n care membrii asociaţi nu fac ajustări.
(3) Bunurile/serviciile care sunt puse la dispoziţia asocierii de către membrii săi, altele dec�t cele prevăzute la alin. (2), reprezintă livrare de bunuri sau prestare de servicii cu plată �n sensul art. 128 , respectiv art. 129 din Codul fiscal.
(4) Asociatul administrator efectuează achiziţiile asocierii pe numele său şi emite facturi �n nume propriu către terţi pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii realizate de asociere, urm�nd ca veniturile şi cheltuielile să fie atribuite fiecărui asociat corespunzător cotei de participare �n asociere.
(5) Asociatul administrator are dreptul/obligaţia de ajustare a taxei pentru bunuri/servicii conform art. 148, 149 sau 161 din Codul fiscal, pe perioada de existenţă a asocierii, astfel:
a) pentru bunurile/serviciile achiziţionate de asociatul administrator, după constituirea asocierii, care sunt destinate utilizării �n scopul pentru care a fost constituită asocierea;
b) pentru bunurile/serviciile achiziţionate de asociatul administrator �nainte de constituirea asocierii şi care ulterior sunt alocate pentru realizarea scopului pentru care a fost constituită asocierea;
c) pentru bunurile/serviciile pe care membrii asociaţi le aduc ca aport la asociere, conform prevederilor alin. (2).
(6) �n situaţiile prevăzute la alin. (5) lit. a) și b), asociatul administrator va aplica regulile privind ajustarea taxei din perspectiva persoanei care deţine aceste bunuri/servicii. �n situaţia prevăzută la alin. (5) lit. c), momentul de referinţă pentru determinarea datei de la care �ncepe ajustarea taxei, �n cazul bunurilor de capital, este data obţinerii bunului de către asociatul care le-a pus la dispoziţia asocierii.
Membrii asocierii trebuie sătransmită asociatului administrator o copie de pe registrul bunurilor de capital, dacă acestea sunt obţinute după data aderării, iar �n cazul altor bunuri dec�t cele de capital sau �n cazul serviciilor, o copie de pe facturile de achiziţie. Asociatul administrator va păstra copia de pe registrul bunurilor de capital pe perioada prevăzută la art. 149 alin. (6) din Codul fiscal și va menţiona ajustările pe care le-a efectuat �n perioada de existenţă a asocierii.
�n cazul altor bunuri dec�t cele de capital sau �n cazul serviciilor, asociatul administrator va păstra copii de pe facturile de achiziţie transmise de membrii asociaţi, pe perioada prevăzută la art. 147^1 alin. (2) din Codul fiscal. Atunci c�nd asocierea �și �ncetează existenţa sau unul ori mai mulţi asociaţi se retrag din asociere, asociatul administrator are dreptul/obligaţia să ajusteze taxa aferentă bunurilor/serviciilor prevăzute la alin. (5) lit. c) restituite membrului asocierii căruia i-au aparţinut.
�n cazul bunurilor de capital, ajustarea se va realiza pentru perioada rămasă din perioada de ajustare. Se consideră, din perspectiva asociatului administrator, că bunurile/serviciile restituite membrului asociat căruia �i aparţin sunt alocate unei activităţi cu drept de deducere, pentru a permite continuarea ajustării de către acesta din urmă �n funcţie de activităţile pe care le va realiza după �ncetarea existenţei asocierii.
(7) Alocarea cheltuielilor şi veniturilor asocierii de către asociatul administrator către membrii asociaţi nu constituie operaţiune impozabilă �n sensul art. 126 alin. (1) din Codul fiscal, dacă alocarea se face proporţional cu cota de participare a fiecărui membru al asocierii, astfel cum este stabilită �n contractul de asociere.
(8) �n cazul �n care scopul asocierii este acela de a atinge obiective comune, dar membrii asociaţi acţionează �n nume propriu faţă de terţi, fiecare persoană va fi tratată drept o persoană impozabilă separată �n conformitate cu prevederile art. 127 alin. (9) din Codul fiscal şi tranzacţiile respective se impozitează distinct �n conformitate cu regulile stabilite la titlul VI din Codul fiscal. �n această situaţie nu se aplică prevederile alin. (1) - (7).
Norme metodologice:
80. (1) �n sensul art. 156^1 alin. (2) din Codul fiscal, �n orice situaţie, echivalentul �n lei al plafonului de 100.000 euro se determină pe baza cursului de schimb comunicat de Banca Naţională a Rom�niei valabil pentru data de 31 decembrie a anului precedent, inclusiv pentru persoanele impozabile care solicită �nregistrarea �n scopuri de TVA conform art. 153 �din Codul fiscal �n cursul anului. La determinarea cifrei de afaceri prevăzute la art. 156^1 �alin. (2) din Codul fiscal se cuprind inclusiv facturile emise pentru avansuri �ncasate sau ne�ncasate şi alte facturi emise �nainte de data livrării/prestării pentru operaţiunile prevăzute la art. 156^1 �alin. (2) din Codul fiscal.
(2) �n sensul art. 156^1 �alin. (7) din Codul fiscal, organele fiscale competente pot aproba, la solicitarea justificată a persoanei impozabile, o altă perioadă fiscală, respectiv:
a) semestrul calendaristic, dacă persoana impozabilă efectuează operaţiuni impozabile numai pe maximum 3 luni calendaristice dintr-un semestru;
b) anul calendaristic, dacă persoana impozabilă efectuează operaţiuni impozabile numai pe maximum 6 luni calendaristice dintr-o perioadă de un an calendaristic.
(3) Solicitarea prevăzută la alin. (2) se va transmite autorităţilor fiscale competente p�nă la data de 25 februarie a anului �n care se exercită opţiunea şi va fi valabilă pe durata păstrării condiţiilor prevăzute la alin. (2).
(4) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), pentru Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale şi pentru unităţile cu personalitate juridică din subordinea acesteia, perioada fiscală este anul calendaristic.
Norme metodologice
80^1. (1) �n aplicarea prevederilor art. 156^3 alin. (3) din Codul fiscal, �n cazul persoanelor care realizează achiziţii intracomunitare de mijloace de transport, organele fiscale competente trebuie să analizeze dacă din documentaţia care atestă dob�ndirea mijlocului de transport rezultă că acesta se �ncadrează sau nu �n categoria mijloacelor de transport noi, �n sensul art. 125^1 alin. (3) din Codul fiscal, şi dacă se datorează ori nu taxa aferentă respectivei achiziţii intracomunitare �n Rom�nia, astfel:
a) �n cazul �n care achiziţia intracomunitară este realizată de orice persoană care nu este �nregistrată şi care nu avea obligaţia să se �nregistreze �n scopuri de TVA, conform art. 153 �din Codul fiscal, indiferent dacă este sau nu �nregistrată, conform art. 153^1 din Codul fiscal, şi �n urma analizei rezultă că mijlocul de transport este nou, organele fiscale competente vor elibera, la solicitarea acestei persoane, un certificat din care să rezulte:
1. fie că s-a efectuat plata taxei de către persoana care a achiziţionat intracomunitar mijlocul de transport respectiv, după depunerea decontului special şi achitarea taxei, �n condiţiile prevăzute la art. 156^3 alin. (2) şi art. 157 alin. (1) din Codul fiscal, dacă din documentele care atestă dob�ndirea mijlocului de transport rezultă că achiziţia intracomunitară este taxabilă �n Rom�nia �n conformitate cu prevederile titlului VI din Codul fiscal;
2. fie că nu se datorează taxa:
(i) �n situaţia �n care respectiva persoană realizează �n Rom�nia o achiziţie intracomunitară, dar aceasta nu este impozabilă �n Rom�nia conform art. 126 din Codul fiscal sau este scutită de taxă conform art. 142 din Codul fiscal;
(ii) �n situaţia transferului unui mijloc de transport nou din alt stat membru �n Rom�nia de către o persoană neimpozabilă cu ocazia unei schimbări de reşedinţă, dacă la momentul livrării nu a putut fi aplicată scutirea prevăzută la echivalentul din legislaţia altui stat membru al art. 143 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, av�nd �n vedere că respectivul transfer nu determină o achiziţie intracomunitară de bunuri �n Rom�nia;
b) �n cazul �n care, �n urma analizei, rezultă că mijlocul de transport nu este nou, iar achiziţia intracomunitară a fost efectuată de o persoană care nu este �nregistrată �n scopuri de TVA conform art. 153 sau 153^1 din Codul fiscal şi care nu are obligaţia să se �nregistreze �n scopuri de TVA conform art. 153 sau 153^1 din Codul fiscal, organele fiscale competente vor elibera, la solicitarea acestei persoane, un certificat din care să rezulte că nu se datorează taxa �n Rom�nia;
c) �n cazul �n care achiziţia intracomunitară este realizată de o persoană impozabilă care nu este �nregistrată şi care nu trebuie să se �nregistreze �n scopuri de TVA conform art. 153 �din Codul fiscal, dar care este sau ar trebui să fie �nregistrată conform art. 153^1 din Codul fiscal, şi �n urma analizei rezultă că mijlocul de transport nu este nou, organele fiscale competente vor elibera, la solicitarea acestei persoane, un certificat din care să rezulte:
1. fie că s-a efectuat plata taxei de către persoana care a achiziţionat intracomunitar mijlocul de transport respectiv, după depunerea decontului special şi achitarea taxei, �n condiţiile prevăzute la art. 156^3 alin. (2) şi art. 157 alin. (1) din Codul fiscal, dacă din documentele care atestă dob�ndirea mijlocului de transport rezultă că achiziţia intracomunitară este taxabilă �n Rom�nia �n conformitate cu prevederile titlului VI din Codul fiscal;
2. fie că nu se datorează taxa �n Rom�nia, dacă din documentele care atestă dob�ndirea mijlocului de transport rezultă că achiziţia intracomunitară nu este taxabilă �n Rom�nia �n conformitate cu prevederile titlului VI din Codul fiscal. De exemplu, mijloacele de transport care nu sunt noi şi sunt achiziţionate intracomunitar de la persoane fizice, mici �ntreprinderi, de la persoane impozabile care au aplicat regimul special pentru bunuri second-hand potrivit unor prevederi din alte state membre similare art. 152^2 din Codul fiscal nu sunt achiziţii intracomunitare impozabile �n Rom�nia, potrivit art. 126 alin. (3) lit. a) şi alin. (8) lit. c) din Codul fiscal.
(2) Persoanele impozabile care se află �n situaţiile prevăzute la art. 11 alin. (1^1) şi (1^3) din Codul fiscal, care efectuează livrări de bunuri prin organele de executare silită, depun declaraţia prevăzută la art. 156^3 alin. (10) din Codul fiscal, dar plata taxei se efectuează de organul de executare silită sau, după caz, de cumpărător, conform prevederilor pct. 73.
Norme metodologice
80^2. (1) �n sensul art. 156^4 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal, �n cazul prestărilor de servicii prevăzute la art. 133 alin. (2) din Codul fiscal efectuate �n beneficiul unor persoane impozabile nestabilite �n Rom�nia, dar stabilite �n Comunitate, prestatorul va raporta �n declaraţia recapitulativă numai serviciile care nu beneficiază de scutire de taxă �n statul membru �n care acestea sunt impozabile. �n acest scop, se va considera că operaţiunea este scutită de taxă �n statul membru �n care este impozabilă dacă respectiva operaţiune ar fi scutită de taxă �n Rom�nia. �n situaţia �n care �n Rom�nia nu este aplicabilă o scutire de taxă, prestatorul este exonerat de obligaţia de a declara �n declaraţia recapitulativă respectivul serviciu, dacă primeşte o confirmare oficială din partea autorităţii fiscale din statul membru �n care operaţiunea este impozabilă din care să rezulte că �n statul membru respectiv se aplică o scutire de taxă.
(2) �n sensul art. 156^4 alin. (1) lit. e) din Codul fiscal, beneficiarii persoane impozabile din Rom�nia au obligaţia de a declara �n declaraţia recapitulativă achiziţiile de servicii prevăzute la art. 133 alin. (2) din Codul fiscal, prestate de persoane impozabile nestabilite �n Rom�nia, dar stabilite �n Comunitate, atunci c�nd au obligaţia plăţii taxei pentru respectivele servicii conform art. 150 alin. (2) din Codul fiscal, respectiv atunci c�nd nu se aplică nicio scutire de taxă pentru serviciul respectiv.
Norme metodologice:
81.
(1) �n scopul aplicării prevederilor art. 157 alin. (4) din Codul fiscal, organele vamale nu vor solicita plata taxei pe valoarea adăugată pentru importuri de bunuri persoanelor impozabile �nregistrate �n scopuri de TVA conform art. 153 �care au obţinut certificat de am�nare de la plată, �n condiţiile stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice.
(2) �ncep�nd cu data de 1 ianuarie 2017, organele vamale nu vor solicita plata taxei pe valoarea adăugată pentru importuri de bunuri persoanelor care fac dovada că sunt �nregistrate �n scopuri de TVA conform art. 153 �din Codul fiscal. Nu se aplică aceste prevederi �n cazul persoanelor care sunt �nregistrate �n scopuri de TVA pentru achiziţii intracomunitare conform art. 153^1 din Codul fiscal, care fac plata taxei �n conformitate cu prevederile art. 157 alin. (3) din Codul fiscal.
(3) �n cursul perioadei fiscale, importatorii �nregistraţi �n scopuri de TVA conform art. 153 �din Codul fiscal care au obţinut certificat de am�nare de la plată, �n condiţiile stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice, reflectă taxa pe valoarea adăugată aferentă acestor importuri �n jurnalele pentru cumpărări pe baza declaraţiei vamale de import sau, după caz, a documentului pentru regularizarea situaţiei emis de autoritatea vamală. Contabil, taxa aferentă importului se �nregistrează concomitent at�t ca taxă colectată, c�t şi ca taxă deductibilă. �n decontul de taxă pe valoarea adăugată, taxa se evidenţiază at�t ca taxă colectată, c�t şi ca taxă deductibilă, �n limitele şi �n condiţiile prevăzute la art. 145 - 147^1 din Codul fiscal.
Norme metodologice
81^1. (1) �n sensul art. 158^2 alin. (4) din Codul fiscal, �n cazul persoanelor impozabile care au sediul activităţii economice �n Rom�nia, prin asociaţi şi administratori se �nţelege numai asociaţii şi administratorii societăţilor comerciale reglementate de Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) �n cazul societăţilor pe acţiuni, inclusiv a celor �n comandită pe acţiuni, care au sediul activităţii economice �n Rom�nia, �n vederea �nscrierii �n Registrul operatorilor intracomunitari, se va prezenta cazierul judiciar al administratorilor, nu şi al asociaţilor.
(3) Instituţiile publice, astfel cum sunt prevăzute de Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi orice alte persoane impozabile stabilite sau nestabilite �n Rom�nia, care nu sunt constituite �n baza Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu au obligaţia prezentării cazierului judiciar �n vederea �nscrierii �n Registrul operatorilor intracomunitari.
(4) Prevederile alin. (1) - (3) se aplică corespunzător şi �n situaţiile prevăzute la art. 158^2 alin. (8) lit. b) şi alin. (10) lit. d) din Codul fiscal.
Norme metodologice:
81^2.
(1) �n sensul prevederilor art. 159 alin. (1) din Codul fiscal, documentul care ţine loc de factură este documentul emis pentru o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, �n conformitate cu obligaţiile impuse de un acord ori tratat la care Rom�nia este parte, care conţine cel puţin informaţiile prevăzute la art. 155 alin. (19) din Codul fiscal.
�(2) �n situaţia �n care o persoană impozabilă a emis facturi aplic�nd regimul de taxare şi ulterior intră �n posesia documentelor justificative care �i dau dreptul la aplicarea unei scutiri de taxă pe valoarea adăugată prevăzute la art. 143, 144 sau 144^1 din Codul fiscal, aceasta poate corecta facturile emise, potrivit art. 159 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, aplic�nd regimul de scutire corespunzător operaţiunilor realizate.
(3) Organele de inspecţie fiscală vor permite deducerea taxei pe valoarea adăugată �n cazul �n care documentele controlate aferente achiziţiilor nu conţin toate informaţiile prevăzute la art. 155 �alin. (19) din Codul fiscal sau/şi acestea sunt incorecte, dacă pe perioada desfăşurării inspecţiei fiscale la beneficiar documentele respective vor fi corectate de furnizor/prestator �n conformitate cu art. 159 din Codul fiscal. Furnizorul/Prestatorul are dreptul să aplice prevederile art. 159 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal pentru a corecta anumite informaţii din factură care sunt obligatorii potrivit art. 155 �alin. (19) din Codul fiscal, care au fost omise sau �nscrise eronat, dar care nu sunt de natură să modifice baza de impozitare şi/sau taxa aferentă operaţiunilor ori nu modifică regimul fiscal al operaţiunii facturate iniţial, chiar dacă a fost supus unei inspecţii fiscale. Această factură va fi ataşată facturii iniţiale, fără să genereze �nregistrări �n decontul de taxă al perioadei fiscale �n care se operează corecţia, nici la furnizor/prestator, nici la beneficiar.
�(4) Furnizorii/Prestatorii care emit facturi de corecţie după inspecţia fiscală, �n conformitate cu prevederile art. 159 alin. (3) din Codul fiscal, vor �nscrie aceste facturi �n jurnalul pentru v�nzări �ntr-o rubrică separată, iar acestea vor fi preluate de asemenea �ntr-o rubrică separată din decontul de taxă, fără a avea obligaţia să colecteze taxa pe valoarea adăugată �nscrisă �n respectivele facturi. Pentru a evita situaţiile de abuz şi pentru a permite identificarea situaţiilor �n care se emit facturi după inspecţia fiscală, �n cuprinsul acestor facturi furnizorii/prestatorii vor menţiona că sunt emise după inspecţia fiscală. Beneficiarii vor avea dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată �nscrise �n aceste facturi �n limitele şi �n condiţiile stabilite la art. 145 - 147^1 din Codul fiscal, taxa fiind �nscrisă �n rubricile din decontul de taxă aferente achiziţiilor de bunuri şi servicii. Emiterea facturilor de corecţie nu poate depăşi perioada prevăzută la art. 147^1 alin. (2) din Codul fiscal.
(5) Prevederile alin. (4) şi ale art. 159 alin. (3) din Codul fiscal se aplică şi pentru situaţiile �n care facturile de corecţie se referă la perioade fiscale anterioare datei de 1 ianuarie 2010.
(6) Prevederile alin. (4) şi (5) se aplică inclusiv �n cazul micilor �ntreprinderi care nu s-au �nregistrat �n scopuri de TVA potrivit art. 153 din Codul fiscal la depăşirea plafonului prevăzut de art. 152 din Codul fiscal şi organele de inspecţie fiscală au stabilit diferenţe de taxă colectată de plată conform pct. 62 alin. (2).
(7) Prevederile art. 159 din Codul fiscal se aplică numai de către persoanele �nregistrate �n scopuri de TVA �n Rom�nia. �n cazul persoanelor care nu sunt �nregistrate şi nu au obligaţia �nregistrării �n scopuri de TVA �n Rom�nia, se aplică prevederile art. 155 �alin. (2) din Codul fiscal.
(8) �n cazul autofacturilor emise conform art. 155 �alin. (7) şi (8) şi art. 156^1 �alin. (2) din Codul fiscal, dacă persoana impozabilă emitentă constată că a �nscris informaţii �n mod eronat �n respectivele autofacturi, fie va emite o nouă autofactură care trebuie să cuprindă, pe de o parte, informaţiile din autofactura iniţială, numărul şi data autofacturii corectate, valorile cu semnul minus, iar, pe de altă parte, informaţiile şi valorile corecte, fie va emite o nouă autofactură conţin�nd informaţiile şi valorile corecte şi concomitent va emite o autofactură cu valorile cu semnul minus �n care se �nscriu numărul şi data autofacturii corectate. �n situaţia �n care autofactura a fost emisă �n mod eronat sau prin norme se prevede că �n anumite situaţii se poate anula livrarea/prestarea către sine, persoana impozabilă emite o autofactură cu valorile cu semnul minus �n care se �nscriu numărul şi data autofacturii anulate.
Norme metodologice:
ART. 160
82. (1) �n sensul art. 160 alin. (5) din Codul fiscal, prin livrări de bunuri/prestări de servicii �n interiorul ţării se �nţelege operaţiunile realizate numai �ntre persoane care sunt �nregistrate �n scopuri de TVA conform art. 153, care au locul livrării sau locul prestării �n Rom�nia conform art. 132, respectiv art. 133 din Codul fiscal, şi sunt operaţiuni taxabile conform titlului VI din Codul fiscal.
(2) �n sensul art. 160 alin. (2) lit. d) din Codul fiscal, prin alte unităţi care pot fi utilizate de operatori �n conformitate cu Directiva 2003/87/CE se �nţelege unităţile prevăzute la art. 3 lit. (m) şi (n) din Directiva 2003/87/CE, cu modificările ulterioare.
(3) �n cazul livrărilor de bunuri prevăzute la art. 160 alin. (2) din Codul fiscal, inclusiv pentru avansurile �ncasate, furnizorii emit facturi fără taxă şi �nscriu �n aceste facturi o menţiune referitoare la faptul că au aplicat taxarea inversă. Taxa se calculează de către beneficiar şi se �nscrie �n facturi şi �n jurnalul pentru cumpărări, fiind preluată at�t ca taxă colectată, c�t şi ca taxă deductibilă �n decontul de taxă. Din punct de vedere contabil, beneficiarul va �nregistra �n cursul perioadei fiscale 4426 = 4427 cu suma taxei aferente.
(4) �nregistrarea taxei de către cumpărător at�t ca taxă colectată, c�t şi ca taxă deductibilă �n decontul de taxă este denumită autolichidarea taxei pe valoarea adăugată. Colectarea taxei pe valoarea adăugată la nivelul taxei deductibile este asimilată cu plata taxei către furnizor/prestator. Prevederile acestui alineat sunt valabile pentru orice alte situaţii �n care se aplică taxarea inversă.
(5) Persoanele impozabile cu regim mixt care sunt beneficiari ai unor achiziţii supuse taxării inverse, conform art. 160 din Codul fiscal, vor deduce taxa �n decontul de taxă �n limitele şi �n condiţiile stabilite la art. 145, 145^1, 146, 147 şi 147^1 din Codul fiscal.
(6) Furnizorii/Prestatorii care sunt persoane impozabile cu regim mixt vor lua �n calculul pro rata, ca operaţiuni taxabile, valoarea livrărilor/prestărilor pentru care au aplicat taxarea inversă.
(7) �n cazul neaplicării taxării inverse prevăzute de lege, organele de inspecţie fiscală vor dispune măsuri pentru obligarea furnizorilor/prestatorilor şi a beneficiarilor la corectarea operaţiunilor şi aplicarea taxării inverse conform prevederilor prezentelor norme metodologice. �n cadrul inspecţiei fiscale la beneficiarii operaţiunilor, organele de inspecţie fiscală vor avea �n vedere că beneficiarul avea obligaţia să colecteze TVA la momentul exigibilităţii operaţiunii, concomitent cu exercitarea dreptului de deducere.
(8) Prin excepţie de la prevederile alin. (7), dacă la data constatării de către organele de inspecţie fiscală a neaplicării taxării inverse furnizorii/prestatorii şi/sau beneficiarii se află �n situaţia de insolvenţă potrivit Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, cu modificările şi completările ulterioare, de insolvabilitate �n condiţiile prevăzute de Codul de procedură fiscală, precum şi �n situaţii �n care măsurile prevăzute la alin.(7) nu pot fi aplicate concomitent şi la furnizor/prestator şi la beneficiar deoarece cel puţin unul dintre aceştia se află �n situaţii cum ar fi starea de inactivitate conform art. 78^1 din Ordonanţa Guvernului nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, suspendare din registrul comerţului, radiere din Registrul comerţului, anulare a codului de �nregistrare �n scopuri de TVA potrivit legii, regimul normal de taxare răm�ne valabil aplicat dacă sunt �ndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a) potrivit constatărilor organelor de inspecţie fiscală nu s-au produs consecinţe fiscal-bugetare negative la furnizori/prestatori şi/sau la beneficiari ca urmare a aplicării regimului normal de taxare;
b) aplicarea taxării inverse la furnizori/prestatori şi/sau la beneficiari poate genera consecinţe fiscal-bugetare negative.
(9) Pentru soluţionarea situaţiilor tranzitorii care pot apărea ca urmare a eliminării sau a includerii unor operaţiuni din/�n categoria celor pentru care se aplică taxarea inversă �n cadrul art. 160 din Codul fiscal, se aplică prevederile art. 134 alin. (6) din Codul fiscal, respectiv se va aplica regimul �n vigoare la data exigibilităţii de taxă. �n acest sens se va proceda conform următorului exemplu:
Exemplu. O persoană impozabilă aflată �n stare de insolvenţă a emis facturi parţiale şi/sau de avansuri �n cursul anului 2009. Faptul generator de taxă are loc după data de 1 ianuarie 2010. La regularizarea facturilor parţiale şi/sau de avansuri emise �n anul 2009 se va menţine regimul aplicat la data exigibilităţii de taxă, respectiv taxarea inversă, furnizorul/prestatorul fiind obligat la plata taxei conform art. 150 alin. (1) din Codul fiscal numai pentru diferenţa dintre valoarea livrării/prestării şi sumele facturate �n anul 2009.
Norme metodologice:
ART. 161
83. (1) Pentru aplicarea art. 161 alin. (2) şi (4) din Codul fiscal, persoanele impozabile au obligaţia să ajusteze taxa dedusă pentru bunurile imobile achiziţionate, construite, transformate sau modernizate �n ultimii 5 ani, proporţional cu partea din fiecare bun imobil care va fi utilizată pentru realizarea operaţiunilor scutite şi proporţional cu numărul de luni �n care bunul va fi utilizat �n regim de taxare. Aplicarea prevederilor art. 161 alin. (4) se limitează la modernizările şi transformările care au fost �ncepute �nainte de aderare şi finalizate după data aderării. Orice modernizare sau transformare �ncepută după data aderării va fi considerată bun de capital obţinut după aderare numai �n condiţiile prevăzute la art. 149 din Codul fiscal.
Ajustarea este operată �ntr-o perioadă de 5 ani �n cadrul căreia bunurile imobile au fost dob�ndite, �ncep�nd cu data de la care fiecare bun imobil a fost dob�ndit. Pentru bunurile imobile care sunt transformate sau modernizate, ajustarea taxei deduse aferente acestor lucrări este operată, de asemenea, �ntr-o perioadă de 5 ani de la data finalizării fiecărei lucrări de transformare sau modernizare. Pentru ajustare, suma taxei pentru fiecare an reprezintă o cincime din taxa dedusă aferentă achiziţiei, construirii sau modernizării bunurilor imobile. Pentru determinarea ajustării lunare se �mparte fiecare cincime la 12. Suma care nu poate fi dedusă se calculează astfel: din perioada de 5 ani se scade numărul de luni �n care bunul imobil a fost utilizat �n regim de taxare, iar rezultatul se �nmulţeşte cu ajustarea lunară. Fracţiunile de lună se consideră lună �ntreagă. Taxa nedeductibilă obţinută prin ajustare se �nregistrează din punct de vedere contabil pe cheltuieli, precum şi �n jurnalul pentru cumpărări şi se preia corespunzător �n decontul de taxă pe valoarea adăugată pentru perioada fiscală �n care persoana impozabilă �ncepe aplicarea regimului de scutire.
Exemplu de ajustare a dreptului de deducere
O persoană impozabilă dob�ndeşte la data de 15 aprilie 2005, prin achiziţie sau investiţii, un bun imobil av�nd o valoare de 30.000.000 lei. Taxa dedusă aferentă acestui imobil a fost de 5.700.000 lei. �n anul 2006 au fost �ncepute lucrări de modernizare, finalizate �n data de 20 aprilie 2007, care au mărit valoarea bunului imobil cu 1.000.000 lei (mai puţin de 20% din valoarea bunului imobil), pentru care taxa dedusă aferentă este de 190.000 lei.
De la data de 15 aprilie 2005 p�nă la 31 decembrie 2007, persoana impozabilă �nchiriază imobilul 100% �n regim de taxare.
Pe data de 1 ianuarie 2008, persoana impozabilă renunţă la opţiunea de a taxa operaţiunea de �nchiriere, aplic�nd scutirea prevăzută la art. 141 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal.
Ajustarea dreptului de deducere se efectuează astfel:
A. Ajustarea pentru taxa dedusă aferentă dob�ndirii bunului imobil
- Taxa dedusă aferentă bunului imobil: 5.700.000 lei
- Taxa dedusă pentru perioada 15 aprilie 2005 - 31 decembrie 2007, respectiv 33 de luni, nu se ajustează.
- Ajustarea taxei deduse pentru perioada 1 ianuarie 2008 - 1 aprilie 2010:
- 5.700.000 lei: 5 ani = 1.140.000 lei
- 1.140.000 lei: 12 luni = 95.000 lei
- 5 * 12 = 60 luni - 33 luni = 27 luni x 95.000 lei = 2.565.000 lei - taxa care se ajustează.
B. Ajustarea taxei deduse aferente lucrării de modernizare �ncepute �n anul 2006 şi finalizate �n anul 2007
- Taxa dedusă aferentă modernizării: 190.000 lei
- Taxa dedusă pentru perioada 20 aprilie 2007 - 31 decembrie 2007, respectiv 9 luni, nu se ajustează.
- Ajustarea taxei deduse pentru perioada 1 ianuarie 2008 - 1 aprilie 2011:
- 190.000 lei: 5 ani = 38.000 lei
- 38.000 lei: 12 luni = 3.166,7 lei
- 60 luni - 9 luni = 51 luni x 3.166,7 lei = 161.501,7 lei - taxa care se ajustează.
Suma de 2.565.000 lei + 161.501,7 lei, rezultată din ajustările efectuate la lit. A şi B, reprezintă diferenţa de taxă care va fi �nregistrată pe cheltuieli, �n jurnalul pentru cumpărări din luna ianuarie 2008, cu semnul minus, şi corespunzător va fi preluată �n decontul privind taxa pe valoarea adăugată pentru perioada fiscală respectivă. Aceeaşi procedură de ajustare se aplică şi �n cazul transformărilor sau modernizărilor �ncepute şi finalizate �nainte de data aderării, indiferent de valoarea acestora.
(2) Pentru aplicarea art. 161 alin. (5) din Codul fiscal, persoanele impozabile au obligaţia să ajusteze taxa dedusă conform art. 149 din Codul fiscal, pentru modernizările sau transformările �ncepute �nainte de data aderării şi finalizate după data aderării sau �ncepute şi finalizate după data aderării, care depăşesc 20% din valoarea bunului imobil sau a unei părţi a acestuia, exclusiv valoarea terenului, după transformare sau modernizare. Ajustarea efectuată conform art. 149 din Codul fiscal diferă de ajustarea prevăzută la alin. (1) prin perioada de ajustare, care este de 20 de ani, faţă de 5 ani, şi metoda de ajustare, care se face pe ani calendaristici �ntregi, şi nu lunar. Pentru taxa dedusă aferentă bunului imobil, modernizărilor sau transformărilor efectuate �nainte de data aderării şi modernizărilor sau transformărilor �ncepute �nainte de data aderării şi finalizate după data aderării, care nu depăşesc 20% din valoarea bunului imobil sau a unei părţi a acestuia, exclusiv valoarea terenului, după transformare sau modernizare, ajustarea se efectuează potrivit prevederilor alin. (1).
Acelaşi exemplu ca la alin. (1), �n situaţia �n care persoana impozabilă a făcut lucrări de modernizare, �ncepute �n 2006, �n valoare de 20.000.000 lei, �n loc de 1.000.000 lei.
�ntruc�t valoarea bunului imobil după transformare este de 50.000.000 lei şi �ntruc�t valoarea modernizării depăşeşte 20% din valoarea bunului imobil, ajustarea dreptului de deducere aferentă modernizării trebuie să fie făcută conform art. 149 din Codul fiscal, cu privire la perioada şi metoda de ajustare.
Pentru taxa aferentă bunului imobil, ajustarea se efectuează potrivit exemplului de la alin. (1) lit. A.
(3) Pentru aplicarea art. 161 alin. (3) şi (6) din Codul fiscal, persoanele impozabile pot deduce din taxa nededusă, aferentă bunurilor imobile achiziţionate, construite, transformate sau modernizate �n ultimii 5 ani, o sumă proporţională cu partea din fiecare bun imobil care va fi utilizată pentru aceste operaţiuni şi cu numărul de luni �n care bunul va fi utilizat �n regim de taxare. Aplicarea prevederilor art. 161 alin. (6) se limitează la modernizările şi transformările care au fost �ncepute �nainte de aderare şi finalizate după data aderării. Orice modernizare sau transformare �ncepută după data aderării va fi considerată bun de capital obţinut după aderare numai �n condiţiile prevăzute la art. 149 din Codul fiscal. Ajustarea se realizează �ntr-o perioadă de 5 ani �n cadrul căreia bunurile imobile au fost dob�ndite, �ncep�nd cu data de la care fiecare bun imobil a fost dob�ndit. Pentru bunurile imobile care sunt modernizate sau transformate, ajustarea taxei nededuse aferente acestor lucrări este operată, de asemenea, �ntr-o perioadă de 5 ani de la data finalizării fiecărei lucrări de modernizare sau transformare. Pentru ajustare se va ţine cont de suma taxei nededuse pentru fiecare an, care reprezintă o cincime din taxa aferentă achiziţiei, construirii, transformării sau modernizării bunurilor imobile. Pentru determinarea ajustării lunare se �mparte fiecare cincime la 12. Stabilirea sumei care poate fi dedusă se calculează astfel: din perioada de 5 ani se scade numărul de luni �n care bunul imobil a fost utilizat �n regim de scutire, iar rezultatul va fi �nmulţit cu ajustarea lunară. Fracţiunile de lună se consideră lună �ntreagă. Taxa de dedus rezultată �n urma ajustării se �nregistrează din punct de vedere contabil prin diminuarea cheltuielilor, precum şi �n jurnalul pentru cumpărări şi se preia corespunzător �n decontul de taxă pe valoarea adăugată pentru perioada fiscală �n care persoana impozabilă �ncepe aplicarea regimului de taxare.
Exemplu de ajustare a dreptului de deducere:
Acelaşi exemplu ca la alin. (1), dar, invers�nd datele situaţiei, considerăm că persoana a �nchiriat �n regim de scutire bunul imobil �n totalitate şi nu a dedus TVA aferentă achiziţiei şi nici modernizării efectuate şi optează pentru regimul de taxare a tuturor operaţiunilor de �nchiriere de la data de 1 ianuarie 2008. Aceeaşi procedură de ajustare se aplică şi �n cazul transformărilor sau modernizărilor �ncepute şi finalizate �nainte de data aderării, indiferent de valoarea acestora.
A. Ajustarea taxei nededuse aferente dob�ndirii bunului imobil
- Taxa nededusă aferentă bunului imobil: 5.700.000 lei
- Ajustarea pentru restul perioadei de 5 ani: 27 luni (60 luni - 33 luni):
- 5.700.000 lei: 5 ani = 1.140.000 lei
- 1.140.000 lei: 12 luni = 95.000 lei
- 5 * 12 = 60 luni - 33 luni = 27 luni x 95.000 lei = 2.565.000 lei - taxa care se ajustează.
B. Ajustarea taxei nededuse aferente lucrării de modernizare �ncepute �n anul 2006 şi finalizate �n anul 2007
- Taxa nededusă: 190.000 lei
- Taxa nededusă pentru perioada 20 aprilie 2007 - 31 decembrie 2007, respectiv 9 luni, nu se ajustează.
- Ajustarea taxei pentru perioada 1 ianuarie 2008 - 1 aprilie 2011:
- 190.000 lei : 5 ani = 38.000 lei
- 38.000 lei : 12 luni = 3.166,7 lei
- 60 luni - 9 luni = 51 luni x 3.166,7 lei = 161.501,7 lei - taxa care se ajustează.
Suma de 2.565.000 lei + 161.501,7 lei, rezultată din ajustările efectuate la lit. A şi B, se �nregistrează din punct de vedere contabil prin diminuarea cheltuielilor, precum şi �n jurnalul pentru cumpărări din luna ianuarie 2008, cu semnul plus, şi se preia corespunzător �n decontul de taxă pe valoarea adăugată pentru perioada fiscală respectivă.
(4) Pentru aplicarea art. 161 alin. (7) din Codul fiscal, persoanele impozabile vor ajusta taxa nededusă conform art. 149 din Codul fiscal, pentru modernizările sau transformările �ncepute �nainte de data aderării şi finalizate după data aderării sau �ncepute şi finalizate după data aderării, care depăşesc 20% din valoarea bunului imobil sau a unei părţi a acestuia, exclusiv valoarea terenului, după transformare sau modernizare. Ajustarea efectuată conform art. 149 din Codul fiscal diferă de ajustarea prevăzută la alin. (3) prin perioada de ajustare, care este de 20 de ani, faţă de 5 ani, şi prin metoda de ajustare, care se face pe ani calendaristici �ntregi, şi nu lunar. Pentru taxa nededusă aferentă bunului imobil, modernizărilor sau transformărilor efectuate �nainte de data aderării şi modernizărilor sau transformărilor �ncepute �nainte de data aderării şi finalizate după data aderării, care nu depăşesc 20% din valoarea bunului imobil sau a unei părţi a acestuia, exclusiv valoarea terenului, după transformare sau modernizare, ajustarea se efectuează potrivit prevederilor alin. (3).
Acelaşi exemplu ca la alin. (1), dar invers�nd datele situaţiei, considerăm că persoana impozabilă a făcut lucrări de modernizare, �ncepute �n anul 2006 şi finalizate �n anul 2007, �n valoare de 20.000.000 lei, �n loc de 1.000.000 lei, a �nchiriat �n regim de scutire bunul imobil �n totalitate şi nu a dedus TVA aferentă modernizării efectuate şi optează pentru regimul de taxare a tuturor operaţiunilor de �nchiriere de la data de 1 ianuarie 2008.
�ntruc�t valoarea bunului imobil după transformare este de 50.000.000 lei şi �ntruc�t valoarea modernizării depăşeşte 20% din valoarea bunului imobil, ajustarea dreptului de deducere aferentă modernizării trebuie să fie făcută conform art. 149 din Codul fiscal, cu privire la perioada şi metoda de ajustare.
Pentru taxa aferentă bunului imobil, ajustarea se efectuează potrivit exemplului de la alin. (3) lit. A.
(5) Pentru aplicarea art. 161 alin. (8) şi (10) din Codul fiscal, persoanele impozabile au obligaţia să ajusteze taxa dedusă conform art. 149 din Codul fiscal, dar perioada de ajustare este limitată la 5 ani.
Acelaşi exemplu ca la alin. (1), �n situaţia �n care persoana impozabilă vinde clădirea la data de 1 ianuarie 2008 şi nu a optat pentru taxarea acestei v�nzări.
A. Ajustarea taxei deduse aferente dob�ndirii bunului imobil: 2/5
- Taxa dedusă aferentă bunului imobil: 5.700.000 lei
- Anul 2005 (anul achiziţiei şi al primei utilizări), precum şi anii 2006 şi 2007 sunt luaţi �n considerare. Anul 2008, pe parcursul căruia se pierde dreptul de deducere, nu se ia �n considerare.
Suma taxei ce trebuie ajustată:
5.700.000 lei x 2/5 = 2.280.000 lei
B. Ajustarea taxei deduse aferente lucrării de modernizare �ncepute �n anul 2006 şi finalizate �n anul 2007: 4/5
- Taxa dedusă: 190.000 lei
- Anul 2007 (anul �n care se termină lucrările de modernizare) este luat �n considerare. Anul 2008, pe parcursul căruia se pierde dreptul de deducere, nu se ia �n considerare.
Suma taxei ce trebuie ajustată:
190.000 lei x 4/5 = 152.000 lei
Suma de 2.280.000 lei + 152.000 lei, rezultată din ajustările efectuate la lit. A şi B, reprezintă diferenţa de taxă care va fi �nregistrată pe cheltuieli, �n jurnalul pentru cumpărări din luna ianuarie 2008, cu semnul minus, şi corespunzător va fi preluată �n decontul privind taxa pe valoarea adăugată pentru perioada fiscală respectivă.
(6) Pentru aplicarea art. 161 alin. (11) din Codul fiscal, persoanele impozabile au obligaţia să ajusteze taxa dedusă conform art. 149 din Codul fiscal, pentru modernizările sau transformările �ncepute �nainte de data aderării şi finalizate după data aderării sau �ncepute şi finalizate după data aderării, care depăşesc 20% din valoarea bunului imobil sau a unei părţi a acestuia, exclusiv valoarea terenului, după transformare sau modernizare. Ajustarea efectuată conform art. 149 din Codul fiscal diferă de ajustarea prevăzută la alin. (5) prin perioada de ajustare, care este de 20 de ani, faţă de 5 ani. Pentru taxa dedusă aferentă bunului imobil, modernizărilor sau transformărilor efectuate �nainte de data aderării şi modernizărilor sau transformărilor �ncepute �nainte de data aderării şi finalizate după data aderării, care nu depăşesc 20% din valoarea bunului imobil sau a unei părţi a acestuia, exclusiv valoarea terenului, după transformare sau modernizare, ajustarea se efectuează potrivit prevederilor alin. (5).
Acelaşi exemplu ca la alin. (1), �n situaţia �n care persoana impozabilă vinde clădirea la data de 1 ianuarie 2008 şi nu a optat pentru taxarea acestei v�nzări. Persoana impozabilă a făcut lucrări de modernizare, �ncepute �n anul 2006 şi finalizate �n anul 2007, �n valoare de 20.000.000 lei, �n loc de 1.000.000 lei.
�ntruc�t valoarea bunului imobil după transformare este de 50.000.000 lei şi �ntruc�t valoarea modernizării depăşeşte 20% din valoarea bunului imobil, ajustarea dreptului de deducere aferentă modernizării trebuie să fie făcută conform art. 149 din Codul fiscal, cu privire la perioada şi metoda de ajustare.
Pentru taxa aferentă bunului imobil, ajustarea se efectuează potrivit exemplului de la alin. (5) lit. A.
(7) Pentru aplicarea art. 161 alin. (9) şi (12) din Codul fiscal, persoanele impozabile ajustează taxa nededusă conform art. 149 din Codul fiscal, dar perioada de ajustare este limitată la 5 ani. Valoarea suplimentară a taxei de dedus se limitează la valoarea taxei colectate pentru livrarea bunului respectiv.
Acelaşi exemplu ca la alin. (1), dar, invers�nd datele situaţiei, considerăm că persoana nu a dedus TVA aferentă achiziţiei şi nici modernizării efectuate şi vinde clădirea la data de 1 ianuarie 2008, opt�nd pentru taxarea acestei v�nzări. Valoarea de v�nzare a bunului imobil este de 30.000.000 lei, taxa colectată aferentă fiind de 5.700.000 lei.
A. Ajustarea taxei nededuse aferente dob�ndirii bunului imobil: 2/5
- Taxa nededusă aferentă bunului imobil: 5.700.000 lei
- Anul 2005 (anul achiziţiei şi al primei utilizări), precum şi anii 2006 şi 2007 sunt luaţi �n considerare. Anul 2008, pe parcursul căruia ia naştere dreptul de deducere, nu se ia �n considerare.
Suma taxei ce trebuie ajustată:
5.700.000 lei x 2/5 = 2.280.000 lei
B. Ajustarea taxei nededuse aferente lucrării de modernizare �ncepute �n anul 2006 şi finalizate �n anul 2007: 4/5
- Taxa nededusă: 190.000 lei
- Anul 2007 (anul �n care se termină lucrările de modernizare) este luat �n considerare. Anul 2008, pe parcursul căruia ia naştere dreptul de deducere, nu se ia �n considerare.
Suma taxei ce trebuie ajustată:
190.000 lei x 4/5 = 152.000 lei
Suma de 2.280.000 lei + 152.000 lei, rezultată din ajustările efectuate la lit. A şi B, reprezintă diferenţa de taxă care va fi �nregistrată prin diminuarea cheltuielilor, precum şi �n jurnalul pentru cumpărări din luna ianuarie 2008, cu semnul plus, şi se preia corespunzător �n decontul de taxă pe valoarea adăugată pentru perioada fiscală respectivă, taxa de dedus rezultată �n urma ajustării fiind mai mică dec�t taxa colectată.
(8) Pentru aplicarea art. 161 alin. (13) din Codul fiscal, persoanele impozabile ajustează taxa nededusă conform art. 149 din Codul fiscal, pentru modernizările sau transformările �ncepute �nainte de data aderării şi finalizate după data aderării sau �ncepute şi finalizate după data aderării, care depăşesc 20% din valoarea bunului imobil sau a unei părţi a acestuia, exclusiv valoarea terenului, după transformare sau modernizare. Ajustarea efectuată conform art. 149 din Codul fiscal diferă de ajustarea prevăzută la alin. (7) prin perioada de ajustare, care este de 20 de ani, faţă de 5 ani. Pentru taxa nededusă aferentă bunului imobil, modernizărilor sau transformărilor efectuate �nainte de data aderării şi modernizărilor sau transformărilor efectuate după data aderării, care nu depăşesc 20% din valoarea bunului imobil sau a unei părţi a acestuia, exclusiv valoarea terenului, după transformare sau modernizare, ajustarea se efectuează potrivit prevederilor alin. (7). Valoarea suplimentară a taxei de dedus se limitează la valoarea taxei colectate pentru livrarea bunului respectiv.
Acelaşi exemplu ca la alin. (1), dar, invers�nd datele situaţiei, considerăm că persoana nu a dedus TVA aferentă achiziţiei şi nici modernizării efectuate şi vinde clădirea la data de 1 ianuarie 2008, opt�nd pentru taxarea acelei v�nzări.
Persoana impozabilă a făcut lucrări de modernizare �ncepute �n anul 2006 şi finalizate �n anul 2007, �n valoare de 20.000.000 lei, �n loc de 1.000.000 lei.
�ntruc�t valoarea bunului imobil după transformare este de 50.000.000 lei şi �ntruc�t valoarea modernizării depăşeşte 20% din valoarea bunului imobil, ajustarea dreptului de deducere aferentă modernizării trebuie să fie făcută conform art. 149 din Codul fiscal, cu privire la perioada şi metoda de ajustare.
Pentru taxa aferentă bunului imobil, ajustarea se efectuează potrivit exemplului de la alin. (7) lit. A.
84. �n sensul art. 161 alin. (16) din Codul fiscal, prin aplicarea reglementărilor �n vigoare la data intrării �n vigoare a contractului de leasing, se �nţelege că bunurile respective vor fi importate din punct de vedere al taxei pe valoarea adăugată la data finalizării contractelor şi se datorează taxa pe valoarea adăugată la valoarea reziduală a bunurilor. Taxa pe valoarea adăugată datorată pentru aceste importuri, nu se plăteşte efectiv la organele vamale de către persoanele impozabile �nregistrate �n scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, ci se evidenţiază �n decontul de taxă, conform prevederilor art. 157 alin. (5) din Codul fiscal.
85. �n sensul art. 161 alin. (18) din Codul fiscal, nu este permisă suplimentarea certificatelor de scutire după data de 1 ianuarie 2007. Totuşi, �n situaţia �n care �n cadrul aceleiaşi sume �nscrise �n certificatul de scutire se modifică contractorii şi/sau subcontractorii, aceste corecţii pot fi efectuate de către organele fiscale competente la solicitarea beneficiarilor fondurilor nerambursabile, �n certificatul deja eliberat.
Norme metodologice:
86. (1) �n sensul art. 161^1 alin. (3) lit. c) din Codul fiscal, suma taxei datorate la import este nesemnificativă dacă este mai mică de 1.000 de lei.
(2) �n aplicarea art. 161^1 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal nu există niciun fapt generator de taxă pe valoarea adăugată şi organele vamale nu vor percepe plata taxei dacă importatorul face dovada că importul este direct destinat reexpedierii sau transportului bunurilor către statul membru din care au fost exportate şi către persoana care le-a exportat şi, după caz, dovada �ncheierii unui contract de transport şi/sau asigurare.
87*** �ABROGAT.
ANEXA Nr. 1
la normele metodologice de aplicare
a prevederilor titlului VI din Codul fiscal
NOTIFICARE
privind opţiunea de taxare a operaţiunilor prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal
1. Denumirea solicitantului ..............................................
2. Codul de �nregistrare �n scopuri de TVA, atribuit conform art. 153 din Codul fiscal .................................................................
3. Adresa ................................................................
4. Data de la care se optează pentru taxare ..............................
5. Bunurile imobile pentru care se aplică opţiunea (adresa completă dacă opţiunea se referă la bunul imobil integral sau, dacă se referă la o parte din bunul imobil, se va �nscrie suprafaţa din bunul imobil. �n cazul operaţiunilor de leasing cu bunuri imobile se va menţiona dacă opţiunea se referă la bunul imobil integral sau, dacă se referă la o parte din bunul imobil, pe l�ngă suprafaţă trebuie să se identifice cu exactitate partea din bunul imobil care face obiectul contractului) ..................................................
Confirm că datele declarate sunt corecte şi complete.
Numele şi prenumele ................................, funcţia ............
Semnătura şi ştampila
......................
ANEXA 2
la normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VI din Codul fiscal
NOTIFICARE
privind anularea opţiunii de taxare a operaţiunilor prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal
1. Denumirea solicitantului ..............................................
2. Codul de �nregistrare �n scopuri de TVA, atribuit conform art. 153 din Codul fiscal .................................................................
3. Adresa ................................................................
4. Data de la care se anulează opţiunea de taxare ........................
5. Bunurile imobile pentru care se anulează opţiunea de taxare (adresa completă, dacă opţiunea s-a referit la bunul imobil integral, sau dacă s-a referit la o parte din bunul imobil se va �nscrie suprafaţa din bunul imobil. �n cazul operaţiunilor de leasing cu bunuri imobile se va menţiona dacă opţiunea s-a referit la bunul imobil integral, sau dacă s-a referit la o parte din bunul imobil, pe l�ngă suprafaţă trebuie să se identifice cu exactitate partea din bunul imobil care face obiectul contractului) ................................
..........................................................................
..........................................................................
..........................................................................
..........................................................................
Confirm că datele declarate sunt complete şi corecte.
Numele şi prenumele ........................, funcţia ....................
Semnătura şi ştampila
ANEXA 3
la normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VI din Codul fiscal
NOTIFICARE
privind opţiunea de taxare a operaţiunilor prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal
1. Denumirea solicitantului ..............................................
2. Codul de �nregistrare �n scopuri de TVA, atribuit conform art. 153 din Codul fiscal .................................................................
3. Adresa ................................................................
4. Bunurile imobile (construcţii, terenuri) pentru care se aplică opţiunea de taxare (adresa completă a bunului imobil, adresa completă şi suprafaţa terenului, �n cazul �n care opţiunea de taxare priveşte numai o parte a bunului imobil se va identifica cu exactitate această parte a bunului imobil)
..........................................................................
..........................................................................
..........................................................................
..........................................................................
Confirm că datele declarate sunt corecte şi complete.
Numele şi prenumele ........................, funcţia ....................
Semnătura şi ştampila
Norme metodologice:
5^1.4. (1) �n cazul produselor energetice şi al electricităţii, utilizare �n scop comercial reprezintă utilizarea de către un operator economic - consumator final, care, �n mod independent, realizează, �n orice loc, furnizarea de bunuri şi servicii, oricare ar fi scopul sau rezultatele unor astfel de activităţi economice.
(2) Activităţile economice cuprind toate activităţile producătorilor, comercianţilor şi persoanelor care furnizează servicii, inclusiv activităţile agricole şi de minerit şi activităţile profesiilor libere sau asimilate.
(3) Autorităţile guvernamentale şi locale şi alte instituţii publice nu vor fi considerate ca efectu�nd activităţi economice, �n cazul activităţilor sau tranzacţiilor �n care se angajează �n calitate de autorităţi publice.
(4) �n �nţelesul prezentelor norme, nu se consideră a fi operator economic o parte a unei societăţi sau a unui organism juridic care din punct de vedere organizaţional constituie o organizaţie independentă, capabilă să funcţioneze prin mijloacele sale proprii.
(5) Utilizarea energiei electrice pentru iluminatul public se consideră utilizare �n scop comercial.
(6) C�nd are loc o utilizare combinată �ntre utilizarea �n scop comercial şi utilizarea �n scop necomercial, accizarea se va aplica proporţional cu fiecare tip de utilizare corespunzător.
(7) Pentru semestrul I al anului 2007, structura accizei la ţigarete este 16,28 euro/1000 ţigarete + 29% aplicat la preţul maxim de v�nzare cu amănuntul declarat.
Norme metodologice:
6.
(1) Preţurile de v�nzare cu amănuntul pentru ţigarete se stabilesc de antrepozitarul autorizat pentru producţie, de antrepozitarul autorizat pentru depozitare pentru ţigaretele achiziţionate, cu excepţia celor pentru care preţurile se declară de producătorul intern, de destinatarul �nregistrat sau de importatorul autorizat de astfel de produse şi se notifică autorităţii fiscale centrale - direcţia cu atribuţii �n elaborarea legislaţiei �n domeniul accizelor.
(2) �nregistrarea de către autoritatea fiscală centrală a preţurilor de v�nzare cu amănuntul se face pe baza declaraţiei scrise a antrepozitarului autorizat, a destinatarului �nregistrat sau a importatorului autorizat, modelul-tip al acesteia fiind prevăzut �n anexa nr. 4.
(3) Declaraţia se va �ntocmi �n 3 exemplare, care se vor �nregistra la autoritatea fiscală centrală � direcţia cu atribuţii �n elaborarea legislaţiei �n domeniul accizelor. După �nregistrare, un exemplar răm�ne la autoritatea fiscală centrală, exemplarul al doilea răm�ne la persoana care a �ntocmit declaraţia, iar exemplarul al treilea se va transmite autorităţii vamale teritoriale competente cu aprobarea notelor de comandă pentru timbre.
(4) Declaraţia, care va cuprinde �n mod expres data de la care se vor practica preţurile de v�nzare cu amănuntul, va fi depusă la autoritatea fiscală centrală cu minimum două zile �nainte de data practicării acestor preţuri.
(5) Cu minimum 24 de ore �nainte de data efectivă a intrării �n vigoare, lista cuprinz�nd preţurile de v�nzare cu amănuntul, cu numărul de �nregistrare atribuit de autoritatea fiscală centrală, va fi publicată, prin grija antrepozitarului autorizat, a destinatarului �nregistrat sau a importatorului autorizat, �n două cotidiene de mare tiraj. C�te un exemplar din cele două cotidiene va fi depus la autoritatea fiscală centrală �n ziua publicării.
(6) Ori de c�te ori se intenţionează modificări ale preţurilor de v�nzare cu amănuntul, antrepozitarul autorizat, destinatarul �nregistrat sau importatorul autorizat are obligaţia să redeclare preţurile pentru toate sortimentele de ţigarete, indiferent dacă modificarea intervine la unul sau la mai multe sortimente.
Redeclararea se face pe baza aceluiași model de declaraţie prevăzut la alin. (2) și cu respectarea termenelor prevăzute la alin. (4) și (5).
(7) După primirea declaraţiilor privind preţurile de v�nzare cu amănuntul și după publicarea acestora �n două cotidiene de mare tiraj, autoritatea fiscală centrală va publica aceste liste pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice.
(8) Antrepozitarul autorizat, destinatarul �nregistrat sau importatorul autorizat de astfel de produse, care renunţă la comercializarea pe piaţa internă a unui anumit sortiment de ţigarete, are obligaţia de a comunica acest fapt autorităţii fiscale centrale și de a �nscrie �n continuare preţurile aferente acestor sortimente �n declaraţia preţurilor de v�nzare cu amănuntul, pe perioada de p�nă la epuizare, dar nu mai puţin de 3 luni.
(9) �n situaţia destinatarului �nregistrat care achiziţionează doar ocazional ţigarete dintr-un alt stat membru, acesta va urma procedura prevăzută la alin. (1)�(6).
(10) �n situaţiile �n care nu se pot identifica preţurile de v�nzare cu amănuntul pentru ţigaretele provenite din confiscări, calculul accizelor se face pe baza accizei totale prevăzute �n anexa nr. 6 la titlul VII din Codul fiscal.
(11) Preţul de v�nzare al ţigaretelor practicat de orice persoană nu poate depăși preţul de v�nzare cu amănuntul declarat �n vigoare la momentul v�nzării.
Norme metodologice:
30^1. (1) Accizele pentru iahturi şi alte nave şi ambarcaţiuni cu sau fără motor pentru agrement sunt:
|
Nr. crt. |
Denumire |
Acciza (%) |
|
1 |
Bărci gonflabile, cu lungime cuprinsă �ntre 8 şi 12 m |
5 |
|
2 |
Bărci gonflabile, cu lungime de peste 12 m |
7 |
|
3 |
Nave cu vele, fără motor, cu lungime cuprinsă �ntre 8 - 12 m |
7 |
|
4 |
Nave cu vele, fără motor, cu lungime cuprinsă �ntre 12 - 16 m |
9 |
|
5 |
Nave cu vele, fără motor, cu lungime cuprinsă �ntre 16 - 24 m |
10 |
|
6 |
Nave cu vele, cu motor, cu lungime cuprinsă �ntre 8 - 12 m |
9 |
|
7 |
Nave cu vele, cu motor, cu lungime cuprinsă �ntre 12 - 16 m |
10 |
|
8 |
Nave cu vele, cu motor, cu lungime cuprinsă �ntre 16 - 24 m |
12 |
|
9 |
Nave cu motor, altele dec�t cele cu motor suspendat, cu lungime cuprinsă �ntre 8 - 12 m |
9 |
|
10 |
Nave cu motor, altele dec�t cele cu motor suspendat, cu lungime cuprinsă �ntre 12 - 16 m |
10 |
|
11 |
Nave cu motor, altele dec�t cele cu motor suspendat, cu lungime cuprinsă �ntre 16 - 24 m |
12 |
|
12 |
Alte nave şi ambarcaţiuni pentru agrement sau pentru sport din care: |
x |
|
12.1 |
Nave cu motor suspendat, cu lungime cuprinsă �ntre 8 - 12 m |
9 |
|
12.2 |
Nave cu motor suspendat, cu lungime cuprinsă �ntre 12 - 16 m |
10 |
|
12.3 |
Nave cu motor suspendat, cu lungime cuprinsă �ntre 16 - 24 m |
12 |
|
12.4 |
Skyjet-uri |
15 |
(2) Accizele pentru motoarele cu capacitatea de peste 25 CP destinate iahturilor şi altor nave şi ambarcaţiuni pentru agrement sunt:
|
Nr. crt. |
Tipul de motor |
Acciza % |
|
1 |
Motoare cu capacitatea �ntre 25 CP şi 60 CP |
5 |
|
2 |
Motoare cu capacitatea �ntre 60 CP şi 120 CP |
7 |
|
3 |
Motoare cu capacitatea peste 120 CP |
9 |
(3) Intră sub incidenţa accizelor şi bărcile echipate cu motor care nu �ndeplinesc una dintre condiţiile prevăzute la art. 208 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal. Acciza se va calcula prin aplicarea cotei legale aferente motorului asupra valorii integrale de achiziţie �nscrisă �n factură, iar suma astfel rezultată se va reduce cu 50%.
30^1.1. (1) Pentru produsele din producţia internă, baza de impozitare este reprezentată de preţul de livrare, respectiv preţul de v�nzare al produselor practicat de producător, mai puţin acciza.
(2) �n cazul produselor supuse accizelor nearmonizate pentru care acciza este stabilită �n cotă procentuală, provenite din achiziţii intracomunitare, transformarea �n lei a preţurilor de achiziţie exprimate �n diverse valute - ca bază de impozitare pentru accize - se efectuează la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a Rom�niei, utilizat la �nregistrarea �n contabilitate, şi anume cursul de schimb valabil la data recepţiei produselor achiziţionate.
Norme metodologice:
30^2. (1) Operatorul economic - persoană fizică sau juridică autorizată -, �n exercitarea activităţii acestuia, poate achiziţiona din alte state membre ale Uniunii Europene produse supuse accizelor de natura celor prevăzute la art. 207 din Codul fiscal, cu condiţia deţinerii unei autorizaţii pentru achiziţii intracomunitare de astfel de produse emise de autoritatea vamală teritorială.
(2) Pentru obţinerea autorizaţiei prevăzute la alin. (1) operatorul economic trebuie să depună o cerere care să conţină informaţiile şi să fie �nsoţită de documentele prevăzute �n anexa nr. 29.
(3) Autoritatea vamală teritorială poate să solicite operatorului economic solicitant al autorizaţiei orice informaţie şi documente pe care le consideră necesare, după caz, cu privire la:
a) identitatea operatorului economic;
b) amplasarea locurilor unde se recepţionează produsele accizabile;
c) tipurile de produse accizabile ce urmează a fi recepţionate �n fiecare locaţie;
d) capacitatea operatorului economic de a asigura garanţia financiară.
(4) Nu va fi autorizată pentru achiziţii intracomunitare persoana care a fost condamnată printr-o hotăr�re judecătorească definitivă �n Rom�nia sau �ntr-un alt stat pentru o infracţiune dintre cele reglementate de legislaţia fiscală.
(5) Autorizaţia de operator economic pentru achiziţii intracomunitare are valabilitate 3 ani, cu �ncepere de la data de 1 a lunii următoare celei �n care operatorul economic face dovada constituirii garanţiei �n cuantumul şi �n forma aprobate de autoritatea vamală teritorială. Orice astfel de operator are obligaţia de a depune o garanţie corespunzătoare unei cote de 3% din suma totală a accizelor aferente produselor achiziţionate �n anul anterior. �n cazul unui nou operator, garanţia va reprezenta 3% din accizele estimate, aferente produselor ce urmează a se achiziţiona pe parcursul unui an. Garanţia poate fi sub formă de depozit �n numerar şi/sau de garanţii personale, modul de constituire fiind cel prevăzut la pct. 108.
(6) �n situaţia �n care intervin modificări faţă de datele iniţiale menţionate �n autorizaţie, operatorul economic are obligaţia de a solicita autorităţii vamale teritoriale emitente a autorizaţiei modificarea acesteia, după cum urmează:
a) pentru fiecare nouă locaţie �n care urmează a se realiza recepţia de produse supuse accizelor, cu cel puţin 15 zile �nainte de recepţia produselor;
b) dacă se modifică datele de identificare ale operatorului economic, �n termen de 30 de zile de la data �nregistrării modificării;
c) dacă modificările intervenite se referă la tipul produselor supuse accizelor, cu cel puţin 60 de zile �nainte de recepţia produselor.
(7) Operatorul economic nu poate realiza recepţia de produse supuse accizelor �ntr-o locaţie dacă nu face dovada �nregistrării acesteia la autoritatea vamală teritorială.
(8) Produsele supuse accizelor primite de către operatorul economic sunt �nsoţite de documentul comercial care atestă achiziţia intracomunitară.
(9) Autorizaţia poate fi revocată de autoritatea emitentă a acesteia �n situaţia �n care operatorul economic săv�rşeşte o infracţiune la reglementările fiscale.
(10) Decizia de revocare se comunică operatorului economic şi produce efecte de la data la care a fost adusă la cunoştinţa operatorului economic.
(11) �n cazuri excepţionale c�nd interesele legitime ale operatorului economic impun aceasta, autoritatea vamală emitentă a autorizaţiei poate decala termenul de intrare �n vigoare a deciziei de revocare, la o dată ulterioară.
(12) Operatorul economic nemulţumit poate contesta decizia de revocare a autorizaţiei, potrivit legislaţiei �n vigoare.
(13) Contestarea deciziei de revocare a autorizaţiei de operator economic pentru achiziţii intracomunitare nu suspendă efectele juridice ale acestei decizii pe perioada soluţionării contestaţiei �n procedură administrativă.
(14) �n cazul �n care operatorul economic doreşte să renunţe la autorizaţie, acesta are obligaţia să notifice acest fapt autorităţii vamale emitente cu cel puţin 60 de zile �nainte de data de la care renunţarea la autorizaţie produce efecte.
Norme metodologice:
31. (1) Operatorii economici care exportă sau care livrează �ntr-un alt stat membru sortimente de cafea obţinute din operaţiuni proprii de prelucrare a cafelei achiziţionate direct de către aceştia din alte state membre sau din import pot solicita la cerere restituirea accizelor. Intră sub incidenţa acestor prevederi şi sortimentele de cafea rezultate exclusiv din operaţiuni de ambalare.
(2) De asemenea, beneficiază la cerere de regimul de restituire şi operatorii economici, pentru cantităţile de cafea achiziţionate direct de către aceştia dintr-un stat membru sau din import, care ulterior sunt exportate ori sunt livrate �n alt stat membru, fără a suporta vreo modificare.
(3) Cererea de restituire se depune la autoritatea fiscală la care solicitantul este �nregistrat ca plătitor de impozite şi taxe, �n intervalul de p�nă la 3 luni de la data efectuării livrării către un alt stat membru sau a operaţiunii de export către o ţară terţă.
(4) Cererea prevăzută la alin. (3) va conţine obligatoriu informaţii privind cantitatea produselor expediate, statul membru de destinaţie sau ţara terţă, valoarea totală a facturii şi fundamentarea sumelor reprezent�nd accizele de restituit.
(5) Odată cu cererea de restituire, solicitantul trebuie să depună următoarele documente justificative:
a) �n cazul exportului:
1. copia documentului vamal de import al produselor sau a documentului care atestă achiziţia acestora dintr-un stat membru;
2. copia documentului care atestă plata accizelor la importul produselor sau la achiziţia acestora dintr-un stat membru, confirmat de banca la care plătitorul are contul deschis;
3. copia declaraţiei vamale care reprezintă dovada faptului că produsele au fost exportate;
b) �n cazul livrării către un stat membru:
1. copia documentului vamal de import al produselor sau a documentului care atestă achiziţia acestora dintr-un stat membru;
2. copia documentului care atestă plata accizelor la importul produselor sau la achiziţia acestora dintr-un stat membru, confirmat de banca la care plătitorul are contul deschis;
3. copia facturii către cumpărătorul din statul membru de destinaţie.
(6) �n situaţia �n care intervine reducerea nivelului accizei, pentru cererile de restituire care sunt prezentate �n intervalul de 3 luni de la reducere, restituirea este acordată la nivelul accizei �n vigoare la momentul depunerii cererii, dacă nu se face dovada că pentru produsele expediate s-au plătit accizele la nivelul aplicabil anterior reducerii.
(7) Operatorii economici pot beneficia la cerere de restituirea accizelor şi �n cazul cantităţilor de produse prevăzute la alin. (1) şi (2) achiziţionate direct din alte state membre sau din import şi returnate furnizorilor fără a suporta vreo modificare.
(8) Pentru cazul prevăzut la alin. (7) cererea de restituire se depune la autoritatea fiscală la care solicitantul este �nregistrat ca plătitor de impozite şi taxe, �n intervalul de p�nă la 30 de zile de la data achiziţionării produselor.
(9) Cererea prevăzută la alin. (8) va conţine obligatoriu informaţii privind cantitatea de produse accizate achiziţionate, statul membru de achiziţie sau ţara terţă, valoarea totală a facturii de achiziţie, motivaţia returului de produse accizate şi fundamentarea sumelor reprezent�nd accizele de restituit.
(10) Odată cu cererea de restituire prevăzută la alin. (8), solicitantul trebuie să depună următoarele documente justificative:
a) �n cazul returnării la export:
1. copia documentului vamal de import al produselor sau a documentului care atestă achiziţia acestora dintr-un stat membru;
2. copia documentului care atestă plata accizelor la importul produselor sau la achiziţia acestora dintr-un stat membru, confirmat de banca la care plătitorul are contul deschis;
3. copia declaraţiei vamale care reprezintă dovada că produsele au fost returnate la export;
b) �n cazul returnării produselor accizate către furnizorul dintr-un stat membru:
1. copia documentului vamal de import al produselor sau a documentului care atestă achiziţia acestora dintr-un stat membru;
2. copia documentului care atestă plata accizelor la importul produselor sau la achiziţia acestora dintr-un stat membru, confirmat de banca la care plătitorul are contul deschis;
3. copia documentului comercial care atestă că produsele au fost returnate furnizorului dintr-un alt stat membru.
(11) �n toate situaţiile, autoritatea fiscală teritorială va transmite cererea şi documentaţia depuse de către solicitant autorităţii vamale teritoriale, care �n urma analizei va decide asupra dreptului de restituire a accizelor prin emiterea unei decizii de admitere, �n totalitate sau �n parte, ori de respingere a cererii de restituire. �n cazul admiterii cererii, autoritatea vamală stabileşte cuantumul accizei de restituit.
(12) Autoritatea vamală teritorială va transmite decizia prevăzută la alin. (11) autorităţii fiscale teritoriale.
(13) �n cazul �n care decizia este de admitere �n totalitate sau �n parte, autoritatea fiscală teritorială procedează la restituirea accizelor �n condiţiile art. 117 din Codul de procedură fiscală.
Norme metodologice:
31^a. Persoanele fizice care achiziţionează din teritoriul comunitar arme de natura celor prevăzute la art. 207 lit. h) din Codul fiscal efectuează plata accizelor la unităţile Trezoreriei Statului din cadrul unităţilor fiscale �n raza cărora �şi au domiciliul, iar �n cazul importului, la organul vamal sau la unitatea Trezoreriei Statului �n raza căreia funcţionează primul birou vamal de intrare �n ţară.
Norme metodologice:
32. Impozitul la ţiţeiul din producţia internă se plăteşte la bugetul de stat p�nă la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei �n care impozitul devine exigibil.
Norme metodologice
32^1. Pentru asigurarea aplicării corecte a cursului de schimb valutar pentru calculul accizelor şi a impozitului la ţiţeiul din producţia internă, acesta va fi comunicat pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice �n termen de 15 zile de la data publicării �n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, curs care se va utiliza pe toată durata anului următor.
Norme metodologice:
33. (1) Evidenţierea �n contabilitate a accizelor şi a impozitului la ţiţeiul din producţia internă se efectuează conform reglementărilor contabile aplicabile de către operatorii economici.
1^1) Nu intră sub incidenţa obligaţiei prevăzute la art. 219 alin. (2) din Codul fiscal operatorii economici care importă sau care achiziţionează din alte state membre produse supuse accizelor, pentru care exigibilitatea accizelor a intervenit la momentul �ntocmirii formalităţilor vamale de import şi, respectiv, la momentul recepţiei produselor, iar accizele au fost plătite conform termenelor legale.
(2) Sumele datorate drept accize şi impozit la ţiţeiul din producţia internă, se virează de către plătitori �n conturile corespunzătoare de venituri ale bugetului de stat deschise la unităţile trezoreriei statului din cadrul unităţilor fiscale �n a căror evidenţă aceştia sunt �nregistraţi ca plătitori de impozite şi taxe, cu excepţia accizelor datorate pentru importuri de produse accizabile care se achită �n conturile corespunzătoare de venituri ale bugetului de stat deschise la unităţile trezoreriei statului �n raza cărora funcţionează birourile vamale prin care se derulează operaţiunile de import. Codurile IBAN aferente conturilor de venituri ale bugetului de stat �n care se achită aceste obligaţii sunt publicate pe pagina de web a Ministerului Finanţelor Publice, la adresa: www.mfinante.ro/Portal/ANAF/Asistenta contribuabililor.
34. Pentru produsele scoase din rezerva de stat sau din rezerva de mobilizare, plata accizelor se face de către unităţile deţinătoare ale acestor stocuri la livrarea produselor către beneficiari.
35. (1) Produsele accizabile deţinute de agenţii economici care �nregistrează obligaţii fiscale restante pot fi valorificate �n cadrul procedurii de executare silită de organele competente, potrivit legii, astfel:
a) produsele accizabile destinate utilizării ca materii prime se valorifică �n regim suspensiv numai către un antrepozit fiscal de producţie. �n cazul valorificării produselor accizabile, �n cadrul procedurii de executare silită, prin v�nzare directă sau licitaţie, livrarea se face pe bază de factură fiscală specifică şi de document administrativ de �nsoţire. Documentul administrativ de �nsoţire se obţine de la antrepozitul fiscal beneficiar;
b) produsele accizabile marcate se valorifică la preţuri cu accize către agenţii economici comercianţi. �n cazul valorificării produselor accizabile marcate, �n cadrul procedurii de executare silită, prin v�nzare directă sau licitaţie, livrarea se face pe bază de factură fiscală specifică, �n care acciza va fi evidenţiată distinct.
(2) Persoanele care dob�ndesc bunuri accizabile prin valorificare potrivit alin. (1) trebuie să �ndeplinească condiţiile prevăzute de lege, după caz.
Norme metodologice:
36. (1) �n cadrul sistemului de compensare intră şi compensările admise de actele normative, efectuate �ntre agenţii economici.
(2) *** Abrogat.
36^1. *** Abrogat
Norme metodologice
71. (1) Accizele armonizate sunt aferente produselor supuse obligatoriu accizelor la nivel comunitar, regimul general al accizelor reglementat prin Directiva 2008/118/CE aplicabilă teritoriului Comunităţii, fiind transpus �n legislaţia naţională la titlul VII din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, denumit �n continuare Cod fiscal.
(2) Sumele datorate reprezent�nd accize se calculează �n lei, pe baza cursului de schimb stabilit �n conformitate cu prevederile art. 218 din Codul fiscal, după cum urmează:
a) pentru bere:
A = C x K x R x Q,
unde:
A = cuantumul accizei
C = numărul de grade Plato
K = acciza unitară, �n funcţie de capacitatea de producţie anuală, prevăzută la nr. crt. 1 din anexa nr. 1 la titlul VII din Codul fiscal
R = cursul de schimb leu/euro
Q = cantitatea �n hectolitri
Gradul Plato reprezintă greutatea de zahăr exprimată �n grame, conţinută �n 100 g de soluţie măsurată la origine, la temperatura de 20 grade/4 grade C.
Concentraţia zaharometrică exprimată �n grade Plato, �n funcţie de care se calculează şi se virează la bugetul de stat accizele, este cea �nscrisă �n specificaţia tehnică elaborată pe baza standardului �n vigoare pentru fiecare sortiment, care trebuie să fie aceeaşi cu cea �nscrisă pe etichetele de comercializare a sortimentelor de bere. Abaterea admisă este de 0,5 grade Plato;
b) pentru vinuri spumoase, băuturi fermentate spumoase şi produse intermediare:
A = K x R x Q,
unde:
A = cuantumul accizei
K = acciza unitară prevăzută la nr. crt. 2.2, 3.2 şi 4 din anexa nr. 1 la titlul VII din Codul fiscal
R = cursul de schimb leu/euro
Q = cantitatea �n hectolitri
c) pentru alcool etilic:
C x K x R x Q,
A = --------------
100
unde:
A = cuantumul accizei
C = concentraţia alcoolică exprimată �n procente de volum
K = acciza specifică, �n funcţie de capacitatea de producţie anuală, prevăzută la nr. crt. 5 din anexa nr. 1 la titlul VII din Codul fiscal
R = cursul de schimb leu/euro
Q = cantitatea �n hectolitri
d) pentru ţigarete:
Total acciza = A1 + A2,
�n care:
A1 = acciza specifică
A2 = acciza ad valorem
A1 = K1 x R x Q1
A2 = K2 x PA x Q2
unde:
K1 = acciza specifică prevăzută �n anexa nr. 6 la titlul VII din Codul fiscal
K2 = acciza ad valorem prevăzută �n anexa nr. 6 la titlul VII din Codul fiscal
R = cursul de schimb leu/euro
PA = preţul de v�nzare cu amănuntul
Q1 = cantitatea exprimată �n unităţi de 1.000 buc. ţigarete
Q2 = numărul de pachete de ţigarete aferente lui Q1
e) pentru ţigări, şi ţigări de foi:
�A = Q x K x R,
unde:
A = cuantumul accizei
Q = cantitatea exprimată �n unităţi de 1.000 buc. ţigări
K = acciza unitară prevăzută la nr. crt. 7 din anexa nr. 1 la titlul VII din Codul fiscal
R = cursul de schimb leu/euro
f) pentru tutun de fumat fin tăiat, destinat rulării �n ţigarete şi pentru alte tutunuri de fumat:
A = Q x K x R,
�unde:
A = cuantumul accizei
Q = cantitatea �n kg
K = acciza unitară prevăzută la nr. crt. 8 şi 9 din anexa nr. 1 la titlul VII din Codul fiscal
R = cursul de schimb leu/euro
g) pentru produse energetice:
A = Q x K x R,
unde:
A = cuantumul accizei
Q = cantitatea exprimată �n tone, 1000 litri sau gigajouli
K = acciza unitară prevăzută la nr. crt. 10 - 17 din anexa nr. 1la titlul VII din Codul fiscal
R = cursul de schimb leu/euro
Pentru gazul natural, determinarea conţinutului de energie furnizată se face �n conformitate cu Regulamentul de măsurare a cantităţilor de gaze naturale tranzacţionate angro, aprobat prin decizia preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare �n domeniul Energiei.
h) pentru electricitate:
A = Q x K x R,
unde:
A = cuantumul accizei
Q = cantitatea de energie electrică activă exprimată �n MWh
K = acciza unitară prevăzută la nr. crt. 18 din anexa nr. 1 la titlul VII din Codul fiscal
R = cursul de schimb leu/euro
(3) Pentru băuturile alcoolice - altele dec�t bere; vinuri; băuturi fermentate, altele dec�t bere şi vinuri şi produse intermediare -, precum şi pentru produsele din grupa tutunului prelucrat, se calculează contribuţia pentru finanţarea unor cheltuieli de sănătate prevăzută la art. 363 din Legea nr. 95/2006 privind reforma �n domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare.
(4) Pentru băuturile alcoolice, ţigaretele, ţigările şi ţigările de foi, se calculează cota de 1% datorată Agenţiei Naţionale pentru Sport, prevăzută �n Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare, cotă care se aplică asupra valorii accizelor determinate potrivit prevederilor alin. (2), diminuată cu valoarea contribuţiei pentru finanţarea unor cheltuieli de sănătate prevăzute la alin. (3).
(5) Valoarea accizelor datorate bugetului de stat reprezintă diferenţa dintre valoarea accizelor determinată potrivit prevederilor alin. (2) din care se deduc: contribuţia prevăzută la alin. (3), cota de 1% prevăzută la alin. (4) şi, după caz, contravaloarea marcajelor utilizate pentru marcarea produselor supuse acestui regim, conform procedurii prevăzute la pct. 117.3.
(6) �n �nţelesul prezentelor norme metodologice, accize percepute reprezintă accizele stabilite și �nregistrate �n evidenţele contabile ale plătitorului de accize ce urmează a fi virate la bugetul de stat �n termenele prevăzute �n titlul VII din Codul fiscal.
Norme metodologice
72. (1) Prin noţiunea activitate de producţie se �nţelege orice operaţiune prin care produsele accizabile sunt fabricate, procesate sau modificate sub orice formă, inclusiv operaţiunile de �mbuteliere şi ambalare a produselor accizabile �n vederea eliberării pentru consum a acestora.
(2) �n activitatea de producţie este inclusă şi operaţiunea de extracţie a produselor energetice, aşa cum sunt definite la art. 206^16 alin. (1) din Codul fiscal.
(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), operaţiunile de aditivare a produselor energetice şi de amestec a acestora cu produse realizate din biomasă �n regim suspensiv de accize pot fi realizate �n antrepozitele fiscale de depozitare.
(4) �n �nţelesul prezentelor norme metodologice, autoritatea competentă poate fi:
a) Comisia pentru autorizarea operatorilor de produse supuse accizelor armonizate, instituită prin ordin al ministrului finanţelor publice, denumită �n continuare Comisie;
b) direcţia de specialitate care asigură secretariatul Comisiei și direcţia cu atribuţii �n elaborarea legislaţiei privind regimul accizelor din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, denumite �n continuare autoritate fiscală centrală;
c) direcţiile de specialitate din cadrul Autorităţii Naţionale a Vămilor, denumite �n continuare autoritate vamală centrală;
d) direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene sau a municipiului București și Direcţia generală de administrare a marilor contribuabili, denumite �n continuare autoritate fiscală teritorială;
e) direcţiile regionale pentru accize şi operaţiuni vamale, direcţiile judeţene pentru accize şi operaţiuni vamale sau a municipiului Bucureşti, iar �n cazul operatorilor economici mari contribuabili, Direcţia de autorizări şi tarif vamal din cadrul Autorităţii Naţionale a Vămilor şi direcţiile regionale pentru accize şi operaţiuni vamale, denumite �n continuare autoritate vamală teritorială;
f) Comisiile constituite la nivelul structurilor teritoriale ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, denumite �n continuare Comisii teritoriale.
(5) Pentru produsele supuse accizelor armonizate, poziţia tarifară, subpoziţia tarifară sau codul tarifar care stau la baza definirii acestor produse sunt cele prevăzute �n Regulamentul CEE nr. 2.658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară şi statistică şi Tariful Vamal Comun, �n vigoare de la 19 octombrie 1992.
(6) Pentru produsele energetice, poziţia tarifară, subpoziţia tarifară sau codul tarifar care stau la baza definirii acestor produse sunt cele prevăzute �n Regulamentul CEE nr. 2.658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987, amendat prin Regulamentul CE nr. 2.031/2001 �n vigoare de la 1 ianuarie 2002.
(7) Actualizarea codurilor nomenclaturii combinate pentru produsele energetice se va face printr-o decizie de actualizare �n conformitate cu prevederile art. 2 paragraful 5 şi art. 27 din Directiva 2003/96/CE, decizie adoptată de Comitetul privind accizele, stabilit prin art. 43 alin. (1) al Directivei 2008/118/CE.
Norme metodologice
73. (1) Nu se consideră eliberare pentru consum deplasarea produselor energetice din antrepozitul fiscal �n vederea alimentării navelor sau aeronavelor care au ca destinaţie un teritoriu din afara teritoriului comunitar, fiind asimilată unei operaţiuni de export. De asemenea, operaţiunea de alimentare cu produse energetice a navelor sau aeronavelor care au ca destinaţie un teritoriu din afara teritoriului comunitar este asimilată unei operaţiuni de export
(2) Nu se consideră eliberare pentru consum distrugerea totală sau pierderea iremediabilă de produse accizabile, dacă acestea intervin �n timpul �n care se află �ntr-un regim suspensiv de accize şi dacă:
a) produsul nu este disponibil pentru a fi folosit �n Rom�nia datorită vărsării, spargerii, incendierii, contaminării, inundaţiilor sau altor cazuri de forţă majoră;
b) produsul nu este disponibil pentru a fi folosit �n Rom�nia datorită evaporării sau altor cauze care reprezintă rezultatul natural al producerii, deţinerii sau deplasării produsului;
c) este ca urmare a autorizării de către autoritatea vamală teritorială.
(3) Pentru produsele accizabile aflate �n una dintre situaţiile prevăzute la alin. (2) nu se datorează accize, atunci c�nd sunt �ndeplinite următoarele condiţii:
a) se prezintă imediat autorităţii vamale teritoriale dovezi suficiente despre evenimentul produs, precum şi informaţii precise cu privire la cantitatea de produs care nu este disponibilă pentru a fi folosită �n Rom�nia, �n cazul prevăzut la alin. (2) lit. a);
b) pot fi dovedite prin procese-verbale privind �nregistrarea distrugerii totale sau a pierderii iremediabile;
c) se �ncadrează, �n cazul de la alin. (2) lit. b), �n limitele prevăzute �n normele tehnice ale utilajelor şi instalaţiilor sau �n coeficienţii maximi de pierderi specifice activităţilor de depozitare, manipulare, distribuţie şi transport prevăzuţi �n studiile realizate de persoane juridice abilitate la solicitarea antrepozitarului interesat; şi
d) sunt evidenţiate şi �nregistrate �n contabilitate.
(4) �n situaţia prevăzută la alin. (3) lit. c) responsabilitatea faţă de corectitudinea coeficienţilor maximi de pierderi revine persoanei juridice abilitate să efectueze studiile respective.
(5) Antrepozitarii autorizaţi au obligaţia ca o copie a studiilor prevăzute la alin. (3) lit. c) să fie depusă la autoritatea vamală teritorială �n vederea �nregistrării şi păstrării de către această autoritate, iar �n cazul produselor energetice studiile vor purta şi viza Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri.
(6) Condiţiile privind autorizarea distrugerii �ntr-un antrepozit fiscal a produselor accizabile care nu au fost eliberate �n consum, atunci c�nd se datorează unor cauze fortuite sau de forţă majoră ori atunci c�nd produsele nu mai �ndeplinesc condiţiile de comercializare, se stabilesc prin ordin al ministrului finanţelor publice.
(7) �n cazul pierderilor �nregistrate �ntr-un antrepozit fiscal autorizat pentru producţia şi/sau depozitarea de produse accizabile cu nivele diferite de accize, acciza aferentă pierderilor, atunci c�nd acestea nu se �ncadrează �n una dintre situaţiile prevăzute la alin. (2) şi c�nd pierderile respective nu pot fi individualizate pe categorii de produse accizabile, se calculează cu cota cea mai mare practicată �n antrepozitul fiscal respectiv.
(8) �n cazul unui produs energetic pentru care acciza nu a fost anterior exigibilă şi care, prin schimbarea destinaţiei iniţiale, este oferit spre v�nzare sau utilizat drept combustibil ori carburant, acciza devine exigibilă la data la care produsul energetic este oferit spre v�nzare, obligaţia plăţii accizei revenind v�nzătorului, sau la data la care este utilizat drept combustibil sau carburant, obligaţia plăţii accizei revenind utilizatorului.
(9) �n cazul pierderilor de produse intervenite pe parcursul transportului intracomunitar al produselor accizabile �n regim suspensiv de accize, la sosirea produselor �n Rom�nia, pe baza documentelor justificative prezentate de primitor, autoritatea vamală teritorială va stabili natura pierderilor şi regimul de admitere al acestora.
(10) Pentru pierderile neadmise ca neimpozabile se datorează accizele aferente acestora �n Rom�nia, calculate pe baza cotelor de accize �n vigoare la momentul constatării de primitorul produselor accizabile, obligaţia de plată a accizelor la bugetul statului revenind �n sarcina expeditorului. �n cazul produselor energetice pentru care nu este prevăzut un nivel de accize, se datorează o acciză la nivelul aplicabil combustibilului pentru �ncălzire sau combustibilului pentru motor echivalent
(11) �n toate situaţiile �n care distrugerea sau pierderea produselor accizabile nu se admite ca neimpozabilă, acciza devine exigibilă la data la care autoritatea vamală teritorială a stabilit regimul pierderilor şi se plăteşte �n termen de 5 zile de la această dată.
(10^1) Prevederile alin. (9) şi (10) se aplică �n mod corespunzător şi �n cazul pierderilor de produse intervenite pe parcursul transportului naţional al produselor accizabile �n regim suspensiv de accize.
Norme metodologice
74. (1) Acciza se consideră a fi suspendată atunci c�nd produsele supuse accizelor sunt livrate �ntre Rom�nia şi alte state membre via ţări AELS - Asociaţia Europeană a Liberului Schimb -, sau �ntre Rom�nia şi o ţară AELS sub o procedură intracomunitară de tranzit sau via una sau mai multe ţări terţe nemembre AELS, �n baza unui carnet TIR sau ATA.
(2) Acciza se consideră suspendată atunci c�nd produsele supuse accizelor provin din sau sunt destinate unor ţări terţe ori unor teritorii terţe din cele menţionate la art. 206^4 din Codul fiscal.
Norme metodologice
75. Atunci c�nd mai multe persoane sunt obligate să plătească �n solidar aceeaşi datorie privind accizele, fiecare dintre aceste persoane poate fi urmărită pentru �ntreaga datorie.
Norme metodologice
76. (1) Pentru a beneficia de acciză redusă �n Rom�nia, micul producător de bere independent �nregistrat �n alt stat membru trebuie să �şi dovedească acest statut printr-un document certificat de autoritatea competentă din acel stat membru.
(2) �n situaţia �n care antrepozitarul autorizat ca mic producător de bere �şi măreşte capacitatea de producţie prin achiziţionarea de noi capacităţi sau extinderea celor existente, acesta va �nştiinţa �n scris autoritatea vamală teritorială despre modificările produse, va calcula şi va vărsa la bugetul de stat accizele, �n cuantumul corespunzător noii capacităţi totale de producţie, �ncep�nd cu luna imediat următoare celei �n care a avut loc punerea �n funcţiune a acesteia.
(3) Mărirea capacităţii de producţie ca urmare a achiziţionării de noi capacităţi sau a extinderii celor existente va fi notificată la autoritatea vamală teritorială �n termen de 5 zile de la producerea acesteia.
(4) �n situaţia �n care antrepozitarul autorizat ca producător de bere �şi diminuează capacitatea de producţie sub 200.000 hl/an prin dezafectarea sau v�nzarea unei părţi din capacitatea totală de producţie, acesta va �nştiinţa �n scris autoritatea vamală teritorială despre modificările produse. Acest antrepozitar autorizat poate beneficia de nivelul redus de acciză numai dacă �ndeplineşte condiţiile prevăzute pentru micul producător de bere.
(5) �n cazul prevăzut la alin. (4) nivelul redus de acciză se va aplica �ncep�nd cu luna imediat următoare celei �n care a avut loc constatarea faptică de către autoritatea vamală teritorială a veridicităţii informaţiilor aferente modificărilor aduse.
(6) �n cazul �n care diminuarea capacităţii de producţie se realizează prin dezafectarea instalaţiilor de producţie, acestea vor fi sigilate de către autoritatea vamală teritorială.
Norme metodologice
77. (1) Gospodăria individuală care deţine �n proprietate livezi de pomi fructiferi şi suprafeţe viticole poate să producă pentru consum propriu din propria recoltă ţuică şi rachiuri din fructe, rachiuri din vin sau rachiuri din subproduse de vinificaţie, denumite �n continuare ţuică şi rachiuri, numai dacă deţine �n proprietate instalaţii corespunzătoare condiţiilor tehnice minimale stabilite de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi avizate de Ministerul Sănătăţii. Instalaţiile trebuie să fie de tip alambic.
(2) Gospodăria individuală este gospodăria care aparţine unei persoane fizice producătoare, a cărei producţie de ţuică şi rachiuri este consumată de către aceasta şi membrii familiei sale.
(3) Toate gospodăriile individuale care deţin �n proprietate instalaţii de producţie de ţuică şi rachiuri au obligaţia de a se �nregistra la autoritatea vamală teritorială �n raza căreia �şi au domiciliul.
(4) Instalaţiile de producţie deţinute de către gospodăriile individuale �nregistrate potrivit alin. (3) vor purta obligatoriu sigiliile aplicate de către autoritatea vamală teritorială, pe toată perioada de nefuncţionare.
(5) Gospodăriile individuale care produc pentru consumul propriu ţuică şi rachiuri au obligaţia de a depune �n acest sens, p�nă la data de 15 ianuarie a anului următor celui �n care se produc, o declaraţie la autoritatea vamală teritorială �n raza căreia �şi au domiciliul. Declaraţia se �ntocmeşte potrivit modelului prevăzut �n anexa nr. 31.
(6) Autoritatea vamală teritorială va ţine o evidenţă a gospodăriilor individuale menţionate la alin. (3) şi (5), �n care vor fi �nscrise datele de identificare ale acestora, precum şi informaţii privind instalaţiile de producţie deţinute, operaţiunile de desigilare/resigilare şi cantităţile de produse declarate.
(7) Atunci c�nd gospodăria individuală intenţionează să producă ţuică şi rachiuri din recolta proprie, aceasta va solicita �n scris autorităţii vamale teritoriale �n raza căreia �şi are domiciliul desigilarea instalaţiei, menţion�nd totodată cantitatea şi tipul de materie primă ce urmează a se prelucra, perioada �n care instalaţia va funcţiona, precum şi cantitatea de produs estimată a se obţine. �n acest caz producătorul trebuie să deţină şi mijloacele legale necesare pentru măsurarea cantităţii şi a concentraţiei alcoolice a produselor obţinute.
(8) �n prima zi lucrătoare după expirarea perioadei de funcţionare a instalaţiei de producţie de ţuică şi rachiuri, autoritatea vamală teritorială care a desigilat instalaţia va proceda la resigilarea acesteia - dacă producătorul nu a solicitat modificarea perioadei de funcţionare a instalaţiei declarată iniţial -, precum şi la calculul accizei datorate. �n acest caz acciza devine exigibilă la momentul resigilării instalaţiilor de producţie, iar termenul de plată este p�nă la 25 a lunii imediat următoare celei �n care acciza a devenit exigibilă.
(9) Pentru ţuica şi rachiurile de fructe destinate consumului propriu al unei gospodării individuale, �n limita unei cantităţi echivalente de cel mult 50 de litri de produs/an cu concentraţia alcoolică de 100% �n volum, nivelul accizei datorate reprezintă 50% din cota standard a accizei aplicate alcoolului etilic, respectiv 375 euro/hl alcool pur.
(10) Producţia de ţuică şi rachiuri pentru consumul propriu al unei gospodării individuale din recolta proprie, gospodărie care nu deţine �n proprietate instalaţii de producţie, poate fi realizată �n sistem de prestări de servicii numai �n antrepozite fiscale autorizate pentru producţia de ţuică şi rachiuri.
(11) �n cazul prevăzut la alin. (10), antrepozitele fiscale sunt obligate să ţină o evidenţă distinctă care să cuprindă următoarele informaţii: numele gospodăriei individuale, cantitatea de materii prime dată pentru prelucrare, cantitatea de produs finit rezultată, cantitatea de produs finit preluată, din care pentru consum propriu, data preluării, numele şi semnătura persoanei care a preluat.
(12) Pentru ţuica şi rachiurile destinate consumului propriu al gospodăriei individuale realizate �n sistem de prestări de servicii �ntr-un antrepozit fiscal de producţie, acciza datorată bugetului de stat va deveni exigibilă la momentul preluării produselor din antrepozitul fiscal de producţie. Beneficiarul prestaţiei va plăti prestatorului pe l�ngă tariful de prestare şi acciza aferentă cantităţii de ţuică şi rachiuri preluată. Pentru cantitatea de 50 de litri de produs destinată consumului propriu al unei gospodării individuale, nivelul accizei datorate reprezintă 50% din cota standard a accizei aplicate alcoolului etilic, respectiv 375 euro/hl alcool pur. Pentru cantitatea de produs preluată de gospodăria individuală care depăşeşte această limită, inclusiv pentru consumul propriu al acesteia, nivelul accizei datorate este nivelul standard al accizei pentru alcoolul etilic, respectiv 750 euro/hl alcool pur.
(13) Cantităţile de ţuică şi rachiuri din fructe preluate de gospodăriile individuale vor fi �nsoţite de avizul de �nsoţire a mărfii emis de antrepozitul fiscal care a efectuat prestarea de servicii, �n care va fi �nscrisă menţiunea "cu accize plătite".
(14) Gospodăria individuală care intenţionează să v�ndă din cantităţile de ţuică şi rachiuri preluate de la antrepozitul fiscal de producţie unde au fost realizate �n sistem de prestări de servicii, trebuie să respecte prevederile legale �n vigoare privind comercializarea acestor produse.
(15) Gospodăria individuală care produce ea �nsăşi ţuică şi rachiuri �n vederea v�nzării are obligaţia de a se autoriza �n calitate de antrepozitar, fiind tratată ca o mică distilerie, atunci c�nd producţia anuală este mai mică de 10 hl alcool pur.
(16) Prin mică distilerie, �n �nţelesul prezentelor norme metodologice, se �nţelege mică distilerie care aparţine unei persoane fizice sau juridice care realizează o producţie de alcool etilic şi/sau distilate, inclusiv ţuică şi rachiuri, de p�nă la 10 hl alcool pur pe an - exclusiv cantităţile realizate �n sistem de prestări de servicii pentru gospodăriile individuale - şi este autorizată ca antrepozit fiscal de producţie �n condiţiile prevăzute la pct. 85.
77^1. (1) Antrepozitarii autorizaţi, destinatarii �nregistraţi sau importatorii autorizaţi pentru produse din grupa tutunului prelucrat sunt obligaţi să prezinte lunar, odată cu situaţia utilizării marcajelor, situaţia produselor eliberate pentru consum de astfel de produse �n luna de raportare, potrivit modelului prevăzut �n anexa nr. 31^1 sau �n anexa nr. 31^2, după caz.
(2) Situaţia prevăzută la alin. (1) se �ntocmește �n 3 exemplare, cu următoarele destinaţii: primul exemplar răm�ne la operatorul economic, exemplarul al doilea se transmite autorităţii vamale teritoriale competente cu aprobarea notelor de comandă pentru timbre, iar exemplarul al treilea se transmite autorităţii fiscale centrale � direcţia cu atribuţii �n elaborarea legislaţiei �n domeniul accizelor.
(3) Nu sunt tratate ca tutun prelucrat produsele care nu conţin tutun şi care sunt �ncadrate �n categoria �produse din plante medicinale sau aromatice pentru uz intern�, �n categoria �medicamente� sau �n categoria �dispozitive medicale, potrivit Legii nr. 491/2003, privind plantele medicinale şi aromatice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Legii nr. 95/2006 privind reforma �n domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, Ordinului ministrului sănătăţii nr. 253/2010 privind �nregistrarea dispozitivelor medicale.
Norme metodologice
78. (1) �n �nţelesul prezentelor norme metodologice, prin circulaţie comercială �n vrac se �nţelege transportul produsului �n stare vărsată fie prin cisterne, rezervoare sau alte containere similare, care fac parte integrantă din mijlocul de transport - camion-cisternă, vagon-cisternă, nave petroliere etc. -, fie prin tancuri ISO. De asemenea, circulaţia comercială �n vrac include şi transportul produselor �n stare vărsată efectuat prin alte containere mai mari de 210 litri �n volum.
(2) Orice produs, altul dec�t cele de la alin. (3) al art. 206^16 din Codul fiscal, este supus unei accize, atunci c�nd:
a) produsul este realizat �n scopul de a fi utilizat drept combustibil pentru �ncălzire sau combustibil pentru motor;
b) produsul este pus �n v�nzare drept combustibil pentru �ncălzire sau combustibil pentru motor;
c) produsul este utilizat drept combustibil pentru �ncălzire sau combustibil pentru motor.
(3) Orice operator economic aflat �n una dintre situaţiile prevăzute la alin. (2) este obligat ca �nainte de producţie, de v�nzare sau de utilizarea produselor să adreseze o solicitare Comisiei, pentru �ncadrarea produselor respective din punctul de vedere al accizelor. Solicitarea va fi �nsoţită obligatoriu de buletinul de analiză al produsului respectiv, emis de un laborator agreat, de �ncadrarea tarifară a produsului efectuată de autoritatea vamală centrală şi de avizul Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri referitor la asimilarea produsului respectiv cu un produs echivalent pentru care sunt stabilite accize.
(3^1) Pe l�ngă documentele prevăzute la alin. (3), operatorul economic, altul dec�t antrepozitarul autorizat, va depune la autoritatea fiscală centrală � direcţia de specialitate care asigură secretariatul Comisiei și următoarele documente:
a) copia certificatului de �nregistrare la oficiul registrului comerţului;
b) certificatul constatator eliberat de oficiul registrului comerţului, din care să rezulte obiectul de activitate al operatorului economic;
c) confirmarea organului fiscal cu privire la calitatea operatorului economic de plătitor de accize;
d) autorizaţia de mediu sau avizul de mediu, după caz.
(3^2) Prevederile alin. (3) și (3^1) se aplică și �n cazul operatorilor economici pentru produsele prevăzute la art. 206^16 alin. (5) și (6) din Codul fiscal.
(4) Pentru produsele aflate �n una dintre situaţiile prevăzute la alin. (4), (5) şi (6) ale art. 206^16 din Codul fiscal, pentru care operatorul economic nu �ndeplineşte obligaţiile prevăzute la alin. (3), �n cazul combustibilului pentru motor şi al aditivilor se datorează o acciză egală cu acciza prevăzută pentru benzina fără plumb, iar �n cazul combustibilului pentru �ncălzire acciza datorată este cea prevăzută pentru motorină.
(5) Nu intră sub incidenţa accizelor dec�t aditivii care intră �n amestec cu combustibilii pentru motor sau combustibilii pentru �ncălzire.
(6) Uleiurile lubrifiante destinate amestecului cu carburanţi pentru motoare �n doi timpi nu se accizează.
Norme metodologice
79. (1) �nregistrarea operatorilor economici autorizaţi �n domeniul gazelor naturale se face la autoritatea fiscală centrală, direcţia de specialitate care asigură secretariatul Comisiei. Această obligaţie revine operatorilor economici licenţiaţi de autoritatea competentă �n domeniu să distribuie sau să furnizeze gaz natural direct consumatorilor finali. �nregistrarea se face pe baza cererii prezentate �n anexa nr. 32.
(2) �n cazul gazului natural provenit de la un distribuitor sau redistribuitor dintr-un stat membru și destinat a fi eliberat �n consum �n Rom�nia, acciza va deveni exigibilă la furnizarea către consumatorul final și va fi plătită de o societate desemnată �n Rom�nia de acel distribuitor sau redistribuitor, societate care are, de asemenea, obligaţia de a se �nregistra la autoritatea fiscală centrală, direcţia de specialitate care asigură secretariatul Comisiei, �n calitatea sa de reprezentant al furnizorului extern.
(3) Societatea la care se face referire la alin. (2) are obligaţia de a fi �nregistrată ca plătitor de accize.
Norme metodologice
80. (1) Operatorii economici autorizaţi pentru extracţia cărbunelui și lignitului, operatorii economici producători de cocs, precum și operatorii economici care efectuează achiziţii intracomunitare sau importă astfel de produse se vor �nregistra �n calitate de operatori economici cu produse accizabile la autoritatea fiscală centrală, direcţia de specialitate care asigură secretariatul Comisiei. �nregistrarea se face pe baza cererii prevăzute �n anexa nr. 32.
(2) Obligaţia �nregistrării �n calitate de operatori economici cu produse accizabile revine �n cazul produselor care se regăsesc la alin. (3) de la art. 206^16 din Codul fiscal.
Norme metodologice
81. (1) Nu se consideră ca fiind fapt generator de accize consumul de energie electrică utilizat pentru menţinerea capacităţii de a produce, de a transporta şi de a distribui energie electrică, �n cazul operatorilor economici autorizaţi de Autoritatea Naţională de Reglementare �n Domeniul Energiei.
(2) Operatorii economici autorizaţi �n domeniul energiei electrice de către Autoritatea Naţională de Reglementare �n Domeniul Energiei se vor �nregistra �n calitate de operatori economici cu produse accizabile la autoritatea fiscală centrală, direcţia de specialitate care asigură secretariatul Comisiei. Această obligaţie revine operatorilor economici autorizaţi care furnizează energie electrică direct consumatorilor finali. �nregistrarea se face pe baza cererii prevăzute �n anexa nr. 32.
(3) �n cazul energiei electrice provenite de la un distribuitor sau redistribuitor dintr-un stat membru și destinate a fi eliberată �n consum �n Rom�nia, acciza va deveni exigibilă la furnizarea către consumatorul final și va fi plătită de o societate desemnată �n Rom�nia de acel distribuitor sau redistribuitor, societate care are, de asemenea, obligaţia de a se �nregistra la autoritatea fiscală centrală, direcţia de specialitate care asigură secretariatul Comisiei, �n calitatea sa de reprezentant al furnizorului extern.
(4) Societatea la care se face referire la alin. (3) are obligaţia de a se �nregistra ca plătitor de accize.
Norme metodologice
82. (1) Pentru produsele energetice de natura celor prevăzute la art. 206^16 alin. (2) din Codul fiscal nu se datorează accize atunci c�nd sunt livrate operatorilor economici care deţin autorizaţii de utilizator final pentru utilizarea produselor respective �n unul dintre scopurile prevăzute la art. 206^20 alin. (1) pct. 2 lit. a), b) și e) din Codul fiscal.
(2) Prevederile alin. (1) cu privire la deţinerea autorizaţiei de utilizator final nu se aplică produselor energetice care sunt prezentate �n ambalaje destinate comercializării cu amănuntul.
(3) Pentru produsele energetice prevăzute la alin. (1) livrate operatorilor economici care nu deţin autorizaţii de utilizator finali se datorează accize calculate după cum urmează:
a) pentru produsele energetice prevăzute la art. 206^16 alin. (3) din Codul fiscal, pe baza cotelor de accize prevăzute de Codul fiscal;
b) pentru produsele energetice prevăzute la art. 206^16 alin. (2) din Codul fiscal, altele dec�t cele prevăzute la art. 206^16 alin. (3) din Codul fiscal, pe baza cotei de acciză aferente motorinei.
(4) Operatorii economici care deţin autorizaţii de utilizator final beneficiază de regimul de exceptare de la plata accizelor atunci c�nd produsele sunt achiziţionate de la un antrepozit fiscal, de la un destinatar �nregistrat, provin din achiziţii intracomunitare proprii sau din operaţiuni proprii de import.
(5) �n cazul destinatarului �nregistrat prevăzut la alin. (4), acesta trebuie ca �nainte de efectuarea achiziţiei intracomunitare să deţină autorizaţie de utilizator final exclusiv pentru livrările către operatorii economici care deţin autorizaţie de utilizator final potrivit alin. (1). Produsele energetice transportate �n stare vărsată prin cisterne, rezervoare sau alte containere similare, care fac parte integrantă din mijlocul de transport auto, pot fi livrate unui singur utilizator final, situaţie �n care se aplică prevederile pct. 90 cu privire la locul de livrare directă. Aceste prevederi pot fi aplicate și �n cazul transportului de produse energetice �n stare vărsată efectuat prin alte containere, cu condiţia ca deplasarea produselor să se realizeze către un singur utilizator final.
(6) Atunci c�nd produsele energetice utilizate de operatorul economic care deţine autorizaţie de utilizator final provin din achiziţii intracomunitare proprii, acesta trebuie să deţină și calitatea de destinatar �nregistrat.
(7) Autorizaţiile de utilizator final se eliberează de autoritatea vamală teritorială, la cererea scrisă a operatorilor economici.
(8) Cererea pentru obţinerea autorizaţiei de utilizator final se �ntocmește conform modelului prevăzut �n anexa nr. 33. Cererea, �nsoţită de documentele prevăzute expres �n aceasta, se depune la autoritatea vamală teritorială.
(9) �n termen de 30 de zile de la �nregistrarea cererii, autoritatea vamală teritorială eliberează autorizaţia de utilizator final, dacă sunt �ndeplinite următoarele condiţii:
a) au fost prezentate documentele prevăzute �n cerere;
b) administratorul solicitantului nu are �nscrise date �n cazierul judiciar;
c) solicitantul deţine utilajele, terenurile și clădirile sub orice formă legală;
d) solicitantul a utilizat produsele energetice achiziţionate anterior �n scopul pentru care a obţinut autorizaţie de utilizator final.
(9^1) Procedura de eliberare a autorizaţiilor de utilizator final nu intră sub incidenţa prevederilor legale privind procedura aprobării tacite.
(10) Autoritatea vamală teritorială atribuie și �nscrie pe autorizaţia de utilizator final un cod de utilizator, modelul autorizaţiei fiind prevăzut �n anexa nr. 34.
(11) După emiterea autorizaţiei de utilizator final, o copie a acestei autorizaţii va fi transmisă, la cerere, operatorului economic furnizor al produselor energetice �n regim de exceptare de accize.
(12) Deplasarea produselor energetice de la antrepozitul fiscal la utilizatorul final va fi �nsoţită de un exemplar pe suport h�rtie al documentului administrativ electronic prevăzut la pct. 91.
(13) Atunci c�nd produsele energetice sunt achiziţionate de utilizatorul final prin operaţiuni proprii de import, deplasarea acestor produse de la biroul vamal de intrare �n teritoriul comunitar va fi �nsoţită de documentul administrativ unic.
(14) Deplasarea produselor energetice de la un destinatar �nregistrat către utilizatorul final, atunci c�nd nu se aplică prevederile aferente locului de livrare directă, va fi �nsoţită de un document comercial care va conţine aceleași informaţii ca exemplarul pe suport h�rtie al documentului administrativ electronic, al cărui model este prezentat �n anexa nr. 40.1, mai puţin codul de referinţă administrativ unic. Documentul comercial va fi certificat at�t de autoritatea vamală teritorială �n raza căreia �şi desfășoară activitatea destinatarul �nregistrat, c�t şi de autoritatea vamală teritorială �n raza căreia �şi desfășoară activitatea utilizatorul final.
(15) La primirea produselor energetice, utilizatorul final autorizat trebuie să �nștiinţeze autoritatea vamală teritorială și să păstreze produsele �n locul de recepţie maximum 48 de ore pentru o posibilă verificare din partea acestei autorităţi.
(16) Eliberarea autorizaţiei de utilizator final este condiţionată de prezentarea de către operatorul economic solicitant a dovezii privind constituirea unei garanţii �n favoarea autorităţii fiscale teritoriale, al cărei cuantum se va stabili după cum urmează:
a) pentru produsele energetice prevăzute la art. 206^16 alin. (3) și, respectiv, �n anexa nr. 1 la titlul VII din Codul fiscal, garanţia va reprezenta o sumă echivalentă cu 50% din valoarea accizelor aferente cantităţii de produse aprobate;
b) pentru produsele energetice prevăzute la art. 206^16 alin. (2), altele dec�t cele menţionate la alin. (3) al aceluiași articol, din Codul fiscal, garanţia va reprezenta o sumă echivalentă cu 50% din valoarea calculată pe baza accizei aferente motorinei, aplicată asupra cantităţii de produse aprobate.
(17) Garanţia stabilită �n conformitate cu prevederile alin. (16) se reduce după cum urmează:
a) cu 50%, �n cazul �n care operatorul economic și-a desfășurat activitatea cu produse energetice �n ultimii 2 ani consecutivi, �n calitate de utilizator final, fără �ncălcarea legislaţiei fiscale aplicabile acestora, și a respectat, �n ultimii 2 ani, destinaţia utilizării produselor energetice �n scopurile �nscrise �n autorizaţiile de utilizator final anterioare;
b) cu 75%, �n cazul �n care operatorul economic și-a desfășurat activitatea cu produse energetice �n ultimii 3 ani consecutivi, �n calitate de utilizator final, fără �ncălcarea legislaţiei fiscale aplicabile acestora, și a respectat, �n ultimii 3 ani, destinaţia utilizării produselor energetice �n scopurile �nscrise �n autorizaţiile de utilizator final anterioare;
c) cu 100%, �n cazul �n care operatorul economic și-a desfășurat activitatea cu produse energetice �n ultimii 4 ani consecutivi, �n calitate de utilizator final, fără �ncălcarea legislaţiei fiscale aplicabile acestora, și a respectat, �n ultimii 4 ani, destinaţia utilizării produselor energetice �n scopurile �nscrise �n autorizaţiile de utilizator final anterioare.
(18) Garanţia poate fi sub formă de depozit �n numerar și/sau de garanţii personale, cu respectarea prevederilor pct. 108.
(19) Garanţia poate fi deblocată, total sau parţial, la solicitarea operatorului economic, cu viza autorităţii fiscale teritoriale, pe măsură ce operatorul economic face dovada utilizării produselor �n scopul pentru care acestea au fost achiziţionate.
(20) Garanţia poate fi executată atunci c�nd se constată că produsele achiziţionate �n regim de exceptare de la plata accizelor au fost folosite �n alt scop dec�t cel pentru care se acordă exceptarea și acciza aferentă acestor produse nu a fost plătită.
(20^1) �n situaţia prevăzută la alin. (6), operatorul economic are obligaţia de a constitui şi garanţia aferentă calităţii de destinatar �nregistrat.
(20^2) Pentru produsele energetice prevăzute la art. 206^16 alin. (2), altele dec�t cele de la alin. (3) al aceluiaşi articol, din Codul fiscal, garanţia prevăzută la alin. (20^1) se determină pe baza nivelului accizelor aferent motorinei.
(21) Autorizaţia de utilizator final are o valabilitate de un an de la data emiterii. Cantitatea de produse energetice �nscrisă �ntr-o autorizaţie de utilizator final poate fi suplimentată �n situaţii bine justificate, �n cadrul aceleiași perioade de valabilitate a autorizaţiei.
(21^1) Orice operator economic care deţine autorizaţie de utilizator final, are obligaţia de a �nştiinţa autoritatea vamală teritorială despre orice modificare pe care intenţionează să o aducă asupra datelor iniţiale �n baza cărora a fost emisă autorizaţia de utilizator final, cu minimum 5 zile �nainte de producerea modificării.
(21^2) �n cazul modificărilor care se �nregistrează la Oficiul Registrului Comerţului, operatorul economic are obligaţia de a prezenta, �n fotocopie, documentul care atestă realizarea efectivă a modificării, �n termen de 30 de zile de la data emiterii acestui document.
(22) Operatorii economici care deţin autorizaţii de utilizator final au obligaţia de a transmite autorităţii vamale teritoriale emitente a autorizaţiei, lunar, p�nă la data de 15 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se face raportarea, o situaţie privind achiziţia şi utilizarea produselor energetice, care va cuprinde informaţii cu privire la: furnizorul de produse energetice, cantitatea de produse energetice achiziţionată, cantitatea utilizată/comercializată, stocul de produse energetice la sf�rşitul lunii de raportare, cantitatea de produse finite realizate, cantitatea de produse finite expediate şi destinatarul produselor, potrivit modelului prevăzut �n anexa nr. 35.
Neprezentarea situaţiei �n termenul prevăzut atrage aplicarea de sancţiuni contravenţionale potrivit prevederilor Codului fiscal.
(23) Autoritatea vamală teritorială revocă autorizaţia de utilizator final �n următoarele situaţii:
a) operatorul economic a comis fapte repetate ce constituie contravenţii la regimul produselor accizabile, potrivit Codului fiscal;
b) operatorul economic nu a justificat destinaţia cantităţii de produse energetice achiziţionate, �n cazul destinatarului �nregistrat care efectuează livrări de produse energetice către utilizatori finali;
c) operatorul economic a utilizat produsul energetic achiziţionat altfel dec�t �n scopul pentru care a obţinut autorizaţie de utilizator final.
d) a fost adusă orice modificare asupra datelor iniţiale �n baza cărora a fost emisă autorizaţia de utilizator final cu nerespectarea prevederilor alin. (21^1) şi (21^2).
(24) Decizia de revocare a autorizaţiei de utilizator final se comunică deţinătorului și produce efecte de la data comunicării sau de la o altă dată cuprinsă �n aceasta.
(25) Autoritatea vamală teritorială anulează autorizaţia de utilizator final atunci c�nd i-au fost oferite la autorizare informaţii inexacte sau incomplete �n legătură cu scopul pentru care operatorul economic a solicitat autorizaţia de utilizator final.
(26) Decizia de anulare a autorizaţiei de utilizator final se comunică deţinătorului și produce efecte �ncep�nd de la data emiterii autorizaţiei.
(27) Operatorul economic poate contesta decizia de revocare sau de anulare a autorizaţiei de utilizator final, potrivit legislaţiei �n vigoare.
(27^1) Contestarea deciziei de revocare sau de anulare a autorizaţiei de utilizator final nu suspendă efectele juridice ale acestei decizii pe perioada soluţionării contestaţiei �n procedură administrativă.
(28) O nouă autorizaţie de utilizator final va putea fi obţinută după 12 luni de la data revocării sau anulării autorizaţiei.
(29) Stocurile de produse energetice �nregistrate la data revocării sau anulării autorizaţiei de utilizator final pot fi valorificate sub supravegherea autorităţii vamale teritoriale.
(30) Autorităţile vamale teritoriale vor ţine o evidenţă a operatorilor economici prevăzuţi la alin. (1) prin �nscrierea acestora �n registre speciale. De asemenea, vor asigura publicarea pe pagina web a autorităţii vamale a listei cuprinz�nd acești operatori economici, listă care va fi actualizată lunar p�nă la data de 15 a fiecărei luni.
(31) Pentru situaţia prevăzută la art. 206^20 alin. (1) pct. 2 lit. d) din Codul fiscal, �n �nţelesul prezentelor norme metodologice, prin costul unui produs se �nţelege suma tuturor achiziţiilor de bunuri și servicii la care se adaugă cheltuielile de personal și consumul de capital fix la nivelul unei activităţi, așa cum este definită la pct. 5 1.4 al cap. I. Acest cost este calculat ca un cost mediu pe unitate.
(32) �n �nţelesul prezentelor norme metodologice, prin costul energiei electrice se �nţelege valoarea reală de cumpărare a energiei electrice sau costul de producţie al energiei electrice, dacă este produsă �n �ntreprindere.
(33) �n sensul art. 206^20 alin. (1) pct. 2 lit. b) din Codul fiscal, cu titlu de exemplu, se consideră utilizare duală a produselor energetice:
a) cărbunele, cocsul și gazul natural utilizate ca reductant chimic �n procesul de producţie a fierului, zincului și a altor metale neferoase;
b) cocsul utilizat �n furnalele cu arc electric pentru a regla activitatea oxigenului �n procesul de topire a oţelului;
c) cărbunele și cocsul utilizate �n procesul de recarburare a fierului și oţelului;
d) gazul utilizat pentru a menţine sau a crește conţinutul de carbon al metalelor �n timpul tratamentelor termice;
e) gazul natural utilizat drept reductant �n sistemele pentru controlul emisiilor;
f) cocsul utilizat ca o sursă de dioxid de carbon �n procesul de producţie a carbonatului de sodiu;
g) acetilena utilizată prin ardere pentru tăierea/lipirea metalelor.
(34) �n �nţelesul prezentelor norme metodologice, prin procese metalurgice se �nţelege acele procese industriale de transformare ale materiilor prime naturale şi/sau artificiale, după caz, �n produse finite sau semifabricate care se �ncadrează �n nomenclatura CAEN la Secţiunea C - Industria prelucrătoare, Diviziunea 24 - Prelucrarea metalelor de bază, �n conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1893/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 decembrie 2006 de stabilire a Nomenclatorului statistic al activităţilor economice NACE a doua revizuire şi de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 3.037/90 al Consiliului, precum şi a anumitor regulamente CE privind domenii statistice specifice, publicat �n Jurnalul Oficial L 393 din 30.12.2006 .
(35) �n �nţelesul prezentelor norme metodologice, prin procese mineralogice se �nţelege procesele clasificate �n nomenclatura CAEN la Secţiunea C - Industria prelucrătoare, Diviziunea 23 - Fabricarea altor produse minerale nemetalice, �n conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1893/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului.
(36) Pentru produsele energetice reprezent�nd cărbune, cocs, gaz natural sau pentru energia electrică, prevăzute la art. 206^16 alin. (3) și, respectiv, la art. 206^19 alin. (1) din Codul fiscal, utilizate �n scopurile exceptate de la plata accizelor, operatorii economici utilizatori notifică acest fapt autorităţii vamale teritoriale. După notificare, operatorul economic utilizator va transmite furnizorului de astfel de produse o copie a notificării cu numărul de �nregistrare la autoritatea vamală teritorială. Transmiterea notificării nu este necesară atunci c�nd produsele respective provin din achiziţii intracomunitare proprii sau din operaţiuni proprii de import.
(37) Notificarea prevăzută la alin. (36) va cuprinde informaţii detaliate privind activitatea desfășurată de operatorul economic utilizator și costul produsului final, după caz.
(38) Nerespectarea prevederilor alin. (36) și (37) atrage plata accizelor calculate pe baza cotei accizei prevăzute pentru cărbune, cocs, gaz natural sau energie electrică utilizate �n scop comercial.
(39) Procedura prin care se execută garanţia și cea de revocare sau de anulare a autorizaţiei de utilizator final se stabilesc prin ordin al președintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, la propunerea Autorităţii Naţionale a Vămilor.
Norme metodologice
83. (1) �ntr-un antrepozit fiscal de producţie pot fi produse sau transformate �n regim suspensiv de accize numai produsele accizabile aparţin�nd uneia dintre următoarele grupe de produse:
a) alcool și băuturi alcoolice;
b) tutun prelucrat;
c) produse energetice.
(2) �n antrepozitul fiscal de producţie este permisă depozitarea �n regim suspensiv de accize a produselor accizabile achiziţionate �n vederea utilizării ca materie primă �n procesul de producţie de produse accizabile și a produselor accizabile rezultate din activitatea de producţie pentru care a fost autorizat antrepozitul fiscal.
(3) �ntr-un antrepozit fiscal de depozitare pot fi depozitate �n regim suspensiv de accize numai produsele accizabile aparţin�nd uneia din următoarele grupe de produse:
a) alcool şi băuturi alcoolice;
b) tutun prelucrat;
c) produse energetice.
(3^1) �n cazul produselor energetice, �n antrepozitul fiscal de depozitare este permisă deţinerea �n regim suspensiv de accize şi a produselor realizate din biomasă, utilizate exclusiv pentru amestec.
(4) Intră sub incidenţa regimului de antrepozitare producţia de arome alimentare, extracte și concentrate alcoolice care au o concentraţie alcoolică ce depășește 1,2% �n volum. Sistemul informatizat se aplică numai �n cazul mișcărilor de astfel de produse pe teritoriul naţional. �n cazul deplasărilor intracomunitare de astfel de produse se aplică prevederile legislaţiei statului membru de destinaţie.
(5) Nu intră sub incidenţa regimului de antrepozitare berea, vinurile și băuturile fermentate, altele dec�t bere și vinuri, produse �n gospodăriile individuale pentru consumul propriu.
(6) Prin gospodărie individuală se �nţelege gospodăria care aparţine unei persoane fizice producătoare, a cărei producţie este consumată de către aceasta și membrii familiei sale.
(7) Gospodăriile individuale care produc pentru consumul propriu bere, vinuri și băuturi fermentate, altele dec�t bere și vinuri, au obligaţia de a depune �n acest sens, p�nă la data de 15 ianuarie inclusiv a anului următor celui �n care se produc, o declaraţie la autoritatea vamală teritorială �n raza căreia �și au domiciliul. Declaraţia se �ntocmește potrivit modelului prevăzut �n anexa nr. 31.
(8) Autoritatea vamală teritorială va ţine o evidenţă a gospodăriilor individuale menţionate la alin. (7), �n care vor fi �nscrise datele de identificare ale acestora, precum și informaţii privind cantităţile de produse declarate.
(9) �n situaţia �n care gospodăria individuală intenţionează să v�ndă bere, vinuri sau băuturi fermentate, altele dec�t bere și vinuri, aceasta are obligaţia de a se autoriza potrivit prevederilor legale.
(10) Producţia de vinuri pentru consumul propriu al unei gospodării individuale din recolta proprie poate fi realizată �n sistem de prestări de servicii numai �n antrepozite fiscale autorizate pentru producţia de vinuri.
(11) Antrepozitele fiscale autorizate pentru producţia de vinuri vor primi pentru prelucrare, �n sistem de prestări de servicii, strugurii aparţin�nd unei gospodării individuale numai dacă aceasta prezintă carnetul de viticultor, eliberat conform normelor Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și valabil pentru anul de producţie viticolă.
(12) Persoanele juridice care deţin �n proprietate suprafeţe viticole pot realiza vin �n sistem de prestări de servicii numai �n antrepozite fiscale autorizate pentru producţie de vinuri.
(13) �n cazurile prevăzute la alin. (10) și (12), antrepozitele fiscale sunt obligate să ţină o evidenţă distinctă care să cuprindă informaţii cu privire la: numele gospodăriei individuale/persoanei juridice, cantitatea de struguri dată pentru prelucrare, cantitatea de vin rezultată, cantitatea de vin preluată, data preluării, numele și semnătura persoanei care a preluat vinul. Se vor păstra copii ale carnetelor de viticultor prezentate de gospodăriile individuale.
(14) Cantităţile de vin preluate de gospodăriile individuale sau persoanele juridice vor fi �nsoţite de avizul de �nsoţire a mărfii emis de antrepozitul fiscal care a efectuat prestarea de servicii.
(15) Pentru cantităţile de vin preluate de gospodăriile individuale, antrepozitele fiscale care au efectuat prestarea de servicii au obligaţia ca lunar, p�nă la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei de raportare, să comunice informaţiile prevăzute la alin. (13) autorităţii vamale teritoriale �n raza căreia �și au domiciliul membrii gospodăriilor individuale.
(16) Nu intră sub incidenţa regimului de antrepozitare micii producători de vinuri liniștite care produc �n medie mai puţin de 1.000 hl de vin pe an.
(17) �n �nţelesul prezentelor norme metodologice, prin mici producători de vinuri liniștite se �nţelege operatorii economici producători de vin liniștit, care din punct de vedere juridic și economic sunt independenţi faţă de orice alt operator economic producător de vin, utilizează mijloace proprii pentru producerea vinului, folosesc spaţii de producţie diferite de cele ale oricărui alt operator economic producător de vin și nu funcţionează sub licenţa de produs a altui operator economic producător de vin.
(17^1) Operatorii economici care, �n conformitate cu prevederile art. 206^21 alin. (3^1) din Codul fiscal, au obligaţia de se �nregistra �n calitate de mici producători de vinuri liniştite depun o declaraţie de �nregistrare la autoritatea vamală teritorială �n raza căreia �şi desfăşoară activitatea, �naintea desfăşurării activităţii de producţie, potrivit modelului prevăzut �n anexa nr. 60.
(17^2) Autoritatea vamală teritorială conduce o evidenţă a micilor producători de vinuri liniştite, �n care vor fi �nscrise datele de identificare ale acestora, precum şi informaţii privind capacitatea de producţie şi cantităţile de produse realizate.
(18) Micii producători de vinuri liniștite au obligaţia ca �n fiecare an să depună semestrial, p�nă la data de 15 inclusiv a lunii imediat următoare semestrului, la autoritatea vamală teritorială, o declaraţie privind cantitatea de vinuri liniștite produsă, precum și cantităţile de vinuri comercializate �n perioada de raportare, potrivit situaţiei al cărei model este prevăzut �n anexa nr. 36.
(19) �n cazul �n care �n timpul anului micul producător de vinuri liniștite �nregistrează o producţie mai mare de 1.000 hl de vin și dorește să continue această activitate, este obligat ca �n termen de 15 zile de la data �nregistrării acestui fapt să depună cerere de autorizare ca antrepozitar autorizat, potrivit prevederilor de la pct. 84. P�nă la obţinerea autorizaţiei, producătorul poate desfășura numai activitate de producţie, dar nu și de comercializare. După obţinerea autorizaţiei de antrepozit fiscal, indiferent de producţia realizată �n perioada următoare, producătorul nu mai poate reveni la statutul de mic producător de vinuri liniștite.
(20) �n situaţia �n care cererea de autorizare este respinsă, activitatea de producţie �ncetează, iar valorificarea stocurilor se poate efectua numai cu aprobarea și sub supravegherea autorităţii vamale teritoriale.
(21) �n situaţia �n care producătorul de vinuri liniștite nu respectă prevederile alin. (18) și (19), se consideră că producţia de vinuri se realizează �n afara unui antrepozit fiscal, fapt ce atrage oprirea activităţii și aplicarea măsurilor prevăzute de lege.
(22) Micii producători de vinuri liniștite pot comercializa aceste produse �n vrac numai către magazine specializate �n v�nzarea vinurilor, către unităţi de alimentaţie publică sau către antrepozite fiscale.
(22^1) �n situaţia �n care micii producători de vinuri liniştite comercializează vinul realizat către antrepozite fiscale, deplasarea acestor produse va fi �nsoţită de un document comercial care va conţine aceleaşi informaţii ca cele din documentul administrativ electronic pe suport de h�rtie prevăzut �n anexa nr. 40.1, mai puţin codul de referinţă administrativ unic. Documentul comercial va fi certificat at�t de autoritatea vamală teritorială �n raza căreia �şi desfăşoară activitatea micul producător de vinuri liniştite, c�t şi de autoritatea vamală teritorială �n raza căreia �şi desfăşoară activitatea antrepozitul fiscal primitor.
(23) �n cazul �n care micii producători prevăzuţi la alin. (17) realizează ei �nșiși tranzacţii intracomunitare, �n sensul v�nzării vinului realizat către beneficiari din alte state membre, aceștia au obligaţia de a informa autoritatea vamală teritorială �nainte de efectuarea tranzacţiei și de a se conforma reglementărilor legale cu privire la aprobarea documentelor de �nsoţire a transporturilor de produse vitivinicole și evidenţelor obligatorii �n sectorul vitivinicol, emise de ministerul de resort potrivit Regulamentului (CE) nr. 884/2001.
(24) Atunci c�nd un operator economic din Rom�nia, altul dec�t un mic producător de vinuri, efectuează achiziţii de vin de la un mic producător de vinuri dintr-un alt stat membru care este scutit de la obligaţiile privind deplasarea și monitorizarea produselor accizabile, acest operator economic din Rom�nia are obligaţia de a informa autoritatea vamală teritorială cu privire la livrările de vin prin intermediul documentului care a �nsoţit transportul, admis de statul membru de expediţie.
(25) Micul producător de vinuri aflat �n cazul prevăzut la alin. (23), precum și destinatarul din Rom�nia prevăzut la alin. (24) au obligaţia ca semestrial, p�nă la data de 15 inclusiv a lunii imediat următoare semestrului, să prezinte autorităţii vamale teritoriale o situaţie centralizatoare, conform modelului prezentat �n anexa nr. 37.
(26) Nerespectarea prevederilor alin. (23) � (25) atrage aplicarea de sancţiuni potrivit prevederilor din Codul fiscal.
(27) �n sensul art. 206^21 alin. (6) din Codul fiscal, nu se consideră v�nzare cu amănuntul:
a) livrările de produse energetice către aeronave şi nave;
b) acele livrări care indiferent de tipul destinatarului � consumator final sau nu � se efectuează prin cisterne, rezervoare sau alte containere similare, care fac parte integrantă din mijlocul de transport care efectuează livrarea;
c) livrările de produse energetice �n scopurile prevăzute la art. 206^20 alin. (1) pct. 2 din Codul fiscal; d) v�nzarea buteliilor de vin din cramele sau expoziţiile din interiorul antrepozitului fiscal autorizat exclusiv pentru producţia de vinuri liniștite și/sau spumoase;
e) *** Abrogat.
f) v�nzarea de bere �n interiorul antrepozitului fiscal, autorizat exclusiv pentru producţia de bere.
(28) Antrepozitele fiscale autorizate pentru producţia de produse energetice, inclusiv pentru producţia de bio-ETBE (bio etil terţ butil eter), bio-TAEE (bio terţ amil etil eter) și/sau alte produse de aceeași natură realizate pe bază de bioetanol, pot primi �n regim suspensiv de accize bioetanol pentru prelucrare �n vederea obţinerii de bio-ETBE, bio-TAEE și/sau alte produse de aceeași natură realizate pe bază de bioetanol ori �n vederea amestecului cu benzină.
(29) Bioetanolul reprezintă alcoolul etilic realizat �n antrepozitele fiscale de producţie a alcoolului etilic, produs destinat utilizării �n producţia de produse energetice și �n alte industrii, exclusiv industria alimentară.
(30) Pentru aplicarea prevederilor alin. (28) și (29), la solicitarea antrepozitarului autorizat, autorizaţia de antrepozit fiscal se va completa �n mod corespunzător, după cum urmează:
a) pentru producţia de alcool etilic, cu producţie de bioetanol;
b) pentru producţia de produse energetice, cu:
b1) producţie de bio-ETBE, bio-TAEE și/sau alte produse de aceeași natură realizate pe bază de bioetanol; și/sau
b2) depozitare de bioetanol denaturat sau nedenaturat �n vederea prelucrării sau a amestecului cu benzină.
(31) �n afara antrepozitului fiscal pot fi deţinute numai produsele accizabile pentru care acciza a fost �nregistrată ca obligaţie de plată, iar prin circuitul economic se poate stabili de către autorităţile competente cu atribuţii de control că produsele provin de la un antrepozitar autorizat, de la un destinatar �nregistrat sau de la un importator.
(32) Atunci c�nd pentru produsele accizabile deţinute �n afara antrepozitului fiscal nu se poate stabili că acciza a fost �nregistrată ca obligaţie de plată, intervine exigibilitatea accizei, obligaţia de plată revenind persoanei care nu poate justifica provenienţa legală a produselor.
(33) *** Abrogat.
(34) *** Abrogat.
Norme metodologice
84. (1) Un antrepozit fiscal poate funcţiona doar �n baza unei autorizaţii valabile emise de Comisie sau de Comisia teritorială.
(2) Pentru a obţine o autorizaţie de antrepozit fiscal, antrepozitarul autorizat propus trebuie să depună o cerere la autoritatea vamală teritorială.
(3) Cererea privind acordarea autorizaţiei de antrepozit fiscal trebuie să fie �ntocmită potrivit modelului prevăzut �n anexa nr. 38 și să fie �nsoţită de documentele specificate �n această anexă. �n cazul activităţii de producţie, cererea va fi �nsoţită și de manualul de procedură.
(4) Persoanele care intenţionează să fie autorizate ca antrepozitari pentru producţie sau pentru depozitare de produse accizabile trebuie să deţină �n proprietate sau să aibă drept de folosinţă a clădirilor și a terenurilor. Documentele care atestă deţinerea �n proprietate sau �n folosinţă a clădirilor și a terenurilor sunt:
a) pentru clădiri, extrasul de carte funciară �nsoţit de copia titlului de proprietate sau, după caz, a procesului-verbal de recepţie, atunci c�nd acestea au fost construite �n regie proprie sau copia actului care atestă dreptul de folosinţă sub orice formă legală;
b) pentru terenuri, extrasul de carte funciară �nsoţit de copia titlului de proprietate sau copia actului care atestă dreptul de folosinţă sub orice formă legală.
(4^1) Persoanele care intenţionează să fie autorizate ca antrepozitari autorizaţi pentru producţie de produse accizabile, trebuie să prezinte dovada constituirii capitalului social subscris şi vărsat minim stabilit pe categorii de produse accizabile, după cum urmează:
a) pentru producţia de bere � 1.500.000 lei;
b)pentru producţia de bere realizată de micii producători � 500.000 lei;
c) pentru producţia de bere de maximum 5.000 hl pe an realizată de micii producători - 10.000 lei;
d) pentru producţia de vinuri de maximum 5.000 hl pe an - 200 lei;
e) pentru producţia de vinuri �ntre 5.001 şi 10.000 hl pe an - 25.000 lei;
e^1) pentru producţia de vinuri peste 10.000 hl pe an - 50.000 lei;
f) pentru producţia de băuturi fermentate, altele dec�t bere şi vinuri de maximum 5.000 hl pe an � 75.000 lei;
g) pentru producţia de băuturi fermentate, altele dec�t bere şi vinuri peste 5.000 hl pe an � 150.000 lei;
h) pentru producţia de produse intermediare de maximum 5.000 hl pe an � 100.000 lei;
i) pentru producţia de produse intermediare peste 5.000 hl pe an � 200.000 lei;
i^1) pentru producţia de alcool etilic şi/sau băuturi spirtoase de maximum 100 hl alcool pur pe an - 10.000 lei;
j) pentru producţia de alcool etilic şi/sau băuturi spirtoase �ntre 101 şi 1.000 hl alcool pur pe an - 100.000 lei;
k) pentru producţia de alcool etilic şi/sau băuturi spirtoase �ntre 1.001 şi 5.000 hl alcool pur pe an - 500.000 lei;
l) pentru producţia de alcool etilic şi/sau băuturi spirtoase peste 5.000 hl alcool pur pe an � 1.000.000 lei;
m) pentru producţia de alcool etilic realizată de micile distilerii - 200 lei;
n) pentru producţia de tutun prelucrat � 2.000.000 lei;
o) pentru producţia de produse energetice, except�nd producţia de GPL, de maximum 10.000 tone pe an - 500.000 lei;
o^1) pentru producţia de produse energetice, except�nd producţia de GPL, �ntre 10.001 tone şi 40.000 tone pe an - 2.000.000 lei;
o^2) pentru producţia de produse energetice, except�nd producţia de GPL, peste 40.000 tone pe an - 4.000.000 lei;
p) pentru producţia de GPL � 500.000 lei;
q) pentru producţia exclusivă de biocombustibili şi biocarburanţi � 50.000 lei.
(4^2) �n cazul antrepozitarilor autorizaţi care produc mai multe categorii de produse accizabile, obligaţia acestora este de a constitui capitalul social minim corespunzător acelei categorii de produse accizabile pentru care este prevăzut cuantumul cel mai mare.
(4^3) Persoanele care intenţionează să fie autorizate ca antrepozitari de producţie de produse accizabile, trebuie să depună o declaraţie pe propria răspundere care să cuprindă calculul prevăzut la pct. 85 alin. (15^1) pentru fiecare tip de produs accizabil ce urmează a fi realizat, potrivit modelului prevăzut �n anexa nr. 38^1.
(4^4) Persoanele care intenţionează să fie autorizate ca antrepozitari autorizaţi pentru depozitarea de produse accizabile trebuie să prezinte dovada constituirii capitalului social subscris şi vărsat minim, stabilit pe categorii de produse accizabile, după cum urmează:
a) pentru depozitarea de bere - 10.000 lei;
b) pentru depozitarea de vinuri - 2.000 lei;
c) pentru depozitarea de băuturi fermentate, altele dec�t bere şi vinuri - 50.000 lei;
d) pentru depozitarea de produse intermediare - 100.000 lei;
e) pentru depozitarea de alcool etilic şi/sau băuturi spirtoase - 100.000 lei;
f) pentru depozitarea de arome alimentare - 5.000 lei;
g) pentru depozitarea de tutun prelucrat - 500.000 lei;
h) pentru depozitarea de produse energetice, except�nd depozitarea de produse energetice destinate exclusiv aprovizionării aeronavelor, navelor şi ambarcaţiunilor, precum şi depozitarea de GPL - 500.000 lei;
i) pentru depozitarea de produse energetice destinate exclusiv aprovizionării aeronavelor, navelor şi ambarcaţiunilor 20.000 lei;
j) pentru depozitarea de GPL - 50.000 lei;
k) pentru depozitarea exclusivă de biocombustibili şi biocarburanţi - 20.000 lei.
(4^5) �n cazul antrepozitarilor autorizaţi care depozitează mai multe categorii de produse accizabile, obligaţia acestora este de a constitui capitalul social minim subscris şi vărsat corespunzător acelei categorii de produse accizabile pentru care este prevăzut cuantumul cel mai mare.
(4^6) �n cazul antrepozitarilor autorizaţi care deţin at�t antrepozite fiscale pentru producţie, c�t şi antrepozite fiscale pentru depozitare, obligaţia acestora este de a constitui capitalul social minim subscris şi vărsat corespunzător acelei activităţi pentru care este prevăzut cuantumul cel mai mare.
(5) Persoanele care intenţionează să fie autorizate ca antrepozitari de producţie de produse accizabile trebuie să deţină �n proprietate sau să deţină contracte de leasing financiar pentru instalaţiile şi echipamentele care contribuie direct la producţia de produse accizabile pentru care urmează să fie autorizat.
(6) Nu intră sub incidenţa prevederilor alin. (4) - (5) unităţile de cercetare-dezvoltare organizate potrivit reglementărilor Legii nr. 290/2002 privind organizarea şi funcţionarea unităţilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare şi a Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Siseşti", cu modificările şi completările ulterioare.
(7) �n cazul producţiei de alcool și băuturi alcoolice, antrepozitarul autorizat propus trebuie să depună pe l�ngă documentaţia �ntocmită și lista cu semifabricatele și produsele finite �nscrise �n nomenclatorul de fabricaţie ce urmează a se realiza �n antrepozitul fiscal.
(7^1) Autoritatea vamală teritorială verifică realitatea și exactitatea informaţiilor și a documentelor depuse de antrepozitarul propus. La această verificare se au �n vedere �ndeplinirea condiţiilor de autorizare, precum şi capacitatea de a respecta obligaţiile antrepozitarului autorizat.
(8) Antrepozitarii propuși prevăzuţi la alin. (7) pot desfășura activitate �n regim de probe tehnologice, sub controlul autorităţii vamale teritoriale, pe o perioadă de maximum 60 de zile de la data obţinerii aprobării scrise.
(9) �n perioada de probe tehnologice, antrepozitarul propus are obligaţia să obţină �ncadrarea tarifară a produselor finite, precum și �ncadrarea �n nomenclatorul codurilor de produse accizabile, efectuate de autoritatea vamală centrală, pentru care va prezenta acestei autorităţi:
a) documentaţia tehnică care reglementează caracteristicile fiecărui produs finit (specificaţie tehnică, standard de firmă sau similar), precum şi alte documente din care să rezulte toate informaţiile necesare stabilirii clasificării tarifare și atribuirii codului de produs accizabil, referitoare la caracteristicile produsului finit, natura şi cantitatea materiilor prime utilizate, procesul tehnologic de fabricaţie a produsului finit;
b) o notă �ntocmită de autoritatea vamală teritorială ca urmare a supravegherii fabricării unui lot din fiecare produs finit din care să rezulte cantităţile de materii prime utilizate, cantităţile de produse finite obţinute şi consumurile de utilităţi. Prezentarea acestei note nu este necesară �n cazul operatorilor economici care nu solicită funcţionarea �n regim de probe tehnologice.
�(10) După obţinerea �ncadrării tarifare a produselor finite și a �ncadrării �n nomenclatorul codurilor de produse accizabile, acestea vor fi transmise de antrepozitarul autorizat propus la autoritatea vamală teritorială la care s-a depus documentaţia �n vederea autorizării.
(11) �n perioada de probe tehnologice, produsele accizabile finite obţinute nu pot părăsi locul propus a fi autorizat ca antrepozit fiscal.
(12) �n cazul producţiei de produse energetice, antrepozitarul propus trebuie să depună pe l�ngă documentaţia �ntocmită conform alin. (9) și lista cu semifabricatele și produsele finite �nscrise �n nomenclatorul de fabricaţie, precum și domeniul de utilizare al acestora, avizată de Ministerul Economiei, Comerţului și Mediului de Afaceri. Lista va cuprinde și o rubrică aferentă asimilării produselor din punctul de vedere al accizelor. Procedura prevăzută la alin. (8) - (11) se va aplica și antrepozitarilor propuși pentru producţia de produse energetice.
(13) �n cazul antrepozitarilor autorizaţi propuși prevăzuţi la alin. (7) și (12), documentaţia va cuprinde și lista produselor accizabile ce vor fi achiziţionate �n vederea utilizării ca materie primă �n procesul de producţie, precum și �ncadrarea tarifară a acestora.
(14) După �ncheierea probelor tehnologice, antrepozitarul propus are obligaţia ca �n prezenţa reprezentantului autorităţii vamale teritoriale să preleve probe din fiecare produs accizabil realizat, fiecare probă fiind constituită din două eșantioane identice. Fiecare eșantion va fi sigilat de autoritatea vamală teritorială care predă spre analiză un eşantion către un laborator autorizat, urm�nd ca celălalt eşantion să fie păstrat ca probă-martor de antrepozitarul autorizat propus .
(14^1) Pe baza rezultatelor analizelor efectuate conform procedurii prevăzute la alin. (14), autoritatea vamală teritorială verifică dacă produsele analizate corespund �ncadrării tarifare, precum și �ncadrării �n nomenclatorul codurilor de produse accizabile stabilite de autoritatea vamală centrală pe baza documentelor menţionate la alin. (9).
(14^2) �n situaţia �n care se constată diferenţe privind �ncadrarea tarifară stabilită pe bază de documente faţă de �ncadrarea tarifară stabilită �n urma rezultatelor analizelor, antrepozitarul propus are obligaţia remedierii neconcordanţelor.
(15) Antrepozitarul autorizat propus este obligat ca pe durata acţiunii de verificare să asigure condiţiile necesare bunei desfășurări a acesteia.
(16) �n acţiunea de verificare, autoritatea vamală teritorială poate solicita sprijinul organelor cu atribuţii de control și, după caz, al Ministerului Administraţiei și Internelor, pentru furnizarea unor elemente de preinvestigare �n ceea ce privește �ndeplinirea condiţiilor de autorizare prevăzute la art. 206^23 din Codul fiscal.
(17) �n termen de 30 de zile de la depunerea documentaţiei complete, autoritatea vamală teritorială va �nainta această documentaţie autorităţii fiscale centrale - direcţia de specialitate care asigură secretariatul Comisiei sau autorităţii teritoriale care asigură secretariatul Comisiei teritoriale, după caz, �nsoţită de un referat �ntocmit de autoritatea vamală teritorială care să cuprindă punctul de vedere asupra oportunităţii emiterii autorizaţiei de antrepozitar autorizat şi, după caz, aspectele sesizate privind neconcordanţa cu datele şi informaţiile prezentate de antrepozitarul propus. Referatul va purta semnătura şi ştampila autorităţii vamale teritoriale.
(18) Autoritatea fiscală centrală prin direcţia de specialitate care asigură secretariatul Comisiei sau, după caz, autoritatea teritorială care asigură secretariatul Comisiei teritoriale, poate să solicite antrepozitarului autorizat propus orice informaţie şi documente pe care le consideră necesare, cu privire la:
a) amplasarea şi natura antrepozitului fiscal propus;
b) tipurile, caracteristicile fizico-chimice şi cantităţile de produse accizabile ce urmează a fi produse şi/sau depozitate �n antrepozitul fiscal propus;
c) identitatea antrepozitarului autorizat propus;
d) capacitatea antrepozitarului autorizat propus de a asigura garanţia.
(19) �n cazul oricărui nou produs ce urmează a intra �n nomenclatorul de fabricaţie, antrepozitarul autorizat are obligaţia de a prezenta autorităţii vamale centrale documentaţia completă potrivit prevederilor alin. (9), �n vederea obţinerii �ncadrării tarifare a produsului, precum și �ncadrării �n nomenclatorul codurilor de produse accizabile, efectuate de această autoritate.
(19^1) �n sensul prezentelor norme metodologice, prin noţiunea de produs nou se �nţelege produsul finit accizabil care datorită caracteristicilor şi proprietăţilor fizico-chimice şi organoleptice este diferit de produsele accizabile existente �n nomenclatorul de fabricaţie şi �ncadrate �n nomenclatorul codurilor de produse accizabile ale antrepozitului fiscal.
(19^2) �n situaţia prevăzută la alin (19), antrepozitarul autorizat poate desfăşura activitatea de producţie �n condiţiile �n care a fost depusă documentaţia completă �n vederea obţinerii �ncadrării tarifare a produselor finite, precum și a �ncadrării �n nomenclatorul codurilor de produse accizabile.
(19^3) Imediat după introducerea �n fabricaţie a noului produs, antrepozitarul autorizat are obligaţia �ndeplinirii procedurii cu privire la prelevarea de probe prevăzută la alin. (14) � (14^2).
(19^4) Procedura cu privire la prelevarea de probe prevăzută la alin. (14) � (14^2) se aplică şi pentru antrepozitarii autorizaţi atunci c�nd autoritatea vamală teritorială consideră că este necesară această procedură.
(19^5) �n situaţiile prevăzute la alin. (19^3) şi (19^4), atunci c�nd se constată diferenţe privind �ncadrarea tarifară stabilită pe bază de documente faţă de �ncadrarea tarifară rezultată �n urma rezultatelor analizelor, antrepozitarul autorizat are obligaţia de a plăti acciza aferentă �ncadrării efectuate de autoritatea vamală centrală, inclusiv diferenţa pentru produsele deja eliberate pentru consum.
(20) Nu intră sub incidenţa prevederilor alin. (8) antrepozitele fiscale � mici distilerii � care realizează ţuică și rachiuri de fructe, inclusiv �n sistem de prestări de servicii pentru gospodăriile individuale
(21) Declaraţia pe propria răspundere privind capacitatea maximă de producţie �n 24 de ore va cuprinde informaţii referitoare la capacitatea de producţie a tuturor instalaţiilor și utilajelor deţinute �n antrepozitul fiscal, precum și informaţii cu privire la capacitatea tehnologică de producţie, respectiv cea care urmează a fi utilizată, volumul de producţie la nivelul unui an și programul de funcţionare stabilit de persoana care intenţionează să fie antrepozitar autorizat.
(21^1) Declaraţia pe propria răspundere privind capacitatea de depozitare va cuprinde informaţii referitoare la capacitatea maximă de depozitare deţinută �n antrepozitul fiscal, precum şi informaţii cu privire la nivelul intrărilor de produse accizabile estimate la nivelul unui an.
(21^2) Capacitatea de depozitare se declară �n unitatea de măsură prevăzută �n anexa nr. 1 de la titlul VII din Codul fiscal, �n funcţie de tipul de produse accizabile.
(22) �n �nţelesul prezentelor norme metodologice, prin organizare administrativă se �nţelege schema organizatorică a persoanei care intenţionează să fie antrepozitar autorizat.
Norme metodologice
85. (1) Locul care urmează să fie autorizat ca antrepozit fiscal trebuie să fie strict delimitat � acces propriu, �mprejmuire �, iar activitatea ce se desfășoară �n acest loc trebuie să fie independentă de alte activităţi desfășurate de persoana care solicită autorizarea și care nu au legătură cu producţia sau depozitarea de produse accizabile.
(1^1) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) tancurile plutitoare şi barjele aflate �n perimetrul zonelor portuare, destinate depozitării produselor energetice �n vederea aprovizionării navelor.
(1^2) Antrepozitarul autorizat pentru producţia şi �mbutelierea produsului bere care intenţionează să utilizeze instalaţiile de �mbuteliere şi pentru �mbutelierea băuturilor răcoritoare şi a apei plate potrivit art. 206^23 alin. (1^1) din Codul fiscal notifică această intenţie autorităţii vamale teritoriale.
(1^3) �n situaţia �n care funcţionarea instalaţiei pentru �mbutelierea băuturilor răcoritoare şi a apei plate influenţează declaraţia prevăzută la pct. 84 alin. (21), aceasta va fi modificată �n mod corespunzător de către antrepozitarul autorizat.
(1^4) Autoritatea vamală teritorială transmite o copie a notificării, precum şi a oricăror altor documente anexate de către antrepozitarul autorizat direcţiei de specialitate care asigură secretariatul Comisiei.
(1^5) Un loc poate fi autorizat numai ca antrepozit fiscal de depozitare atunci c�nd volumul mediu trimestrial al ieşirilor de produse accizabile estimate la nivelul unui an calendaristic depăşeşte limitele prevăzute mai jos:
a) bere - 1.500 hl de produs;
b) vinuri şi băuturi fermentate - 1.500 hl de produs;
c) produse intermediare - 1.250 hl de produs;
d) băuturi spirtoase - 250 hl de alcool pur;
e) alcool etilic - 1.000 hl de alcool pur;
f) băuturi alcoolice �n general - 300 hl de alcool pur;
g) tutun prelucrat - o cantitate a cărei valoare la preţul de v�nzare cu amănuntul �n cazul ţigaretelor, respectiv la preţul de livrare �n celelalte cazuri să nu fie mai mică de 2.500.000 euro;
h) produse energetice - 3.500 tone;
i) antrepozitele fiscale de depozitare autorizate �n exclusivitate pentru aprovizionarea aeronavelor şi, respectiv, a navelor şi ambarcaţiunilor, cu produse energetice destinate utilizării drept combustibil - 100 tone;
j) rezerva de stat şi de mobilizare - 10 tone;
k) arome alimentare, extracte şi concentrate alcoolice - 15 hl de alcool pur;
l) antrepozitele fiscale autorizate �n exclusivitate pentru a efectua operaţiuni de distribuţie a băuturilor alcoolice şi de tutunuri prelucrate destinate consumului sau v�nzării la bordul navelor şi aeronavelor - o cantitate a cărei valoare la preţul de livrare să nu fie mai mică de 100.000 euro.
(1^6) P�nă la data de 31 iulie, respectiv 31 ianuarie a fiecărui an, autorităţile vamale teritoriale vor verifica şi vor transmite direcţiei care asigură secretariatul Comisiei o situaţie privind �ndeplinirea condiţiei prevăzute la alin. (1^5) de către antrepozitarii autorizaţi pentru depozitarea produselor accizabile, precum şi propuneri după caz.
(2) Locurile destinate producţiei de vinuri sau de băuturi fermentate, altele dec�t berea și vinurile, trebuie să fie dotate cu vase litrate.
(3) Locurile destinate producţiei de alcool etilic și de distilate ca materie primă și locurile destinate producţiei de băuturi alcoolice obţinute exclusiv din prelucrarea alcoolului și a distilatelor trebuie să fie dotate cu mijloace de măsurare legală pentru determinarea concentraţiei alcoolice, avizate de Biroul Rom�n de Metrologie Legală.
(4) �n cazul antrepozitelor fiscale de producţie de alcool și de distilate, coloanele de distilare și rafinare trebuie să fie dotate cu contoare pentru determinarea cantităţii de produse obţinute și a concentraţiei alcoolice avizate și sigilate conform reglementărilor specifice stabilite de Biroul Rom�n de Metrologie Legală.
(5) �n cazul antrepozitarilor autorizaţi pentru producţia de alcool etilic, contoarele vor fi amplasate la ieșirea din coloanele de distilare pentru alcoolul brut, la ieșirea din coloanele de rafinare pentru alcoolul etilic rafinat și la ieșirea din coloanele aferente alcoolului tehnic, astfel �nc�t să fie contorizate toate cantităţile de alcool rezultate.
(6) �n cazul antrepozitarilor autorizaţi pentru producţia de distilate, contoarele vor fi amplasate la ieșirea din coloanele de distilare sau, după caz, la ieșirea din instalaţiile de distilare.
(7) Folosirea conductelor mobile, a furtunurilor elastice sau a altor conducte de acest fel, utilizarea rezervoarelor necalibrate, precum și amplasarea �naintea contoarelor a unor canele sau robinete, prin care se pot extrage cantităţi de alcool sau distilate necontorizate, sunt interzise.
(8) Antrepozitarii autorizaţi propuși pentru producţia de alcool și de distilate sunt obligaţi să deţină certificate eliberate de Biroul Rom�n de Metrologie Legală sau de un laborator de metrologie agreat de acesta, pentru toate rezervoarele și recipientele calibrate �n care se depozitează alcoolul, distilatele și materiile prime din care provin acestea, indiferent de natura lor.
(9) �n cazul antrepozitelor fiscale � mici distilerii � care utilizează pentru realizarea producţiei instalaţii tip alambic, acestea trebuie să fie dotate cu vase calibrate avizate de Biroul Rom�n de Metrologie Legală.
(10) �n cazul antrepozitelor fiscale prevăzute la alin. (9), pe perioada de nefuncţionare se va aplica procedura de sigilare și desigilare prevăzută la pct. 77.
(11) Locurile destinate producţiei de alcool etilic și distilate, ca materie primă, trebuie să fie dotate cu un sistem de supraveghere prin camere video a punctelor unde sunt amplasate contoarele și rezervoarele de alcool și distilate, precum și a căilor de acces �n antrepozitul fiscal. Stocarea imaginilor culese prin intermediul camerelor video se face pe casete video sau �n memoria sistemului, durata de stocare a imaginilor �nregistrate fiind de minimum 30 de zile. Sistemul de supraveghere trebuie să funcţioneze permanent, inclusiv �n perioadele de nefuncţionare a antrepozitului, chiar și �n condiţiile �ntreruperii alimentării cu energie electrică de la reţeaua de distribuţie.
(12) Nu intră sub incidenţa prevederilor alin. (11) micile distilerii.
(12^1) �ntr-un antrepozit fiscal de depozitare se pot depozita produse din grupa băuturilor alcoolice, �n stare �mbuteliată, �n partide separate, respectiv bere, vinuri, băuturi fermentate, altele dec�t bere şi vinuri, produse intermediare, băuturi spirtoase.
(12^2) Un loc poate fi autorizat ca antrepozit fiscal de depozitare de alcool etilic şi de distilate �n stare vărsată numai dacă deţine �n proprietate rezervoare calibrate avizate de Biroul Rom�n de Metrologie Legală.
13) Un loc poate fi autorizat ca antrepozit fiscal de producţie sau de depozitare de produse energetice numai dacă este echipat cu rezervoare standardizate distincte pentru fiecare produs �n parte, calibrate de Biroul Rom�n de Metrologie Legală.
(13^1) Obligativitatea calibrării rezervoarelor aferente tancurilor plutitoare şi a barjelor pentru depozitarea produselor energetice intervine potrivit reglementărilor specifice ale Biroului Rom�n de Metrologie Legală.
(14) Locurile destinate producţiei sau depozitării de produse energetice trebuie să fie dotate cu mijloace de măsurare a debitului volumic sau masic.
(15) Locurile destinate producerii de produse energetice pentru care accizele se calculează numai pe baza accizei exprimate �n echivalent euro/tonă sau euro/1.000 kg, locurile destinate producerii combustibililor al căror cod tarifar se �ncadrează la art. 206^16 alin. (3) lit. g) din Codul fiscal, precum și locurile destinate �mbutelierii gazului petrolier lichefiat vor fi dotate cu mijloace de măsurare a masei.
(15^1) Media ponderată a nivelurilor accizelor materiilor prime se calculează �n funcţie de valoarea totală a accizelor aferente materiilor prime achiziţionate şi utilizate �n vederea obţinerii produsului finit, �n funcţie de consumurile specifice, �mpărţită la cantitatea totală de materii prime folosite. Media ponderată a nivelurilor accizelor materiilor prime achiziţionate şi utilizate se stabileşte de operatorul economic pe baza datelor privind cantităţile de materii prime utilizate pentru obţinerea unei cantităţi de produs finit echivalente unităţii de măsură �n care este exprimat nivelul accizelor.
(15^2) Media ponderată prevăzută la alin. (15^1) nu se calculează atunci c�nd pentru realizarea produsului finit se utilizează numai materii prime care nu sunt supuse reglementărilor privind regimul accizelor armonizate.
(16) Rezerva de stat și rezerva de mobilizare vor fi autorizate ca un singur antrepozit fiscal de depozitare, indiferent de numărul locurilor de depozitare pe care le deţine.
(17) Pentru obţinerea autorizaţiei, instituţiile care gestionează rezerva de stat și rezerva de mobilizare vor depune o cerere la autoritatea fiscală centrală, potrivit modelului prevăzut �n anexa nr. 38.
Norme metodologice
86. (1) După analizarea referatelor �ntocmite de autorităţile vamale teritoriale şi a documentaţiilor depuse de solicitant, Comisia sau Comisia teritorială, după caz, aprobă sau respinge cererea de autorizare a antrepozitarului autorizat propus.
(2) La lucrările Comisiei va fi invitat, după caz, c�te un reprezentant din partea Ministerului Administraţiei și Internelor, a Ministerului Economiei, Comerţului și Mediului de Afaceri și a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, precum și c�te un reprezentant al patronatelor producătorilor de produse accizabile sau al depozitarilor de astfel de produse, legal �nfiinţate.
(3) Autorizaţia pentru un antrepozit fiscal are ca dată de �ncepere a valabilităţii data de 1 a lunii următoare celei �n care a fost aprobată cererea de autorizare de către Comisie sau de către Comisia teritorială, după caz.
(4) �n cazul antrepozitelor fiscale de producţie, �n baza documentaţiei depuse de antrepozitarul autorizat, �n autorizaţia aferentă antrepozitului fiscal vor fi �nscrise at�t materiile prime accizabile care pot fi achiziţionate �n regim suspensiv de accize, c�t și produsele finite ce se realizează �n antrepozitul fiscal.
(5) �n cazul antrepozitelor fiscale de depozitare produse energetice care efectuează operaţiuni de aditivare a produselor energetice, de amestec �ntre biocarburanţi și carburanţi tradiţionali sau �ntre biocombustibili și combustibili tradiţionali, �n baza documentaţiei depuse de antrepozitarul autorizat, �n autorizaţia aferentă antrepozitului fiscal vor fi menţionate materiile prime accizabile plasate �n regim suspensiv de accize, produsele finite rezultate, precum și operaţiunile care se efectuează �n antrepozitele fiscale.
(6) �n cazul pierderii autorizaţiei de antrepozit fiscal, titularul autorizaţiei va anunţa pierderea �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea a III-a.
(7) �n baza documentului care atestă că anunţul referitor la pierdere a fost �naintat spre publicare �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea a III-a, autoritatea emitentă a autorizaţiei va elibera la cerere un duplicat al acesteia.
(8) Antrepozitarii autorizaţi pot solicita autorităţii fiscale centrale sau autorităţii teritoriale, după caz, modificarea autorizaţiei atunci c�nd constată erori �n redactarea autorizaţiei de antrepozit fiscal sau �n alte situaţii �n care se justifică acest fapt.
(9) Antrepozitarii autorizaţi pentru producţia produselor accizabile, care după expirarea perioadei de valabilitate a autorizaţiei de antrepozit fiscal doresc reautorizarea locului ca antrepozit fiscal, vor depune la autoritatea vamală teritorială, cu cel puţin 60 de zile �nainte de expirarea termenului de valabilitate a autorizaţiei, o cerere de reautorizare, după modelul prevăzut �n anexa nr. 38, la care se vor anexa documentele prevăzute la pct. I nr. 10 şi 12 şi pct. III din această anexă, declaraţia privind capacitatea maximă de producţie �n 24 de ore prevăzută la pct. 84 alin. (21), o situaţie privind ieşirile totale de produse accizabile, cantităţile totale de produse accizabile deplasate �n regim suspensiv de accize la nivel naţional, intracomunitar şi la export �n anul anterior reautorizării, precum şi orice alte documente �n cazul �n care intervin modificări asupra datelor prezentate anterior la autorizare.
(10) *** Abrogat.
(11) Antrepozitarii autorizaţi pentru depozitarea produselor accizabile, care doresc reautorizarea locului ca antrepozit fiscal, vor depune la autoritatea vamală teritorială, cu cel puţin 60 de zile �nainte de expirarea termenului de valabilitate a autorizaţiei, o cerere de reautorizare, după modelul prevăzut �n anexa nr. 38, la care se vor anexa documentele prevăzute la pct. I nr. 10 şi 12 şi pct. III din această anexă, o situaţie privind ieşirile totale de produse accizabile, cantităţile totale de produse accizabile deplasate �n regim suspensiv de accize la nivel naţional, intracomunitar şi la export �n anul anterior reautorizării, precum şi orice alte documente �n cazul �n care intervin modificări asupra datelor prezentate anterior la autorizare.
�(11^1) Cererile de reautorizare nedepuse �n termenul prevăzut la alin. (9) şi (11) vor fi soluţionate potrivit procedurii de autorizare.
(12) �n termen de 30 de zile de la depunerea cererilor potrivit prevederilor alin. (9) şi (11) autoritatea vamală teritorială va �nainta documentaţiile complete către direcţia de specialitate care asigură secretariatul Comisiei sau Comisiei teritoriale, după caz, �nsoţite de un referat �ntocmit de autoritatea vamală teritorială care să cuprindă punctul de vedere asupra legalităţii şi oportunităţii reautorizării antrepozitului fiscal şi, după caz, aspectele sesizate privind neconcordanţa cu datele şi informaţiile prezentate de antrepozitarul autorizat. Aceste referate vor purta semnătura şi ştampila autorităţii vamale teritoriale.
�(13) Direcţia de specialitate care asigură secretariatul Comisiei sau Comisiei teritoriale, după caz, poate să solicite antrepozitarului autorizat orice informaţie şi documente pe care le consideră necesare, cu privire la:
a) amplasarea şi natura antrepozitului fiscal;
b) tipurile, caracteristicile fizico-chimice şi cantităţile de produse accizabile ce urmează a fi produse şi/sau depozitate �n antrepozitul fiscal;
c) capacitatea antrepozitarului autorizat de a asigura garanţia.
(14) Modificarea autorizaţiilor de antrepozitar autorizat ca urmare a schimbării sediului social, denumirii sau a formei de organizare nu intră sub incidenţa alin. (3) şi este valabilă de la data aprobării de către Comisie sau de către Comisia teritorială, după caz.
(15) Modificarea prevăzută la alin. (14), precum și orice altă modificare intervenită asupra autorizaţiilor de antrepozitar autorizat �n perioada de valabilitate a autorizaţiei nu atrag prelungirea acelei perioade de valabilitate.
(16) Schimbarea calităţii unui contribuabil, prevăzută la art. 206^24 alin. (2) lit. g) din Codul fiscal, �n perioada de valabilitate a autorizaţiei de antrepozit fiscal nu atrage modificarea perioadei de valabilitate.
Norme metodologice
87. (1) Pentru orice antrepozitar autorizat Comisia sau Comisiile teritoriale, după caz, stabilesc o garanţie care să acopere riscul neplăţii accizelor pentru produsele accizabile produse şi/sau depozitate �n fiecare antrepozit fiscal.
(2) Pentru orice antrepozitar autorizat Comisia sau Comisiile teritoriale, după caz, stabilesc obligatoriu o garanţie care să acopere riscul neplăţii accizelor pentru produsele accizabile deplasate �n regim suspensiv de accize, �n cazul circulaţiei intracomunitare.
(3) Nu sunt supuse obligaţiei de a constitui garanţie produsele energetice supuse accizelor care sunt deplasate din Rom�nia pe teritoriul Comunităţii exclusiv pe cale maritimă sau prin conducte fixe, �n cazul �n care celelalte state membre implicate sunt de acord.
(4) Nivelul garanţiei ce urmează a se constitui se determină potrivit prevederilor pct. 108.
(5) �n vederea �nregistrării producţiei de bere obţinute, fiecare antrepozitar autorizat pentru producţie este obligat:
a) să �nregistreze producţia de bere rezultată la sf�rșitul procesului tehnologic, prin aparatura adecvată de măsurare a butoaielor, sticlelor, navetelor, paleţilor sau a berii filtrate la vasele de depozitare, şi să �nscrie aceste date �n rapoartele de producţie şi gestionare, cu specificarea capacităţii ambalajelor şi a cantităţii de bere exprimate �n litri;
b) să determine concentraţia zaharometrică a berii, conform standardelor �n vigoare privind determinarea concentraţiei exprimate �n grade Plato a berii, elaborate de Asociaţia de Standardizare din Rom�nia, și să elibereze buletine de analize fizico-chimice. La verificarea realităţii concentraţiei zaharometrice a sortimentelor de bere se va avea �n vedere concentraţia �nscrisă �n specificaţia tehnică internă, elaborată pe baza standardului �n vigoare pentru fiecare sortiment.
(6) Antrepozitarii autorizaţi pentru producţia de alcool și distilate, după obţinerea autorizaţiei, �și pot desfășura activitatea numai după aplicarea sigiliilor pe instalaţiile și utilajele de producţie alcool etilic de către reprezentantul autorităţii vamale teritoriale.
(7) �n cazul antrepozitarilor autorizaţi pentru producţia de alcool, sigiliile se vor aplica pe �ntregul flux tehnologic de la ieșirea alcoolului brut, rafinat și tehnic din coloanele de distilare, respectiv de rafinare, și p�nă la contoare, inclusiv la acestea.
(8) �n cazul antrepozitarilor autorizaţi pentru producţia de distilate, sigiliile se vor aplica la ieșirea distilatelor din coloanele de distilare sau din instalaţiile de distilare.
(9) �n situaţiile prevăzute la alin. (7) și (8), sigiliile vor fi aplicate și pe toate elementele de asamblare-racordare ale aparatelor de măsură și control, pe orice orificii și robineţi existenţi pe �ntregul flux tehnologic continuu sau discontinuu.
(10) �n cazul producţiei de alcool, aparatele și piesele de pe tot circuitul coloanelor de distilare și rafinare, precum și de pe tot circuitul instalaţiilor de distilare trebuie �mbinate �n așa fel �nc�t să poată fi sigilate.
(11) Sigiliile aparţin autorităţii vamale teritoriale, vor fi �nseriate și vor purta, �n mod obligatoriu, �nsemnele acesteia. Operaţiunile de sigilare și desigilare, atunci c�nd se impun, se vor efectua de către reprezentantul desemnat de autoritatea vamală teritorială, astfel �nc�t să nu se deterioreze aparatele și piesele componente.
(12) Stabilirea tipului de sigilii, prevăzut la alin. (11), și a caracteristicilor acestora, uniformizarea și/sau personalizarea, precum și coordonarea tuturor operaţiunilor ce se impun revin Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, prin Autoritatea Naţională a Vămilor.
(13) Amprentele sigiliilor aplicate de autoritatea vamală teritorială trebuie să fie menţinute intacte.
(14) Sigiliile prevăzute la alin. (11) sunt complementare sigiliilor metrologice aplicate contoarelor.
(15) Se interzice antrepozitarilor autorizaţi deteriorarea sau �nlăturarea sigiliilor aplicate de către reprezentantul autorităţii vamale teritoriale. �n cazul �n care sigiliul este deteriorat accidental sau �n caz de avarie, antrepozitarul autorizat este obligat să solicite prezenţa unui reprezentant al autorităţii vamale teritoriale pentru constatarea cauzelor deteriorării accidentale a sigiliului sau ale avariei.
(16) Atunci c�nd intervin sigilarea și desigilarea aparatelor și pieselor de pe tot fluxul tehnologic se va proceda după cum urmează:
a) desigilarea se face numai �n baza unei solicitări scrise, justificate, din partea antrepozitului fiscal de producţie de alcool și de distilate sau �n situaţii de avarie;
b) cererea de desigilare se transmite autorităţii vamale teritoriale cu cel puţin 3 zile �nainte de termenul stabilit pentru efectuarea operaţiunii propriu-zise, solicit�nd și desemnarea unui reprezentant al acestei autorităţi, care va proceda la desigilare;
c) la desigilare, reprezentantul autorităţii vamale teritoriale �ntocmește un proces-verbal de desigilare, �ntocmit �n două exemplare, �n care va consemna data și ora desigilării, cantitatea de alcool și de distilate � �n litri și �n grade Dall � �nregistrată de contoare la momentul desigilării, precum și stocul de alcool și de distilate, pe sortimente, aflat �n rezervoare și �n recipiente.
(17) Dacă antrepozitarul autorizat pentru producţie de alcool și distilate constată un incident sau o disfuncţie �n funcţionarea unui contor, acesta va proceda după cum urmează:
a) trebuie să facă imediat o declaraţie către autoritatea vamală teritorială, care va fi consemnată �ntr-un registru special al antrepozitului fiscal destinat acestui scop și va solicita prezenţa unui reprezentant al acestei autorităţi;
b) pentru remedierea defecţiunii va solicita prezenţa unui reprezentant autorizat de către Biroul Rom�n de Metrologie Legală pentru activităţi de reparaţii ale mijloacelor de măsurare din categoria respectivă, �n vederea desigilării mijloacelor de măsurare, a repunerii lor �n stare de funcţionare și a resigilării;
c) contoarele defecte pot fi reparate sau �nlocuite, sub supravegherea reprezentantului autorităţii vamale teritoriale, cu alte contoare de rezervă, cu specificarea, �ntr-un proces-verbal de �nlocuire �ntocmit de acest reprezentant, a indicilor de la care se reia activitatea;
d) dacă timpul de remediere a contoarelor depășește 24 de ore, se �ntrerupe activitatea de producţie a alcoolului și a distilatelor, instalaţiile respective fiind sigilate de reprezentantul autorităţii vamale teritoriale.
(18) Atunci c�nd �n situaţiile prevăzute la alin. (15) și (17) este necesară �ntreruperea activităţii, aceasta va fi consemnată �ntr-un proces-verbal �ncheiat �n două exemplare de către reprezentantul autorităţii vamale teritoriale, �n prezenţa reprezentantului legal al antrepozitului fiscal. �n procesul-verbal �ncheiat se vor menţiona cauzele accidentului sau ale avariei care au generat �ntreruperea activităţii, data și ora �ntreruperii acesteia, stocul de alcool și de distilate existent la acea dată și indicii �nregistraţi de contoare �n momentul �ntreruperii activităţii.
(19) Originalul procesului-verbal de desigilare prevăzut la alin. (16) sau de �ntrerupere a activităţii prevăzut la alin. (18), după caz, se depune la autoritatea vamală teritorială, �n termen de 24 de ore de la �ncheierea acestuia. Al doilea exemplar al procesului-verbal răm�ne la antrepozitul fiscal.
(20) Reluarea activităţii �n antrepozitul fiscal se va face �n baza unei declaraţii de remediere a defecţiunii, �ntocmită de antrepozitarul autorizat și vizată de reprezentantul autorităţii vamale teritoriale, �nsoţită, după caz, de un aviz eliberat de specialistul autorizat de către Biroul Rom�n de Metrologie Legală pentru activităţi de reparaţii ale mijloacelor de măsurare care a efectuat remedierea. Reprezentantul autorităţii vamale teritoriale va proceda la sigilarea �ntregului flux tehnologic.
(21) Toţi antrepozitarii autorizaţi trebuie să deţină un sistem computerizat de evidenţă a produselor aflate �n antrepozite, a celor intrate sau ieșite, a celor pierdute prin deteriorare, spargere, furt, precum și a accizelor aferente acestor categorii de produse.
(22) �n cazul antrepozitelor fiscale autorizate pentru producţia de alcool etilic și distilate, sistemul computerizat trebuie să asigure și evidenţa materiilor prime introduse �n fabricaţie, precum și a semifabricatelor aflate pe linia de fabricaţie. Cantităţile de alcool și de distilate obţinute vor fi evidenţiate at�t �n litri, c�t și �n grade Dall.
(23) Nu intră sub incidenţa prevederilor alin. (22) antrepozitele fiscale � mici distilerii �, care utilizează pentru realizarea producţiei instalaţii tip alambic.
(24) Intră sub incidenţa termenului de minimum 5 zile orice modificare pe care antrepozitarul autorizat intenţionează să o aducă asupra datelor iniţiale �n baza cărora a fost emisă autorizaţia de antrepozitar, prin notificarea intenţiei respective autorităţii vamale teritoriale. Atunci c�nd intenţia de modificare atrage modificarea autorizaţiei, această intenţie va fi notificată şi autorităţii fiscale centrale � direcţia de specialitate care asigură secretariatul Comisiei, sau după caz, autorităţii teritoriale care asigură secretariatul Comisiei teritoriale. �n cazul modificărilor care se �nregistrează la Oficiul Registrului Comerţului, antrepozitarul autorizat are obligaţia de a prezenta at�t autorităţii fiscale centrale sau teritoriale, după caz, c�t şi autorităţii vamale teritoriale documentul, �n fotocopie, care atestă realizarea efectivă a modificării, �n termen de 30 de zile de la data emiterii acestui document.
Norme metodologice
88. (1) Măsura suspendării - cu excepţia cazului prevăzut la alin. (4) -, a revocării sau a anulării autorizaţiilor se va dispune de către Comisie sau de către Comisiile teritoriale, după caz, �n baza actelor de control emise de organele de specialitate, prin care s-au consemnat �ncălcări ale prevederilor legale care atrag aplicarea acestor măsuri.
(2) Actele de control prevăzute la alin. (1), temeinic justificate, �n care faptele constatate generează consecinţe fiscale, vor fi aduse la cunoştinţa autorităţii fiscale centrale � direcţia de specialitate care asigură secretariatul Comisiei, sau, după caz, autorităţii teritoriale care asigură secretariatul Comisiei teritoriale, �n termen de două zile lucrătoare de la finalizare, care le va �nainta Comisiei sau, după caz, Comisiei teritoriale �n vederea analizării şi dispunerii măsurilor ce se impun.
(3) Decizia Comisiei sau, după caz, a Comisiei teritoriale va fi adusă la cunoştinţa antrepozitarului autorizat sancţionat. Totodată, această decizie va fi adusă şi la cunoştinţa autorităţii vamale teritoriale, care �n maximum 48 de ore de la data la care decizia produce efecte va proceda la verificarea stocurilor de produse deţinute de operatorul economic la acea dată.
(4) �n situaţia neplăţii accizelor la termenele prevăzute de lege, măsura suspendării autorizaţiilor se va dispune de către autorităţile vamale teritoriale �n baza datelor furnizate de autorităţile fiscale teritoriale.
(5) Atunci c�nd deficienţele care atrag măsura revocării sau a suspendării nu generează consecinţe fiscale şi sunt remediate �n termen de 10 zile lucrătoare de la data comunicării actului de control, după constatarea remedierii deficienţelor de către organul de control acesta nu va da curs propunerii de revocare sau de suspendare către Comisie sau, după caz, către Comisia teritorială.
(6) �n cazul �n care a intervenit suspendarea autorizaţiei pentru un antrepozit fiscal - cu excepţia cazului prevăzut la alin. (4) -, �ncetarea suspendării autorizaţiei va fi dispusă de Comisie sau, după caz, de către Comisia teritorială, �n baza referatului emis �n acest sens de aceeaşi autoritate care a efectuat controlul cu privire la �nlăturarea deficienţelor �nscrise �n decizia Comisiei sau, după caz, a Comisiei teritoriale.
(7) �n toate situaţiile �n care a intervenit suspendarea, revocarea sau anularea autorizaţiei, aceasta atrage �ntreruperea sau �ncetarea activităţii și, după caz, aplicarea sigiliilor pe instalaţiile de producţie, operaţiune care va fi efectuată de autoritatea vamală teritorială.
(8) Antrepozitarii autorizaţi a căror autorizaţie a fost revocată sau anulată pot să valorifice produsele accizabile �nregistrate �n stoc � materii prime, semifabricate, produse finite � numai după notificarea autorităţii vamale teritoriale cu privire la virarea accizelor datorate bugetului de stat.
(9) �n cazul suspendării sau �n cazul revocării autorizaţiei de antrepozit fiscal � p�nă la data c�nd aceasta produce efecte �, deplasarea produselor accizabile �nregistrate �n stoc se efectuează sub supravegherea autorităţii vamale teritoriale, astfel:
a) fie către alte antrepozite fiscale, �n regim suspensiv de accize;
b) fie �n afara regimului suspensiv de accize, cu accize plătite.
(10) �n cazul anulării sau revocării autorizaţiei, o nouă autorizaţie poate fi emisă de Comisie sau, după caz, de către Comisia teritorială numai după o perioadă de 5 ani, respectiv 6 luni, de la data la care decizia de anulare sau revocare a autorizaţiei devine definitivă �n sistemul căilor administrative de atac sau de la data hotăr�rii judecătoreşti definitive şi irevocabile.
(11) Cererea de renunţare la un antrepozit fiscal, �n care se vor menţiona şi motivele acesteia, se depune la autoritatea vamală teritorială. Această autoritate are obligaţia de a verifica dacă la data depunerii cererii antrepozitarul autorizat deţine stocuri de produse accizabile şi dacă au fost respectate prevederile legale �n domeniul accizelor. După verificare, cererea de renunţare, �nsoţită de actul de verificare, va fi transmisă Comisiei sau, după caz, Comisiei teritoriale care va proceda la revocarea autorizaţiei.
(12) Termenul de 6 luni prevăzut la alin. (10) nu se aplică �n cazul unui operator economic aflat �n situaţia prevăzută la alin. (11) care doreşte o nouă autorizare, cu condiţia să fi respectat prevederile legale �n domeniul accizelor, precum şi �n cazul antrepozitarilor autorizaţi prevăzuţi la art. 206^28 alin. (11^1) din Codul fiscal.
(13) Cererea de renunţare la autorizaţia emisă pentru un antrepozit fiscal, după ce Comisia sau, după caz, Comisia teritorială a decis revocarea sau anularea autorizaţiei din alte motive, nu produce efecte juridice pe perioada �n care decizia de revocare sau de anulare, după caz, se află �n procedura prevăzută de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
(14) Atunci c�nd renunţarea la autorizaţia de antrepozit fiscal intervine ca urmare a unei operaţiuni de fuziune a antrepozitarului autorizat cu un alt operator economic sau de divizare totală ori parţială a activităţii, antrepozitarul autorizat va notifica acest fapt autorităţii vamale teritoriale cu cel puţin 60 de zile �nainte de data efectuării operaţiunii și va solicita revocarea autorizaţiei de antrepozitar deţinută de acesta.
(15) �n cazul prevăzut la alin. (14), �n situaţia �n care se intenţionează continuarea aceleiași activităţi cu produse accizabile �n regim suspensiv de accize și �n aceleași condiţii, antrepozitarul autorizat �mpreună cu antrepozitarul autorizat propus pot solicita ca revocarea autorizaţiei de antrepozitar să producă efecte concomitent cu data la care produce efecte noua autorizaţie.
Norme metodologice
89. (1) Destinatarul �nregistrat poate funcţiona numai �n baza autorizaţiei emise de Comisie.
(2) �n vederea obţinerii autorizaţiei, persoana care intenţionează să fie destinatar �nregistrat trebuie să depună o cerere la autoritatea vamală teritorială.
(3) Cererea trebuie să conţină informaţiile şi să fie �nsoţită de documentele prevăzute �n anexa nr. 39.
(4) Pentru a fi autorizat, fiecare destinatar �nregistrat propus trebuie să aibă declarată cel puţin o locaţie �n care urmează să realizeze recepţia de produse accizabile deplasate �n regim suspensiv de accize din alte state membre, pentru care trebuie să facă dovada �nregistrării punctului de lucru la Oficiul Registrului Comerţului.
(5) �n situaţia �n care recepţia produselor accizabile se realizează �n mai multe locaţii, cererea va fi �nsoţită de o declaraţie privind locaţiile �n care urmează a se realiza recepţia acestor produse, precum şi de dovada �nregistrării acestora la Oficiul Registrului Comerţului.
(6) Cererea care nu �ndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (4) şi (5) se consideră a fi nulă.
(6^1) Autoritatea vamală teritorială verifică realitatea şi exactitatea informaţiilor şi a documentelor depuse de destinatarul �nregistrat propus.
(7) Autoritatea vamală teritorială poate să solicite destinatarului �nregistrat propus orice informaţie şi documente pe care le consideră necesare, după caz, cu privire la:
a) identitatea destinatarului �nregistrat propus;
b) amplasarea şi capacitatea maximă de depozitare a locurilor unde se recepţionează produsele accizabile;
c) tipurile de produse accizabile ce urmează a fi recepţionate �n fiecare locaţie;
d) capacitatea destinatarului �nregistrat propus de a asigura garanţia conform prevederilor pct. 108.
(8) �n acţiunea de verificare, autoritatea vamală teritorială poate solicita sprijinul organelor cu atribuţii de control pentru furnizarea unor elemente de preinvestigare �n ceea ce priveşte �ndeplinirea condiţiilor de autorizare a fiecărui solicitant.
(9) Atunci c�nd �n termen de 30 de zile de la depunerea documentaţiei, autoritatea vamală teritorială, după verificarea realităţii datelor şi informaţiilor prezentate de destinatarul �nregistrat propus, constată că acesta nu �ndeplineşte condiţiile pentru a fi autorizat, va comunica �n scris, destinatarului �nregistrat propus decizia de respingere a cererii, cu motivaţia corespunzătoare.
(10) Autoritatea competentă eliberează autorizaţia de destinatar �nregistrat numai dacă sunt �ndeplinite următoarele condiţii:
a) �n cazul unei persoane fizice care urmează să-şi desfăşoare activitatea ca destinatar �nregistrat, aceasta să nu fi fost condamnată �n mod definitiv pentru infracţiunea de abuz de �ncredere, fals, uz de fals, �nşelăciune, delapidare, mărturie mincinoasă, dare ori luare de mită �n Rom�nia sau �n oricare dintre statele străine �n care aceasta a avut domiciliul/rezidenţa �n ultimii 5 ani, să nu fi fost condamnată pentru o infracţiune dintre cele reglementate de Codul fiscal, de Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al Rom�niei, cu modificările şi completările ulterioare, de Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare, de Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
b) �n cazul unei persoane juridice care urmează să-şi desfăşoare activitatea ca destinatar �nregistrat, administratorii acestor persoane juridice să nu fi fost condamnaţi �n mod definitiv pentru infracţiunea de abuz de �ncredere, fals, uz de fals, �nşelăciune, delapidare, mărturie mincinoasă, dare ori luare de mită �n Rom�nia sau �n oricare dintre statele străine �n care aceasta a avut domiciliul/rezidenţa �n ultimii 5 ani, să nu fi fost condamnată pentru o infracţiune dintre cele reglementate de Codul fiscal, de Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al Rom�niei, cu modificările şi completările ulterioare, , de Legea nr. 241/2005, pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare, de Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de Legea nr. 31/1990, privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
c) persoana care urmează să-şi desfăşoare activitatea ca destinatar �nregistrat nu �nregistrează obligaţii fiscale restante la bugetul general consolidat, de natura celor administrate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.
(11) Destinatarul �nregistrat propus este obligat ca pe durata acţiunii de verificare să asigure condiţiile necesare bunei desfăşurări a acesteia.
(12) Autoritatea vamală teritorială are obligaţia ca, �n termen de 30 de zile de la depunerea cererii şi a documentaţiei complete, să transmită Comisiei dosarul �nsoţit de un referat privind oportunitatea emiterii autorizaţiei de destinatar �nregistrat.
(13) Comisia va comunica �n scris solicitantului decizia de autorizare ca destinatar �nregistrat sau, după caz, decizia de respingere a cererii. De asemenea, Comisia va �nştiinţa autoritatea vamală teritorială despre modul de soluţionare a cererii.
(14) �n cazul autorizării ca destinatar �nregistrat, Comisia va emite autorizaţia care va conţine următoarele elemente: codul de accize, elementele de identificare ale destinatarului �nregistrat, tipul produselor accizabile care urmează a fi recepţionate, nivelul şi forma garanţiei, precum şi data de la care devine valabilă.
(15) Autorizaţia de destinatar �nregistrat este valabilă �ncep�nd cu data de 1 a lunii următoare celei �n care destinatarul �nregistrat face dovada constituirii garanţiei �n cuantumul şi �n forma aprobate de Comisie potrivit pct. 108.
(16) �n situaţia �n care intervin modificări faţă de datele iniţiale menţionate �n autorizaţie, destinatarul �nregistrat are obligaţia de a depune o cerere la autoritatea fiscală centrală � direcţia de specialitate care asigură secretariatul Comisiei, pentru modificarea autorizaţiei, după cum urmează:
a) pentru fiecare nouă locaţie �n care urmează a se realiza recepţia de produse accizabile, cu cel puţin 15 zile �nainte de recepţia produselor, �nsoţită de dovada deţinerii sub orice formă legală a spaţiului și de certificatul constatator care să dovedească �nscrierea la oficiul registrului comerţului ca punct de lucru;
b) dacă se modifică datele de identificare ale destinatarului �nregistrat, �n termen de 30 de zile de la data �nregistrării modificării, �nsoţită de actul adiţional/hotăr�rea asociaţilor, certificatul de �nscriere de menţiuni la oficiul registrului comerţului și, după caz, cazierele judiciare ale administratorilor și certificatul de �nregistrare la oficiul registrului comerţului
(17) �n situaţia �n care modificările care intervin se referă la tipul produselor accizabile, destinatarul �nregistrat are obligaţia de a solicita Comisiei modificarea autorizaţiei cu cel puţin 60 de zile �nainte de recepţia produselor.
(18) Destinatarul �nregistrat nu poate realiza recepţia de produse accizabile �ntr-o nouă locaţie dacă această locaţie nu a fost declarată la autoritatea vamală teritorială.
(19) Autoritatea vamală teritorială, după verificarea informaţiilor din declaraţie, va transmite �n termen de 5 zile lucrătoare o copie a acesteia la secretariatul Comisiei �n vederea actualizării datelor din autorizaţie.
(20) Produsele accizabile primite �n regim suspensiv de accize de către destinatarul �nregistrat sunt �nsoţite de documentul administrativ electronic pe suport h�rtie, conform procedurii prevăzute la pct. 91.
(21) Autorizaţia de destinatar �nregistrat poate fi revocată �n următoarele situaţii:
a) atunci c�nd titularul acesteia nu respectă una din cerinţele prevăzute la art. 206^29 din Codul fiscal;
b) atunci c�nd titularul acesteia �nregistrează obligaţii fiscale restante la bugetul general consolidat, de natura celor administrate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, mai vechi de 30 de zile faţă de termenul legal de plată;
c) �n cazul unui destinatar �nregistrat, persoană fizică, atunci c�nd aceasta a fost condamnată printr-o hotăr�re judecătorească definitivă, �n Rom�nia sau �ntr-un stat străin, pentru infracţiunea de abuz de �ncredere, fals, uz de fals, �nşelăciune, delapidare, mărturie mincinoasă, dare sau luare de mită ori o infracţiune dintre cele reglementate de Codul fiscal, de Legea nr. 86/2006, de Legea nr. 241/2005, de Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, de Legea nr. 31/1990;
d) �n cazul unui destinatar �nregistrat, persoană juridică, atunci c�nd oricare dintre administratorii persoanei juridice a fost condamnat printr-o hotăr�re judecătorească definitivă, �n Rom�nia sau �ntr-un stat străin, pentru infracţiunea de abuz de �ncredere, fals, uz de fals, �nşelăciune, delapidare, mărturie mincinoasă, dare sau luare de mită ori o infracţiune dintre cele reglementate de Codul fiscal, de Legea nr. 86/2006, de Legea nr. 241/2005, de Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, de Legea nr. 31/1990.
(22) Decizia de revocare se comunică destinatarului �nregistrat şi produce efecte de la data la care a fost adusă la cunoştinţa acestuia.
(23) �n cazuri excepţionale c�nd interesele legitime ale destinatarului �nregistrat impun aceasta, Comisia poate decala termenul de intrare �n vigoare a deciziei de revocare, la o dată ulterioară.
(24) Destinatarul �nregistrat nemulţumit poate contesta decizia de revocare a autorizaţiei, potrivit legislaţiei �n vigoare.
(25) Contestarea deciziei de suspendare sau de revocare a autorizaţiei de destinatar �nregistrat nu suspendă efectele juridice ale acestei decizii pe perioada soluţionării contestaţiei �n procedură administrativă.
(26) �n cazul �n care destinatarul �nregistrat doreşte să renunţe la autorizaţie, acesta are obligaţia să notifice acest fapt Comisiei cu cel puţin 60 de zile �nainte de data de la care renunţarea la autorizaţie produce efecte.
(27) �n cazul destinatarului �nregistrat care primeşte doar ocazional produse accizabile �n regim suspensiv de accize, autorizaţia are valabilitate de 12 luni consecutive de la data emiterii acesteia de către autoritatea vamală teritorială.
(28) �n cazul prevăzut la alin. (27), autorizaţia se emite pentru fiecare expeditor din alt stat membru autorizat să expedieze produse accizabile �n regim suspensiv de accize şi pentru cantitatea-limită �nscrisă �n autorizaţie.
(29) Cantitatea �nscrisă �n autorizaţie se determină pe baza acordului �n formă scrisă �ncheiat �ntre destinatarul �nregistrat propus şi expeditorul produselor accizabile �n regim suspensiv de accize, o copie a acordului fiind anexată cererii de autorizare.
(30) Destinatarii �nregistraţi trebuie să deţină un sistem computerizat de evidenţă a produselor accizabile achiziţionate �n regim suspensiv de accize, a produselor livrate şi a stocurilor de astfel de produse.
(31) Autorizarea ca destinatar �nregistrat a operatorului economic care deţine autorizaţie de utilizator final se realizează �n baza cererii depuse �n acest scop la autoritatea fiscală centrală � direcţia de specialitate care asigură secretariatul Comisiei, �nsoţită de următoarele documente:
a) copia autorizaţiei de utilizator final deţinute de solicitant, valabilă la data depunerii cererii;
b) copia contractelor �ncheiate cu antrepozitarii autorizaţi din statele membre de expediere și codurile de acciză ale acestora;
c) declaraţia pe propria răspundere privind locurile unde urmează a fi primite produsele și scopul pentru care sunt achiziţionate;
d) denumirea produsului, �ncadrarea tarifară (codul NC) și �ncadrarea �n nomenclatorul codurilor de produse accizabile;
e) certificatul de �nregistrare la oficiul registrului comerţului.
(32) Autorizaţia de destinatar �nregistrat prevăzută la alin. (31) este valabilă at�t timp c�t este valabilă autorizaţia de utilizator final.
(33) Modificarea autorizaţiilor de destinatar �nregistrat ca urmare a schimbării sediului social, denumirii, formei de organizare, completării sau eliminării unei locaţii unde se primesc produsele este valabilă de la data emiterii autorizaţiei modificate.
(34) Procedura de autorizare a destinatarului �nregistrat nu intră sub incidenţa prevederilor legale privind procedura aprobării tacite.
(35) �n cazul pierderii autorizaţiei de destinatar �nregistrat, titularul autorizaţiei va anunţa pierderea �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea a III-a.
(36) �n baza documentului care atestă că anunţul referitor la pierdere a fost �naintat spre publicare �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea a III-a, autoritatea emitentă a autorizaţiei va elibera la cerere un duplicat al acesteia.
Norme metodologice
90.
90.1. (1) Expeditorul �nregistrat poate funcţiona numai �n baza autorizaţiei emise de Comisie.
(2) Persoana care intenţionează să obţină autorizaţie de expeditor �nregistrat depune la autoritatea vamală teritorială o cerere conform modelului prezentat �n anexa nr. 55, �nsoţită de următoarele documente:
a) certificatul constatator eliberat de oficiul registrului comerţului, din care să rezulte capitalul social, asociaţii, obiectul de activitate, administratorii, precum și o copie de pe certificatul de �nmatriculare sau certificatul de �nregistrare la oficiul registrului comerţului, după caz;
b) cazierele judiciare ale administratorilor, eliberate de instituţiile abilitate din Rom�nia;
c) declaraţie pe propria răspundere care să cuprindă o prezentare a operaţiunilor cu produse accizabile ce urmează a se desfășura;
d) contractele �ncheiate direct cu beneficiarul produselor accizabile deplasate �n regim suspensiv de accize care poate fi un antrepozitar autorizat �n Rom�nia sau �n alt stat membru ori un destinatar �nregistrat din alt stat membru;
e) contractele �ncheiate direct cu beneficiarul dintr-o ţară terţă sau dintr-un teritoriu terţ, precum și declaraţia pe propria răspundere cu privire la locul de unde produsele accizabile părăsesc teritoriul Comunităţii;
f) declaraţie privind forma de constituire a garanţiei;
g) certificatul de atestare fiscală;
h) cazierul fiscal;
i) declaraţie pe propria răspundere cu privire la locurile/birourile vamale de intrare pe teritoriul Comunităţii;
j) lista produselor accizabile și cantităţile estimate a fi importate la nivelul unui an, precum și cantitatea maximă estimată aferentă unei deplasări, codul NC al produselor și codul din Nomenclatorul codurilor de produse accizabile.
(3) �n termen de 15 zile de la data depunerii cererii conform prevederilor alin. (2), autoritatea vamală teritorială va �nainta documentaţia autorităţii fiscale centrale � direcţia de specialitate care asigură secretariatul Comisiei, �nsoţită de un referat al acelei autorităţi vamale teritoriale asupra oportunităţii emiterii acestei autorizaţii.
�(4) Comisia eliberează autorizaţia de expeditor �nregistrat numai dacă sunt �ndeplinite următoarele condiţii:
a) au fost prezentate documentele prevăzute la alin. (2);
b) �n cazul unei persoane fizice care urmează să-şi desfăşoare activitatea ca expeditor �nregistrat, aceasta să nu fi fost condamnată �n mod definitiv pentru infracţiunea de abuz de �ncredere, fals, uz de fals, �nşelăciune, delapidare, mărturie mincinoasă, dare ori luare de mită �n Rom�nia sau �n oricare dintre statele străine �n care aceasta a avut domiciliul/rezidenţa �n ultimii 5 ani, să nu fi fost condamnată pentru o infracţiune dintre cele reglementate de Codul fiscal, de Legea nr. 86/2006, de Legea nr. 241/2005, de Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, de Legea nr. 31/1990;
c) �n cazul unei persoane juridice care urmează să-şi desfăşoare activitatea ca expeditor �nregistrat, administratorii acestor persoane juridice să nu fi fost condamnaţi �n mod definitiv pentru infracţiunea de abuz de �ncredere, fals, uz de fals, �nşelăciune, delapidare, mărturie mincinoasă, dare ori luare de mită �n Rom�nia sau �n oricare dintre statele străine �n care aceasta a avut domiciliul/rezidenţa �n ultimii 5 ani, să nu fi fost condamnată pentru o infracţiune dintre cele reglementate de Codul fiscal, de Legea nr. 86/2006, de Legea nr. 241/2005, de Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, de Legea nr. 31/1990;
d) solicitantul nu �nregistrează obligaţii fiscale restante la bugetul general consolidat de natura celor administrate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.
(5) Pentru antrepozitarii autorizaţi care intenţionează să achiziţioneze produse accizabile din operaţiuni proprii de import, autorizarea ca expeditor �nregistrat şi atribuirea codului de accize se fac �n baza unei cereri depuse la autoritatea fiscală centrală, conform modelului prezentat �n anexa nr. 55, �nsoţită de declaraţia pe propria răspundere cu privire la locurile/birourile vamale de intrare pe teritoriul Comunităţii şi de lista produselor accizabile �n care să fie menţionate cantităţile estimate a fi importate la nivelul unui an, cantitatea maximă estimată aferentă unei deplasări, codul NC al produselor şi codul din Nomenclatorul codurilor de produse accizabile.
(6) Autorizaţia de expeditor �nregistrat se eliberează de Comisie �n termen de 60 de zile de la data depunerii documentaţiei complete �n cazul prevăzut la alin. (2) și �n termen de 30 de zile de la data depunerii documentaţiei �n cazul prevăzut la alin. (5).
(7) Autorizaţia de expeditor �nregistrat este valabilă �ncep�nd cu data de 1 a lunii următoare celei �n care expeditorul �nregistrat face dovada constituirii garanţiei �n cuantumul și �n forma aprobate de Comisie potrivit pct. 108.
(8) Prin excepţie de la prevederile alin. (7), antrepozitarii autorizaţi trebuie să facă dovada constituirii garanţiei și pentru calitatea de expeditor �nregistrat, �n cuantumul și �n forma aprobate de Comisie potrivit pct. 108, iar valabilitatea autorizaţiei de expeditor �ncepe de la emiterii acesteia.
(8^1) Operatorii economici care deţin autorizaţii de expeditor �nregistrat au obligaţia de a transmite autorităţii vamale teritoriale, lunar, p�nă la data de 15 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se face raportarea, o situaţie privind livrările de produse accizabile, potrivit modelului prevăzut �n anexa nr. 55^1.
(9) �n situaţia �n care intervin modificări faţă de datele iniţiale �n baza cărora a fost emisă autorizaţia, expeditorul �nregistrat sau antrepozitarul autorizat �n calitate de expeditor �nregistrat are obligaţia de a le notifica la autoritatea fiscală centrală � direcţia de specialitate care asigură secretariatul Comisiei, �n vederea modificării autorizaţiei, dacă este cazul, după cum urmează:
a) pentru un nou loc de import, cu cel puţin 15 zile �nainte de punerea �n liberă circulaţie a produselor;
b) dacă se modifică datele de identificare ale expeditorului �nregistrat, �n termen de 30 de zile de la data �nregistrării modificării, �nsoţită de actul adiţional/hotăr�rea asociaţilor, certificatul de �nscriere de menţiuni la oficiul registrului comerţului și, după caz, cazierele judiciare ale administratorilor și certificatul de �nregistrare la oficiul registrului comerţului; c) pentru un nou beneficiar, cu cel puţin 15 zile �nainte de punerea �n liberă circulaţie a produselor.
(10) �n situaţia �n care modificările care intervin se referă la tipul produselor accizabile, expeditorul �nregistrat sau antrepozitarul autorizat ce deţine și calitatea de expeditor �nregistrat are obligaţia de a solicita Comisiei modificarea autorizaţiei cu cel puţin 30 de zile �nainte de punerea �n liberă circulaţie a produselor.
(11) Modificarea autorizaţiilor de expeditor �nregistrat ca urmare a schimbării sediului social, denumirii, formei de organizare sau a locurilor de import nu intră sub incidenţa alin. (7) și este valabilă de la data emiterii autorizaţiei modificate.
(12) Autorizaţia de expeditor �nregistrat poate fi revocată �n următoarele situaţii:
a) atunci c�nd titularul acesteia nu respectă una din cerinţele prevăzute la alin. (9);
b) atunci c�nd titularul acesteia �nregistrează obligaţii fiscale restante la bugetul general consolidat, de natura celor administrate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, mai vechi de 30 de zile faţă de termenul legal de plată;
c) �n cazul unui expeditor �nregistrat, persoană fizică, atunci c�nd aceasta a fost condamnată printr-o hotăr�re judecătorească definitivă, �n Rom�nia sau �ntr-un stat străin, pentru infracţiunea de abuz de �ncredere, fals, uz de fals, �nşelăciune, delapidare, mărturie mincinoasă, dare sau luare de mită ori o infracţiune dintre cele reglementate de Codul fiscal, de Legea nr. 86/2006, de Legea nr. 241/2005, de Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, de Legea nr. 31/1990;
d) �n cazul unui expeditor �nregistrat, persoană juridică, atunci c�nd oricare dintre administratorii persoanei juridice a fost condamnat printr-o hotăr�re judecătorească definitivă, �n Rom�nia sau �ntr-un stat străin, pentru infracţiunea de abuz de �ncredere, fals, uz de fals, �nşelăciune, delapidare, mărturie mincinoasă, dare sau luare de mită ori o infracţiune dintre cele reglementate de Codul fiscal, de Legea nr. 86/2006, de Legea nr. 241/2005, de Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, de Legea nr. 31/1990;
(13) Decizia de revocare se comunică expeditorului �nregistrat și produce efecte de la data la care a fost adusă la cunoștinţa acestuia.
(14) Expeditorul �nregistrat nemulţumit poate contesta decizia de revocare a autorizaţiei, potrivit legislaţiei �n vigoare.
(15) Contestarea deciziei de suspendare sau de revocare a autorizaţiei de expeditor �nregistrat, nu suspendă efectele juridice ale acestei decizii pe perioada soluţionării contestaţiei �n procedură administrativă.
(16) �n cazul �n care expeditorul �nregistrat dorește să renunţe la autorizaţie, acesta are obligaţia să notifice acest fapt Comisiei cu cel puţin 60 de zile �nainte de data de la care renunţarea la autorizaţie produce efecte.
(17) Procedura de autorizare a expeditorului �nregistrat nu intră sub incidenţa prevederilor legale privind procedura aprobării tacite.
(18) �n cazul pierderii autorizaţiei de expeditor �nregistrat, titularul autorizaţiei va anunţa pierderea �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea a III-a.
(19) �n baza documentului care atestă că anunţul referitor la pierdere a fost �naintat spre publicare �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea a III-a, autoritatea emitentă a autorizaţiei va elibera la cerere un duplicat al acesteia.
90.2. (1) �n �nţelesul prezentelor norme metodologice, locul de livrare directă reprezintă locul unde pot fi primite produse accizabile, cu excepţia tutunului prelucrat, �n regim suspensiv de accize de la un antrepozit fiscal sau de la un expeditor �nregistrat din alt stat membru și cu condiţia ca acest loc să fie indicat de destinatar, respectiv antrepozitarul autorizat din Rom�nia sau de destinatarul �nregistrat prevăzut la pct. 89. (2) Se consideră livrare directă de produse accizabile �n regim suspensiv de accize dacă sunt �ndeplinite următoarele cerinţe:
a) locul de livrare directă să fie notificat la autoritatea vamală teritorială de către antrepozitarul autorizat sau destinatarul �nregistrat �nainte de expedierea produselor accizabile din statul membru de expediere;
b) antrepozitarul autorizat sau destinatarul �nregistrat acceptă cantitatea de produse accizabile �nscrisă �n documentul administrativ electronic ca fiind cantitatea sosită la destinaţie.
Această cantitate va fi imediat �nregistrată de către aceștia �n evidenţele lor privind stocurile de astfel de produse ca intrare și, �n același timp, ca eliberare pentru consum;
c) �n cazul produselor energetice, autoritatea vamală teritorială, de regulă, va fi informată cu 12 ore �nainte de sosirea produselor la locul de destinaţie de către antrepozitarul autorizat sau destinatarul �nregistrat;
d) produsele accizabile trebuie păstrate la locul de livrare directă cel puţin 24 de ore pentru o posibilă inspecţie din partea autorităţii vamale teritoriale.
(3) Un antrepozitar autorizat sau un expeditor �nregistrat �n Rom�nia poate expedia produse accizabile �n regim suspensiv de accize către un loc de livrare directă dintr-un alt stat membru dacă această operaţiune este permisă �n acel stat membru.
(4) Pe durata deplasării �n regim suspensiv de accize, ambalajul �n care este deplasat produsul accizabil trebuie să aibă la exterior marcaje care identifică tipul și cantitatea de produs aflat �n interior.
90.3.
(1) �n cazul produselor din biomasă realizate �n antrepozite fiscale de producţie produse energetice şi destinate amestecului cu produse energetice, al căror cod de produs nu se regăseşte �n Nomenclatorul codurilor de produse accizabile, deplasarea produselor �n cauză către alte antrepozite fiscale ale antrepozitarului autorizat pentru producţie de produse energetice ori ale unui alt antrepozitar autorizat din Rom�nia se realizează �n regim suspensiv de accize şi va fi �nsoţită de un document comercial care va conţine aceleaşi informaţii precum cele din documentul administrativ electronic pe suport h�rtie prevăzut �n anexa nr. 40.1, mai puţin codul de referinţă administrativ unic. Documentul comercial va fi certificat at�t de autoritatea vamală teritorială �n raza căreia �şi desfăşoară activitatea antrepozitul fiscal expeditor, c�t şi de autoritatea vamală teritorială �n raza căreia �şi desfăşoară activitatea antrepozitul fiscal primitor.
(2) �n cazul produselor din biomasă destinate amestecului cu produse energetice �ntr-un antrepozit fiscal al antrepozitarului autorizat pentru producţie de produse energetice, al căror cod de produs nu se regăseşte �n Nomenclatorul codurilor de produse accizabile, achiziţionate de antrepozitul fiscal prin operaţiuni proprii de import, deplasarea produselor de la locul de import p�nă la antrepozitul fiscal se realizează �n regim suspensiv de accize şi va fi �nsoţită de documentul administrativ unic.
(3) �n cazul produselor din biomasă destinate amestecului cu produse energetice �ntr-un antrepozit fiscal al antrepozitarului autorizat pentru producţie de produse energetice, al căror cod de produs nu se regăseşte �n Nomenclatorul codurilor de produse accizabile, provenite din achiziţii intracomunitare, regimul aplicabil pentru deplasarea produselor �n cauză este �n relaţie directă cu legislaţia statului membru de expediere.
(4) Prevederile alin. (1)-(3) se aplică şi �n cazul antrepozitelor fiscale autorizate pentru depozitarea produselor energetice.
Norme metodologice
91. (1) Deplasarea produselor accizabile din Rom�nia către un destinatar din alt stat membru sau către un loc de unde produsele părăsesc teritoriul Comunităţii, poate fi realizată �n regim suspensiv de accize de un antrepozit fiscal doar dacă este acoperită de documentul administrativ electronic.
(2) Deplasarea produselor accizabile din Rom�nia către un destinatar din alt stat membru poate fi realizată �n regim suspensiv de accize de un expeditor �nregistrat �n Rom�nia doar dacă este acoperită de documentul administrativ electronic.
(3) �n sensul alin. (1) şi (2), antrepozitul fiscal expeditor sau expeditorul �nregistrat, �n baza accesului autorizat de autoritatea vamală teritorială la sistemul informatizat, �naintează prin intermediul acestui sistem informatizat proiectul documentului administrativ electronic aferent deplasării ce urmează a avea loc.
(4) Proiectul documentului administrativ electronic trebuie �naintat cu cel mult 7 zile �nainte de data �nscrisă pe acest document ca dată de expediere a produselor accizabile �n cauză.
(5) Datele din proiectul documentului administrativ electronic sunt supuse unei verificări electronice, iar dacă acestea sunt validate, sistemul informatizat atribuie codul de referinţă administrativ unic, care pentru expeditor reprezintă confirmarea asupra �nceperii operaţiunii const�nd �n deplasarea produselor accizabile �n regim suspensiv de accize.
(6) După atribuirea codului de referinţă administrativ unic, prin sistemul informatizat documentul administrativ electronic se transmite fără �nt�rziere �n sistemul informatizat din statul membru de destinaţie.
(7) Atunci c�nd are loc o deplasare de produse accizabile �n regim suspensiv de accize din Rom�nia către un loc din alt stat membru de unde produsele părăsesc teritoriul Comunităţii, după atribuirea codului de referinţă administrativ unic, prin sistemul informatizat documentul administrativ electronic se transmite fără �nt�rziere �n sistemul informatizat din statul membru de export.
(8) Deplasarea produselor accizabile �n regim suspensiv de accize, atunci c�nd expeditorul este din Rom�nia, trebuie să fie �nsoţită de un exemplar tipărit al documentului administrativ electronic, al cărui model este prevăzut �n anexa nr. 40.1.
(9) �n cazul deplasării intracomunitare a produselor energetice �n regim suspensiv de accize, pe cale maritimă sau pe căi navigabile interioare, antrepozitarul autorizat expeditor din Rom�nia poate să nu includă �n documentul administrativ electronic datele aferente destinatarului dacă acestea nu sunt cunoscute cu certitudine la momentul �naintării proiectului documentului respectiv, dar numai cu condiţia ca acest fapt să fi fost notificat la autoritatea vamală teritorială şi acceptat de această autoritate.
(10) �n situaţia prevăzută la alin. (9) antrepozitul fiscal expeditor are obligaţia ca imediat ce cunoaşte datele aferente destinatarului, dar nu mai t�rziu de momentul �ncheierii deplasării, să introducă datele respective �n sistemul informatizat.
(11) �n cazul deplasării produselor accizabile �n regim suspensiv de accize dintr-un alt stat membru către un destinatar din Rom�nia autorizat să primească produsele �n regim suspensiv de accize, poate fi acceptat ca document de �nsoţire fie un exemplar al documentului administrativ electronic tipărit, fie orice alt document comercial �n care se menţionează codul de referinţă administrativ unic, identificabil �n mod clar, acceptat de autoritatea competentă a acelui stat membru de expediţie.
Norme metodologice
92. (1) Autoritatea vamală teritorială poate permite expeditorului din Rom�nia, respectiv antrepozit fiscal sau expeditor �nregistrat, să divizeze o deplasare de produse energetice �n regim suspensiv de accize �ntr-un alt stat membru, atunci c�nd acel stat membru permite o astfel de procedură.
(2) Pentru realizarea operaţiunii menţionate la alin. (1) expeditorul trebuie să respecte condiţiile stabilite prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
(3) Deplasarea de produse energetice �n regim suspensiv de accize dintr-un stat membru este permisă a fi divizată pe teritoriul Rom�niei, numai dacă acel stat membru permite o astfel de procedură, iar destinatarii din Rom�nia, respectiv antrepozitarul autorizat sau destinatarul �nregistrat respectă condiţiile stabilite prin ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală prevăzut la alin. (2).
Norme metodologice
93. Destinatarului i se admite să �nt�rzie �naintarea prin sistemul informatizat a raportului de primire peste termenul-limită prevăzut de lege numai �n cazuri temeinic justificate prevăzute �n ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală cu privire la modalităţile de trimitere a raportului de primire.
Norme metodologice
93^1. (1) Produsele accizabile pot fi deplasate �n regim suspensiv de accize pe teritoriul Comunităţii, inclusiv dacă produsele sunt deplasate via o ţară terţă sau un teritoriu terţ, de la un antrepozit fiscal la un loc de unde produsele accizabile părăsesc teritoriul Comunităţii.
(2) Deplasarea produselor accizabile poate fi realizată �n regim suspensiv de accize doar dacă este acoperită de documentul administrativ electronic.
(3) Dovada prin care se �ncheie deplasarea produselor accizabile �n regim suspensiv de accize este raportul de export �ntocmit de autoritatea vamală teritorială din Rom�nia sau, după caz, de autoritatea competentă din statul membru de export, raport �ntocmit pe baza vizei biroului vamal de ieșire ori a biroului unde se realizează formalităţile de ieșire a produselor, prin care se atestă faptul că produsele accizabile au părăsit teritoriul Comunităţii.
Norme metodologice
94. (1) �n situaţia �n care sistemul informatizat este indisponibil �n Rom�nia, expeditorul poate �ncepe deplasarea produselor accizabile �n regim suspensiv de accize numai după �nştiinţarea autorităţii vamale centrale (responsabilă pentru sistemul informatizat şi corespondenţa cu autorităţile competente din statele membre) prin transmiterea copiei documentului care va �nsoţi deplasarea produselor, pe care a fost �nscris numărul de referinţă eliberat de autoritatea vamală teritorială, �n vederea atribuirii codului de referinţă administrativ unic care reprezintă acordul pentru �nceperea efectivă a deplasării produselor.
(2) Modelul documentului pe suport de h�rtie este prevăzut �n anexa nr. 40.2.
Norme metodologice
95. Modelul documentului pe suport h�rtie al raportului de primire şi al raportului de export este prevăzut �n anexa nr. 41 şi, respectiv �n anexa nr. 42.
Norme metodologice
96. (1) Deplasarea produselor accizabile �n regim suspensiv de accize se consideră �ncheiată pentru expeditor �n baza raportului de primire �naintat de destinatar sau, după caz, �n baza raportului de export �naintat de autoritatea competentă a locului de export, prin intermediul sistemului informatizat.
(2) Atunci c�nd destinatarul din Rom�nia constată că nu este �n măsură să �ntocmească raportul de primire �n termenul prevăzut de lege, imediat la primirea produselor solicită prezenţa unui reprezentant al autorităţii vamale teritoriale �n vederea verificării şi confirmării datelor prezentate de destinatar pe baza documentului care a �nsoţit deplasarea produselor �n regim suspensiv de accize şi a dovezilor justificative.
(3) �n urma menţiunilor reprezentantului autorităţii vamale teritoriale, destinatarul va �nainta documentul autorităţii vamale centrale �n vederea comunicării de către aceasta autorităţii competente a statului membru de expediţie a regimului aferent deplasării produselor.
(4) Modelul documentului este prevăzut �n anexa nr. 41.
(5) �n cazul deplasării produselor accizabile �n regim suspensiv de accize din Rom�nia către un destinatar din alt stat membru sau la export printr-un birou vamal de ieşire din alt stat membru, �n absenţa raportului de primire sau a unui raport de export, după caz, deplasarea poate fi considerată �ncheiată potrivit adnotărilor autorităţii competente din statul membru de destinaţie sau de export.
Norme metodologice
97. (1) Structura şi conţinutul mesajelor corespunzătoare documentului administrativ electronic, raportului de primire şi raportului de export aferente deplasărilor de produse accizabile �n regim suspensiv de accize, atunci c�nd informaţiile se transmit prin sistemul informatizat, sunt stabilite la nivel naţional prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală �n conformitate cu prevederile Regulamentului CE nr. 684/2009.
(2) Situaţiile �n care sistemul informatizat este indisponibil �n Rom�nia la momentul expediţiei sau la momentul de recepţie a produselor accizabile deplasate �n regim suspensiv de accize, precum şi procedurile care trebuie urmate sunt stabilite prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală prevăzut la alin. (1).
Norme metodologice
98.
98.1. (1) Pentru produsele energetice accizabile realizate de antrepozitarii autorizaţi pentru producţie produse energetice și livrate la export din locuri de depozitare, altele dec�t cele autorizate ca antrepozite fiscale, accizele plătite ca urmare a eliberării pentru consum a acestor produse pot fi restituite la cererea antrepozitarului autorizat.
(2) Pentru a beneficia de restituirea accizelor, antrepozitarul autorizat va depune o cerere �n acest sens la autoritatea fiscală teritorială unde este �nregistrat ca plătitor de impozite și taxe, �nsoţită de următoarele documente:
a) copia facturii către cumpărătorul dintr-o ţară terţă;
b) copia declaraţiei vamale de export și, după caz, copia documentului care atestă că produsele au părăsit teritoriul comunitar;
c) copia documentului care atestă plata accizelor.
(3) Pot beneficia de restituirea accizelor pentru produsele energetice livrate la export și operatorii economici care au achiziţionat produsele direct de la un antrepozit fiscal sau prin operaţiuni proprii de import care ulterior sunt exportate.
(4) Pentru a beneficia de restituirea accizelor �n situaţia prevăzută la alin. (3), operatorul economic va depune o cerere �n acest sens la autoritatea fiscală teritorială unde este �nregistrat ca plătitor de impozite și taxe sau la autoritatea vamală teritorială, după caz, �nsoţită de următoarele documente:
a) copia facturii de achiziţie a produselor energetice, �n care acciza să fie evidenţiată distinct, sau copia facturii de achiziţie a produselor energetice și a declaraţiei vamale de import;
b) copia documentului care atestă plata accizelor;
c) copia facturii către cumpărătorul dintr-o ţară terţă;
d) copia declaraţiei vamale de export și, după caz, copia documentului care atestă că produsele au părăsit teritoriul comunitar.
(5) Autoritatea fiscală teritorială va transmite cererea şi documentaţia depuse de antrepozitarul autorizat sau de operatorul economic autorităţii vamale teritoriale, care �n urma analizei va decide asupra dreptului de restituire a accizelor prin emiterea unei decizii de admitere, �n totalitate sau �n parte, ori de respingere a cererii de restituire. �n cazul admiterii cererii, autoritatea vamală stabileşte cuantumul accizei de restituit.
(6) Autoritatea vamală teritorială va transmite decizia prevăzută la alin. (5) autorităţii fiscale teritoriale.
(7) �n cazul �n care decizia este de admitere �n totalitate sau �n parte, autoritatea fiscală teritorială procedează la restituirea accizelor �n condiţiile art. 117 din Codul de procedură fiscală.
98.2. (1) Pentru produsele returnate �n antrepozitele fiscale din Rom�nia �n vederea reciclării, recondiţionării sau distrugerii, după caz, accizele plătite ca urmare a eliberării pentru consum a acestor produse pot fi restituite la cererea antrepozitarului autorizat care a eliberat pentru consum produsele respective.
(2) Antrepozitarul autorizat va �nștiinţa �n scris autoritatea vamală teritorială �n cazul returului produselor cu cel puţin două zile �nainte de efectuarea returului produselor, printr-o notificare �n care se vor menţiona cauzele, cantităţile de produse accizabile care fac obiectul returului �n antrepozitul fiscal, data eliberării pentru consum, valoarea accizelor aferente, data și locul/locurile de unde urmează să fie retrase produsele respective, precum și procedura care urmează a fi aplicată produselor care fac obiectul restituirii accizelor (reciclare, recondiţionare, distrugere).
(3) Autoritatea vamală teritorială va desemna un reprezentant care să asiste la recepţia produselor returnate �n vederea certificării documentului de recepţie. (4) Autoritatea vamală teritorială va analiza datele din documentul de recepţie certificat de reprezentantul acestei autorităţi, prezentat �n copie, odată cu informaţiile prezentate de antrepozitar, și va comunica acestuia, �n termen de 5 zile lucrătoare de la data documentului de recepţie, punctul de vedere asupra unei eventuale cereri de restituire a accizelor plătite pentru produsele returnate �n antrepozitul fiscal, inclusiv a sumei de restituit potrivit celor analizate.
(5) Pentru a beneficia de restituirea accizelor, antrepozitarul autorizat va depune o cerere �n acest sens la autoritatea fiscală teritorială unde este �nregistrat ca plătitor de impozite și taxe, �nsoţită de următoarele documente:
a) copia documentului de recepţie certificat de reprezentantul autorităţii vamale teritoriale;
b) adresa prin care se comunică punctul de vedere al autorităţii vamale teritoriale, �n original și �n copie;
c) documentul care atestă că accizele au fost plătite de antrepozitul fiscal care solicită restituirea accizelor.
(6) *** Abrogat.
(7) Pentru produsele accizabile eliberate pentru consum �n Rom�nia de un destinatar �nregistrat, accizele pot fi restituite la cererea acestuia, cerere care se va depune la autoritatea fiscală teritorială unde este �nregistrat ca plătitor de impozite și taxe, cu 7 zile lucrătoare �nainte ca produsele accizabile să fie returnate antrepozitului fiscal din statul membru de expediţie. Concomitent, acest fapt va fi notificat și autorităţii vamale teritoriale pentru o posibilă verificare din partea acestei autorităţi.
(8) �n situaţia prevăzută la alin. (7), cererea de restituire va fi �nsoţită de următoarele documente:
a) o notă justificativă privind cauzele, cantităţile de produse accizabile și locul/locurile unde se află produsele ce urmează să fie returnate;
b) documentele care justifică faptul că produsele respective au fost achiziţionate de la antrepozitul fiscal din statul membru de expediţie; c) documentul care atestă că accizele au fost plătite �n Rom�nia.
(9) �n cazul produselor accizabile provenite din achiziţii intracomunitare, retrase de pe piaţă, acestea pot fi returnate antrepozitului fiscal din statul membru de expediţie, �n condiţiile stabilite de acel stat membru, de antrepozitul fiscal sau destinatarul �nregistrat din Rom�nia care a efectuat achiziţia. Imediat ce produsele au fost returnate antrepozitului fiscal din statul membru de expediţie, �n completarea documentelor prevăzute la alin. (8), antrepozitul fiscal sau destinatarul �nregistrat din Rom�nia va transmite autorităţii fiscale teritoriale o copie a documentului sau a documentelor care atestă returul și recepţia produselor.
(10) Pentru produsele accizabile provenite din operaţiuni de import, ce urmează a fi returnate furnizorului extern, operatorul economic importator poate beneficia de restituirea accizelor, cu �ndeplinirea următoarelor cerinţe:
a) să depună cererea de restituire la autoritatea vamală teritorială, cu 7 zile lucrătoare �nainte ca produsele accizabile să fie returnate, pentru o posibilă verificare din partea acestei autorităţi;
b) cererea de restituire să fie �nsoţită de:
1. o notă justificativă privind cauzele, cantităţile de produse accizabile și locul/locurile unde se află produsele ce urmează să fie returnate;
2. documentul care atestă că accizele au fost plătite de importator.
(11) Imediat ce produsele au fost returnate furnizorului extern, importatorul din Rom�nia va transmite autorităţii vamale teritoriale o copie a documentului sau a documentelor care atestă returul și recepţia produselor.
(12) �n cazul produselor supuse marcării prin banderole sau timbre, operatorul economic care solicită restituirea accizelor este obligat să �ntocmească un registru care să conţină următoarele informaţii:
a) cantitatea produselor accizabile eliberate pentru consum sau importate care fac obiectul restituirii accizelor;
b) data la care produsele au fost eliberate pentru consum sau importate;
c) seria și numărul de identificare ale banderolelor sau timbrelor;
d) valoarea accizelor plătite pentru produsele eliberate pentru consum sau importate;
e) regimul care urmează a fi aplicat produselor care fac obiectul restituirii accizelor.
(13) *** Abrogat.
(14) Produsele supuse accizelor, eliberate pentru consum sau importate �n Rom�nia, care fac obiectul returului către furnizorul extern, atunci c�nd urmează a fi distruse, pot fi supuse operaţiunii de distrugere �n Rom�nia.
(15) Responsabilitatea distrugerii o are antrepozitul fiscal, destinatarul �nregistrat sau operatorul economic importator care a eliberat produsele accizabile pentru consum �n Rom�nia.
(16) Distrugerea produselor accizabile poate fi efectuată la cererea operatorului economic, �n baza aprobării date de autoritatea vamală teritorială.
(17) Cererea va fi �nsoţită de următoarele documente:
a) o notă justificativă privind cauzele, cantităţile de produse accizabile și locul/locurile unde se află produsele ce urmează a fi distruse;
b) documentele justificative care confirmă cauzele ce determină distrugerea produselor;
c) documentul care atestă că accizele au fost plătite de operatorul economic care solicită restituirea accizelor și procedura care urmează a fi aplicată produselor ce fac obiectul restituirii accizelor (reciclare, recondiţionare, distrugere).
(18) Pentru produsele accizabile marcate cu timbre sau banderole, returnate �n antrepozitul fiscal din Rom�nia, �n vederea reciclării sau recondiţionării, dezlipirea marcajelor se va efectua sub supravegherea autorităţii vamale teritoriale și va fi consemnată �ntr-un proces-verbal. O copie a procesului-verbal va �nsoţi marcajele care vor fi expediate pentru distrugere Companiei Naţionale �Imprimeria Naţională� � S.A., operaţiunea de distrugere efectu�ndu-se pe cheltuiala antrepozitului fiscal.
(19) �n cazul produselor accizabile marcate cu timbre sau banderole, �nainte de returnarea produselor �n antrepozitul fiscal din alt stat membru ori producătorului dintr-o ţară terţă, se va efectua dezlipirea marcajelor sub supravegherea autorităţii vamale teritoriale și va fi consemnată �ntr-un proces-verbal. O copie a procesului-verbal va �nsoţi marcajele care vor fi expediate pentru distrugere Companiei Naţionale �Imprimeria Naţională� � S.A., operaţiunea de distrugere efectu�ndu-se pe cheltuiala operatorului economic care returnează marcajele.
(20) Nu intră sub incidenţa restituirii accizelor, produsele care au fost eliberate pentru consum cu mai mult de 2 ani �nainte de data depunerii cererii de restituire.
(21) �n toate situaţiile de restituire, autoritatea fiscală teritorială va transmite cererea şi documentaţia depuse de beneficiarul restituirii autorităţii vamale teritoriale, care �n urma analizei va decide asupra dreptului de restituire a accizelor prin emiterea unei decizii de admitere, �n totalitate sau �n parte, ori de respingere a cererii de restituire. �n cazul admiterii cererii, autoritatea vamală stabileşte cuantumul accizei de restituit.
(22) Autoritatea vamală teritorială va transmite decizia prevăzută la alin. (21) autorităţii fiscale teritoriale.
(23) �n cazul �n care decizia este de admitere �n totalitate sau �n parte, autoritatea fiscală teritorială procedează la restituirea accizelor �n condiţiile art. 117 din Codul de procedură fiscală.
98.3. (1) Pentru produsele accizabile eliberate pentru consum �n Rom�nia de către destinatari �nregistraţi şi livrate la export, accizele plătite pot fi restituite la cererea acestora.
(2) Pentru a beneficia de restituirea accizelor, destinatarul �nregistrat va depune trimestrial p�nă pe data de 25 inclusiv a lunii imediat următoare expirării trimestrului, o cerere �n acest sens la autoritatea fiscală teritorială unde este �nregistrat ca plătitor de impozite şi taxe, �nsoţită de următoarele documente:
a) copia documentelor care atestă faptul că produsele respective au fost achiziţionate de la un antrepozit fiscal dintr-un stat membru;
b) copia facturii de livrare către cumpărătorul dintr-o ţară terţă;
c) copia declaraţiei vamale de export şi, după caz, copia documentului care atestă că produsele au părăsit teritoriul comunitar;
d) copia documentului care atestă plata accizelor la bugetul de stat.
(3) �n cazul produselor accizabile marcate cu timbre sau banderole, destinatarul �nregistrat va depune o notificare la autoritatea vamală teritorială cu 7 zile lucrătoare �nainte ca produsele accizabile să fie livrate la export.
(4) Notificarea prevăzută la alin. (3) va cuprinde următoarele informaţii:
a) cantitatea produselor accizabile eliberate pentru consum care fac obiectul restituirii accizelor;
b) data la care produsele au fost eliberate pentru consum;
c) seria şi numărul de identificare ale banderolelor sau timbrelor;
d) valoarea accizelor plătite pentru produsele eliberate pentru consum.
(5) �n cazul produselor accizabile marcate cu timbre sau banderole, �nainte de livrarea produselor accizabile la export, se va efectua dezlipirea marcajelor sub supravegherea autorităţii vamale teritoriale şi va fi consemnată �ntr-un proces-verbal. O copie a procesului-verbal va �nsoţi marcajele care vor fi expediate pentru distrugere Companiei Naţionale "Imprimeria Naţională" - S.A., operaţiunea de distrugere efectu�ndu-se pe cheltuiala operatorului economic care returnează marcajele.
(6) O copie a procesului verbal prevăzut la alin. (5) va fi anexată cererii prevăzute la alin. (2).
(7) Autoritatea fiscală teritorială va transmite cererea şi documentaţia depuse de către destinatarul �nregistrat autorităţii vamale teritoriale, care �n urma analizei va decide asupra dreptului de restituire a accizelor prin emiterea unei decizii de admitere, �n totalitate sau �n parte, ori de respingere a cererii de restituire. �n cazul admiterii cererii, autoritatea vamală stabileşte cuantumul accizei de restituit.
(8) Autoritatea vamală teritorială va transmite decizia prevăzută la alin. (7) autorităţii fiscale teritoriale.
(9) �n cazul �n care decizia este de admitere �n totalitate sau �n parte, autoritatea fiscală teritorială procedează la restituirea accizelor �n condiţiile art. 117 din Codul de procedură fiscală.
Norme metodologice
99. (1) Pentru stabilirea destinaţiei comerciale a produselor accizabile achiziţionate dintr-un alt stat membru de persoane fizice din Rom�nia, se vor avea �n vedere următoarele cerinţe:
a) statutul comercial al deţinătorului şi motivele deţinerii produselor;
b) locul �n care se află produsele sau, dacă este cazul, mijlocul de transport utilizat;
c) orice alt document cu privire la produsele respective;
d) natura produselor;
e) cantitatea de produse.
(2) Se consideră achiziţii pentru uz propriu produsele cumpărate şi transportate de persoane fizice p�nă �n următoarele limite cantitative:
A. tutunuri prelucrate:
1. ţigarete - 800 bucăţi;
2. ţigări (cu o greutate maximă de 3 grame/bucată) - 400 bucăţi;
3. ţigări de foi - 200 bucăţi;
4. tutun de fumat - 1 kg;
B. băuturi alcoolice:
1. băuturi spirtoase - 10 litri;
2. produse intermediare - 20 litri;
3. vinuri şi băuturi fermentate - 90 litri;
4. bere - 110 litri.
(3) Produsele achiziţionate şi transportate �n cantităţi superioare limitelor stabilite la alin. (2) se consideră a fi achiziţionate �n scopuri comerciale, iar pentru acestea se vor respecta prevederile art. 206^44 din Codul fiscal.
(4) Autoritatea vamală competentă poate stabili pe baza criteriilor prevăzute la alin. (1) dacă produsele deţinute �n cantităţi inferioare sau egale limitelor prevăzute la alin. (2) sunt destinate scopurilor comerciale.
Norme metodologice
100. (1) Comerciantul expeditor care doreşte să solicite restituirea accizelor pentru produsele ce urmează a fi expediate pentru consum �ntr-un alt stat membru trebuie să depună la autoritatea fiscală teritorială unde este �nregistrat ca plătitor de impozite şi taxe, cu cel puţin 48 de ore �nainte de expedierea produselor, o cerere de restituire, al cărei model este prevăzut �n anexa nr. 43, şi să facă dovada că pentru acele produse accizele au fost plătite.
(2) După recepţia produselor de către destinatar, comerciantul expeditor va depune la autoritatea fiscală teritorială unde este �nregistrat ca plătitor de impozite şi taxe, �n vederea restituirii accizelor, documentul prevăzut la art. 206^46 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal, pe care este menţionat tratamentul fiscal al produselor accizabile �n statul membru de destinaţie. De asemenea, comerciantul expeditor va prezenta datele de identificare ale autorităţii competente din statul membru de destinaţie, �n vederea unei posibile confirmări că accizele au devenit exigibile şi au fost percepute �n acel stat membru.
(3) Acciza de restituit va fi aferentă cantităţilor expediate şi efectiv recepţionate.
(4) Autoritatea fiscală teritorială va transmite cererea şi documentaţia depuse de comerciantul expeditor autorităţii vamale teritoriale, care �n urma analizei va decide asupra dreptului de restituire a accizelor prin emiterea unei decizii de admitere, �n totalitate sau �n parte, ori de respingere a cererii de restituire. �n cazul admiterii cererii, autoritatea vamală stabileşte cuantumul accizei de restituit.
(4^1) Autoritatea vamală teritorială va transmite decizia prevăzută la alin. (4) autorităţii fiscale teritoriale.
(4^2) �n cazul �n care decizia este de admitere �n totalitate sau �n parte, autoritatea fiscală teritorială procedează la restituirea accizelor �n condiţiile art. 117 din Codul de procedură fiscală.
(5) Pentru produsele supuse accizelor, care sunt marcate şi eliberate pentru consum �n Rom�nia şi care sunt destinate consumului �n alt stat membru, accizele se pot restitui de către autoritatea fiscală teritorială numai �n limita unei valori corespunzătoare valorii accizelor aferente cantităţii de produse marcate şi expediate. Dezlipirea marcajelor se face sub supravegherea autorităţii vamale teritoriale, la solicitarea comerciantului expeditor.
Norme metodologice
101. (1) �n situaţia �n care un comerciant din Rom�nia urmează să primească produse accizabile eliberate pentru consum �n alt stat membru, exigibilitatea accizelor ia naştere la momentul recepţiei produselor.
(2) Comerciantul din Rom�nia prevăzut la alin. (1) trebuie să �ndeplinească următoarele cerinţe:
a) �nainte de expedierea produselor accizabile de furnizorul din alt stat membru, să depună o declaraţie cu privire la acest fapt la autoritatea vamală teritorială şi să garanteze plata accizelor aferente produselor accizabile pe care urmează să le primească;
b) să plătească accizele �n prima zi lucrătoare imediat următoare celei �n care s-au recepţionat produsele;
c) să anunţe autoritatea vamală teritorială �n raza căreia au fost primite produsele accizabile şi să păstreze produsele �n locul de recepţie cel puţin 48 de ore pentru a permite acestei autorităţi să se asigure că produsele au fost efectiv primite şi că accizele exigibile pentru acestea au fost plătite.
(3) Pentru aromele alimentare, extractele şi concentratele alcoolice, accizele plătite de către comerciantul din Rom�nia ca urmare a achiziţiei de la un furnizor dintr-un alt stat membru pot fi restituite la cererea comerciantului care s-a conformat cerinţelor prevăzute la alin. (2) al art. 206^45 din Codul fiscal.
(4) Cererea de restituire se depune la autoritatea fiscală teritorială unde comerciantul este �nregistrat ca plătitor de impozite şi taxe. Cererea va fi �nsoţită de:
a) documentul care să ateste că acciza a fost plătită; şi
b) copiile documentelor care fac dovada că livrarea s-a efectuat către un antrepozit fiscal de producţie băuturi alcoolice la preţuri fără accize; sau
c) copiile documentelor care fac dovada că livrarea s-a efectuat către un operator economic producător de băuturi nealcoolice ori produse alimentare, �n care să fie �nscrisă menţiunea �scutit de accize�.
(5) Autoritatea fiscală teritorială va transmite cererea şi documentaţia depuse de comerciant autorităţii vamale teritoriale, care �n urma analizei va decide asupra dreptului de restituire a accizelor prin emiterea unei decizii de admitere, �n totalitate sau �n parte, ori de respingere a cererii de restituire. �n cazul admiterii cererii, autoritatea vamală stabileşte cuantumul accizei de restituit.
(6) Autoritatea vamală teritorială va transmite decizia prevăzută la alin. (5) autorităţii fiscale teritoriale.
(7) �n cazul �n care decizia este de admitere �n totalitate sau �n parte, autoritatea fiscală teritorială procedează la restituirea accizelor �n condiţiile art. 117 din Codul de procedură fiscală.
Norme metodologice
102. (1) Documentul de �nsoţire se utilizează �n cazul deplasării produselor accizabile care au fost eliberate pentru consum �n Rom�nia către un destinatar dintr-un stat membru �n scop comercial.
(2) Documentul de �nsoţire este utilizat şi �n cazul circulaţiei intracomunitare a alcoolului complet denaturat.
(3) Modelul documentului de �nsoţire este �n conformitate cu legislaţia comunitară şi este prevăzut �n anexa nr. 44.
(4) �n cazurile menţionate la alin. (1) şi (2) pentru produsele accizabile deja eliberate pentru consum �ntr-un stat membru şi care sunt destinate a fi utilizate �n scop comercial �n Rom�nia, deplasarea produselor va fi �nsoţită de documentul de �nsoţire sau de un document comercial care să conţină aceleaşi informaţii, stabilit de statul membru de expediţie.
Norme metodologice
103. (1) Pentru produsele accizabile eliberate pentru consum �ntr-un stat membru şi destinate ulterior v�nzării unei persoane din Rom�nia care nu desfăşoară o activitate economică independentă, v�nzătorul din acel stat membru sau reprezentantul său fiscal stabilit �n Rom�nia trebuie să se �nregistreze şi să garanteze plata accizelor la autoritatea vamală teritorială �n raza căreia �şi are domiciliul persoana care primeşte produsele accizabile.
(2) Reprezentantul fiscal trebuie să fie stabilit �n Rom�nia şi să fie autorizat de către autoritatea vamală teritorială.
(3) �n scopul obţinerii autorizaţiei, reprezentantul fiscal va depune la autoritatea vamală teritorială o cerere �nsoţită de următoarele documente:
a) actul constitutiv al reprezentantului fiscal, care �i permite desfăşurarea acestei activităţi;
b) contractul de reprezentare �ncheiat cu v�nzătorul.
(4) Modelul cererii privind acordarea autorizaţiei de reprezentant fiscal este prevăzut �n anexa nr. 45.
(5) Autorizarea ca reprezentant fiscal nu poate fi acordată dec�t persoanelor care oferă garanţiile necesare pentru aplicarea corectă a dispoziţiilor legale şi pentru care măsurile de urmărire şi control necesare pot fi asigurate fără a fi necesare cheltuieli administrative suplimentare.
(6) Cererea de autorizare nu poate fi aprobată �n cazul persoanelor care au săv�rşit o infracţiune sau �ncălcări repetate �n legătură cu reglementările vamale sau fiscale.
(7) Decizia de neacordare a autorizaţiei va fi comunicată �n scris, odată cu motivele ce au condus la acest fapt.
(8) Autorizaţia este revocată sau modificată atunci c�nd una sau mai multe condiţii prevăzute pentru emiterea acesteia nu au fost sau nu mai sunt �ndeplinite.
(9) Autorizaţia poate fi revocată atunci c�nd titularul acesteia nu se conformează unei obligaţii care �i revine, după caz, din deţinerea acestei autorizaţii.
(10) Autorizaţia se revocă �n cazul �n care după emiterea acesteia se săv�rşeşte una din faptele menţionate la alin. (6).
(11) Revocarea sau modificarea autorizaţiei se aduce la cunoştinţa titularului acesteia.
(12) Revocarea sau modificarea autorizaţiei produce efecte de la data la care ea a fost adusă la cunoştinţă. Totuşi, �n cazuri excepţionale şi �n măsura �n care interesele legitime ale titularului autorizaţiei impun aceasta, autoritatea vamală teritorială poate stabili o dată ulterioară pentru producerea efectelor.
(13) Pentru situaţia prevăzută la alin. (1) plata accizelor se efectuează prin unitatea de Trezorerie a Statului care deserveşte autoritatea fiscală teritorială �n raza căreia se află domiciliul persoanei care primeşte produsele accizabile.
(14) Termenul de plată a accizelor �l constituie ziua lucrătoare imediat următoare celei �n care a avut loc recepţia mărfurilor de către destinatar.
(15) �n situaţia �n care v�nzătorul nu respectă prevederile alin. (1) obligaţia de plată a accizelor �n Rom�nia revine persoanei care primeşte produsele accizabile.
(16) Pentru produsele accizabile deja eliberate pentru consum �n Rom�nia destinate v�nzării unei persoane din alt stat membru care nu este antrepozitar autorizat sau destinatar �nregistrat şi nu desfăşoară o activitate economică independentă, v�nzătorul din Rom�nia sau reprezentantul său fiscal stabilit �n acel alt stat membru trebuie să se �nregistreze şi să garanteze plata accizelor la autoritatea competentă din acel stat membru.
(17) Persoanele menţionate la alin. (16) trebuie să ţină o evidenţă strictă a tuturor livrărilor de produse �n cazul v�nzării la distanţă, �n care trebuie să �nregistreze pentru fiecare livrare:
a) numărul de ordine corespunzător livrării;
b) data livrării;
c) numărul facturii sau al altui document comercial care �nlocuieşte factura;
d) ţara de destinaţie;
e) datele de identificare ale destinatarului: denumirea, adresa;
f) grupa de produse expediate, inclusiv codurile NC corespunzătoare;
g) cantitatea de produse expediată, exprimată �n unităţi de măsură corespunzătoare regulilor de calcul al accizei;
h) nivelul garanţiei constituită �n statul de destinaţie;
i) dovada primirii produselor de către destinatar;
j) dovada plăţii accizelor �n statul membru de destinaţie;
k) cuantumul accizelor solicitate a fi restituite;
l) data solicitării restituirii accizelor.
(18) V�nzătorul va depune la autoritatea fiscală teritorială �n raza căreia �şi are sediul o cerere de restituire, potrivit modelului prevăzut �n anexa nr. 46, menţion�nd livrările efectuate �n cadrul v�nzării la distanţă, pentru care s-au plătit accizele pe teritoriul statelor membre de destinaţie, pe parcursul unui trimestru.
(19) Cererea se va depune p�nă la data de 25 inclusiv a lunii următoare �ncheierii trimestrului �n care au fost plătite accizele �n statele membre de destinaţie şi va cuprinde informaţii referitoare la cantităţile de produse accizabile şi numerele de ordine corespunzătoare livrărilor pentru care se solicită restituirea, precum şi suma totală de restituit.
(20) Operaţiunea care generează dreptul de restituire o constituie momentul plăţii accizelor �n statul membru de destinaţie.
(21) V�nzătorul are obligaţia să păstreze la dispoziţia autorităţii fiscale teritoriale, pe o perioadă de 5 ani, facturile şi toate documentele care atestă at�t plata accizelor pe teritoriul naţional pentru produsele expediate, c�t şi plata accizelor �n statele membre de destinaţie.
(22) Autoritatea fiscală teritorială va transmite cererea şi documentaţia depuse de v�nzător autorităţii vamale teritoriale, care �n urma analizei va decide asupra dreptului de restituire a accizelor prin emiterea unei decizii de admitere, �n totalitate sau �n parte, ori de respingere a cererii de restituire. �n cazul admiterii cererii, autoritatea vamală stabileşte cuantumul accizei de restituit.
(23) Valoarea accizelor restituite nu poate depăşi valoarea accizelor plătite prin preţul de achiziţie al produselor accizabile.
(22^1) Autoritatea vamală teritorială va transmite decizia prevăzută la alin. (22) autorităţii fiscale teritoriale.
(22^2) �n cazul �n care decizia este de admitere �n totalitate sau �n parte, autoritatea fiscală teritorială procedează la restituirea accizelor �n condiţiile art. 117 din Codul de procedură fiscală.
Norme metodologice
104. (1) Pentru produsele accizabile eliberate pentru consum �ntr-un stat membru, �n cazul distrugerii totale sau al pierderii iremediabile a acestora �n cursul transportului pe teritoriul Rom�niei, ca urmare a unui caz fortuit ori de forţă majoră, nu intervine exigibilitatea accizelor �n Rom�nia, dacă sunt �ndeplinite următoarele condiţii:
a) să se prezinte imediat autorităţii vamale teritoriale dovezi suficiente despre evenimentul produs, precum şi informaţii precise cu privire la cantitatea de produs care nu este disponibilă pentru a fi folosită �n Rom�nia, de către expeditor, transportator sau primitor;
b) să fie dovedite prin procese-verbale privind �nregistrarea distrugerii totale sau a pierderii iremediabile.
(2) Prin distrugere totală sau pierdere iremediabilă a produselor accizabile se �nţelege cazul �n care:
a) produsul nu este disponibil pentru a fi folosit �n Rom�nia datorită vărsării, spargerii, incendierii, contaminării, inundaţiilor sau altor cazuri de forţă majoră;
b) produsul nu este disponibil pentru a fi folosit �n Rom�nia datorită evaporării sau altor cauze care reprezintă rezultatul natural al deplasării produsului;
c) este ca urmare a autorizării de către autoritatea vamală teritorială.
(3) Pentru distrugerile şi pierderile de produse accizabile neadmise ca neimpozabile se datorează accizele aferente acestora �n Rom�nia, calculate pe baza cotelor de accize �n vigoare la momentul constatării lor, şi se plăteşte �n termen de 5 zile de la această dată.
(4) Pentru produsele accizabile eliberate pentru consum �ntr-un stat membru, destinate livrării �n Rom�nia, �n cazul distrugerii totale sau pierderii iremediabile a acestora intervenite şi constatate �n cursul transportului pe teritoriul altui stat membru dec�t cel �n care au fost eliberate pentru consum, ca urmare a unui caz fortuit ori de forţă majoră, nu intervine exigibilitatea accizelor, dacă autoritatea competentă din statul membru �n care acestea au avut loc ori s-au stabilit a acceptat ca fiind satisfăcătoare dovezile prezentate de expeditor sau transportator.
(5) �n cazurile prevăzute la alin. (1) şi (4) garanţia depusă �n conformitate cu prevederile pct. 101 şi 103 va fi eliberată.
Norme metodologice
105. (1) Destinatarii �nregistraţi şi reprezentanţii fiscali vor �nregistra �n evidenţele proprii toate operaţiunile efectuate privind achiziţiile şi livrările de produse accizabile.
(2) Destinatarii �nregistraţi şi reprezentanţii fiscali vor depune lunar la autoritatea vamală teritorială �n raza căreia �şi au sediul social situaţia centralizatoare a achiziţiilor şi livrărilor de produse accizabile, p�nă la data de 15 inclusiv a lunii următoare celei la care se referă situaţia.
(3) Modelul situaţiei centralizatoare prevăzute la alin. (2) este prevăzut �n anexa nr. 47.
(4) Neprezentarea situaţiei �n termenul prevăzut atrage aplicarea de sancţiuni contravenţionale potrivit prevederilor Codului fiscal.
Norme metodologice
106. (1) Pentru produsele accizabile pentru care se datorează contribuţia pentru sănătate �n conformitate cu prevederile Legii nr. 95/2006 privind reforma �n domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, sumele reprezent�nd contribuţia se virează Ministerului Sănătăţii, �n contul bugetelor asigurărilor sociale şi fondurilor speciale, de către plătitorii de accize: antrepozitarii persoane juridice - autorizaţi pentru producţie ori antrepozitarii autorizaţi pentru depozitare cărora le-au fost expediate produsele, precum şi importatorii autorizaţi şi destinatarii �nregistraţi.
(2) Livrarea produselor energetice prevăzute la art. 206^16 alin. (3) lit. a)-e) din Codul fiscal din antrepozitele fiscale sau din locurile �n care au fost recepţionate de către destinatarii �nregistraţi se efectuează numai �n momentul �n care furnizorul deţine documentul de plată care să ateste virarea la bugetul de stat a valorii accizelor aferente cantităţii ce urmează a fi facturată cumpărătorului.
(3) Ordinele de plată pentru Trezoreria Statului care atestă virarea la bugetul de stat a valorii accizelor aferente cantităţii ce urmează a fi facturată, deţinute de către furnizori, trebuie să fie confirmate prin ştampila şi semnătura autorizată a unităţii bancare care a debitat contul plătitorului cu suma respectivă şi copie de pe extrasul de cont.
(4) Accizele aferente produselor energetice livrate din antrepozitele fiscale sau din locurile �n care au fost recepţionate de către destinatarii �nregistraţi se achită de către furnizori sau de către cumpărători �n contul corespunzător de venituri al bugetului de stat, deschis la unităţile Trezoreriei Statului �n raza cărora �şi au sediul furnizorii, �n conformitate cu prevederile Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 246/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind utilizarea şi completarea ordinului de plată pentru Trezoreria Statului (OPT), cu modificările şi completările ulterioare.
�(5) Livrarea de produse energetice se face numai pe bază de comandă depusă de cumpărător.
(6) Pe baza comenzii depuse de cumpărător, furnizorii emit cumpărătorilor o factură pro forma (cod 14-4-10/aA), �n care vor fi menţionate: denumirea produsului, cantitatea, valoarea accizei datorate, precum şi informaţii cu privire la denumirea şi codul de identificare fiscală al antrepozitarului autorizat sau al destinatarului �nregistrat, �n numele căruia se efectuează plata accizelor, precum şi cele privind unitatea Trezoreriei Statului �n raza căreia acesta �şi are sediul.
(7) �n cazul �n care cantităţile livrate se determină prin c�ntărire, se solicită comenzi exprimate �n tone. Pentru transformarea �n litri la temperatura de +15 grade C se vor utiliza densităţile aferente temperaturii de +15 grade C.
(8) �n cazul �n care livrările se fac �n vase calibrate şi/sau cantităţile se determină prin metoda volum-densitate, se solicită comenzi exprimate �n litri, care să corespundă cu capacitatea din documentul de calibrare.
(9) Cantitatea din comandă, exprimată �n litri la temperatura efectivă, se va corecta cu densitatea la temperatura de +15 grade C, rezult�nd cantitatea exprimată �n litri la temperatura de +15 grade C.
(10) Valoarea accizei datorate de cumpărător conform facturii pro forma va fi cantitatea exprimată �n litri la temperatura de +15 grade C, determinată potrivit prevederilor alin. (9), �nmulţită cu acciza pe litru.
(11) La livrarea efectivă se recalculează acciza conform procedeului de mai sus, iar valoarea obţinută va fi evidenţiată distinct.
(12) Pentru celelalte tipuri de produse energetice calculul valorii accizei datorate se face pe baza densităţilor �nscrise �n registrul de densităţi �n momentul �ntocmirii facturii pro forma, recalculate la temperatura de +15 grade C, după cum urmează:
- acciza (euro/tonă): 1.000 = acciza (euro/kg) x densitatea la +15 grade C (kg/litru) = acciza (euro/litru);
- cantitatea �n kg: densitatea la +15 grade C = cantitatea �n litri la +15 grade C;
- valoarea accizei = cantitatea �n litri la +15 grade C x acciza (euro/litru).
(13) Eventualele diferenţe �ntre valoarea accizelor virate la bugetul de stat conform facturii pro forma şi valoarea accizelor aferente cantităţilor de produse energetice efectiv livrate de furnizori, conform facturii fiscale, determinate de variaţia de densitate, se vor regulariza cu ocazia depunerii declaraţiei lunare privind obligaţiile de plată la bugetul de stat.
(14) Unităţile trezoreriei statului vor elibera zilnic, la solicitarea antrepozitarilor autorizaţi sau destinatarilor �nregistraţi, copii ale extraselor contului de venituri al bugetului de stat �n care au fost evidenţiate accizele virate �n numele acestora.
Norme metodologice
107. (1) Orice plătitor de acciză care livrează produse accizabile unei alte persoane are obligaţia de a-i emite acestei persoane o factură. Această factură trebuie să respecte prevederile art. 155 din Codul fiscal. �n cazul antrepozitarilor autorizaţi, destinatarilor �nregistraţi sau al expeditorilor �nregistraţi, aceștia au obligaţia de a �nscrie �n facturi codul de accize, la rubrica aferentă datelor de identificare.
(2) Pentru livrările de produse accizabile efectuate din antrepozitele fiscale, cu excepţia livrărilor �n regim suspensiv de accize, factura trebuie să cuprindă distinct valoarea accizei pentru fiecare produs sau, dacă nu se datorează accize �n urma unei exceptări/scutiri, menţiunea �exceptat/scutit de accize�.
(3) Pentru livrările de ţigarete, factura va cuprinde şi o rubrică aferentă preţului de v�nzare cu amănuntul declarat.
(4) �n cazul produselor accizabile, cu excepţia situaţiei �n care produsele circulă �n regim suspensiv de accize, la transportul acestora de la antrepozitul fiscal către alte locuri proprii de depozitare ale antrepozitarului autorizat, se va utiliza avizul de �nsoţire, �n care se va �nscrie și valoarea accizei aferente cantităţilor de produse accizabile transferate.
(5) Transportul produselor accizabile de la locul de recepţie deţinut de destinatarul �nregistrat către alte locuri proprii ale acestuia va fi �nsoţit de avizul de �nsoţire a mărfii �n care se va �nscrie �accize percepute�.
(6) Avizul de �nsoţire �n care acciza se evidenţiază distinct se utilizează și �n cazul produselor accizabile pentru care acciza devine exigibilă la momentul ieșirii din antrepozitul fiscal, atunci c�nd nu se emite factura la momentul expedierii către clienţi.
(7) Avizul de �nsoţire �n care se va �nscrie �accize percepute� se utilizează și �n cazul livrării de produse accizabile pentru care acciza devine exigibilă la momentul primirii acestora de către destinatarul �nregistrat, atunci c�nd nu se emite factura la momentul expedierii către clienţi.
(8) �n situaţiile prevăzute la alin. (4) și (6) nu este obligatorie �nscrierea accizelor �n facturile �ntocmite la livrarea ulterioară a produselor către clienţi, dar se vor menţiona cuvintele �accize percepute�.
(9) Mișcarea produselor accizabile �n regim suspensiv de accize este �nsoţită �ntotdeauna de documentul administrativ electronic tipărit.
(10) Pe parcursul circulaţiei intracomunitare a produselor achiziţionate �n Rom�nia, pentru care acciza a fost plătită �n statul membru de expediere, documentele care vor �nsoţi transportul sunt factura și documentul de �nsoţire reglementat la pct. 102 sau un alt document comercial care să conţină aceleași informaţii din documentul de �nsoţire
Norme metodologice
108. (1) Garanţia se constituie �n favoarea autorităţii fiscale teritoriale.
(2) Garanţia poate fi sub formă de:
a) depozit �n numerar;
b) garanţie personală.
(3) �n cazul unui depozit �n numerar constituit la nivelul garanţiei se aplică următoarele reguli:
a) se consemnează mijloacele bănești la unitatea Trezoreriei Statului la care este arondată autoritatea fiscală teritorială;
b) orice dob�ndă plătită de trezorerie �n legătură cu depozitul aparţine deponentului.
(4) �n cazul garanţiei personale se aplică următoarele reguli:
a) garantul trebuie să fie o societate bancară din teritoriul comunitar;
b) trebuie să existe o scrisoare de garanţie bancară �n favoarea autorităţii fiscale teritoriale la care operatorul economic este �nregistrat ca plătitor de impozite și taxe.
(5) �n cazul antrepozitarului autorizat pentru producţie nou �nfiinţat, nivelul garanţiei ce trebuie constituite corespunde unei cote de 6% din valoarea accizelor aferente produselor ce ar rezulta la nivelul unui an potrivit capacităţilor tehnologice de producţie declarate la autorizare.
(6) �n cazul antrepozitarului autorizat pentru depozitare nou �nfiinţat, nivelul garanţiei ce trebuie constituite corespunde unei cote de 6% din valoarea accizelor aferente produselor accizabile estimate a fi intrate la nivelul unui an.
(7) Antrepozitarul autorizat pentru producţie nou-�nfiinţat, care deţine și antrepozite fiscale de depozitare, trebuie să constituie garanţie at�t pentru antrepozitele de producţie, c�t și pentru antrepozitele fiscale de depozitare, potrivit prevederilor alin. (5) și (6).
(8) Orice antrepozitar autorizat are obligaţia constituirii unei garanţii corespunzătoare unei cote de 6% din valoarea accizelor aferente cantităţilor de produse accizabile deplasate �n regim suspensiv de accize către un alt stat membru �n anul anterior constituirii garanţiei.
(8^1) Cuantumul garanţiei constituite de antrepozitarii autorizaţi pentru producţie nu poate fi mai mic dec�t limitele prevăzute mai jos:
a) pentru producţia de bere � 100.000 de euro;
b)pentru producţia de bere realizată de micii producători � 50.000 de euro;
c) pentru producţia de bere de maximum 5.000 hl pe an realizată de micii producători - 2.000 euro;
d) pentru producţia de vinuri de maximum 5.000 hl pe an - 2.500 euro;
e) pentru producţia de vinuri �ntre 5.001 hl şi 10.000 hl pe an - 5.000 euro;
e^1) pentru producţia de vinuri peste 10.000 hl pe an - 10.000 euro;
f) pentru producţia de băuturi fermentate, altele dec�t bere şi vinuri de maximum 5.000 hl pe an � 20.000 de euro;
g) pentru producţia de băuturi fermentate, altele dec�t bere şi vinuri peste 5.000 hl pe an � 50.000 de euro;
h)pentru producţia de produse intermediare de maximum 5.000 hl pe an � 25.000 de euro;
i^1) pentru producţia de alcool etilic şi/sau băuturi spirtoase de maximum 100 hl alcool pur pe an - 5.000 euro;
i) pentru producţia de produse intermediare peste 5.000 hl pe an � 75.000 de euro;
j) pentru producţia de alcool etilic şi/sau băuturi spirtoase �ntre 101 şi 1.000 hl alcool pur pe an - 25.000 euro;
k)pentru producţia de alcool etilic şi/sau băuturi spirtoase �ntre 1.001 şi 5.000 hl alcool pur pe an - 100.000 de euro;
l) pentru producţia de alcool etilic şi/sau băuturi spirtoase peste 5.000 hl alcool pur pe an � 250.000 de euro;
m) pentru producţia de alcool etilic realizată de micile distilerii - 250 euro;
n)pentru producţia de tutun prelucrat � 1.000.000 de euro;
o) pentru producţia de produse energetice, except�nd producţia de GPL, de maximum 10.000 tone pe an - 250.000 euro;
o^1) pentru producţia de produse energetice, except�nd producţia de GPL, �ntre 10.001 tone şi 40.000 tone - 1.000.000 euro;
o^2) pentru producţia de produse energetice, except�nd producţia de GPL, peste 40.000 tone - 2.000.000 euro;
p)pentru producţia de GPL � 10.000 de euro;
q)pentru producţia exclusivă de biocombustibili şi biocarburanţi � 5.000 de euro;
(8^2) �n cazul antrepozitarilor autorizaţi care produc mai multe categorii de produse accizabile, obligaţia acestora este de a constitui garanţia corespunzătoare acelei categorii de produse accizabile pentru care este prevăzut cuantumul cel mai mare.
(8^3) Cuantumul garanţiei constituite de antrepozitarii autorizaţi pentru depozitarea produselor accizabile nu poate fi mai mic dec�t 6% din valoarea accizelor aferente limitelor trimestriale prevăzute la pct. 85 alin. (1^5), raportate la nivelul unui an.
(8^4) Antrepozitarii autorizaţi care depozitează mai multe categorii de produse accizabile au obligaţia de a constitui garanţia corespunzătoare acelei categorii de produse accizabile pentru care este prevăzut cuantumul cel mai mare.
(8^5) Antrepozitarii autorizaţi care deţin at�t antrepozite fiscale de producţie, c�t şi antrepozite fiscale de depozitare au obligaţia de a constitui at�t garanţia minimă prevăzută pentru antrepozitele fiscale de producţie, c�t şi garanţia minimă prevăzută pentru antrepozite fiscale de depozitare.
(9) �n cazul expeditorului �nregistrat, nivelul garanţiei de constituit trebuie să acopere 100% valoarea accizelor aferente oricărei deplasări de produse accizabile �n regim suspensiv de accize.
(10) Antrepozitarul autorizat care deţine şi calitatea de expeditor �nregistrat trebuie să constituie garanţia at�t �n calitate de antrepozitar autorizat, c�t şi �n calitate de expeditor �nregistrat.
�(11) �n cazul destinatarului �nregistrat, nivelul garanţiei ce trebuie constituite obligatoriu corespunde unei cote de 6% din suma accizelor aferente achiziţiilor de produse accizabile, estimate la nivelul unui an.
(12) �n cazul antrepozitarului autorizat pentru producţie de biodiesel, destinat utilizării �n producţia de produse energetice, valoarea accizelor care constituie baza de calcul pentru stabilirea garanţiei se determină prin aplicarea cotei de acciză aferente motorinei.
(13) �n cazul antrepozitarului autorizat exclusiv pentru producţie de bioetanol, destinat utilizării �n producţia de produse energetice, valoarea accizelor care constituie baza de calcul pentru stabilirea garanţiei se determină prin aplicarea cotei de acciză aferente benzinei fără plumb, cu condiţia denaturării acestui produs potrivit procedurii prevăzute la pct. 111.
(14) Nivelul garanţiei se analizează anual de către autoritatea vamală teritorială, �n vederea actualizării �n funcţie de schimbările intervenite �n volumul afacerii, �n activitatea antrepozitarului autorizat/ destinatarului �nregistrat/ expeditorului �nregistrat sau �n nivelul accizei datorate.
(15) Pentru antrepozitarul autorizat pentru producţie, nivelul garanţiei se actualizează �n funcţie de ieșirile de produse accizabile din anul precedent, care nu poate fi mai mică de 6% din valoarea accizelor aferente produselor ce ar rezulta potrivit capacităţilor tehnologice de producţie declarate potrivit prevederilor pct. 84 alin. (21).
(16) Pentru antrepozitarii autorizaţi pentru depozitare, nivelul garanţiei se actualizează �n funcţie de cantităţile de produse accizabile ieşite �n anul precedent.
(17) Pentru antrepozitarul autorizat pentru producţie, care deţine şi antrepozite fiscale de depozitare, nivelul garanţiei pentru antrepozitele fiscale de depozitare se actualizează �n funcţie de ieşirile de produse accizabile din anul precedent, altele dec�t cele provenite din antrepozitul de producţie propriu.
�(18) Pentru destinatarul �nregistrat, nivelul garanţiei se actualizează �n funcţie de cantităţile de produse accizabile achiziţionate �n anul precedent.
(19) �n vederea actualizării nivelului garanţiei, antrepozitarul autorizat/destinatarul �nregistrat/expeditorul �nregistrat trebuie să depună anual, p�nă la data de 15 ianuarie inclusiv a anului următor, la autoritatea vamală teritorială, o declaraţie privind informaţiile necesare analizei potrivit prevederilor alin. (14) � (18).
(20) Cuantumul garanţiei stabilite prin actualizare se va comunica antrepozitarului autorizat/ destinatarului �nregistrat/ expeditorului �nregistrat prin decizie emisă de autoritatea vamală teritorială, care va face parte integrantă din autorizaţia de antrepozit fiscal/ destinatar �nregistrat/ expeditor �nregistrat. O copie a deciziei se transmite şi Comisiei sau Comisiei teritoriale, după caz. Termenul de constituire a garanţiei astfel stabilite va fi de cel mult 30 de zile de la data comunicării.
(21) Orice reprezentant fiscal are obligaţia de a constitui garanţia echivalentă cu valoarea accizelor aferente fiecărei operaţiuni cu produse accizabile. Garanţia va fi constituită �nainte de livrarea produselor de către v�nzătorul din alt stat membru �n Rom�nia.
(22) Garanţiile constituite sunt valabile at�t timp c�t nu sunt executate de autoritatea fiscală teritorială la care sunt �nregistraţi ca plătitori de impozite și taxe antrepozitarul autorizat, destinatarul �nregistrat și expeditorul �nregistrat.
(23) Garanţia poate fi executată atunci c�nd se constată că antrepozitarul autorizat, destinatarul �nregistrat sau expeditorul �nregistrat nu şi-a respectat obligaţiile legale privind plata accizei sau �nregistrează orice alte obligaţii fiscale restante, de natura celor administrate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, cu mai mult de 30 de zile faţă de termenul legal de plată. Executarea garanţiei atrage suspendarea autorizaţiei p�nă la momentul re�ntregirii acesteia. Procedura prin care se execută garanţia şi cea de suspendare a autorizaţiei se stabilesc prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
(24) Garanţiile constituite de antrepozitarii autorizaţi se depun la autoritatea fiscală teritorială �n termen de 30 zile de la data c�nd devine valabilă autorizaţia, iar eventualele diferenţe rezultate din actualizarea sau executarea garanţiei, �n cazul antrepozitarilor autorizaţi, destinatarilor �nregistraţi şi al expeditorilor �nregistraţi, se depun la autoritatea fiscală teritorială �n termen de 30 zile de la data c�nd devine valabilă autorizaţia ori de la data actualizării garanţiei, după caz. Autoritatea fiscală teritorială, �n termen de 5 zile lucrătoare, va transmite o copie a documentului care atestă constituirea garanţiei la autoritatea vamală teritorială, care va �nştiinţa Comisia sau Comisia teritorială, după caz.
(25) �n toate situaţiile, valoarea accizelor care constituie baza de calcul pentru stabilirea/actualizarea garanţiei se determină prin aplicarea cotelor de acciză �n vigoare la momentul constituirii garanţiei, prevăzute �n anexa nr. 1 la titlul VII � Accize și alte taxe speciale din Codul fiscal.
(26) Pentru actualizarea garanţiei prevăzute la alin. (14) se utilizează cursul de schimb leu/euro valabil pentru calculul accizelor la momentul efectuării actualizării.
(27) Orice antrepozitar autorizat poate să asigure, la cerere, o singură garanţie care să acopere riscul de neplată a accizelor pentru toate antrepozitele fiscale ale acelui antrepozitar autorizat. Valoarea garanţiei totale va fi egală cu suma garanţiilor aferente fiecărui antrepozit fiscal deţinut de către antrepozitarul autorizat.
(28) �n cazul antrepozitarului autorizat pentru producţie de alcool etilic și băuturi alcoolice �n sistem integrat, garanţia va fi stabilită �n funcţie de capacitatea tehnologică de producţie cea mai mare, respectiv a alcoolului etilic ca materie primă sau a băuturilor alcoolice.
(29) �n cazul antrepozitarului autorizat sau destinatarului �nregistrat, Comisia poate aproba, la cerere, reducerea garanţiei, după cum urmează:
a) cu 50%, �n situaţia �n care �n ultimii 2 ani consecutivi de activitate pentru care a fost autorizat nu a �nregistrat obligaţii fiscale restante la bugetul general consolidat, de natura celor administrate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, pentru care s-a dispus executarea garanţiei şi a fost �ncepută procedura de executare silită;
b) cu 75%, �n situaţia �n care �n ultimii 3 ani consecutivi de activitate pentru care a fost autorizat nu a �nregistrat obligaţii fiscale restante la bugetul general consolidat, de natura celor administrate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, pentru care s-a dispus executarea garanţiei şi a fost �ncepută procedura de executare silită.
(29^1) *** Abrogat.
(30) *** Abrogat.
(31) Nivelul de reducere a garanţiei stabilit potrivit prevederilor alin. (29), răm�ne �n vigoare p�nă la o decizie ulterioară a Comisiei sau a Comisiei teritoriale, după caz, chiar dacă �n acest interval de timp a intervenit actualizarea garanţiei.
(32) �n cazul unui antrepozitar autorizat beneficiar al garanţiei reduse, care solicită autorizarea unui nou loc ca antrepozit fiscal, Comisia sau Comisia teritorială, după caz, poate decide ca la stabilirea garanţiei pentru acest nou antrepozit să aplice acelaşi nivel de reducere a garanţiei.
(33) �n cazul unui antrepozitar autorizat beneficiar al garanţiei reduse, care solicită reautorizarea, Comisia sau Comisia teritorială, după caz, poate decide aplicarea �n continuare a nivelului de reducere a garanţiei.
(34) Garanţia poate fi deblocată, total sau parţial, la solicitarea operatorului economic cu viza autorităţii fiscale teritoriale, numai după verificarea asupra conformării cu prevederile legale ale titlului VII din Codul fiscal.
Norme metodologice
109. (1) Lunar, p�nă la data de 15 inclusiv a fiecărei luni, pentru luna precedentă, antrepozitarii autorizaţi pentru producţie şi pentru depozitare sunt obligaţi să transmită on-line la autoritatea vamală teritorială o situaţie, care să conţină informaţii cu privire la produsele accizabile, al căror model este prevăzut �n anexele nr. 48 şi 49.
(2) *** Abrogat.
Norme metodologice
110.
110.1. (1) Scutirile de la plata accizelor prevăzute la art. 206^56 din Codul fiscal se acordă direct atunci c�nd beneficiarul achiziţionează produsele accizabile de la un antrepozit fiscal sau de la un expeditor �nregistrat, denumit �n continuare furnizor, cu excepţia situaţiilor prevăzute la pct. 110.2, 110.3 şi 110.4.
(2) Beneficiază de scutire şi contractanţii forţelor armate aparţin�nd oricărui stat parte la Tratatul Atlanticului de Nord, aşa cum sunt definiţi �n acordurile speciale (NATO/SOFA), precum şi Ministerul Apărării Naţionale c�nd achiziţionează produse accizabile pentru/sau �n numele forţelor NATO.
(3) Pentru aplicarea scutirilor prevăzute la art. 206^56 alin. (1) lit. a), b) şi e) din Codul fiscal, beneficiarul scutirii - persoană juridică se va adresa Ministerului Afacerilor Externe, �n vederea stabilirii cantităţilor de produse accizabile care pot fi achiziţionate �n regim de scutire, pe grupe de produse, aşa cum sunt prevăzute la art. 206^2 din Codul fiscal.
(4) �n cazul scutirilor prevăzute la art. 206^56 alin. (1) lit. c), d) şi, după caz, e) din Codul fiscal, beneficiarul scutirii - persoană juridică se va adresa Ministerului Apărării Naţionale, �n vederea determinării cantităţilor de produse, aşa cum sunt prevăzute la art. 206^2 din Codul fiscal.
(5) Cantităţile solicitate potrivit prevederilor de la alin. (3) şi (4) vor reprezenta necesarul estimat la nivelul unui an sau, după caz, necesarul aferent perioadei de staţionare pe teritoriul Rom�niei atunci c�nd această perioadă este mai mică de un an.
(6) După stabilirea cantităţilor de produse accizabile, Ministerul Afacerilor Externe sau Ministerul Apărării Naţionale, după caz, va transmite autorităţii vamale teritoriale care deserveşte beneficiarul - persoană juridică o situaţie centralizatoare cuprinz�nd cantităţile stabilite pentru fiecare beneficiar.
(7) Pentru fiecare operaţiune de achiziţie intracomunitară de produse accizabile �n regim de scutire, beneficiarul va utiliza certificatul de scutire reglementat de Comisia Europeană, al cărui model este prevăzut �n anexa nr. 50. Acelaşi model de certificat de scutire se utilizează şi �n cazul achiziţiilor de produse accizabile �n regim de scutire de pe teritoriul Rom�niei.
(8) �n cazul situaţiilor �n care operaţiunile sunt scutite de TVA şi se utilizează certificatul de scutire de TVA, acesta asigură şi aplicarea scutirii de la plata accizelor.
(9) �n situaţiile prevăzute la alin. (7) şi (8), certificatul de scutire reprezintă actul doveditor privind scutirea de la plata accizelor pentru antrepozitarul autorizat sau expeditorul �nregistrat.
(10) Certificatul de scutire se �ntocmeşte de către destinatar şi se certifică de autoritatea competentă a statului membru gazdă al acestuia �nainte de expedierea produselor accizabile. �n cazul Rom�niei, autoritatea competentă pentru ştampilarea certificatelor de scutire este autoritatea vamală teritorială care deserveşte beneficiarul.
(11) �n situaţia �n care beneficiarul scutirii se află pe teritoriul Rom�niei, certificatul de scutire se �ntocmeşte �n două exemplare:
a) un exemplar se păstrează de către expeditor, ca parte a documentaţiei sale;
b) exemplarul al doilea �nsoţeşte transportul de la furnizor la beneficiar şi se păstrează de către beneficiarul scutirii.
(12) Antrepozitarul autorizat expeditor sau expeditorul �nregistrat are obligaţia de a �nregistra �n evidenţele sale certificatele de scutire, aferente fiecărei operaţiuni �n parte.
(13) Transportul produselor accizabile de la furnizor la beneficiar este �nsoţit pe l�ngă certificatul de scutire şi de documentul administrativ electronic tipărit prevăzut la pct. 91.
(14) La sosirea produsului la beneficiar, acesta trebuie să �ntocmească raportul de primire potrivit prevederilor art. 206^33.
110.2. (1) �n cazul carburanţilor auto achiziţionaţi prin staţiile de distribuţie, scutirea de la plata accizelor se va acorda prin restituire.
(2) Beneficiarii scutirilor de la plata accizelor prevăzuţi la art. 206^56 alin. (1) din Codul fiscal se vor adresa Ministerului Afacerilor Externe sau, după caz, Ministerului Apărării Naţionale, pentru determinarea cantităţilor anuale de carburanţi, defalcate pe luni, ce urmează a fi achiziţionate �n regim de scutire de accize, pentru fiecare autoturism şi persoană �n parte.
(3) Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Apărării Naţionale vor transmite autorităţii vamale teritoriale ce deserveşte beneficiarul lista cuprinz�nd cantităţile de carburanţi determinate potrivit alin. (2).
(4) Cu ocazia fiecărei aprovizionări cu carburanţi auto de la staţiile de distribuţie, beneficiarul scutirii va solicita bonul fiscal emis prin aparatul de marcat electronic fiscal. Bonul fiscal va fi ştampilat de v�nzător, care va �nscrie pe verso numărul de �nmatriculare al autoturismului şi denumirea/numele cumpărătorului.
(5) �n vederea restituirii sumelor reprezent�nd accize, beneficiarii scutirilor - instituţii, organizaţii - vor depune inclusiv pentru personalul angajat, p�nă la finele lunii următoare celei pentru care se solicită restituirea, la autoritatea fiscală teritorială ce deserveşte beneficiarul următoarele documente:
a) cererea de restituire, potrivit modelului prevăzut �n anexa nr. 51;
b) un centralizator �n care vor fi enumerate bonurile fiscale şi cantităţile de carburanţi achiziţionate �n luna pentru care se face solicitarea, la care se vor ataşa bonurile fiscale certificate �n mod corespunzător de v�nzător, �n copie şi �n original.
(6) Compartimentul de specialitate din cadrul autorităţii fiscale teritoriale care deserveşte beneficiarul va verifica informaţiile �nscrise �n cererea de restituire, confrunt�ndu-le cu datele din bonurile fiscale, după care va determina suma accizelor de restituit pentru fiecare solicitant �n parte.
(7) Restituirea accizelor se efectuează �n termen de 45 de zile de la data depunerii documentaţiei complete.
(8) După soluţionarea cererii, documentele originale vor fi restituite beneficiarului.
110.3. (1) �n cazul importului de produse accizabile dintr-o ţară terţă, regimul de scutire de accize se acordă direct �n baza certificatului de scutire prevăzut �n anexa nr. 50.
(2) Certificatul de scutire se �ntocmeşte de beneficiar �n două exemplare vizate de autoritatea vamală teritorială care deserveşte beneficiarul, pentru fiecare operaţiune �n parte.
(3) Un exemplar al certificatului de scutire �mpreună cu documentul vamal �nsoţesc transportul produselor accizabile de la biroul vamal de intrare �n Rom�nia p�nă la beneficiar şi se păstrează de către acesta.
(4) Al doilea exemplar se păstrează de biroul vamal.
(5) �n cazul �n care importul se realizează printr-un alt birou vamal de intrare �n teritoriul comunitar dec�t cel prevăzut la alin. (3), transportul produselor accizabile va fi �nsoţit de documentul vamal şi de exemplarul certificatului de scutire al beneficiarului.
(6) Scutirea de la plata accizelor se acordă direct beneficiarilor scutirilor �n baza certificatului de scutire prevăzut �n anexa nr. 50 şi �n cazul produselor accizabile achiziţionate de la un importator pentru care accizele au fost plătite de acesta �n vamă.
(7) Un exemplar al certificatului de scutire �nsoţeşte transportul produselor accizabile de la importator către beneficiar şi se păstrează de către acesta, iar al doilea exemplar se păstrează de către importator.
(8) Importatorul livrează beneficiarului scutirii produsele accizabile la preţuri fără accize şi va solicita restituirea accizelor aferente cantităţilor astfel livrate.
(9) �n vederea restituirii sumelor reprezent�nd accizele, importatorul va depune p�nă la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se solicită restituirea, la autoritatea fiscală teritorială la care este �nregistrat ca plătitor de impozite şi taxe, următoarele documente:
a) cererea de restituire de accize;
b) copia facturilor de livrare către beneficiarul scutirii, �n care este �nscrisă menţiunea �scutit de accize�;
c) dovada plăţii accizelor �n vamă;
d) copia certificatului de scutire, aferent fiecărei operaţiuni.
(10) Modelul cererii de restituire a accizei este cel din anexa nr. 51.
(11) Autoritatea fiscală teritorială va transmite cererea şi documentaţia depuse de către importator autorităţii vamale teritoriale, care �n urma analizei va decide asupra dreptului de restituire a accizelor prin emiterea unei decizii de admitere, �n totalitate sau �n parte, ori de respingere a cererii de restituire. �n cazul admiterii cererii, autoritatea vamală stabileşte cuantumul accizei de restituit.
(12) Autoritatea vamală teritorială va transmite decizia prevăzută la alin. (11) autorităţii fiscale teritoriale.
(13) �n cazul �n care decizia este de admitere �n totalitate sau �n parte, autoritatea fiscală teritorială procedează la restituirea accizelor �n condiţiile art. 117 din Codul de procedură fiscală.
110.4. (1) �n cazul energiei electrice şi al gazului natural, regimul de scutire se acordă �n baza certificatului de scutire al cărui model este prevăzut �n anexa nr. 50, �ntocmit de beneficiar şi vizat de autoritatea vamală teritorială care deserveşte beneficiarul.
(2) Certificatul de scutire va avea valabilitate un an calendaristic.
(3) Certificatul de scutire se �ntocmeşte �n două exemplare. Un exemplar răm�ne la beneficiar, iar al doilea se va prezenta operatorului economic de gaz natural şi de energie electrică ce realizează furnizarea direct către beneficiar şi va răm�ne la acesta.
(4) �n baza certificatului de scutire, furnizorul de gaz natural şi furnizorul de energie electrică vor emite beneficiarului facturi la preţuri fără accize.
Norme metodologice
111. (1) Alcoolul etilic se consideră a fi complet denaturat atunci c�nd denaturarea se face cu denaturanţii notificaţi de către fiecare stat membru la Comisia Europeană şi acceptaţi de către aceasta şi celelalte state membre.
(2) �n cazul Rom�niei, produsele admise a fi utilizate pentru denaturarea completă a alcoolului, �n concentraţie la hectolitru de alcool pur, sunt:
a) benzoat de denatoniu (nr. CAS 3734-33-6) 1 gram (chimic pur);
b) metiletilcetonă (butanonă) (nr. CAS 78-93-3) 2 litri (chimic pură); şi
c) albastru de metilen (nr. CAS 61-73-4; C.I. 52015) 0,2 grame (chimic pur).
(3) �n cazul alcoolului etilic destinat a fi utilizat pe teritoriul Rom�niei pentru fabricarea de produse ce nu sunt destinate consumului uman, substanţele admise pentru denaturarea acestuia, �n concentraţie la hectolitru de alcool pur, sunt cel puţin două din următoarele:
a) pentru industria cosmetică:
1. dietilftalat (nr. CAS 84-66-2) 0,1 litri (chimic pur);
2. ulei de mentă 0,15 litri;
3. ulei de lavandă 0,15 litri;
4. benzoat de benzil (nr. CAS 120-51-4) 5 litri (chimic pur);
5. izopropanol (nr. CAS 67-63-0) 2 litri (chimic pur);
6. 1,2 propandiol (nr. CAS 57-55-6) 2 litri (chimic pur);
7. terţbutanol (nr. CAS 75-65-0) 80 grame (chimic pur);
8. benzoat de denatoniu (nr. CAS 3734-33-6) 1 gram (chimic pur);
b) pentru alte industrii:
1. alcooli superiori 3 kg;
2. violet de metil (nr. CAS 8004-87-3; C.I. 42535) 0,1 grame (chimic pur);
3. monoetilenglicol (nr. CAS 107-21-1) 0,35 kilograme (chimic pur);
4. salicilat de etil/metil (nr. CAS 118-61-6/nr. CAS 119-36-8) 0,06 kilograme (chimic pur);
5. albastru de metilen (nr. CAS 61-73-4; C.I. 52015) 0,35 grame (chimic pur);
6. terţbutanol (nr. CAS 75-65-0) 80 grame (chimic pur);
7. etil terţbutil eter (nr. CAS 637-92-3) 2 litri (chimic pur);
8. izopropanol (nr. CAS 67-63-0) 2 litri (chimic pur).
(3^1) Cantităţile/Volumele de substanţe prevăzute la alin. (2) şi (3) sunt exprimate �n substanţă cu puritate 100% şi trebuie să se regăsească �n produsul finit după omogenizare, la finalul operaţiunii de denaturare.
(3^2) Cantităţile/Volumele de substanţe prevăzute la alin. (2) şi (3) pot fi depăşite cu maximum 10%.
(4) Pentru denaturarea alcoolului etilic destinat industriei cosmetice nu se vor putea utiliza formula de denaturare care să cuprindă doar uleiul de lavandă şi uleiul de mentă şi formula de denaturare care să cuprindă doar uleiul de mentă şi 1,2 propandiol, iar pentru alcoolul etilic destinat altor industrii nu se va putea utiliza formula de denaturare care să cuprindă doar albastrul de metilen şi violetul de metil.
(5) Operatorii economici utilizatori de alcool complet denaturat sau parţial denaturat, care, din motive sanitare, tehnice sau comerciale, nu pot folosi alcoolul denaturat cu substanţele prevăzute la alin. (2) şi (3), pot solicita avizul laboratorului vamal pentru utilizarea de către antrepozitele fiscale din Rom�nia a substanţelor pe care ei le propun. Solicitarea va trebui să cuprindă motivele pentru care este necesară aprobarea acelui denaturant specific şi descrierea componentelor de bază ale denaturantului propus, precum şi declaraţia pe propria răspundere a faptului că celelalte componente ale produsului �n care se va utiliza alcoolul denaturat nu intră �n reacţie cu substanţele propuse ca denaturanţi, astfel �nc�t să anuleze denaturarea. Acest aviz este eliberat numai pe baza analizelor de laborator efectuate mostrelor de alcool etilic denaturat cu substanţele respective prezentate de producătorii �n cauză. Avizul va sta la baza documentaţiei necesare eliberării autorizaţiei de utilizator final.
(6) Operatorii economici utilizatori de alcool parţial denaturat, care au primit avizul laboratorului vamal pentru utilizarea unor substanţe de denaturare a alcoolului etilic, altele dec�t cele prevăzute la alin. (3), pot efectua achiziţii de alcool etilic astfel denaturat şi de la antrepozite fiscale din alte state membre.
(7) �n �nţelesul prezentelor norme metodologice, prin consum uman se �nţelege consum uman alimentar.
(8) Denaturarea alcoolului etilic se realizează numai �n antrepozite fiscale de producţie alcool etilic - materie primă -, autorizate pentru această operaţiune, sub supravegherea autorităţii vamale teritoriale.
(9) Este permisă denaturarea numai a alcoolului etilic realizat �n respectivul antrepozit fiscal de producţie alcool etilic � materie primă.
(10) �n vederea obţinerii soluţiilor de spălat sau de curăţare este permisă denaturarea numai a alcoolului tehnic rezultat exclusiv ca produs secundar din procesul de obţinere a alcoolului etilic rafinat şi care datorită compoziţiei sale nu poate fi utilizat �n industria alimentară.
(11) Este interzisă realizarea �n interiorul antrepozitelor fiscale a produselor care nu sunt destinate consumului uman, cu excepţia alcoolului sanitar.
(12) Operaţiunea de denaturare a alcoolului se poate realiza astfel:
a) fie prin adăugarea succesivă a substanţelor denaturante admise �n cantitatea de alcool ce urmează a fi denaturată;
b) fie prin adăugarea �n cantitatea de alcool ce urmează a fi denaturată a unui amestec realizat �n prealabil din substanţele denaturante admise.
(12^1) Antrepozitarul autorizat din Rom�nia are responsabilitatea pentru respectarea procedurii de denaturare şi pentru omogenizarea substanţelor prevăzute la alin. (2) şi (3) �n masa de produs finit, pentru produsele realizate �n antrepozitul fiscal pe care �l deţine. �n cazul achiziţiilor intracomunitare şi al importurilor, responsabilitatea omogenizării substanţelor prevăzute la alin. (2) şi (3) �n masa de produs finit revine persoanei juridice care desfăşoară astfel de operaţiuni şi care poate fi antrepozitarul autorizat, destinatarul �nregistrat sau operatorul economic, după caz.
(13) Denaturarea alcoolului se realizează potrivit următoarei proceduri:
a) cu cel puţin 5 zile lucrătoare �nainte de a efectua operaţiunea de denaturare, antrepozitul fiscal solicită, �n scris, pentru aceasta, acordul autorităţii vamale teritoriale;
b) �n cererea de solicitare a acordului, antrepozitarul autorizat trebuie să menţioneze cantitatea de alcool ce urmează a fi denaturată, denaturanţii ce urmează a fi utilizaţi, procedura de denaturare, data şi ora operaţiunii de denaturare, destinaţia alcoolului denaturat justificată prin comenzile primite din partea utilizatorilor;
c) �n funcţie de rezultatele verificării datelor cuprinse �n documentaţia depusă, autoritatea vamală teritorială decide asupra acceptării operaţiunii de denaturare şi desemnează reprezentantul său ori deleagă competenţa către autoritatea vamală teritorială �n a cărei rază se află punctul de lucru, �n vederea supravegherii acestei operaţiuni. �n situaţia �n care datele cuprinse �n documentaţia prezentată nu corespund realităţii, autoritatea vamală teritorială respinge solicitarea de efectuare a operaţiunii.
d) operaţiunea de denaturare se consemnează �ntr-un registru special, care se păstrează �n antrepozitul fiscal, �n care se vor �nscrie: data efectuării operaţiunii, cantitatea denaturată, substanţele şi cantităţile utilizate pentru denaturare, precum şi numele şi semnătura reprezentantului autorităţii vamale.
(14) Antrepozitarul autorizat pentru producţie de alcool etilic - materie primă - poate livra alcool etilic denaturat către operatori economici, alţii dec�t utilizatorii finali, numai dacă alcoolul este �mbuteliat �n butelii destinate comercializării cu amănuntul.
(15) Deplasarea intracomunitară a alcoolului complet denaturat va fi �nsoţită de documentul de �nsoţire prevăzut la pct. 102.
(16) �n cazul prevăzut la art. 206^58 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal, este scutit de la plata accizelor numai alcoolul etilic utilizat pentru producţia de medicamente, aşa cum sunt definite �n directivele 2001/82/CE şi 2001/83/CE.
(17) �n sensul art. 206^58 alin. (1) lit. h) din Codul fiscal, prin procese de fabricaţie se �nţelege totalitatea procedeelor folosite pentru transformarea materiilor prime şi a semifabricatelor �n produse finite, cu condiţia ca produsele finite să nu conţină alcool.
(18) �n toate situaţiile prevăzute la art. 206^58 alin. (1) din Codul fiscal, scutirea de la plata accizelor se acordă numai utilizatorului, cu condiţia ca aprovizionarea să fie efectuată direct de la un antrepozit fiscal.
(19) Atunci c�nd utilizatorul face achiziţii intracomunitare de alcool etilic �n vederea utilizării �n scopurile prevăzute la art. 206^58 alin. (1) lit. b) - i) din Codul fiscal, trebuie să deţină şi calitatea de destinatar �nregistrat.
(20) �n cazul alcoolului etilic importat dintr-o ţară terţă �n vederea utilizării �n scopurile prevăzute la art. 206^58alin. (1) lit. b) - i) din Codul fiscal, importatorul trebuie să fie şi utilizatorul materiei prime.
(21) Scutirea se acordă direct:
a) �n situaţiile prevăzute la �art. 206^58 alin. (1) lit. d), f), g) şi h) din Codul fiscal; �n vigoare p�nă la 1 martie 2013, c�nd se �nlocuieşte cu: a) �n situaţiile prevăzute la art. 206^58 alin. (1) lit. d) şi �f) din Codul fiscal;
b) �n situaţiile prevăzute la art. 206^58 alin. (1) lit. a), c) şi e) din Codul fiscal, precum şi �n situaţia realizării de alcool sanitar, pentru antrepozitarii autorizaţi care funcţionează �n sistem integrat. Prin sistem integrat se �nţelege utilizarea alcoolului etilic şi a altor produse alcoolice de către antrepozitar, pentru realizarea de produse finite destinate a fi consumate ca atare, fără a mai fi supuse vreunei modificări.
(22) �n toate situaţiile de scutire directă, scutirea se acordă pe baza autorizaţiei de utilizator final.
(23) Autorizaţia de utilizator final se eliberează la cererea scrisă a beneficiarului.
(24) Cererea pentru obţinerea autorizaţiei de utilizator final se �ntocmeşte conform modelului prevăzut �n anexa nr. 33. Cererea, �nsoţită de documentele prevăzute expres �n aceasta, se depune la autoritatea vamală teritorială.
(25) Autoritatea vamală teritorială aprobă eliberarea autorizaţiei de utilizator final dacă sunt �ndeplinite următoarele condiţii:
a) au fost prezentate documentele prevăzute �n cerere;
b) administratorul solicitantului nu are �nscrise date �n cazierul judiciar;
c) solicitantul deţine utilajele, terenurile şi clădirile sub orice formă legală;
d) solicitantul a utilizat alcoolul etilic şi produsele alcoolice achiziţionate anterior �n scopul pentru care a obţinut autorizaţie de utilizator final.
(26) Autoritatea vamală teritorială atribuie şi �nscrie pe autorizaţia de utilizator final un cod de utilizator.
(27) Modelul autorizaţiei de utilizator final este prezentat �n anexa nr. 34.
(28) Autorizaţiile de utilizator final se emit �n două exemplare, cu următoarele destinaţii:
a) primul exemplar se păstrează de către utilizatorul final. C�te o copie a acestui exemplar va fi transmisă şi păstrată de către antrepozitul fiscal furnizor al produselor accizabile �n regim de scutire;
b) al doilea exemplar se păstrează de către autoritatea vamală teritorială emitentă.
(29) Autorizaţia de utilizator final are o valabilitate de un an de la data emiterii. Cantitatea de produse accizabile �nscrisă �ntr-o autorizaţie de utilizator final poate fi suplimentată �n situaţii bine justificate, �n cadrul aceleiaşi perioade de valabilitate a autorizaţiei.
(30) Operatorii economici care deţin autorizaţii de utilizator final au obligaţia de a transmite autorităţii vamale teritoriale emitente a autorizaţiei, lunar, p�nă la data de 15 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se face raportarea, o situaţie privind achiziţia şi utilizarea alcoolului etilic şi a produselor alcoolice, care va cuprinde informaţii, după caz, cu privire la: furnizorul de alcool etilic şi/sau de produse alcoolice, cantitatea de produse achiziţionată, cantitatea utilizată, stocul de alcool etilic şi/sau de produse alcoolice la sf�rşitul lunii de raportare şi cantitatea de produse finite realizate, potrivit modelului prevăzut �n anexa nr. 35. Neprezentarea situaţiei �n termenul prevăzut atrage aplicarea de sancţiuni contravenţionale potrivit prevederilor Codului fiscal.
(31) Autoritatea vamală teritorială revocă autorizaţia de utilizator final �n următoarele situaţii:
a) operatorul economic a comis fapte repetate ce constituie contravenţii la regimul produselor accizabile, potrivit Codului fiscal;
b) operatorul economic nu a justificat legal destinaţia cantităţii de alcool etilic şi/sau de produse alcoolice achiziţionate;
c) operatorul economic a utilizat alcoolul etilic şi/sau produsele alcoolice achiziţionate altfel dec�t �n scopul pentru care a obţinut autorizaţie de utilizator final.
(32) Decizia de revocare a autorizaţiei de utilizator final se comunică deţinătorului şi produce efecte de la data comunicării sau de la o altă dată cuprinsă �n aceasta.
(33) Autoritatea vamală teritorială anulează autorizaţia de utilizator final atunci c�nd i-au fost oferite la autorizare informaţii inexacte sau incomplete �n legătură cu scopul pentru care operatorul economic a solicitat autorizaţia de utilizator final.
(34) Decizia de anulare a autorizaţiei de utilizator final se comunică deţinătorului şi produce efecte �ncep�nd de la data emiterii autorizaţiei.
(35) Operatorul economic poate contesta decizia de revocare sau de anulare a autorizaţiei de utilizator final, potrivit legislaţiei �n vigoare.
(36) Contestarea deciziei de revocare sau de anulare a autorizaţiei de utilizator final, nu suspendă efectele juridice ale acestei decizii pe perioada soluţionării contestaţiei �n procedură administrativă.
(37) O nouă autorizaţie de utilizator final va putea fi obţinută după 12 luni de la data revocării sau anulării autorizaţiei.
(38) Stocurile de alcool etilic şi/sau de produse alcoolice �nregistrate la data revocării sau anulării autorizaţiei de utilizator final pot fi valorificate sub supravegherea autorităţii vamale teritoriale.
(39) Autorităţile vamale teritoriale vor ţine o evidenţă a operatorilor economici care au obţinut autorizaţii de utilizatori finali prin �nscrierea acestora �n registre speciale. De asemenea, autoritatea vamală centrală va asigura publicarea listei cuprinz�nd aceşti operatori economici pe pagina sa de web, listă care va fi actualizată lunar p�nă la data de 15 a fiecărei luni.
(40) �n toate situaţiile de scutire directă, livrarea produselor se face la preţuri fără accize, iar deplasarea acestora este obligatoriu �nsoţită de exemplarul tipărit al documentului administrativ electronic, prevăzut la pct. 91.
(41) La sosirea produsului la operatorul economic utilizator, acesta trebuie să �nainteze �n sistemul informatizat raportul de primire, potrivit procedurii de la pct. 93, şi are obligaţia deţinerii produselor maximum 48 de ore pentru un posibil control din partea autorităţii vamale teritoriale.
(42) �n situaţia �n care nu se respectă prevederile alin. (40) şi (41), operaţiunea respectivă se consideră eliberare pentru consum şi după expirarea termenului de 5 zile acciza devine exigibilă.
(43) �n situaţiile prevăzute la art. 206^58� alin. (1) lit. b), c), e) şi i) din Codul fiscal, scutirea se acordă indirect. Livrarea produselor se face la preţuri cu accize, urm�nd ca operatorii economici utilizatori să solicite restituirea accizelor. �n vigoare p�nă pe 1 martie 2013, c�nd se �nlocuieşte cu: (43) �n situaţiile prevăzute la art. 206^58 alin. (1) lit. b), c), e), g), h) şi i) din Codul fiscal, scutirea se acordă indirect. Livrarea produselor se face la preţuri cu accize, urm�nd ca operatorii economici utilizatori să solicite restituirea accizelor.
(44) Pentru restituirea accizelor, utilizatorii vor depune lunar, p�nă la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se solicită restituirea, la autoritatea fiscală teritorială, cererea de restituire de accize, �nsoţită de:
a) copia facturii de achiziţie a alcoolului etilic şi/sau a produsului alcoolic sau copia avizului de �nsoţire pentru alcoolul etilic parţial denaturat �n cazul antrepozitarilor autorizaţi care funcţionează �n sistem integrat, �n care acciza să fie evidenţiată distinct;
b) dovada plăţii accizelor către furnizor, const�nd �n documentul de plată confirmat de banca la care utilizatorul are contul deschis, sau dovada plăţii accizelor la bugetul de stat, �n cazul antrepozitarilor autorizaţi care funcţionează �n sistem integrat;
c) dovada cantităţii utilizate �n scopul pentru care se acordă scutirea, const�nd �ntr-o situaţie centralizatoare a cantităţilor efectiv utilizate şi a documentelor aferente.
(45) Modelul cererii de restituire de accize va fi aprobat prin ordin al ministrului finanţelor publice, la propunerea preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, �n termen de 30 de zile de la data intrării �n vigoare a prezentei hotăr�ri.
(46) Depozitele farmaceutice achiziţionează alcoolul etilic la preţuri cu accize şi �l livrează către spitale şi farmacii la preţuri fără accize �n baza autorizaţiilor de utilizator final deţinute de acestea din urmă. �n aceste condiţii, preţul de v�nzare al alcoolului etilic va fi stabilit de către depozitul farmaceutic pe baza preţului de achiziţie al acestui produs care nu are inclusă acciza, astfel �nc�t spitalele şi farmaciile să beneficieze de facilitatea prevăzută la art. 206^58 alin. (1) lit. f) din Codul fiscal.
(47) �n situaţia prevăzută la alin. (46) depozitele farmaceutice vor păstra o copie a autorizaţiei de utilizator final al beneficiarului scutirii.
(48) Pentru cantităţile de alcool etilic livrate la preţuri fără accize spitalelor şi farmaciilor, depozitele farmaceutice pot solicita compensarea/restituirea accizelor. �n acest sens, depozitele farmaceutice vor depune la autoritatea fiscală teritorială cererea de restituire de accize, �nsoţită de:
a) copia facturii de achiziţie a alcoolului etilic, �n care acciza să fie evidenţiată distinct;
b) dovada plăţii accizelor către furnizor, const�nd �n documentul de plată confirmat de banca la care utilizatorul are contul deschis;
c) dovada cantităţii de alcool etilic livrată spitalelor şi farmaciilor la preţuri fără accize, const�nd �ntr-o situaţie centralizatoare a documentelor aferente cantităţilor efectiv livrate.
(49) �n situaţiile prevăzute la alin. (44) şi (48), autoritatea fiscală teritorială va transmite cererea şi documentaţia depuse de către utilizatori sau depozitele farmaceutice autorităţii vamale teritoriale, care �n urma analizei va decide asupra dreptului de restituire a accizelor prin emiterea unei decizii de admitere, �n totalitate sau �n parte, ori de respingere a cererii de restituire. �n cazul admiterii cererii, autoritatea vamală stabileşte cuantumul accizei de restituit.
(50) Autoritatea vamală teritorială va transmite decizia prevăzută la alin. (49) autorităţii fiscale teritoriale.
(51) �n cazul �n care decizia este de admitere �n totalitate sau �n parte, autoritatea fiscală teritorială procedează la restituirea accizelor �n condiţiile art. 117 din Codul de procedură fiscală.
(52) Denaturarea alcoolului etilic pentru obţinerea alcoolului sanitar poate fi realizată numai �n antrepozitul fiscal de producţie �n care se obţine alcoolul etilic - materie primă.
Norme metodologice
113.
113.1. �n situaţiile prevăzute la art. 206^60 alin. (1) lit. a) și b) din Codul fiscal, scutirea se acordă după cum urmează:
113.1.1.
(1) �n situaţia prevăzută la art. 206^60 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, scutirea se acordă direct, cu condiţia ca aprovizionarea cu produse energetice să se efectueze numai de la un antrepozit fiscal.
(2) Livrarea produselor energetice destinate utilizării drept combustibil pentru aeronave se poate efectua la preţuri fără accize către:
a) operatorii economici care deţin certificate de autorizare pentru aprovizionarea aeronavelor cu produse energetice, eliberate de autoritatea competentă �n domeniul aeronautic;
b) persoana care deţine certificat de autorizare ca operator aerian.
(3) Certificatele prevăzute la alin. (2) se eliberează de Autoritatea Aeronautică Civilă Rom�nă.
(3^1) Scutirea se acordă direct şi �n cazul �n care produsele energetice utilizate de operatorii economici care deţin certificate de autorizare emise de Autoritatea Aeronautică Civilă provin din achiziţii intracomunitare proprii.
(3^2) Atunci c�nd produsele energetice utilizate de operatorii economici prevăzuţi la alin. (3^1) provin din achiziţii intracomunitare proprii, aceştia trebuie să deţină şi calitatea de destinatar �nregistrat.
(4) Intră sub incidenţa prevederilor alin. (2) și livrările de produse energetice destinate a fi utilizate drept combustibil de către aeronavele �nregistrate �n alte state, care efectuează zboruri, altele dec�t cele turistice �n scop privat, fără a fi necesară prezentarea certificatelor eliberate de autorităţile aeronautice civile din statele respective.
(5) Operatorii economici prevăzuţi la alin. (2) lit. a) care dispun de spaţii de depozitare și efectuează operaţiuni de alimentare cu combustibil a aeronavelor trebuie să se autorizeze ca antrepozite fiscale de depozitare.
(6) Pentru operatorii economici care deţin certificate de autorizare ca agenţi de handling combustibili, autorizaţia de antrepozit fiscal se emite pentru locurile și produsele specificate �n anexa la certificatul de autorizare emis de Autoritatea Aeronautică Civilă Rom�nă.
(7) Scutirea de plata accizelor se aplică direct și �n cazul operatorilor economici prevăzuţi la alin. (2) lit. a) care nu dispun de spaţii de depozitare și efectuează operaţiuni de alimentare cu combustibil a aeronavelor, cu condiţia ca deplasarea produselor energetice să se realizeze direct de la antrepozitul fiscal către beneficiarul scutirii.
(8) Deplasarea produselor energetice destinate utilizării drept combustibil pentru aeronave, �n cazul aeronavelor aflate pe alte aeroporturi dec�t cele situate �n apropierea antrepozitului fiscal care asigură alimentarea aeronavelor, trebuie să fie �nsoţită de exemplarul tipărit al documentului administrativ electronic. La rubrica �Destinatar� se vor �nscrie tot datele expeditorului, iar �n rubrica �Locul livrării� se va �nscrie adresa aeroportului �n cauză. După sosirea produselor la destinaţie, expeditorul va �ntocmi raportul de primire �n maximum 5 zile lucrătoare de la �ncheierea deplasării produselor, utiliz�nd sistemul informatizat (9) Zilnic, antrepozitele fiscale de producţie sau de depozitare, altele dec�t cele prevăzute la alin. (5), vor �nscrie toate cantităţile de combustibil livrate cu destinaţia utilizării exclusive pentru aeronave �n jurnale speciale �ntocmite potrivit modelului prevăzut �n anexa nr. 52.1.
(10) Jurnalele menţionate la alin. (9) se vor �ntocmi pentru fiecare lună calendaristică �n baza documentelor de evidenţă operativă și vor fi transmise on-line, p�nă la data de 15 inclusiv a lunii următoare celei de raportare, autorităţii vamale teritoriale, potrivit procedurii stabilite prin ordin al președintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
(11) Operatorii economici prevăzuţi la alin. (5) vor �nregistra zilnic toate cantităţile intrate și ieșite �n jurnalele privind achiziţiile/livrările de combustibil destinat utilizării exclusiv pentru aviaţie, �ntocmite potrivit modelului prevăzut �n anexa nr. 53.1.
(12) Jurnalele menţionate la alin. (11) se vor �ntocmi pentru fiecare lună calendaristică �n baza documentelor de evidenţă operativă și vor fi transmise on-line, p�nă la data de 15 inclusiv a lunii următoare celei de raportare, autorităţii vamale teritoriale, potrivit procedurii stabilite prin ordin al președintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
(13) Intră sub incidenţa prevederilor alin. (1) și instituţiile de stat care implică apărarea, ordinea publică, sănătatea publică, siguranţa și securitatea naţională, care, datorită specificului activităţii lor, nu deţin certificate eliberate de Autoritatea Aeronautică Civilă Rom�nă.
(14) �n cazul deplasării produselor energetice destinate utilizării drept combustibil pentru aviaţie, realizată de antrepozitul fiscal care alimentează efectiv aeronavele, aceasta va fi �nsoţită de avizul de �nsoţire. Dovada care stă la baza acordării scutirii o reprezintă certificatul de livrare semnat de comandantul aeronavei sau de reprezentantul companiei aeriene a cărei aeronavă a fost alimentată. Certificatul de livrare se �ntocmește de antrepozitul fiscal care a efectuat alimentarea aeronavei, iar �n cazul �n care factura privind alimentarea aeronavei se �ntocmește �n numele altui antrepozit fiscal, un exemplar al certificatului de livrare va fi transmis și acelui antrepozit fiscal. Antrepozitul fiscal �n numele căruia se emit facturile către aeronave va �ntocmi jurnalul prevăzut �n anexa nr. 52.1. Antrepozitul fiscal care face alimentarea aeronavei va �ntocmi jurnalul prevăzut �n anexa nr. 53.1.
(15) �n cazul �n care combustibilul pentru aviaţie este facturat de un antrepozit fiscal de produse energetice către un intermediar care administrează contracte cu companii aeriene și care emite, la r�ndul lui, facturi către acestea, după alimentarea aeronavelor �n aceleași condiţii cu cele prevăzute la alin. (14), fără a avea loc un transfer fizic al produsului de la antrepozitul fiscal către intermediar, deplasarea combustibilului pentru aviaţie de la antrepozitul fiscal de depozitare către aeronave va fi �nsoţită de avizul de �nsoţire. Dovada care stă la baza acordării scutirii pentru cantitatea cu care a fost alimentată aeronava o reprezintă certificatul de livrare semnat de comandantul aeronavei sau de reprezentantul companiei aeriene a cărei aeronavă a fost alimentată. Certificatul de livrare se �ntocmește de către antrepozitul fiscal care a efectuat alimentarea aeronavei. Primul antrepozit fiscal va �ntocmi jurnalul prevăzut �n anexa nr. 52.1 Antrepozitul fiscal care face alimentarea aeronavei va �ntocmi jurnalul prevăzut �n anexa nr. 53.1.
113.1.2.
(1) �n situaţia prevăzută la art. 206^60 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, scutirea se acordă direct cu condiţia ca aprovizionarea produselor energetice să se efectueze numai de la un antrepozit fiscal.
(2) Livrarea produselor energetice destinate utilizării drept combustibil pentru navigaţia �n apele comunitare şi pentru navigaţia pe căile navigabile interioare, inclusiv pentru pescuit, se poate efectua la preţuri fără accize către:
a) operatorii economici care deţin certificate de autorizare ca distribuitori de combustibil pentru navigaţie, eliberate de autoritatea competentă �n domeniul naval;
b) persoana care deţine certificat de autorizare pentru navigaţie. Prin certificat de autorizare pentru navigaţie se �nţelege orice document care atestă că nava este luată �n evidenţa autorităţilor competente din Rom�nia ori din statul �n care aceasta este �nregistrată;
c) instituţiile de stat care implică apărarea, ordinea publică, sănătatea publică, siguranţa şi securitatea naţională.
(3) Scutirea se acordă direct şi �n cazul �n care produsele energetice utilizate de operatorii economici care deţin certificate de autorizare pentru navigaţie provin din achiziţii intracomunitare proprii.
(4) �n situaţia prevăzută la alin. (3), operatorii economici trebuie să deţină şi calitatea de destinatar �nregistrat.
(5) Operatorii economici prevăzuţi la alin. (2) lit. a), care dispun de spaţii de depozitare corespunzătoare şi efectuează operaţiuni de alimentare cu combustibil a navelor şi ambarcaţiunilor, trebuie să se autorizeze ca antrepozite fiscale de depozitare.
(6) Deplasarea produselor energetice destinate utilizării drept combustibil pentru navigaţie, �n cazul navelor aflate �n alte porturi dec�t cele situate �n apropierea antrepozitului fiscal care asigură alimentarea navelor, trebuie să fie �nsoţită de exemplarul tipărit al documentului administrativ electronic. La rubrica �Destinatar� se vor �nscrie tot datele expeditorului, iar �n rubrica �Locul livrării� se va �nscrie adresa portului �n cauză. După sosirea produselor la destinaţie, expeditorul va �ntocmi raportul de primire �n maximum 5 zile lucrătoare de la �ncheierea deplasării produselor, utiliz�nd sistemul informatizat.
(7) Zilnic, antrepozitele fiscale de producţie sau de depozitare, altele dec�t cele prevăzute la alin. (5), vor �nscrie toate cantităţile de combustibil livrate cu destinaţia utilizării exclusive pentru nave �n jurnale speciale, �ntocmite potrivit modelului prevăzut �n anexa nr. 52.2.
(8) Jurnalele menţionate la alin. (7) se vor �ntocmi pentru fiecare lună calendaristică �n baza documentelor de evidenţă operativă şi vor fi transmise on-line, p�nă la data de 15 inclusiv a lunii următoare celei de raportare, autorităţii vamale teritoriale, potrivit procedurii stabilite prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
(9) Operatorii economici prevăzuţi la alin. (5) vor �nregistra zilnic toate cantităţile intrate şi ieşite �n jurnalele privind intrările şi ieşirile de combustibil destinate utilizării exclusive pentru nave, �ntocmite potrivit modelului prevăzut �n anexa nr. 53.2.
(10) Jurnalele menţionate la alin. (9) se vor �ntocmi pentru fiecare lună calendaristică �n baza documentelor de evidenţă operativă şi vor fi transmise on-line p�nă la data de 15 inclusiv a lunii următoare celei de raportare autorităţii vamale teritoriale, potrivit procedurii stabilite prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
(11) �n cazul deplasării produselor energetice destinate utilizării drept combustibil pentru navigaţie, realizată de antrepozitul fiscal care alimentează efectiv navele, aceasta va fi �nsoţită de avizul de �nsoţire sau de factură.
(12) Livrarea din antrepozitele fiscale către nave a combustibilului pentru navigaţie se face numai după depunerea la antrepozitul fiscal a următoarelor documente:
a) copia atestatului de bord/carnetului de ambarcaţiune;
b) copia certificatului de autorizare pentru navigaţie a navei care urmează a fi aprovizionată, după caz;
c) declaraţia pe propria răspundere a administratorului sau a reprezentantului legal cu privire la utilizarea combustibilului pentru navigaţie achiziţionat �n regim de scutire de la plata accizelor, �n cazul operatorilor economici din Rom�nia.
(13) După efectuarea aprovizionării navei cu combustibil pentru navigaţie, o copie a documentului de livrare semnat de comandantul navei sau de reprezentantul companiei de care aparţine nava se va depune la antrepozitul fiscal de la care nava a fost aprovizionată.
(14) Livrarea combustibilului pentru navigaţie din antrepozitele fiscale către operatorii economici prevăzuţi la alin. (2), inclusiv către antrepozite fiscale autorizate exclusiv pentru aprovizionarea navelor cu combustibil pentru navigaţie, se face numai după marcarea şi colorarea acestuia potrivit prevederilor pct. 113.10.
(15) Potrivit prevederilor art. 23 lit. b) din Ordonanţa Guvernului nr. 42/1997 privind transportul maritim şi pe căile navigabile interioare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, instalaţiile plutitoare de tipul macaralelor, cu sau fără propulsie, sunt considerate nave.
113.2. (1) �n situaţiile prevăzute la art. 206^60 alin. (1) lit. c), d) și h) din Codul fiscal, scutirea se acordă direct, cu condiţia ca energia electrică să provină de la operatori economici autorizaţi de Autoritatea Naţională de Reglementare �n Domeniul Energiei (ANRE), iar produsele energetice să fie aprovizionate direct de la un antrepozit fiscal, de la un destinatar �nregistrat, de la un importator, din operaţiuni proprii de import, de la companii de extracţie a cărbunelui sau alţi operatori economici care comercializează acest produs ori de la un distribuitor autorizat, �n cazul gazului natural.
(2) Pentru aplicarea scutirii, titularii centralelor de producţie de energie electrică, ai centralelor combinate de energie electrică și termică, precum și operatorii economici utilizatori ai produselor energetice prevăzute la art. 206^60 alin. (1) lit. h) din Codul fiscal vor solicita autorităţii vamale teritoriale �n raza căreia �și au sediul autorizaţii de utilizator final pentru produse energetice.
(3) Nu intră sub incidenţa prevederilor alin. (2) energia electrică și gazul natural.
(4) Prevederile alin. (2) se aplică și �n cazul producţiei de energie electrică sau producţiei combinate de energie electrică și termică realizate din cărbune și lignit �n sistem de prestări de servicii. �n această situaţie, obligaţia deţinerii autorizaţiei de utilizator final revine și beneficiarului prestării de servicii.
(5) Autorizaţia de utilizator final se eliberează la cererea scrisă a beneficiarului.
(6) Cererea pentru obţinerea autorizaţiei de utilizator final se �ntocmește conform modelului prevăzut �n anexa nr. 33. Cererea, �nsoţită de documentele prevăzute expres �n aceasta, se depune la autoritatea vamală teritorială.
(7) Autoritatea vamală teritorială aprobă eliberarea autorizaţiei de utilizator final dacă sunt �ndeplinite următoarele condiţii:
a) au fost prezentate documentele prevăzute �n cerere;
b) administratorul solicitantului nu are �nscrise date �n cazierul judiciar;
c) solicitantul deţine utilajele, terenurile și clădirile sub orice formă legală. Face excepţie de la această condiţie operatorul economic beneficiar al prestării de servicii;
d) solicitantul a utilizat produsele energetice �n scopul pentru care a obţinut anterior autorizaţie de utilizator final.
(8) Autoritatea vamală teritorială atribuie și �nscrie pe autorizaţia de utilizator final un cod de utilizator.
(9) Modelul autorizaţiei de utilizator final este prezentat �n anexa nr. 34.
(10) Autorizaţiile de utilizator final se emit �n două exemplare, cu următoarele destinaţii:
a) primul exemplar se păstrează de către utilizatorul final. C�te o copie a acestui exemplar va fi transmisă și păstrată de către operatorul economic furnizor al produselor energetice �n regim de scutire;
b) al doilea exemplar se păstrează de către autoritatea vamală teritorială emitentă.
(11) Autorizaţia de utilizator final are o valabilitate de 3 ani de la data emiterii. Cantitatea de produse accizabile �nscrisă �ntr-o autorizaţie de utilizator final poate fi suplimentată �n situaţii bine justificate, �n cadrul aceleiași perioade de valabilitate a autorizaţiei.
(12) Operatorii economici care deţin autorizaţii de utilizator final au obligaţia de a transmite autorităţii vamale teritoriale emitente a autorizaţiei, lunar, p�nă la data de 15 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se face raportarea, o situaţie privind achiziţia şi utilizarea produselor energetice, care va cuprinde informaţii, după caz, cu privire la: furnizorul de produse energetice, cantitatea de produse achiziţionată, cantitatea utilizată, stocul de produse energetice la sf�rşitul lunii de raportare şi cantitatea de produse finite realizate, potrivit modelului din anexa nr. 35. Neprezentarea situaţiei �n termenul prevăzut atrage aplicarea de sancţiuni contravenţionale potrivit prevederilor Codului fiscal.
(13) Cantităţile de produse scutite de plata accizelor �nscrise �ntr-o autorizaţie vor fi estimate pe baza normelor de consum și a producţiei preconizate a se realiza pe o perioadă de 3 ani.
(14) Autorităţile vamale teritoriale vor ţine o evidenţă a operatorilor economici care au obţinut autorizaţii de utilizator final prin �nscrierea acestora �n registre speciale. De asemenea, vor asigura publicarea pe pagina web a autorităţii vamale a listei cuprinz�nd acești operatori economici, listă care va fi actualizată lunar p�nă la data de 15 a fiecărei luni.
(15) �n situaţia �n care achiziţionarea produselor energetice se efectuează de la un antrepozit fiscal �n regim de scutire directă, livrarea produselor se face la preţuri fără accize, iar deplasarea acestora este obligatoriu �nsoţită de exemplarul tipărit al documentului administrativ electronic prevăzut la pct. 91.
(16) La sosirea produsului, cu excepţia energiei electrice și a gazului natural, la operatorul economic utilizator, acesta trebuie să �nainteze �n sistemul informatizat raportul de primire, potrivit prevederilor art. 206^33 din Codul fiscal, și are obligaţia deţinerii produselor maximum 48 de ore pentru un posibil control din partea autorităţii vamale teritoriale.
(17) �n situaţia �n care nu se respectă prevederile alin. (15) și (16), operaţiunea respectivă se consideră eliberare pentru consum și după expirarea termenului de 5 zile acciza devine exigibilă.
(18) Destinatarii �nregistraţi, importatorii sau operatorii economici prevăzuţi la alin. (1), care achiziţionează produse energetice �n vederea livrării �n regim de scutire directă către centralele de producţie de energie electrică sau producţie combinată de energie electrică și termică, precum și către operatorii economici prevăzuţi la alin. (4), vor livra produsele către acești beneficiari la preţuri fără accize și vor solicita autorităţii fiscale teritoriale restituirea accizelor aferente cantităţilor livrate cu această destinaţie care au fost plătite, după caz, la momentul recepţiei, importului sau al achiziţiei. Nu intră sub incidenţa acestor prevederi beneficiarii scutirilor care utilizează produse energetice provenite din operaţiuni proprii de import, pentru care scutirea se acordă direct, iar deplasarea acestora de la un birou vamal de intrare pe teritoriul comunitar este �nsoţită de un document administrativ unic.
(19) �n vederea restituirii accizelor �n situaţia prevăzută la alin. (18), destinatarul �nregistrat, importatorul sau operatorul economic va depune la autoritatea fiscală/vamală teritorială la care a efectuat plata o cerere de restituire de accize al cărei model va fi aprobat prin ordin al ministrului finanţelor publice, la propunerea preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. Cererea va fi �nsoţită de copia autorizaţiei de utilizator final a centralei beneficiare a scutirii şi de documentul care atestă plata accizelor de către destinatarul �nregistrat, importator sau operatorul economic.
(19^1) Autoritatea fiscală teritorială va transmite cererea şi documentaţia depuse de către destinatarul �nregistrat, importator sau operatorul economic autorităţii vamale teritoriale, care �n urma analizei va decide asupra dreptului de restituire a accizelor prin emiterea unei decizii de admitere, �n totalitate sau �n parte, ori de respingere a cererii de restituire. �n cazul admiterii cererii, autoritatea vamală stabileşte cuantumul accizei de restituit.
(19^2) Autoritatea vamală teritorială va transmite decizia prevăzută la alin. (19^1) autorităţii fiscale teritoriale.
(19^3) �n cazul �n care decizia este de admitere �n totalitate sau �n parte, autoritatea fiscală teritorială procedează la restituirea accizelor �n condiţiile art. 117 din Codul de procedură fiscală.
(20) Atunci c�nd, �n situaţiile prevăzute la art. 206^60 alin. (1) lit. c) și d) din Codul fiscal, centralele de producţie de energie electrică sau centralele de producţie combinată de energie electrică și termică preiau produse energetice cu titlu de �mprumut de la rezerva de stat �n baza unor acte normative speciale, preluarea se face �n baza autorizaţiei de utilizator final. At�t achiziţionarea de produse energetice de la un antrepozit fiscal autorizat, �n vederea stingerii obligaţiei, c�t și restituirea efectivă a cantităţilor astfel preluate se efectuează �n regim de scutire de la plata accizelor, �n baza autorizaţiei de utilizator final.
113.3.
(1) �n situaţia prevăzută la art. 206^60 alin. (1) lit. e) din Codul fiscal, scutirea se acordă direct, cu condiţia ca produsele să fie achiziţionate direct de la operatorii economici �nregistraţi la autoritatea fiscală centrală �n calitate de furnizori de produse energetice ori � �n cazul gazului natural provenit dintr-un stat membru � direct de la un distribuitor/furnizor autorizat/licenţiat de autoritatea competentă din acel stat membru.
(2) Produsele energetice � respectiv gazul natural, cărbunele și combustibilii solizi � sunt scutite de la plata accizelor atunci c�nd sunt furnizate consumatorilor casnici, precum și organizaţiilor de caritate.
(3) �n �nţelesul prezentelor norme metodologice, organizaţiile de caritate sunt organizaţiile care au �nscrise �n obiectul de activitate și care desfășoară efectiv activităţi caritabile cu titlu gratuit �n domeniul sănătăţii, al protecţiei mamei și copilului, al protecţiei bătr�nilor, persoanelor cu handicap, persoanelor care trăiesc �n sărăcie sau �n cazuri de calamităţi naturale.
(4) �n cazul organizaţiilor de caritate, scutirea se acordă �n baza autorizaţiei de utilizator final emise de autoritatea vamală teritorială, mai puţin �n cazul gazului natural, pentru care nu este obligatorie deţinerea acestei autorizaţii.
(5) Autorizaţiile de utilizator final se eliberează la cererea scrisă a organizaţiei de caritate, �nsoţită de:
a) actul de constituire � �n copie și �n original � din care să rezulte că organizaţia desfășoară una dintre activităţile prevăzute la alin. (3);
b) fundamentarea cantităţilor ce urmează a fi achiziţionate �n regim de scutire de la plata accizelor, la nivelul unui an calendaristic;
c) orice informaţie și documente pe care autoritatea vamală teritorială le consideră necesare pentru eliberarea autorizaţiilor.
(6) Autorizaţiile de utilizator final se emit de autoritatea vamală teritorială și au o valabilitate de un an de la data emiterii. Modelul autorizaţiei este prevăzut �n anexa nr. 34.
(7) Autorizaţiile de utilizator final se emit �n două exemplare, cu următoarele destinaţii:
a) primul exemplar se păstrează de către utilizatorul final. C�te o copie a acestui exemplar va fi transmisă și păstrată de către operatorul economic furnizor al produselor accizabile �n regim de scutire;
b) al doilea exemplar se păstrează de către autoritatea vamală teritorială emitentă.
(8) Autorităţile vamale teritoriale vor ţine o evidenţă a operatorilor economici care au obţinut autorizaţii de utilizator final prin �nscrierea acestora �n registre speciale. De asemenea, vor asigura publicarea pe pagina web a autorităţii vamale a listei cuprinz�nd acești operatori economici, listă care va fi actualizată lunar p�nă la data de 15 a fiecărei luni.
(9) Anual, p�nă la data de 31 ianuarie a fiecărui an, pentru anul precedent, fiecare organizaţie de caritate care deţine autorizaţie de utilizator final este obligată să prezinte autorităţii vamale teritoriale emitente a autorizaţiei o situaţie centralizatoare privind cantităţile de produse energetice achiziţionate �n decursul unui an calendaristic, cantităţile utilizate �n scopul desfăşurării activităţilor caritabile şi stocul de produse energetice rămas neutilizat, potrivit modelului prevăzut �n anexa nr. 35. Neprezentarea situaţiei �n termenul prevăzut atrage aplicarea de sancţiuni contravenţionale potrivit prevederilor Codului fiscal.
113.4.
(1) �n situaţiile prevăzute la art. 206^60 alin. (1) lit. f) şi g) din Codul fiscal, scutirea se acordă indirect, cu condiţia ca aprovizionarea să se efectueze de la un antrepozit fiscal.
(2) �nainte de fiecare achiziţie de combustibil pentru motor �n regim de scutire, utilizatorul va notifica această operaţiune la autoritatea vamală teritorială �n raza căreia �și desfășoară activitatea, pentru un posibil control. Notificarea va cuprinde informaţii cu privire la furnizor, produse și cantităţile ce urmează a fi achiziţionate.
(3) Operatorii economici pot solicita restituirea accizelor trimestrial, p�nă la data de 25 inclusiv a lunii imediat următoare trimestrului.
(4) Pentru restituirea accizelor, utilizatorii vor depune la autoritatea fiscală teritorială cererea de restituire de accize, �nsoţită de:
a) copia facturii de achiziţie a combustibilului pentru motor, �n care acciza să fie evidenţiată distinct;
b) dovada plăţii accizelor către furnizor, const�nd �n documentul de plată confirmat de banca la care utilizatorul are contul deschis;
c) dovada cantităţii utilizate �n scopul pentru care se acordă scutirea, const�nd �n copia documentului care atestă realizarea operaţiunilor de dragare � certificată de autoritatea competentă �n acest sens;
d) memoriul �n care va fi descrisă operaţiunea pentru care a fost necesar consumul de combustibil pentru motor și �n care se vor menţiona: perioada de desfășurare a operaţiunii, numărul orelor de funcţionare a motoarelor și a instalaţiilor de dragare și consumul normat de combustibil pentru motor.
(4^1) Autoritatea fiscală teritorială va transmite cererea şi documentaţia depuse de operatorul economic autorităţii vamale teritoriale, care �n urma analizei va decide asupra dreptului de restituire a accizelor prin emiterea unei decizii de admitere, �n totalitate sau �n parte, ori de respingere a cererii de restituire. �n cazul admiterii cererii, autoritatea vamală stabileşte cuantumul accizei de restituit.
(4^2) Autoritatea vamală teritorială va transmite decizia prevăzută la alin. (4^1) autorităţii fiscale teritoriale.
(4^3) �n cazul �n care decizia este de admitere �n totalitate sau �n parte, autoritatea fiscală teritorială procedează la restituirea accizelor �n condiţiile art. 117 din Codul de procedură fiscală.
(5) Modelul cererii de restituire de accize va fi aprobat prin ordin al ministrului finanţelor publice, la propunerea preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
(6) �n �nţelesul prezentelor norme metodologice, combustibilii pentru motor utilizaţi �n domeniul producţiei, dezvoltării, testării și mentenanţei aeronavelor și vapoarelor �nseamnă inclusiv combustibilii pentru motor utilizaţi �n domeniul testării și mentenanţei motoarelor ce echipează aeronavele și vapoarele.
113.5. �n cazul scutirii prevăzute la art. 206^60 alin. (1) lit. i) din Codul fiscal, �n �nţelesul prezentelor norme metodologice:
a) rezervor standard �nseamnă:
� rezervoarele fixate definitiv de producător pe toate autovehiculele de același tip ca și vehiculul �n cauză și a căror montare definitivă permite carburantului să fie utilizat direct, at�t pentru propulsie, c�t și pentru funcţionarea �n timpul transportului, dacă este cazul, a sistemelor frigorifice și a altor sisteme. De asemenea, sunt considerate rezervoare standard rezervoarele de gaz montate pe autovehicule, destinate utilizării directe a gazului drept carburant, precum și rezervoarele adaptate altor sisteme cu care poate fi echipat vehiculul;
� rezervoarele fixate definitiv de producător pe toate containerele de același tip ca și containerul �n cauză și a căror montare definitivă permite carburantului să fie utilizat direct pentru funcţionarea, �n timpul transportului, a sistemelor frigorifice și a altor sisteme cu care pot fi echipate containerele speciale;
b) containere speciale �nseamnă orice container echipat cu dispozitive special destinate sistemelor frigorifice, de oxigenare, de izolare termică sau altor sisteme.
113.6. �n situaţia prevăzută la art. 206^60 alin. (1) lit. j) din Codul fiscal, scutirea se acordă direct, �n baza actelor normative emise pentru gratuităţi �n scop de ajutor umanitar.
113.7.
(1) �n situaţia prevăzută la art. 206^60 alin. (1) lit. k) din Codul fiscal, scutirea se acordă direct atunci c�nd aprovizionarea se efectuează de la un antrepozit fiscal. Scutirea se acordă direct și �n cazul furnizării gazului natural.
(2) Scutirea se acordă �n baza autorizaţiei de utilizator final emise de autoritatea vamală teritorială, mai puţin �n cazul gazului natural, pentru care nu este obligatorie deţinerea acestei autorizaţii.
(3) Autorizaţia de utilizator final se eliberează la cererea scrisă a beneficiarului, �nsoţită de fundamentarea cantităţilor de produse energetice ce urmează a fi achiziţionate �n regim de scutire de la plata accizelor. Cererea se depune la autoritatea vamală teritorială.
(4) Autoritatea vamală teritorială atribuie și �nscrie pe autorizaţia de utilizator final un cod de utilizator.
(5) Modelul autorizaţiei de utilizator final este prezentat �n anexa nr. 34.
(6) Autorizaţiile de utilizator final se emit �n două exemplare, cu următoarele destinaţii:
a) primul exemplar se păstrează de către utilizatorul final. C�te o copie a acestui exemplar va fi transmisă și păstrată de către operatorul economic furnizor al produselor energetice �n regim de scutire;
b) al doilea exemplar se păstrează de către autoritatea vamală teritorială emitentă.
(7) Autorizaţia de utilizator final are o valabilitate de 3 ani de la data emiterii. Cantitatea de produse accizabile �nscrisă �ntr-o autorizaţie de utilizator final poate fi suplimentată �n situaţii bine justificate, �n cadrul aceleiași perioade de valabilitate a autorizaţiei.
(8) Deţinătorii de autorizaţii de utilizator final au obligaţia de a transmite autorităţii vamale teritoriale emitente a autorizaţiei, trimestrial, p�nă la data de 15 inclusiv a lunii imediat următoare trimestrului pentru care se face raportarea, o situaţie privind achiziţia şi utilizarea produselor energetice, care va cuprinde informaţii, după caz, cu privire la: furnizorul de produse energetice, cantitatea de produse achiziţionată, cantitatea utilizată, şi stocul de produse energetice la sf�rşitul perioadei de raportare, potrivit modelului prevăzut �n anexa nr. 35. Neprezentarea situaţiei �n termenul prevăzut atrage aplicarea de sancţiuni contravenţionale potrivit prevederilor Codului fiscal.
(9) Cantităţile de produse scutite de plata accizelor �nscrise �ntr-o autorizaţie vor fi estimate pe baza datelor determinate �n funcţie de perioada de utilizare a combustibilului pentru �ncălzire și de parametrii tehnici ai instalaţiilor pe o durată de 3 ani.
(10) Autorităţile vamale teritoriale vor ţine o evidenţă a operatorilor economici care au obţinut autorizaţii de utilizator final prin �nscrierea acestora �n registre speciale. De asemenea, vor asigura publicarea pe pagina de web a autorităţii vamale a listei cuprinz�nd acești operatori economici, listă care va fi actualizată lunar p�nă la data de 15 a fiecărei luni.
(11) �n situaţia �n care achiziţionarea produselor energetice se efectuează de la un antrepozit fiscal �n regim de scutire directă, livrarea produselor se face la preţuri fără accize, iar deplasarea acestora este obligatoriu �nsoţită de exemplarul tipărit al documentului administrativ electronic prevăzut la pct. 91.
(12) La sosirea produsului energetic la utilizator, acesta trebuie să �nainteze �n sistemul informatizat raportul de primire, potrivit prevederilor art. 206^33 din Codul fiscal, și are obligaţia deţinerii produselor maximum 48 de ore pentru un posibil control din partea autorităţii vamale teritoriale.
(13) �n situaţia �n care nu se respectă prevederile alin. (11) și (12), operaţiunea respectivă se consideră eliberare pentru consum și după expirarea termenului de 5 zile acciza devine exigibilă.
(14) �n �nţelesul prezentelor norme metodologice prin lăcașuri de cult se �nţelege lăcașurile așa cum sunt definite potrivit legislaţiei �n domeniul cultelor.
(15) �n cazul produselor energetice achiziţionate de la importatori sau de la alţi operatori economici, scutirea de la plata accizelor se acordă indirect, prin restituire.
(16) Pentru restituirea accizelor, beneficiarul scutirii va depune la autoritatea fiscală teritorială cererea de restituire de accize, �nsoţită de:
a) copia facturii de achiziţie a produselor energetice;
b) dovada cantităţii utilizate �n scopul pentru care se acordă scutirea.
(17) Modelul cererii de restituire de accize va fi aprobat prin ordin al ministrului finanţelor publice la propunerea preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
(16^1) Autoritatea fiscală teritorială va transmite cererea şi documentaţia depuse de către beneficiar autorităţii vamale teritoriale, care �n urma analizei va decide asupra dreptului de restituire a accizelor prin emiterea unei decizii de admitere, �n totalitate sau �n parte, ori de respingere a cererii de restituire. �n cazul admiterii cererii, autoritatea vamală stabileşte cuantumul accizei de restituit.
(16^2) Autoritatea vamală teritorială va transmite decizia prevăzută la alin. (16^1) autorităţii fiscale teritoriale.
(16^3) �n cazul �n care decizia este de admitere �n totalitate sau �n parte, autoritatea fiscală teritorială procedează la restituirea accizelor �n condiţiile art. 117 din Codul de procedură fiscală.
113.8.
(1) �n situaţia prevăzută la art. 206^60 alin. (1) lit. l) din Codul fiscal, atunci c�nd produsele energetice utilizate drept combustibil pentru �ncălzire sunt produse �n totalitate din biomase, denumite �n continuare biocombustibili, scutirea este totală.
(2) �n situaţia prevăzută la art. 206^60 alin. (1) lit. l) din Codul fiscal, atunci c�nd produsele energetice utilizate drept combustibil pentru motor sunt produse �n totalitate din biomase, denumite �n continuare biocarburanţi, scutirea este totală.
(3) �n �nţelesul prezentelor norme metodologice, prin biomasă se �nţelege fracţiunea biodegradabilă a produselor, deșeurilor și reziduurilor provenite din agricultură � inclusiv substanţe vegetale și animale �, silvicultură și industriile conexe, precum și fracţiunea biodegradabilă a deșeurilor industriale și urbane.
(4) *** Abrogat.
(5) *** Abrogat.
(6) Amestecul �n vrac dintre biocarburanţi şi carburanţii tradiţionali, �n conformitate cu legislaţia specifică, se poate realiza �n regim suspensiv de accize numai �n antrepozitele fiscale pentru producţia sau depozitarea produselor energetice.
(7) Amestecul �n vrac dintre biocombustibili şi combustibilii tradiţionali se poate realiza �n regim suspensiv de accize numai �n antrepozitele fiscale pentru producţia sau depozitarea produselor energetice.
�(8) *** Abrogat.
(9) Atunci c�nd staţiile de distribuţie comercializează produse energetice utilizate drept carburant, realizate �n totalitate din biomasă, acestea trebuie să se asigure că sunt respectate condiţiile prevăzute la art. 206^20 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal. Staţiile de distribuţie vor afișa �n acest sens avertismente �n atenţia clienţilor.
113.9. (1) �n situaţia prevăzută la art. 206^60alin. (1) lit. m) din Codul fiscal, scutirea de la plata accizelor se acordă cu condiţia ca operatorii economici producători de energie electrică să notifice acest fapt la autoritatea vamală teritorială, iar energia electrică astfel realizată să fie furnizată direct unui consumator final. Notificarea va cuprinde informaţii detaliate privind activitatea desfășurată de operatorul economic și va fi �nsoţită de copia documentelor care atestă autorizarea de către Autoritatea Naţională de Reglementare �n Domeniul Energiei. După �nregistrarea notificării, o copie a acestei notificări cu numărul de �nregistrare va fi păstrată de operatorul economic.
(2) �n �nţelesul prezentelor norme metodologice, surse regenerabile de energie sunt: eoliană, solară, geotermală, a valurilor, a mareelor, energia hidro-, biomasă, gaz de fermentare a deșeurilor, gaz de fermentare a nămolurilor din instalaţiile de epurare a apelor uzate și biogaz.
113.10.
(1) Scutirile directe de la plata accizelor pentru motorina și kerosenul utilizate drept combustibil pentru motor �n situaţiile prevăzute la art. 206^60 alin. (1) din Codul fiscal se acordă cu condiţia ca aceste produse să fie marcate potrivit prevederilor Directivei nr. 95/60/CE a Consiliului din 27 noiembrie 1995 privind marcarea fiscală a motorinei și kerosenului, precum și celor din legislaţia naţională specifică �n domeniu.
(2) Marcarea motorinei şi a kerosenului se realizează �n antrepozite fiscale, cu excepţia antrepozitelor fiscale autorizate exclusiv pentru aprovizionarea navelor cu combustibil pentru navigaţie. Marcarea se realizează sub supraveghere fiscală, potrivit procedurii stabilite prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
�(3) Nu intră sub incidenţa marcării produsele energetice destinate utilizării drept combustibil pentru aviaţie.
113.11.
(1) �n situaţiile de acordare a scutirii directe, care necesită autorizaţie de utilizator final, aceasta se eliberează la cererea scrisă a beneficiarului.
(2) Autoritatea vamală teritorială revocă autorizaţia de utilizator final �n următoarele situaţii:
a) operatorul economic a comis fapte repetate ce constituie contravenţii la regimul produselor accizabile, potrivit Codului fiscal.
b) operatorul economic nu a justificat legal destinaţia cantităţii de produse energetice achiziţionate;
c) operatorul economic a utilizat produsul energetic achiziţionat altfel dec�t �n scopul pentru care a obţinut autorizaţie de utilizator final.
(3) Decizia de revocare a autorizaţiei de utilizator final se comunică deţinătorului şi produce efecte de la data comunicării sau de la o altă dată cuprinsă �n aceasta.
(4) Autoritatea vamală teritorială anulează autorizaţia de utilizator final atunci c�nd i-au fost oferite la autorizare informaţii inexacte sau incomplete �n legătură cu scopul pentru care operatorul economic a solicitat autorizaţia de utilizator final.
(5) Decizia de anulare a autorizaţiei de utilizator final se comunică deţinătorului și produce efecte �ncep�nd de la data emiterii autorizaţiei.
(6) Operatorul economic poate contesta decizia de revocare sau de anulare a autorizaţiei de utilizator final, potrivit legislaţiei �n vigoare.
(6^1) Contestarea deciziei de revocare sau de anulare a autorizaţiei de utilizator final nu suspendă efectele juridice ale acestei decizii pe perioada soluţionării contestaţiei �n procedură administrativă.
(7) O nouă autorizaţie de utilizator final va putea fi obţinută după 12 luni de la data revocării sau anulării autorizaţiei.
(8) Stocurile de produse energetice �nregistrate la data revocării sau anulării autorizaţiei de utilizator final pot fi valorificate sub supravegherea autorităţii vamale teritoriale.
Norme metodologice
114. Nu intră sub incidenţa sistemului de marcare:
a) alcoolul etilic denaturat cu substanţe specifice destinaţiei, alta dec�t consumul uman, astfel �nc�t să nu poată fi utilizat la obţinerea de băuturi alcoolice;
b) alcoolul etilic tehnic rezultat exclusiv ca produs secundar din procesul de obţinere a alcoolului etilic rafinat şi care datorită compoziţiei sale nu poate fi utilizat �n industria alimentară;
c) băuturile slab alcoolizate, cu o concentraţie alcoolică de p�nă la 10% �n volum inclusiv;
d) produsele din producţia internă destinate exportului;
e) produsele de natura celor supuse marcării, provenite din import, aflate �n regim de tranzit sau de import temporar;
f) aromele alimentare, extractele şi concentratele alcoolice.
g) băuturi fermentate spumoase, altele dec�t bere şi vinuri.
Norme metodologice
115. (1) Autorizaţia de antrepozit fiscal sau de destinatar �nregistrat atestă și dreptul de marcare a produselor supuse acestui regim.
(2) Dreptul de marcare a produselor supuse acestui regim revine importatorului de astfel de produse din ţări terţe, �n baza autorizaţiei emise de Comisie �n vederea realizării acestor achiziţii.
(3) Autorizaţia de importator se acordă de Comisie �n conformitate cu prevederile pct. 117.1.
(4) �n vederea realizării achiziţiilor de produse din tutun prelucrat din alte state membre, timbrele procurate de destinatarii �nregistraţi se expediază pe adresa antrepozitului fiscal de producţie care urmează să le aplice pe produse.
(5) �n vederea realizării achiziţiilor de băuturi alcoolice supuse marcării din alte state membre, banderolele procurate de destinatarii �nregistraţi se expediază pe adresa antrepozitului fiscal de producţie sau a unui antrepozit fiscal desemnat de către acesta, care urmează să le aplice pe produse.
(6) �n vederea realizării achiziţiilor de băuturi alcoolice supuse marcării din alte state membre pentru care antrepozitul fiscal expeditor nu aplică banderole, banderolele procurate de destinatarii �nregistraţi se aplică de către aceștia �n locurile autorizate pentru primirea produselor �n regim suspensiv de accize. �n această situaţie, banderolele se aplică �nainte de comercializarea băuturilor alcoolice pe teritoriul Rom�niei, dar nu mai t�rziu de data de 25 a lunii următoare celei �n care accizele au devenit exigibile.
(7) �n vederea realizării importurilor de produse supuse marcării, timbrele sau banderolele, după caz, procurate de importatori se expediază pe adresa producătorului extern care urmează să le aplice pe produse.
(8) �n vederea realizării importurilor de băuturi alcoolice supuse marcării pentru care furnizorul extern nu aplică banderole, banderolele procurate de importatori se aplică de către aceștia �n antrepozite vamale, antrepozite libere sau zone libere.
(9) �n situaţiile prevăzute la alin. (4), (5) și (7), expedierea marcajelor se face �n maximum 15 zile de la executarea comenzii de către unitatea autorizată cu tipărirea.
(10) După expirarea termenului de 15 zile, destinatarii �nregistraţi sau importatorii autorizaţi sunt obligaţi să returneze unităţii specializate autorizate cu tipărirea, �n vederea distrugerii, marcajele neexpediate �n termen.
(11) �n cazul importurilor de produse accizabile supuse marcării, expedierea marcajelor către producătorii externi se face numai ca bagaj ne�nsoţit, cu depunerea �n vamă a documentului vamal de export temporar. Documentul vamal de export temporar trebuie să fie �nsoţit de:
a) documentul de transport internaţional, din care să rezulte că destinatarul este producătorul mărfurilor ce urmează a fi importate;
b) o copie a contractului �ncheiat �ntre importator și producătorul extern sau reprezentantul acestuia;
c) o copie a autorizaţiei de importator.
(12) Cu ocazia importului, odată cu documentul vamal de import, se depune un document vamal de reimport, pentru marcajele aplicate, �n vederea �ncheierii regimului acordat la scoaterea temporară din ţară a acestora.
Norme metodologice
116. (1) Dimensiunile marcajelor sunt prezentate �n anexa nr. 54.
(2) Marcajele sunt h�rtii de valoare cu regim special şi se tipăresc de către Compania Naţională �Imprimeria Naţională� - S.A.
(3) Timbrele pentru marcarea produselor din tutun prelucrat sunt inscripţionate cu următoarele elemente:
a) denumirea operatorului economic cu drept de marcare şi codul de marcare atribuit acestuia;
b) denumirea generică a produsului, respectiv: ţigarete, ţigări, ţigări de foi, tutun de fumat;
c) seria şi numărul care identifică �n mod unic timbrul.
(4) Banderolele pentru marcarea băuturilor fermentate liniştite, altele dec�t bere şi vinuri, a produselor intermediare şi a alcoolului etilic vor avea inscripţionate următoarele elemente:
a) denumirea operatorului economic cu drept de marcare şi codul de marcare atribuit acestuia;
b) denumirea generică a produsului, respectiv: alcool, băuturi slab alcoolizate - după caz, băuturi spirtoase, ţuică, rachiuri din fructe, produse intermediare, băuturi fermentate liniştite;
c) seria şi numărul care identifică �n mod unic banderola;
d) cantitatea nominală exprimată �n litri de produs conţinut;
e) concentraţia alcoolică.
(5) Inscripţionarea pe marcaje a elementelor prevăzute la alin. (3) şi (4) se poate face codificat, modalitatea de citire a codului fiind pusă la dispoziţia organelor �n drept de către Compania Naţională �Imprimeria Naţională� - S.A., la solicitarea acestora.
(6) Banderolele se aplică pe sistemul de �nchidere a buteliilor, cutiilor de tetra pak/tetra brik, astfel �nc�t prin deschiderea acestora să se asigure distrugerea banderolelor. Sunt supuse marcării prin banderole inclusiv ambalajele individuale ce depăşesc capacitatea de 1 litru, dar nu mai mult de 3 litri.
(7) �n accepţia prezentelor norme metodologice, comercializarea alcoolului etilic şi a băuturilor alcoolice de natura celor supuse marcării, �n butelii sau �n cutii ce depăşesc capacitatea de 3 litri, se consideră comercializare �n vrac.
(8) �n cazul tutunului prelucrat, altele dec�t ţigaretele, ambalajele individuale pe care sunt aplicate timbrele sunt pachete din carton sau celofanate ori cutii din diferite materiale - carton, lemn, plastic, metal -, �n care sunt prezentate pentru v�nzare aceste produse, respectiv ţigări, ţigări de foi, tutun fin tăiat destinat rulării �n ţigarete.
(9) �n situaţia �n care dimensiunile marcajelor nu permit includerea �n �ntregime a denumirilor operatorilor economici cu drept de marcare, se vor inscripţiona prescurtările sau iniţialele stabilite de fiecare operator economic, de comun acord cu Compania Naţională �Imprimeria Naţională� - S.A.
(10) Fiecărui operator economic cu drept de marcare i se atribuie un cod de marcare de 13 caractere. �n cazul antrepozitarilor autorizaţi şi al destinatarilor �nregistraţi, codul de marcare este codul de acciză. �n cazul importatorilor autorizaţi, codul de marcare este format din două caractere alfanumerice aferente codului de ţară, conform standardului ISO 3166, din care se face importul, urmate de codul de identificare fiscală format din 11 caractere alfanumerice. Atunci c�nd codul de identificare fiscală nu conţine 11 caractere alfanumerice, acesta va fi precedat de cifra �0�, astfel �nc�t numărul total de caractere să fie de 11. Codul de marcare se va regăsi inscripţionat pe marcajele tipărite ce vor fi aplicate pe produsele destinate comercializării pe teritoriul Rom�niei.
(11) �n cazul importatorilor autorizaţi care nu au contracte �ncheiate direct cu producătorul extern, ci cu un reprezentant al acestuia, marcajele vor fi expediate producătorului extern, iar codul atribuit va conţine indicativul ţării din care se face efectiv importul.
Norme metodologice
117.
117.1. (1) Persoana care intenţionează să obţină autorizaţie de importator depune la autoritatea vamală teritorială o cerere conform modelului prezentat �n anexa nr. 55, �nsoţită de următoarele documente:
a) certificatul constatator eliberat de oficiul registrului comerţului, din care să rezulte capitalul social, asociaţii, obiectul de activitate, administratorii, punctele de lucru �n care urmează să �și desfășoare activitatea, precum și o copie de pe certificatul de �nmatriculare sau certificatul de �nregistrare, după caz;
b) cazierele judiciare ale administratorilor, eliberate de instituţiile abilitate din Rom�nia;
c) contractele �ncheiate direct �ntre importator și producătorul extern sau reprezentantul acestuia. �n cazul �n care contractul este �ncheiat cu un reprezentant al producătorului extern, se va prezenta o declaraţie a producătorului extern care să ateste relaţia contractuală dintre acesta și furnizorul extern al deţinătorului de autorizaţie de importator;
d) declaraţie privind forma de constituire a garanţiei;
e) certificatul de atestare fiscală;
f) cazierul fiscal.
(2) �n termen de 15 zile de la data depunerii cererii conform prevederilor alin. (1), autoritatea vamală teritorială va �nainta documentaţia autorităţii fiscale centrale � direcţia de specialitate care asigură secretariatul Comisiei, �nsoţită de un referat al acelei autorităţi vamale teritoriale asupra oportunităţii emiterii acestei autorizaţii.
(3) Autoritatea competentă eliberează autorizaţia de importator autorizat numai dacă sunt �ndeplinite următoarele condiţii:
a) au fost prezentate documentele prevăzute la alin. (1);
b) �n cazul unei persoane fizice care urmează să-şi desfăşoare activitatea ca importator autorizat, aceasta să nu fi fost condamnată �n mod definitiv pentru infracţiunea de abuz de �ncredere, fals, uz de fals, �nşelăciune, delapidare, mărturie mincinoasă, dare ori luare de mită �n Rom�nia sau �n oricare dintre statele străine �n care aceasta a avut domiciliul/rezidenţa �n ultimii 5 ani, să nu fi fost condamnată pentru o infracţiune dintre cele reglementate de Codul fiscal, de Legea nr. 86/2006, de Legea nr. 241/2005, de Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, de Legea nr. 31/1990;
c) �n cazul unei persoane juridice care urmează să-şi desfăşoare activitatea ca importator autorizat, administratorii acestor persoane juridice să nu fi fost condamnaţi �n mod definitiv pentru infracţiunea de abuz de �ncredere, fals, uz de fals, �nşelăciune, delapidare, mărturie mincinoasă, dare ori luare de mită �n Rom�nia sau �n oricare dintre statele străine �n care aceasta a avut domiciliul/rezidenţa �n ultimii 5 ani, să nu fi fost condamnată pentru o infracţiune dintre cele reglementate de Codul fiscal, de Legea nr. 86/2006, de Legea nr. 241/2005, de Legea nr. 82/1991, republicată, de Legea nr. 31/1990;
d) solicitantul nu �nregistrează obligaţii fiscale restante la bugetul general consolidat, de natura celor administrate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.
(4) Autorizaţia de importator se eliberează de Comisie �n termen de 60 de zile de la data depunerii documentaţiei complete.
(5) Orice importator autorizat are obligaţia de a constitui o garanţie corespunzătoare unei cote de 6% din accizele estimate aferente produselor ce urmează a fi importate pe parcursul unui an.
(6) Autorizaţia este valabilă �ncep�nd cu data de 1 a lunii următoare celei �n care importatorul autorizat face dovada constituirii garanţiei �n cuantumul și �n forma aprobate de Comisie potrivit pct. 108.
(6^1) Nivelul garanţiei se analizează anual de către autoritatea vamală teritorială, �n vederea actualizării �n funcţie de cantităţile de produse accizabile achiziţionate �n anul precedent.
(6^2) Cuantumul garanţiei stabilite prin actualizare se va comunica importatorului autorizat prin decizie emisă de autoritatea vamală teritorială, care va face parte integrantă din autorizaţia de importator autorizat. O copie a deciziei se transmite şi Comisiei. Termenul de constituire a garanţiei astfel stabilite va fi de cel mult 30 de zile de la data comunicării.
(6^3) Garanţia poate fi executată atunci c�nd se constată că importatorul autorizat �nregistrează orice alte obligaţii fiscale restante la bugetul general consolidat, de natura celor administrate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, cu mai mult de 30 de zile faţă de termenul legal de plată. Executarea garanţiei atrage suspendarea autorizaţiei p�nă la momentul re�ntregirii acesteia. Procedura prin care se execută garanţia şi cea de suspendare a autorizaţiei se stabilesc prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
(7) �n situaţia �n care intervin modificări faţă de datele iniţiale �n baza cărora a fost emisă autorizaţia, importatorul autorizat are obligaţia de a le notifica la secretariatul Comisiei, �n vederea modificării autorizaţiei, dacă este cazul, după cum urmează:
a) dacă se modifică datele de identificare ale importatorului autorizat, �n termen de 30 de zile de la data �nregistrării modificării, �nsoţită de actul adiţional/hotăr�rea asociaţilor, certificatul de �nscriere de menţiuni la oficiul registrului comerţului și, după caz, cazierele judiciare ale administratorilor și certificatul de �nregistrare la oficiul registrului comerţului;
b) �n situaţia �n care modificările care intervin se referă la tipul produselor accizabile, cu cel puţin 60 de zile �nainte de realizarea importului.
(8) Autorizaţia de importator autorizat poate fi revocată �n următoarele situaţii:
a) atunci c�nd titularul acesteia nu respectă una din cerinţele prevăzute la alin. (7);
b) atunci c�nd titularul acesteia �nregistrează obligaţii fiscale restante la bugetul general consolidat, de natura celor administrate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, mai vechi de 30 de zile faţă de termenul legal de plată;
c) �n cazul unui importator autorizat, persoană fizică, aceasta a fost condamnată printr-o hotăr�re judecătorească definitivă, �n Rom�nia sau �ntr-un stat străin, pentru infracţiunea de abuz de �ncredere, fals, uz de fals, �nşelăciune, delapidare, mărturie mincinoasă, dare sau luare de mită ori o infracţiune dintre cele reglementate de,Codul fiscal de Legea nr. 86/2006, cu completările ulterioare, de Legea nr. 241/2005, de Legea nr. 82/1991, republicată, de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
d) �n cazul unui importator autorizat, persoană juridică, oricare dintre administratorii persoanei juridice a fost condamnat printr-o hotăr�re judecătorească definitivă, �n Rom�nia sau �ntr-un stat străin, pentru infracţiunea de abuz de �ncredere, fals, uz de fals, �nşelăciune, delapidare, mărturie mincinoasă, dare sau luare de mită ori o infracţiune dintre cele reglementate de Codul fiscal, de Legea nr. 86/2006, cu completările ulterioare, de Legea nr. 241/2005, de Legea nr. 82/1991, republicată, de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(9) Decizia de revocare se comunică importatorului autorizat și produce efecte de la data la care a fost adusă la cunoștinţa acestuia.
(10) �n cazuri excepţionale c�nd interesele legitime ale importatorului autorizat impun aceasta, Comisia poate decala termenul de intrare �n vigoare a deciziei de revocare la o dată ulterioară.
(11) Importatorul autorizat nemulţumit poate contesta decizia de revocare a autorizaţiei, potrivit legislaţiei �n vigoare.
(12) Contestarea deciziei de revocare a autorizaţiei de importator autorizat, nu suspendă efectele juridice ale acestei decizii pe perioada soluţionării contestaţiei �n procedură administrativă.
(13) �n cazul �n care importatorul autorizat dorește să renunţe la autorizaţie, acesta are obligaţia să notifice acest fapt Comisiei cu cel puţin 60 de zile �nainte de data de la care renunţarea la autorizaţie produce efecte.
(14) Modificarea autorizaţiilor de importator autorizat ca urmare a schimbării sediului social, denumirii sau a formei de organizare nu intră sub incidenţa alin. (6) și este valabilă de la data emiterii autorizaţiei modificate.
(15) Procedura de autorizare a importatorului autorizat nu intră sub incidenţa prevederilor legale privind procedura aprobării tacite.
(16) �n cazul pierderii autorizaţiei de importator autorizat, titularul autorizaţiei va anunţa pierderea �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea a III-a.
(17) �n baza documentului care atestă că anunţul referitor la pierdere a fost �naintat spre publicare �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea a III-a, autoritatea emitentă a autorizaţiei va elibera la cerere un duplicat al acesteia.
117.2. (1) Pentru fiecare solicitare de marcaje, antrepozitarul autorizat, destinatarul �nregistrat și importatorul autorizat depun nota de comandă la autorităţile vamale teritoriale.
(2) Modelul notei de comandă este prevăzut �n anexa nr. 56.
(3) �n cazul antrepozitarului autorizat, al destinatarului �nregistrat și al importatorului autorizat, fiecare notă de comandă se aprobă � total sau parţial � de către autoritatea vamală teritorială, �n funcţie de:
a) datele din situaţia lunară privind evidenţa achiziţionării, utilizării și returnării marcajelor, prezentată de solicitant la autoritatea vamală competentă, cu aprobarea notelor de comandă de marcaje, potrivit alin. (9);
b) livrările de produse accizabile marcate, efectuate �n ultimele 6 luni faţă de data solicitării unei noi note de comandă.
(4) �n situaţia �n care �n decursul unei luni se solicită o cantitate de marcaje mai mare dec�t media lunară a livrărilor din ultimele 6 luni, se va depune un memoriu justificativ �n care vor fi explicate motivele care au generat necesităţile suplimentare.
(5) Notele de comandă se �ntocmesc de către solicitant �n 3 exemplare.
(6) Notele de comandă se aprobă �n termen de 7 zile lucrătoare de la data �nregistrării la autoritatea vamală teritorială. După aprobare, cele 3 exemplare ale notelor de comandă au următoarele destinaţii: primul exemplar se păstrează de către solicitant, al doilea exemplar se transmite Companiei Naţionale �Imprimeria Naţională� � S.A. și al treilea exemplar se păstrează de către autoritatea vamală teritorială care aprobă notele de comandă.
(7) Operatorii economici cu drept de marcare au obligaţia utilizării marcajelor aprobate prin notele de comandă �n termen de 6 luni consecutive de la eliberarea acestora de către Compania Naţională �Imprimeria Naţională� � S.A. După expirarea acestui termen, marcajele neutilizate vor fi restituite Companiei Naţionale �Imprimeria Naţională� � S.A., �n vederea distrugerii, operaţiune care se va desfășura sub supraveghere fiscală, pe cheltuiala operatorului economic cu drept de marcare.
(8) �n sensul prevederilor alin. (7), prin utilizarea marcajelor se �nţelege aplicarea efectivă a acestora pe ambalajul produsului accizabil. �n cazul produselor accizabile marcate provenite din achiziţii intracomunitare sau din import, dovada marcajelor utilizate este reprezentată de o scrisoare de confirmare din partea producătorului transmisă operatorului economic cu drept de marcare, care va fi anexată semestrial la situaţia privind evidenţa marcajelor achiziţionate, utilizate și returnate, fără ca termenul de restituire a marcajelor neutilizate să depășească 12 luni consecutive.
(9) Antrepozitarii autorizaţi, destinatarii �nregistraţi și importatorii autorizaţi de produse supuse marcării sunt obligaţi să prezinte lunar, p�nă la data de 15 inclusiv a fiecărei luni, autorităţii vamale teritoriale situaţia privind marcajele utilizate �n luna anterioară celei �n care se face raportarea, potrivit modelului prevăzut �n anexa nr. 57. �n cazul banderolelor, această situaţie se va �ntocmi pe fiecare tip de banderolă, potrivit dimensiunilor și caracteristicilor inscripţionate pe acestea.
(10) Procentul maxim admis de marcaje distruse �n procesul de marcare și care nu pot fi recuperate pentru a fi evidenţiate este de 0,5% din numărul marcajelor utilizate.
(11) Pentru cantitatea de marcaje distruse �n procesul de marcare peste limita maximă admisă prevăzută la alin. (10) se datorează accizele aferente cantităţilor de produse care ar fi putut fi marcate.
(12) �n situaţia prevăzută la alin. (11), acciza devine exigibilă �n ultima zi a lunii �n care s-a �nregistrat distrugerea, iar termenul de plată al acesteia este p�nă la data de 25 inclusiv a lunii imediat următoare.
(13) Antrepozitarii autorizaţi, destinatarii �nregistraţi și importatorii autorizaţi de produse supuse marcării vor ţine o evidenţă distinctă a marcajelor distruse, precum și a celor deteriorate, conform modelului prevăzut �n anexa nr. 58.
(14) Toate marcajele deteriorate vor fi lipite la sf�rșitul fiecărei zile pe un formular special, destinat pentru aceasta, potrivit modelului prevăzut �n anexa nr. 59.
(15) Semestrial, p�nă la data de 15 inclusiv a lunii următoare semestrului, marcajele deteriorate, prevăzute �n anexa nr. 59, vor fi distruse de către antrepozitarul autorizat, destinatarul �nregistrat sau importatorul autorizat, pe cheltuiala acestora, �n condiţiile prevăzute de legislaţia �n domeniu, obligatoriu sub supraveghere fiscală.
(16) �n cazul marcajelor pierdute sau sustrase, antrepozitarii autorizaţi, destinatarii �nregistraţi și importatorii autorizaţi au obligaţia ca, �n termen de 15 zile de la �nregistrarea declaraţiei, procesului-verbal de constatare sau a sesizării scrise a persoanei care a constatat dispariţia marcajelor, să anunţe autoritatea vamală teritorială �n vederea stabilirii obligaţiei de plată privind accizele.
(17) �n situaţia depășirii termenului prevăzut la alin. (16), acciza devine exigibilă �n ziua imediat următoare depășirii termenului și se va plăti �n 3 zile lucrătoare de la data depășirii termenului respectiv.
(18) �n cadrul antrepozitului de producţie este permisă operaţiunea de distrugere a marcajelor achiziţionate de clienţi prin autorităţile competente din ţările lor de rezidenţă, atunci c�nd se impune această operaţiune și dacă este admisă de acele autorităţi. Cu cel mult 7 zile �nainte de desfășurarea operaţiunii de distrugere a marcajelor, antrepozitul fiscal va �nștiinţa autoritatea vamală teritorială �n vederea desemnării de către această autoritate a unui reprezentant care să asigure supravegherea fiscală și semnarea procesului-verbal �ntocmit după �ncheierea operaţiunii respective.
(19) Marcajele expediate unui antrepozit fiscal de producţie din alt stat membru, pot fi supuse operaţiunii de distrugere �n cadrul acestor antrepozite, atunci c�nd se impune această operaţiune şi �n condiţiile stabilite de autorităţile competente din statul membru respectiv.
(20) �n situaţia prevăzută la alin. (19), dovada marcajelor distruse este reprezentată de o scrisoare de confirmare din partea producătorului transmisă operatorului economic cu drept de marcare din Rom�nia şi care poartă viza autorităţii competente din statul membru �n care a avut loc operaţiunea de distrugere.
117.3. (1) După aprobarea notelor de comandă de marcaje de către autoritatea vamală teritorială, exemplarul 2 al notei de comandă se va transmite de către operatorul economic cu drept de marcare către Compania Naţională �Imprimeria Naţională� � S.A. și va fi �nsoţit de dovada achitării contravalorii marcajelor comandate �n contul acestei companii.
(2) Eliberarea marcajelor se face de către Compania Naţională �Imprimeria Naţională� � S.A.
(3) Marcajele se realizează de către Compania Naţională �Imprimeria Naţională� � S.A. prin emisiuni identificate printr-un cod și o serie de emisiune aprobate de către direcţia specializată cu atribuţii de control din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
(4) Termenul de executare a comenzilor de către Compania Naţională �Imprimeria Naţională� � S.A. este de 15 zile lucrătoare de la data primirii și �nregistrării notelor de comandă aprobate de autoritatea vamală teritorială.
(5) P�nă la eliberarea marcajelor către beneficiari, acestea se depozitează la Compania Naţională �Imprimeria Naţională� � S.A. �n condiţii de deplină securitate.
(6) Contravaloarea marcajelor se asigură de la bugetul de stat, din valoarea accizelor aferente produselor accizabile supuse marcării, astfel:
a) antrepozitarii autorizaţi, lunar, din suma ce urmează a se vira bugetului de stat cu titlu de accize, determinată potrivit prevederilor pct. 71 alin. (5), vor deduce numai contravaloarea marcajelor aferente cantităţilor de produse efectiv eliberate pentru consum. Contravaloarea marcajelor ce urmează a se deduce din accize se determină pe baza preţurilor fără TVA;
b) destinatarul �nregistrat, din suma ce urmează a se vira bugetului de stat cu titlu de accize, determinată potrivit prevederilor pct. 71 alin. (5), va deduce numai contravaloarea marcajelor aferente cantităţilor de produse efectiv marcate. Contravaloarea marcajelor ce urmează a se deduce din accize se determină pe baza preţurilor fără TVA;
c) importatorul autorizat, cu ocazia fiecărei operaţiuni de import de produse marcate, din suma ce urmează a se vira bugetului de stat cu titlu de accize, determinată potrivit prevederilor pct. 71 alin. (5), va deduce numai contravaloarea marcajelor aferente cantităţilor de produse efectiv importate. Contravaloarea marcajelor ce urmează a se deduce din accize se determină pe baza preţurilor fără TVA.
Norme metodologice
118. (1) Repartizarea fiecărui lot de produse de tutun prelucrat confiscat - altele dec�t cele din nomenclatoarele operatorilor economici cu drept de marcare -, către antrepozitarii autorizaţi se face proporţional cu cota de piaţă deţinută.
(2) Trimestrial, situaţia privind cotele de piaţă se comunică de direcţia cu atribuţii �n elaborarea legislaţiei �n domeniul accizelor din cadrul autorităţii fiscale centrale către direcţia de specialitate care asigură secretariatul Comisiei, autoritatea vamală centrală, direcţiile cu atribuţii de control din subordinea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală și a Ministerului Administraţiei și Internelor.
(3) După repartizarea cantităţilor de produse de tutun prelucrat prevăzută la alin. (1), organele care au procedat la confiscare vor �nştiinţa antrepozitarii autorizaţi despre cantităţile ce urmează a fi preluate de către aceştia. Această �nştiinţare va cuprinde informaţii cu privire la: denumirea produsului de tutun prelucrat, cantitatea, data şi locul confiscării, precum şi locul de unde se vor prelua produsele.
(4) �n toate situaţiile prevăzute la art. 206^65 alin. (1) din Codul fiscal, predarea cantităţilor de produse din tutun prelucrat confiscate se face pe baza unui proces-verbal de predare-primire, ce va fi semnat at�t de reprezentanţii organului care a procedat la confiscarea produselor, c�t şi de reprezentanţii operatorilor economici cu drept de marcare, care le preiau.
(4^1) Produsele din tutun prelucrat se predau ambalate �n colete/saci sigilaţi cu sigiliile organului de control care a efectuat confiscarea, fiecare colet/sac fiind �nsoţit de o listă de inventar care să cuprindă tipul produsului, sortimentul şi cantitatea exprimată �n unitatea de măsură prevăzută �n anexa nr. 1 la titlul VII din Codul fiscal.
(4^2) Listele de inventar se �nregistrează �n evidenţele organului de control care a efectuat confiscarea şi se menţionează �n cuprinsul procesului verbal de predare-primire.
(5) Distrugerea produselor din tutun prelucrat se efectuează prin metode specifice, care să asigure denaturarea acestora, dincolo de orice posibilitate de reconstituire, sortare, pliere sau orice altă modalitate de recuperare a materiilor prime ce intră �n componenţa acestor produse. Distrugerea va avea loc, �n baza aprobării date de autoritatea vamală centrală, la cererea operatorului economic cu drept de marcare, �n termen de maxim 30 de zile de la data primirii aprobării şi �n prezenţa unei comisii de distrugere constituite special �n acest scop. Din această comisie vor face parte un reprezentant al organelor de poliţie şi un reprezentant desemnat de autoritatea vamală centrală.
(5^1) �n situaţia �n care, cu ocazia efectuării distrugerii se constată existenţa unor sigilii deteriorate/rupte, precum şi la solicitarea oricărui membru al comisiei de distrugere, comisia poate proceda la efectuarea unui control prin sondaj ori la efectuarea controlului total al conţinutului coletelor/sacilor.
(6) Nepreluarea cantităţilor de produse din tutun prelucrat de către operatorii economici cu drept de marcare potrivit prevederilor alin. (3), �n termen de 30 de zile de la data �nştiinţării, atrage suspendarea autorizaţiei care asigură dreptul de marcare p�nă la �ncadrarea �n prevederile legale.
Norme metodologice
119. (1) Autoritatea fiscală teritorială are obligaţia de a comunica autorităţii vamale teritoriale �n fiecare lună p�nă la data de 5 inclusiv situaţia cu privire la operatorii economici plătitori de accize care �nregistrează �nt�rzierea la plata accizelor cu mai mult de 5 zile de la termenul legal.
(2) Măsura suspendării autorizaţiei deţinute de operatorul economic plătitor de accize se va dispune de către autoritatea vamală teritorială.
Norme metodologice
120.
120.1. (1) Operatorii economici care distribuie şi comercializează �n sistem angro băuturi alcoolice şi tutun prelucrat sunt obligaţi să se �nregistreze la autoritatea vamală teritorială potrivit procedurii stabilite prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
(2) Intră sub incidenţa prevederilor art. 206^69 alin. (3) din Codul fiscal toate băuturile alcoolice, respectiv: bere, vinuri, băuturi fermentate - altele dec�t bere şi vinuri -, produse intermediare, băuturi alcoolice din grupa alcoolului etilic. Pentru băuturile alcoolice realizate de către operatorii economici producători care deţin certificat de marcă sau adeverinţă eliberată de Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci, livrările vor fi �nsoţite de o copie a acestor documente.
(3) Pentru realizarea băuturilor alcoolice sub licenţă, antrepozitarul autorizat are obligaţia de a notifica acest lucru autorităţii vamale teritoriale şi autorităţii fiscale centrale � direcţia de specialitate care asigură secretariatul Comisiei. Activitatea desfăşurată fără această notificare se consideră a fi activitate �n afara antrepozitului fiscal. Livrările vor fi �nsoţite de un document legal din care să rezulte dreptul producătorului de a utiliza marca �n cursul duratei de protecţie a mărcii. Documentul legal poate fi contract de licenţă, cesiune, consimţăm�nt scris din partea titularului mărcii sau declaraţia producătorului �nregistrat �n Rom�nia din care să rezulte că acesta fabrică sortimentele respective, concret nominalizate �n declaraţie, �n baza contractelor de licenţă.
(4) Pentru vinurile realizate de operatorii economici producători, livrările vor fi �nsoţite de o copie a buletinului de analiză fizico-chimică şi caracteristici organoleptice, eliberat de laboratoare autorizate.
120.2.
(1) Toate reziduurile de produse energetice rezultate din exploatare - scurgeri, spălări, curăţări, decantări, degradate calitativ - �n alte locaţii dec�t antrepozitele fiscale de producţie pot fi v�ndute sau cedate pentru prelucrare �n vederea obţinerii de produse accizabile de natura celor prevăzute la art. 206^16 alin. (2) din Codul fiscal către un antrepozit fiscal de producţie. V�nzarea sau cedarea poate avea loc numai pe bază de factură sau aviz de �nsoţire, vizate de reprezentantul autorităţii vamale teritoriale �n a cărei rază �şi desfăşoară activitatea antrepozitul fiscal, precum şi de reprezentantul autorităţii vamale teritoriale din a cărei rază sunt colectate reziduurile. Colectarea reziduurilor de produse energetice poate fi efectuată de antrepozitul fiscal de producţie produse energetice sau de către operatorii economici autorizaţi pentru operaţiuni de ecologizare.
(2) Colectarea uleiurilor uzate provenite de la motoare de combustie, transmisii la motoare, turbine, compresoare etc. se face de către operatorii economici autorizaţi �n acest sens. Atunci c�nd uleiurile uzate colectate sunt utilizate pentru �ncălzire, acestea intră sub incidenţa accizelor �n conformitate cu prevederile alin. (6) al art. 206^16 din Codul fiscal.
(3) �n cazul reziduurilor de produse energetice care nu sunt supuse operaţiunilor de prelucrare sau de ecologizare, acestea pot fi predate �n vederea distrugerii �n condiţiile prevăzute de legislaţia �n domeniu. �n acest sens, autoritatea vamală teritorială va fi notificată cu cel puţin 5 zile lucrătoare �nainte de predarea reziduurilor.
120.3. (1) �n cazul tutunului brut şi al tutunului parţial prelucrat, autorizaţiile pentru comercializarea acestor produse se eliberează operatorilor economici de autoritatea vamală teritorială.
(2) Intră sub incidenţa autorizării inclusiv comercializarea tutunului brut şi a tutunului parţial prelucrat realizată de operatorii economici din Rom�nia către alte state membre sau la export.
(3) Nu intră sub incidenţa deţinerii autorizaţiilor de comercializare prevăzute la alin. (1) antrepozitele fiscale autorizate pentru producţia de tutun prelucrat."
(4) �n �nţelesul prezentelor norme metodologice, prin tutun brut sau tutun parţial prelucrat se �nţelege produsul rezultat �n urma operaţiunilor de primă transformare a tutunului frunză �n unităţi autorizate ca prim-procesatoare.
120.4. �n sensul art. 206^69 alin. (1^1) din Codul fiscal, noţiunea de alcool etilic nu cuprinde distilatele.
120.5. Dozele de substanţe prevăzute la alin. (17) şi (19) ale art. 206^69 din Codul fiscal sunt exprimate �n substanţă cu puritate 100%.
121.
(1) Alcoolul etilic, băuturile alcoolice, precum şi produsele energetice intrate, potrivit legii, �n proprietatea privată a statului sau care fac obiectul unei proceduri de executare silită nu intră sub incidenţa prevederilor privind deplasarea produselor accizabile aflate �n regim suspensiv de accize.
(2) Alcoolul etilic şi băuturile alcoolice intrate, potrivit legii, �n proprietatea privată a statului sau care fac obiectul unei proceduri de executare silită şi care nu �ndeplinesc condiţiile legale de comercializare, pot fi valorificate de autorităţile competente către antrepozitarii autorizaţi pentru producţia de alcool etilic - materie primă, numai �n vederea procesării.
(3) �n situaţia prevăzută la alin. (2) livrarea acestor produse se face pe bază de factură fiscală care trebuie să respecte prevederile art. 155 din Codul fiscal.
(4) Prevederile alin. (2) şi (3) se aplică �n mod corespunzător şi pentru produsele energetice intrate, potrivit legii, �n proprietatea privată a statului sau care fac obiectul unei proceduri de executare silită şi care nu �ndeplinesc condiţiile legale de comercializare.
(5) Produsele accizabile care �ndeplinesc condiţiile legale de comercializare, cu excepţia tutunurilor prelucrate, se valorifică către operatorii economici comercianţi pe bază de factură fiscală specifică la preţuri care cuprind şi accizele.
(6) Persoanele care dob�ndesc bunuri accizabile prin valorificare, potrivit alin. (2), (4) şi (5) trebuie să �ndeplinească condiţiile prevăzute de lege, după caz.
Norme metodologice
122. (1) Tutunul prelucrat reprezent�nd ţigarete este scutit de plata accizelor atunci c�nd este destinat unor teste ştiinţifice sau unor teste privind calitatea produselor, cu condiţia ca testarea să nu se realizeze prin comercializarea acestor produse, ci prin mijloace specifice cercetării ştiinţifice sau cercetării privind calitatea produselor.
(2) Scutirea pentru loturile destinate scopului prevăzut la alin. (1) se acordă numai antrepozitarilor autorizaţi pentru producţia de ţigarete, doar atunci c�nd testarea este realizată direct de către aceştia sau prin intermediul unei societăţi specializate �n efectuarea testelor ştiinţifice sau privind calitatea produselor, �n limita cantităţii de 200.000 de bucăţi ţigarete pe semestru.
(3) �n accepţia prezentelor norme metodologice, noţiunea de teste ştiinţifice sau teste privind calitatea produselor nu cuprinde testele de piaţă destinate promovării produselor.
(4) Documentul de �nsoţire a lotului de ţigarete �n timpul transferului de la producător la societatea specializată �n efectuarea testelor ştiinţifice sau celor privind calitatea produselor va fi avizul de �nsoţire a mărfii.
---------------------------------------------------------------------------------
ANEXE LA TITLUL 6
|
|
Nr. �nregistrare ����. |
Data ��������.. |
|
|
|
|
|
|
|
DECLARAŢIE pentru �nregistrarea gospodăriei individuale care realizează băuturi alcoolice destinate consumului propriu
|
|||
|
1. Numele şi prenumele persoanei fizice |
|
||
|
2. Adresa |
Judeţul ������������..����.���� Sectorul ��� Localitatea����������.����������������..� Str. ���������������..��������..Nr. .� Bl. �.. Scara �.� Et�. Ap. �� Cod poştal ������.�������� |
||
|
3. Telefon |
|
||
|
4. Codul numeric personal |
|
||
|
5. Descrierea activităţii ce urmează a se desfăşura
|
Producţie o o o o o Bere Vinuri Băuturi Ţuică Rachiuri fermentate altele dec�t bere şi vinuri |
||
|
6. Menţionaţi cantitatea (�n litri) obţinută �n anul anterior: 6.1. � bere 6.2. � vinuri 6.3. � băuturi fermentate, altele dec�t bere şi vinuri |
|
||
|
7. Menţionaţi instalaţiile de producţie deţinute pentru producţie de ţuică şi rachiuri din fructe*): 7.1. � ţuică 7.2. � rachiuri din fructe 7.3. � alte rachiuri |
|
||
|
8. Menţionaţi cantitatea obţinută �n anul anterior �n litri şi concentraţia alcoolică: 8.1. � ţuică 8.2. � rachiuri din fructe 8.3. � alte rachiuri |
|
||
*) Se vor anexa şi copiile documentelor cu privire la deţinerea instalaţiilor pentru producţie de ţuică şi rachiuri din fructe.
Cunosc�nd dispoziţiile art. 292 privind falsul �n declaraţii din Codul penal, declar că datele �nscrise �n acest formular sunt corecte şi complete.
Numele şi prenumele ................................................................................................................
Semnătura .......................... Data .................................
Anexa nr. 32
|
|
Nr. �nregistrare ����. |
Data ��������.. |
|
|
|
|
|
C E R E R E privind �nregistrarea operatorului economic autorizat pentru producţie/achiziţii intracomunitare/import/furnizare de: cărbune/lignit/cocs/gaz natural/energie electrică
|
||
|
1. Numele operatorului economic |
|
|
|
2. Adresa |
Judeţul �����������������..��� Sectorul ���. Localitatea ����������������������..�����. Str. ����������������������..Nr. �� Bl. ��... Sc. �..� Et��. Ap. �..� Cod poştal ����..��������� |
|
|
3. Telefon |
|
|
|
4. Fax |
|
|
|
5. Adresa de e-mail |
|
|
|
6. Codul de identificare fiscală |
|
|
|
7. Numele şi numărul de telefon ale reprezentantului legal sau al altei persoane de contact |
|
|
|
8. Descrierea activităţii economice desfăşurate �n Rom�nia |
o o o o Furnizare Extracţie Producţie Furnizare gaz natural cărbune cocs energie electrică lignit o o Achiziţie intracomunitară Import cărbune / cărbune/cocs/lignit cocs/lignit |
|
|
9. Anexaţi copia legalizată a autorizaţiei eliberate de autoritatea de reglementare �n domeniu |
||
|
10. Anexaţi confirmarea autorităţii fiscale cu privire la calitatea de plătitor de accize. |
||
Cunosc�nd dispoziţiile art. 292 privind falsul �n declaraţii din Codul penal, declar că datele �nscrise �n acest formular sunt corecte şi complete.
Numele şi prenumele solicitantului sau ale reprezentantului
furnizorului extern...................................................................
Semnătura şi ştampila ................................................................... Data ..................................
SITUAȚIA
eliberărilor pentru consum de țigarete/țigări și țigări de foi �n luna ............. anul ..............
Denumirea antrepozitarului autorizat/destinatarului �nregistrat/importatorului autorizat ..................................
Sediul:
Localitatea ............................................, str. ............................................................ nr. ....., bl. ....., sc. ....., et. ....., ap. ....,județul/sectorul ............................................., codul poștal ............................, telefon/fax .........................
Numărul de �nmatriculare �n registrul comerțului/anul .............................................
Codul de identificare fiscală ....................................................................................
Codul de accize/Codul de marcare .............................................................................
|
Nr. crt. |
Denumirea sortimentului |
Preţul de v�nzare cu amănuntul declarat *) |
Cantitatea eliberată pentru consum (mii bucăţi) |
Acciza (lei) |
Acciza (euro) |
Cursul de schimb lei/euro**) |
|
0 |
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
TOTAL |
|
|
|
|
|
*) Pentru țigări și țigări de foi nu se va �nscrie prețul de v�nzare cu amănuntul declarat.
**) Se va �nscrie cursul de schimb lei/euro utilizat pentru calculul accizelor datorate.
Certificată de conducerea antrepozitarului autorizat/ destinatarului �nregistrat/importatorului autorizat
Numele și prenumele ......................................
Semnătura și ștampila ..................................
Data ..............................
SITUAȚIA
eliberărilor pentru consum de tutun fin tăiat, destinat rulării �n ţigarete/alte tutunuri de fumat
�n luna ............. anul ..............
Denumirea antrepozitarului autorizat/destinatarului �nregistrat/importatorului autorizat ..................................
Sediul:
Localitatea ............................................, str. ............................................................ nr. ....., bl. ....., sc. ....., et. ....., ap. ....,județul/sectorul ............................................., codul poștal ............................, telefon/fax .........................
Numărul de �nmatriculare �n registrul comerțului/anul .............................................
Codul de identificare fiscală ....................................................................................
Codul de accize/Codul de marcare .............................................................................
|
Nr. crt. |
Denumirea sortimentului |
Cantitatea eliberată pentru consum (kg) |
Acciza (lei) |
Acciza (euro) |
Cursul de schimb lei/euro*) |
|
0 |
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
TOTAL |
|
|
|
|
*) Se va �nscrie cursul de schimb lei/euro utilizat pentru calculul accizelor datorate.
Certificată de conducerea antrepozitarului autorizat/ destinatarului �nregistrat/importatorului autorizat
Numele și prenumele ......................................
Semnătura și ștampila ..................................
Data ..............................
Denumirea antrepozitarului autorizat/destinatarului �nregistrat/importatorului autorizat ...................................
Sediul:
Localitatea ............................................, str. ............................................................ nr. ....., bl. ....., sc. ....., et. ....., ap. ...., județul/sectorul ............................................, codul poștal ....................., telefon/fax ...............................
Numărul de �nmatriculare �n registrul comerțului/anul .............................................
Codul de identificare fiscală ....................................................................................
Codul de accize/Codul de marcare .............................................................................
DECLARAȚIE
privind prețurile de v�nzare cu amănuntul pe sortimente de țigarete
�ncep�nd cu data de ...................................................., prețurile de v�nzare cu amănuntul practicate pe sortimente vor fi următoarele:
|
Nr. Crt. |
Denumirea sortimentului |
Numărul ţigaretelor conţinute �ntr-un pachet |
Preţul de v�nzare cu amănuntul (lei/pachet) |
|
0 |
1 |
2 |
3 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Director General
|
Director economic |
|
Numele și prenumele ���������������..���� |
Numele și prenumele �������������������������� |
|
Semnătura și ștampila�������������.������ |
Semnătura și ștampila������������������..������� |
|
|
|
|
|
Nr. �nregistrare ����. |
Data ��������.. |
|
|
|
|
|
|
|
DECLARAŢIE privind producţia de vinuri liniştite realizată �n calitate de mic producător trimestrul .......... anul ..........
|
|||
|
1. Numele şi prenumele persoanei juridice / persoanei fizice autorizate |
|
||
|
2. Adresa |
Judeţul ��������������� Sectorul ���. Localitatea ����������������������..�����.. Str. ������������������..Nr. � Bl. �.. Sc. � Et�. Ap. �� Cod poştal ����������� |
||
|
3. Telefon |
|
||
|
4. Codul de identificare fiscală / Codul numeric personal |
|
||
|
5. Cantitatea realizată �n trimestrul de raportare (�n litri) |
|
||
|
6. Cantitatea realizată cumulată de la �nceputul anului (�n litri) |
|
||
|
7. Cantitatea livrată �n trimestrul de raportare, către: 7.1. magazine specializate �n v�nzarea vinurilor 7.2. unităţi de alimentaţie publică 7.3. antrepozite fiscale |
|
||
|
8. Total cantitate livrată �n trimestrul de raportare |
|
||
Cunosc�nd dispoziţiile art. 474 privind falsul �n declaraţii din Codul penal, declar că datele �nscrise �n acest formular sunt corecte şi complete.
.......................................... .........
Semnătura declarantului Data
|
CERERE DE AUTORIZARE DESTINATAR �NREGISTRAT |
Nr. ������������������������. |
|||||||||
|
Casetă rezervată autorităţii vamale teritoriale |
||||||||||
|
1. Nume şi prenume sau denumirea societăţii şi adresa exactă |
Cod unic de �nregistrare |
|
||||||||
|
Număr de identificare TVA
|
|
|||||||||
|
Număr de telefon
|
|
|||||||||
|
Număr de fax
|
|
|||||||||
|
Adresa de e-mail
|
|
|||||||||
|
2. �n cazul persoanelor juridice, se va �nscrie numele, adresa şi codul numeric personal al fiecărui administrator:
|
||||||||||
|
3. Adresa locaţiei/locaţiilor de recepţie a produselor
|
||||||||||
|
4. Natura produselor şi cantitatea medie lunară de produse estimată a fi recepţionată �ntr-un an, după caz:
|
||||||||||
|
|
|
Băuturi alcoolice |
|
|
|
produse energetice |
|
|||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
|
|
|
bere |
________________ litri |
|
|
combustibili |
________________ litri |
|||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||
|
|
|
vin liniştit |
________________ litri |
|
|
carburanţi |
________________ litri |
|||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||
|
|
|
vin spumos |
________________ litri |
|
|
|
tutun prelucrat |
|
||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||
|
|
|
produse |
________________ litri |
|
|
ţigarete |
________________ bucăţi |
|||
|
|
|
intermediare
|
|
|
|
|
|
|
||
|
|
|
băuturi fermentate |
________________ litri |
|
|
ţigări şi ţigări de foi |
________________ bucăţi |
|||
|
|
|
liniştite
|
|
|
|
|
|
|
||
|
|
|
băuturi fermentate |
________________ litri |
|
|
tutun de fumat |
________________ kg |
|||
|
|
|
spumoase
|
|
|
|
|
|
|
||
|
|
|
băuturi alcoolice |
________________ litri |
|
|
|
|
|
||
|
|
|
spirtoase |
������������������������������������������������ |
|||||||
|
5. Dacă sunteţi deja titularul unei autorizaţii eliberate de autoritatea competentă, vă rugăm să indicaţi data şi obiectul autorizaţiei:
Număr ______________________________ din ________________________ ________________________________
Număr ______________________________ din ________________________ ________________________________ |
||||||||||
|
6. �n cazul �n care anterior a fost respinsă, revocată sau anulată vreo autorizaţie de destinatar �nregistrat, precizaţi acest fapt.
|
|||
|
7. Documente de anexat: |
|||
|
|
|
|
|
|
|
|
certificatul de atestare fiscală sau, după caz, extrasul de rol privind obligaţiile fisale la bugetul de stat, |
|
|
|
|
precum şi cazierul fiscal al solicitantului
|
|
|
|
|
cazierele judiciare ale administratorilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
bilanţul pe ultimii doi ani |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
confirmarea organului fiscal cu privire la calitatea de plătitor de accize |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
certificatul constatator, eliberat de Oficiul Registrului Comerţului, din care să rezulte: |
|
|
|
|
capitalul social, obiectul de activitate, administratorii, punctele de lucru �n care urmează a se realiza recepţia produselor accizabile, precum şi copia certificatului de �nregistrare eliberat potrivit reglementărilor �n vigoare |
|
|
|
|
copia contractelor �ncheiate direct �ntre operatorul �nregistrat propus şi persoana autorizată din alt stat membru |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
lista cantităţilor de produse accizabile recepţionate �n fiecare lună din anul precedent |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
scrisoarea de bonitate bancară, �n cazul �n care garanţia se constituie prin consemnarea de mijloace |
|
|
|
|
băneşti la Trezoreria statului |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
numele, adresa şi telefonul garantului propus, precum şi garanţia cu privire la intenţia de a asigura garanţia |
|
|
|
|
bancară pentru o sumă şi o perioadă de timp specificată (scrisoarea de garanţie bancară), atunci c�nd se constituie o garanţie bancară |
|
|
Cunosc�nd dispoziţiile art. 292 privind falsul �n declaraţii, din Codul penal, declară că datele �nscrise �n acest formular sunt corecte şi complete. |
|||
|
Prevăzut pentru validarea semnăturii responsabilului societăţii |
Data, numele şi calitatea acestuia (proprietar, asociat)
|
||
Anexa nr. 8
|
|
Nr. �nregistrare ��������� |
Data ��������.. |
|
|
|
|||
|
DECLARAŢIE pentru obţinerea autorizaţiei de operator ne�nregistrat
|
|||
|
1. Denumirea societăţii |
|
||
|
2. Adresa |
Judeţul ��������������� Sectorul ���. Localitatea ����������������������..�����.. Strada ���������������������..�..Nr. ����.� Bloc ����.�. Scara ����.��.. Etaj ��....�. Ap. ����� Cod poştal ��������������.� |
||
|
3. Telefon / Fax |
|
||
|
4. Codul de identificare fiscală |
|
||
|
5. Numărul de TVA |
|
||
|
6. Numele şi numărul de telefon al reprezentantului legal sau al altei persoane de contact |
|
||
|
7. Perioada �n care urmează a se realiza operaţiunea |
|
||
|
8. Anexaţi copiile licenţelor, autorizaţiilor sau avizelor cu privire la desfăşurarea activităţii |
|
||
|
9. Precizaţi adresa la care urmează să fie primite produsele accizabile |
Judeţul ��������������� Sectorul ���. Localitatea ����������������������..�����.. Strada ���������������������..�..Nr. ����.� Bloc ����.�. Scara ����.��.. Etaj ��....�. Ap. ����� Cod poştal ��������������.� |
||
|
10. Denumirea şi adresa antrepozitului fiscal furnizor |
|
||
|
11. Categoria şi cantitatea de produse accizabile |
|
||
|
12. Nivelul garanţiei constituite. Anexaţi scrisoarea de bonitate bancară |
|
||
Cunosc�nd dispoziţiile art. 474 privind falsul �n declaraţii, din Codul penal, declar că datele �nscrise �n acest formular sunt corecte şi complete.
............................................................ ...............................................
Semnătura declarantului Data
Denumirea utilizatorului final/cod utilizator
����������������............................
Cod utilizator punct de lucru���������
Localitatea................................../judeţul/sector..................
Strada.............................................................Nr.................
Bloc.....Scara......Etaj....Ap....Cod poştal.............................
Domiciliul fiscal..................................................................
SITUAŢIE CENTRALIZATOARE
privind achiziţiile/utilizările de produse accizabile
şi livrările de produse finite rezultate
�n luna.....................anul......................
Temei legal aferent facilităţii fiscale solicitate:
|
1. cf. art. ...alin.......lit......Cod fiscal � autorizaţie nr......................... 2. cf. art. ...alin.......lit......Cod fiscal � autorizaţie nr......................... 3. cf. art. ...alin.......lit......Cod fiscal � autorizaţie nr......................... .................................. |
|
1. ACHIZIŢII/LIVRĂRI PRODUSE ACCIZABILE |
|||||||||||||
|
Document |
Achiziţie/ Livrare |
Furnizor/ beneficiar
|
Cod accize expeditor/ Cod identificare fiscală destinatar |
Cod NC al produsului |
Starea produsului
|
Densitate la 15�C Kg/l
|
Concentraţie
|
Recipienţi |
Cantitate |
||||
|
Tip |
Nr. /serie / ARC |
Tip |
Data |
Capacitate nominală |
Nr. |
kg |
litri |
||||||
|
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
7 |
8 |
9 |
10 |
11 |
12 |
13 |
14 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
(1) Factura/eDA/DI/AIM(aviz de �nsoţire a mărfii)/ NP(notă de predare); (3) Pt. achiziţii se va �nscrie ,,A�, pentru livrări se va �nscrie ,,L�; (6) �n cazul utilizatorului final care comercializează produsele accizabile către alt utilizator final, se va �nscrie codul de acciză al utilizatorului final; (8) Se va menţiona V-produse �n vrac sau I- Imbuteliat; (9) Se completează numai �n cazul produselor energetice; (10) Se va completa numai �n cazul alcoolului şi băuturilor alcoolice;
|
2. RECAPITULAREA ACHIZIŢIILOR/LIVRĂRILOR DE PRODUSE ACCIZABILE |
|||||||||||||||||||
|
Codul NC al produsului |
Starea produsului
|
Stoc la �nceputul lunii |
Cantitate intrată |
Surplus pe parcursul lunii |
Cantitate ieşită |
Pierderi |
Stoc la sf�rşitul lunii |
Diferente (+) sau (-) |
|||||||||||
|
Consum propriu |
Producţie
|
Comercializare |
|||||||||||||||||
|
kg |
Litri
|
kg |
Litri
|
kg |
Litri
|
kg |
Litri
|
kg |
Litri
|
kg |
Litri
|
kg |
Litri
|
kg |
Litri |
kg |
Litri |
||
|
15 |
16 |
17 |
18 |
19 |
20 |
21 |
22 |
23 |
24 |
25 |
26 |
27 |
28 |
29 |
30 |
31 |
32 |
33 |
34 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
(16) Se va menţiona V-produse �n vrac sau I- Imbuteliat; (23),(24) � cantitatea consumată �n scopul pentru care a obţinut autorizaţia; (25),(26) � cantitatea comercializată �n cazul utilizatorului final autorizat să comercializeze produsele către un utilizator final; (27), (28) � cantitatea utilizată �n alte scopuri pentru care datorează accize; (33), (34) - Diferenţa - cantităţile de produse stabilite după formula : stoc la �nceputul lunii + cantitate intrata + surplus pe parcursul lunii � cantitate iesita � pierderi - stoc la sfarşitul lunii ;
|
3. RECAPITULAREA PRODUSE FINITE REALIZATE/LIVRATE* |
||||||||||
|
Codul NC al produsului |
Stoc la �nceputul lunii |
Cantitate realizată �n luna de raportare |
Cantitate expediată |
Stoc la sf�rşitul lunii |
Diferente (+) sau (-) |
|||||
|
cant |
um |
cant |
um |
cant |
um |
cant |
um |
cant |
um |
|
|
35 |
36 |
37 |
38 |
39 |
40 |
41 |
42 |
43 |
44 |
45 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
*Nu se completează de către operatorii economici beneficiari ai autorizaţiilor de utilizator final cf. art. 20658din Codul fiscal; (44), (45) - Diferenţa - cantităţile de produse finite stabilite după formula : stoc la �nceputul lunii + cantitate realizata in luna de raportare � cantitate expediata - stoc la sfarşitul lunii ;
|
4. LIVRĂRI PRODUSE FINITE* |
|||
|
Codul NC al produsului |
Cantitate expediată |
Destinatar |
|
|
|
cant |
um |
|
|
46 |
47 |
48 |
49 |
|
|
|
|
|
*Nu se completează de către operatorii economici beneficiari ai autorizaţiilor de utilizator final cf. art. 20658 din Codul fiscal;
( 49) - Se va �nscrie codul ţării �n cazul destinaţiei UE, EX �n cazul exporturilor şi codul de identificare fiscală al destinatarului �n cazul livrărilor naţionale
Numele şi prenumele
............................................... .............................
Semnătura şi ştampila operatorului Data
.........................................................
|
|
Nr. �nregistrare ����. |
Data ��������.. |
|
|
|
|
|
|
|
DECLARAŢIE privind producţia de vinuri liniştite realizată şi comercializată �n calitate de mic producător semestrul ���. anul ��������..
|
|||
|
1. Numele persoanei juridice/persoanei fizice autorizate
|
|
||
|
2. Adresa |
Judeţul ����������������..�..��� Sectorul ���. Localitatea ����������������������..�����. Str. ����������������������..�����..Nr. �� Bl. �����.... Sc. ��.�..� Et�����. Ap. �������.....� Cod poştal ����..������������������.�����. |
||
|
3. Telefon
|
|
||
|
4. Codul de identificare fiscală / Codul numeric personal
|
|
||
|
5. Cantitatea realizată �n perioada de raportare (�n litri)
|
|
||
|
6. Cantitatea realizată cumulat de la �nceputul anului (�n litri)
|
|
||
|
7.Cantitatea livrată �n semestrul de raportare, total, din care către:
|
|
||
|
7.1. magazine specializate �n v�nzarea vinurilor |
������������������������� |
||
|
7. 2. unităţi de alimentaţie publică |
������������������������� |
||
|
7. 3. antrepozite fiscale |
������������������������� |
||
|
|
|
||
|
8. Cantitate livrată cumulat de la �nceputul anului de raportare
|
|
||
Cunosc�nd dispoziţiile art. 292 privind falsul �n declaraţii din Codul penal, declar că datele �nscrise �n acest formular sunt corecte şi complete.
Numele şi prenumele ...................................................................
................................................................... Data ..................................
Semnătura declarantului
|
|
Nr. �nregistrare ����. |
Data ��������.. |
|
|
|
|
|
|
|
DECLARAŢIE privind achiziţiile/livrările intracomunitare de vinuri liniştite efectuate �n calitate de mic producător
semestrul ���. anul ��������..
|
|||
|
1. Numele persoanei juridice/persoanei fizice autorizate
|
|
||
|
2. Adresa |
Judeţul ����������������..�..��� Sectorul ���. Localitatea ����������������������..�����. Str. ����������������������..�����..Nr. �� Bl. �����.... Sc. ��.�..� Et�����. Ap. �������.....� Cod poştal ����..������������������.�����. |
||
|
3. Telefon
|
|
||
|
4. Codul de identificare fiscală / Codul numeric personal
|
|
||
|
5. Cantitatea achiziţionată �n perioada de raportare (�n litri), total: din care: din �������������������������.. (statul membru)
|
���������������������������.. ���������������������������.. ���������������������������..
|
||
|
6. Cantitatea achiziţionată cumulată de la �nceputul anului (�n litri)
|
|
||
|
7.Cantitatea livrată �n semestrul de raportare, total, din care către:
|
|
||
|
���������������������������� (statul membru) |
������������������������� |
||
|
|
������������������������� |
||
|
|
������������������������� |
||
|
|
|
||
|
8. Cantitate livrată cumulat de la �nceputul anului de raportare
|
|
||
Cunosc�nd dispoziţiile art. 292 privind falsul �n declaraţii din Codul penal, declar că datele �nscrise �n acest formular sunt corecte şi complete.
Numele şi prenumele ...................................................................
................................................................... Data ..................................
Semnătura declarantului
|
Autoritatea fiscală teritorială
|
Denumirea antrepozitului fiscal ������������������..
Cod accize ����������������������������.��..
Localitatea ���������������. Judeţul/sectorul���..�..
Strada ������������������������� Nr. �����..
Cod poştal �����������������..
Domiciliul fiscal ��������������.
Situaţia
privind operaţiunile desfăşurate �n antrepozitul fiscal
de producţie de alcool şi băuturi spirtuoase
�n luna �������������.. anul ������.
I. Materii prime (exprimate �n hectolitri alcool pur)
|
Tipul produsului |
Stoc iniţial (A) |
Intrări (B) |
Utilizat (C) |
Stoc final (D) |
Diferenţa (E) |
|||
|
Operaţii interne |
U.E. |
Import |
||||||
|
Din producţie proprie |
Alte achiziţii |
|||||||
|
0 |
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
7 |
8 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
II. Livrări (exprimate �n hectolitri alcool pur)
|
Tipul produsului |
Stoc iniţial (A) |
Cantităţi produse (B) |
Intrări (C) |
Ieşiri (D) |
Utilizate �n activitatea proprie (E) |
Stoc final (F) |
Diferenţa (G) |
||||||
|
Achiziţii interne (RO) |
Alte achiziţii (UE) |
Import |
Cu accize |
Fără accize |
|||||||||
|
Regim suspensiv |
Scutire |
||||||||||||
|
Teritoriul naţional |
U.E. |
Export |
|||||||||||
|
0 |
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
7 |
8 |
9 |
10 |
11 |
12 |
13 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
I. (A) Stocul iniţial: cantitatea de materii prime existente la �nceputul perioadei trebuie să coincidă cu stocul final al perioadei anterioare; (B) Intrări: Cantităţile de materii prime intrate trebuie să corespundă cu cele �nscrise �n documentele de circulaţie corespunzătoare fiecărei provenienţe, aferente perioadei de raportare; (C) Cantităţile de materii prime utilizate pentru fabricarea alcoolului, �n perioada de raportare; (D) Cantităţile de materii prime existente la finalul perioadei de raportare; (E) Diferenţe: Cantitatea rezultată pentru fiecare materie primă, după formula următoare: Stoc iniţial + intrări - utilizat - stoc final E = A + B - C - D
II. Cantităţile de alcool se exprimă �n hectolitri, cu două zecimale. Datele aferente (A), (B), (C), (D) şi (E) sunt corespunzătoare operaţiunilor desfăşurate �n perioada de raportare; Diferenţa (G) = A + B + C - D - E - F Diferenţa = stoc iniţial + (cantităţi produse) + intrări - ieşiri - stoc final
Data ........................... Conducătorul antrepozitului fiscal ...........................................................
Semnătura şi ştampila
|
Autoritatea fiscală teritorială
|
Denumirea antrepozitului fiscal ������������������..
Cod accize ����������������������������.��..
Localitatea ���������������. Judeţul/sectorul���..�..
Strada ������������������������� Nr. �����..
Cod poştal �����������������..
Domiciliul fiscal ��������������.
Situaţia
privind operaţiunile desfăşurate �n antrepozitul fiscal
de producţie de vinuri/băuturi fermentate/produse intermediare
�n luna �������������.. anul ������.
I. Materii prime
|
Tipul produsului |
Stoc iniţial (A) |
Intrări (B) |
Utilizat (C) |
Stoc final (D) |
Diferenţa (E) |
|||||||||
|
Cantitate |
Concentraţie |
Operaţii interne |
U.E. |
Import |
||||||||||
|
Cantitate |
Concentraţie |
Cantitate |
Concentraţie |
Cantitate |
Concentraţie |
Cantitate |
Concentraţie |
Cantitate |
Concentraţie |
Cantitate |
Concentraţie |
|||
|
0 |
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
7 |
8 |
9 |
10 |
11 |
12 |
13 |
14 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
A - cantităţile de materii prime existente �n antrepozit la �nceputul perioadei, şi care trebuie să corespundă cu stocul final din documentul lunii anterioare; B - Cantităţile de materii prime şi de produse �n curs de fabricaţie intrate �n antrepozit - se va avea �n vedere data recepţiei �nscrisă �n DAI; C - cantităţi de materie primă utilizate pe parcursul lunii �n procesul de producţie al produselor intermediare; D - Stoc final - cantităţile de materii prime existente �n antrepozit la sf�rşitul lunii; G - Diferenţa = cantităţile de produse rezultate, stabilite după formula: stoc iniţial + intrări - utilizări - stoc final (E = A + B - C - D)
II. Produse �n curs de fabricaţie
|
Tip produs |
Stoc iniţial |
Intrări |
Ieşiri |
Stoc final |
Diferenţa |
|
|
Către alte depozite |
Pentru prelucrare finală |
|||||
|
|
|
|
|
|
|
|
III. Produse obţinute
|
Tipul produsului |
Stoc iniţial (A) |
Cantităţi produse (B) |
Intrări (C) |
Ieşiri (D) |
Utilizate �n activitatea proprie (E) |
Stoc final (F) |
Diferenţa (G) |
||||||
|
Achiziţii interne (RO) |
Alte achiziţii (UE) |
Import |
Cu accize |
Fără accize |
|||||||||
|
Regim suspensiv |
Scutire |
||||||||||||
|
Teritoriul naţional |
Restul U.E. |
Export |
|||||||||||
|
0 |
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
7 |
8 |
9 |
10 |
11 |
12 |
13 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
A - cantităţile de produse existente �n antrepozit la �nceputul perioadei, şi care trebuie să corespundă cu stocul final din documentul lunii anterioare; B - Cantitatea de produse fabricate �n antrepozit pe parcursul perioadei; C - Cantităţile de produse intrate �n regim suspensiv �n antrepozit. Se va avea �n vedere data de recepţie �nscrisă pe DAI; D - Ieşiri cu accize - cantităţile de produse eliberate �n consum; Ieşiri fără accize - cantităţile fiecărui produs intermediar ieşit �n regim suspensiv sau �n regim de scutire de la plata accizelor; E - cantităţi de produse obţinute �n antrepozit şi care ulterior sunt utilizate ca materie primă �n noul proces de producţie. F - Stocul final - cantităţile pe fiecare tip de produs existente �n antrepozit la sf�rşitul lunii; G - Diferenţa - cantităţile de produse rezultate, stabilite după formula următoare G = A + B + C - D - E - F
Data ........................... Conducătorul antrepozitului fiscal ...........................................................
Semnătura şi ştampila
|
Autoritatea fiscală teritorială
|
Denumirea antrepozitului fiscal ������������������..
Cod accize ����������������������������.��..
Localitatea ���������������. Judeţul/sectorul���..�..
Strada ������������������������� Nr. �����..
Cod poştal �����������������..
Domiciliul fiscal ��������������.
Situaţia
privind operaţiunile desfăşurate �n antrepozitul fiscal de producţie de bere
luna �������������.. anul ������.
I. Materii prime
|
Denumire |
Kilograme |
% extract sec |
Denumire |
Kilograme |
% extract sec |
|
Malţ |
|
|
Zahăr şi glucoză |
|
|
|
Orz |
|
|
Alte materii de extracţie |
|
|
|
Orez şi griş |
|
|
Malţ colorat |
|
|
|
Porumb |
|
|
|
|
|
A - cantităţile de bere existente �n antrepozit la �nceputul lunii trebuie să corespundă cu stocul final din documentul lunii anterioare; B - Cantităţile de bere produse �n antrepozit pe parcursul lunii; C - Cantităţile de bere intrate �n antrepozit. Se va avea �n vedere data de recepţie �nscrisă pe DAI; D - Ieşiri cu accize: Gradul Plato mediu - dacă berea eliberată �n consum prezintă diverse grade Plato, se va �nscrie gradul mediu ponderat
Ex. 1000 hl bere de 12 grade Plato; 2000 hl de bere de 13 grade Plato; 3000 hl de bere de 14 grade Plato
(1000 x 12) + (2000 x 13) + (3000 x 14)
Gradul Plato mediu ponderat = ������������������������������� = 13,33
1000 + 2000 + 3000
F - Stocul final - cantităţile pe fiecare tip de produs existente �n antrepozit la sf�rşitul lunii; G - Diferenţa - cantităţile de produse rezultate, stabilite după formula următoare F = A + B + C - D - E
Data ........................... Conducătorul antrepozitului fiscal ...........................................................
Semnătura şi ştampila
|
Autoritatea fiscală teritorială
|
Denumirea antrepozitului fiscal ������������������..
Cod accize ����������������������������.��..
Localitatea ���������������. Judeţul/sectorul���..�..
Strada ������������������������� Nr. �����..
Cod poştal �����������������..
Domiciliul fiscal ��������������.
Situaţia
privind operaţiunile desfăşurate �n antrepozitul fiscal
de producţie de tutunuri prelucrate
�n luna �������������.. anul ������.
|
Tipul produsului |
Stoc iniţial (A) |
Cantităţi produse (B) |
Intrări (C) |
Ieşiri |
Stoc final (F) |
Diferenţa (G) |
||||||||||
|
Achiziţiii interne (RO) |
Alte achiziţii (UE) |
Import |
Cu accize (D) |
Fără accize (E) |
||||||||||||
|
Regim suspensiv |
Scutire |
|||||||||||||||
|
Teritoriul naţional |
U.E. |
Export |
||||||||||||||
|
Valoare |
Cantitate |
Valoare |
Cantitate |
Valoare |
Cantitate |
Valoare |
Cantitate |
|||||||||
|
0 |
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
7 |
8 |
9 |
10 |
11 |
12 |
13 |
14 |
15 |
16 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
�n cazul ţigaretelor al ţigărilor şi ţigărilor de foi cantităţile vor fi exprimate �n mii bucăţi iar �n cazul tutunurilor de fumat se vor exprima �n kg.
A - cantităţile de produse existente �n antrepozit la �nceputul perioadei, şi care trebuie să corespundă cu stocul final din documentul lunii anterioare; B - Cantitatea de produse fabricate �n antrepozit pe parcursul perioadei care se consideră finite; C - Cantităţile de produse intrate �n regim suspensiv �n antrepozit. Se va avea �n vedere data de recepţie �nscrisă pe DAI; D - Ieşiri cu accize - cantităţile de produse eliberate �n consum; E - Ieşiri fără accize - cantităţile fiecărui produs ieşit �n regim suspensiv sau �n regim de scutire de la plata accizelor; F - Stocul final - cantităţile pe fiecare tip de produs existente �n antrepozit la sf�rşitul lunii; G - Diferenţa - cantităţile de produse rezultate, stabilite după formula următoare G = A + B + C - D - E � F
Data ........................... Conducătorul antrepozitului fiscal ...........................................................
Semnătura şi ştampila
|
Autoritatea fiscală teritorială
|
Denumirea antrepozitului fiscal ������������������..
Cod accize ����������������������������.��..
Localitatea ���������������. Judeţul/sectorul���..�..
Strada ������������������������� Nr. �����..
Cod poştal �����������������..
Domiciliul fiscal ��������������.
Situaţia
privind operaţiunile desfăşurate �n antrepozitul fiscal
de producţie de produse energetice
�n luna �������������.. anul ������.
|
Tipul produsului |
Stoc iniţial (A) |
Cantităţi produse (B) |
Intrări (C) |
Ieşiri |
Autoconsum |
Stoc final (G) |
Diferenţa (H) |
|||||||
|
|
|
|
Achiziţii interne (RO) |
Alte achiziţii (UE) |
Import |
Cu accize (D) |
Fără accize (E) |
Cu accize |
Fără accize |
|||||
|
Regim suspensiv |
Scutiri |
|||||||||||||
|
Teritoriul naţional |
U.E. |
Export |
||||||||||||
|
0 |
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
7 |
8 |
9 |
10 |
11 |
12 |
13 |
14 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Cantităţile de produse se vor �nscrie �n tone sau 1000 litri, potrivit anexei de la titlul VII din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, �n care sunt stabilite nivelurile accizelor.
A - cantităţile de produse existente �n antrepozit la �nceputul perioadei, şi care trebuie să corespundă cu stocul final din documentul lunii anterioare; B - Cantitatea de produse fabricate �n antrepozit pe parcursul perioadei care se consideră finite; C - Cantităţile de produse intrate �n regim suspensiv �n antrepozit. Se va avea �n vedere data de recepţie �nscrisă pe DAI; D - Ieşiri cu accize - cantităţile de produse eliberate �n consum; E - Ieşiri fără accize - cantităţile fiecărui produs ieşit �n regim suspensiv sau �n regim de scutire de la plata accizelor; F - Autoconsum - cantităţile de produse consumate sau utilizate �n cadrul antrepozitului fiscal; Stocul final - cantităţile pe fiecare tip de produs existente �n antrepozit la sf�rşitul lunii; G - Diferenţa - cantităţile de produse rezultate, stabilite după formula următoare H = A + B + C - D - E - F - G
Data ........................... Conducătorul antrepozitului fiscal ...........................................................
Semnătura şi ştampila
Autoritatea vamală teritorială
...................................................
AUTORIZAŢIE DE UTILIZATOR FINAL
Nr. ....................... din data ..................
Cod utilizator final .....................
............................................................................, cu sediul �n ������........................................., str. ............................................................. nr. ..., bl. �.., sc. ...., et. ..., ap. ..., cod poştal ........................, judeţul ............................., telefon/fax ...................................., �nregistrată la registrul comerţului cu nr. ........................, av�nd codul de identificare fiscală .........................................., se autorizează ca utilizator final de produse accizabile pentru punctul de lucru av�nd cod de utilizator ................................, situat �n ........................................................., str. ................................................... nr. ..., bl. ..., sc. ..., et. ..., ap. ..., cod poştal ..............................., judeţul ................................................., telefon/fax ������............ .
Această autorizaţie permite achiziţionarea �n regim de scutire directă/indirectă/ exceptare de la plata accizelor, �n scopul prevăzut de Codul fiscal la art. .... alin. .... pct. .... lit. ...., a următoarelor produse:
- denumire produs, cod NC şi cantitate ........................................................................;
- denumire produs, cod NC şi cantitate ........................................................................;
- denumire produs, cod NC şi cantitate ....................................................................... .
Nivelul garanţiei ....................
Autorizaţia este valabilă �ncep�nd cu data de .......................... .
Conducătorul autorităţii vamale teritoriale,
............................................................
(numele, prenumele, semnătura şi ştampila)
(Anexa nr. 17 la normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VII din Codul fiscal)
Nr. ........... din ................
CERERE
privind acordarea autorizaţiei de importator
Societatea importatoare ..............................................., cu sediul social �n .................... str. ........................ nr. ......., �nregistrat �n registrul comerţului la nr. ......... din data de ............., codul de identificare fiscală .................. telefon ....................., fax ........................, e-mail ............................, reprezentată prin .................................., domiciliat �n ........................, str. .......................... nr. ....., bl. ....., sc. ..., et. ..., ap. ..., sectorul ......, judeţul ........................., posesorul buletinului/cărţii de identitate seria ....... nr. ......., eliberat/ă de ......................., av�nd funcţia de ....................................., pe baza pieselor anexate la dosar, solicit eliberarea autorizaţiei de importator pentru următoarele produse:
1. ...................................................
2. ...................................................
3. ...................................................
Data .......................
Semnătura şi ştampila
....................................
(Anexa nr. 21 la normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VII din Codul fiscal)
Denumirea antrepozitarului autorizat pentru producţie/
antrepozitarului autorizat pentru depozitare/
operatorului �nregistrat/importatorului autorizat
................................................................................................................................................................
MARCAJE DETERIORATE
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Loc pentru lipire |
|
|
|
|
|
Numele şi prenumele persoanei care le-a utilizat Semnătura şefului de secţie
.......................................................... �����..�������
Semnătura ...........................
|
|
Nr. �nregistrare ����. |
Data ��������.. |
||
|
|
|
|
||
|
CERERE privind acordarea autorizaţiei de operator economic cu produse supuse accizelor nearmonizate (ataşaţi numărul suplimentar de pagini necesar pentru a asigura informaţiile complete)
|
||||
|
1. Numele |
|
|||
|
2. Adresa |
Judeţul ����������������..�..��� Sectorul ���. Localitatea ����������������������..�����. Str. ����������������������..�����..Nr. �� Bloc �����.... Scara ��.�..� Etaj �����. Ap. ����.....� Cod poştal ����..������������������.�����. |
|||
|
3. Telefon |
|
|||
|
4. Fax |
|
|||
|
5. Adresa e-mail |
|
|||
|
6. Codul de identificare fiscală |
|
|||
|
7. Numele şi numărul de telefon al reprezentantului legal sau al altei persoane de contact |
|
|||
|
8. Descrierea activităţilor economice desfăşurate �n Rom�nia |
|
|||
|
9. Numele, adresa şi codul fiscal al persoanelor afiliate cu operatorul economic |
|
|||
|
10. Dacă operatorul economic este persoană juridică, numele, adresa şi codul numeric personal al fiecărui administrator; se vor anexa şi cazierele judiciare ale administratorilor |
|
|||
|
11. Arătaţi dacă operatorul economic (sau �n cazul �n care operatorul economic este persoană juridică, oricare dintre administratorii săi) a fost condamnat definitiv �n ultimii 5 ani pentru infracţiunile prevăzute �n legislaţia fiscală |
o o Da Nu |
|||
|
12. Anexaţi certificatul de atestare fiscală sau, după caz, extrasul de rol privind obligaţiile fiscaale la bugetul de stat, precum şi cazierul fiscal al operatorului economic
|
||||
|
13. Anexaţi copia situaţiilor financiare anuale (bilanţ) din ultimii doi ani
|
||||
|
14. Anexaţi confirmarea organului fiscal cu privire la calitatea de plătitor de accize
|
||||
|
15. Anexaţi un certificat constatator, eliberat de Oficiul Registrului Comerţului, din care să rezulte: capitalul social, asociaţii, obiectul de activitate, administratorii, precum şi copia certificatului de �nregistrare eliberat potrivit reglementărilor legale �n vigoare.
|
|
|
II. INFORMAŢII PRIVIND LOCUL UNDE URMEAZĂ SĂ FIE RECEPŢIONATE PRODUSELE (pentru fiecare locaţie se depune separat c�te o parte a II-a) |
|
|
1. Adresa locului unde se recepţionează produsele |
Judeţul ����������������..�..��� Sectorul ���. Localitatea ����������������������..�����. Str. ����������������������..�����..Nr. �� Bloc �����.... Scara ��.�..� Etaj �����. Ap. ����.....� Cod poştal ����..������������������.�����. |
|
2. Enumeraţi tipurile de produse accizabile ce urmează a fi achiziţionate şi ţările de provenienţă
|
|
|
III. INFORMAŢII PRIVIND GARANŢIA
|
|
|
1. Tipul de garanţie propusă |
|
|
2. Suma propusă pentru garanţie |
|
|
3. �n cazul unui depozit �n bani, anexaţi scrisoarea de bonitate bancară |
|
|
4. �n cazul unei garanţii bancare, anexaţi următoarele: Numele, adresa şi telefonul garantului propus. Declaraţia garantului propus cu privire la intenţia de a asigura garanţia bancară pentru o suma şi perioadă de timp specificată. (Scrisoare de garanţie bancară) |
|
Cunosc�nd dispoziţiile art. 474 privind falsul �n declaraţii, din Codul penal, declar că datele �nscrise �n acest formular sunt corecte şi complete.
���������������������������.. ������������������..
Semnătura solicitantului Data
CERERE
privind acordarea autorizaţiei de utilizator final
|
1. Denumirea operatorului economic |
|
||||||||||||
|
2. Adresă/ Număr de identificare TVA |
Judeţul.........................................Sectorul.......... Localitatea......................................................... Strada................................................................ Bloc........Scara........Etaj.........Ap........ Cod poştal...................... Număr de identificare TVA................. |
||||||||||||
|
3. Telefon |
|
||||||||||||
|
4. Fax |
|
||||||||||||
|
5. Adresa de e-mail |
|
||||||||||||
|
6. Codul unic de identificare |
|
||||||||||||
|
7. Numele, numărul de telefon, codul numeric personal al reprezentantului legal |
|
||||||||||||
|
8. Codul CAEN şi denumirea activităţii economice �n care se utilizează produsele accizabile |
|
||||||||||||
|
9. Numele, adresa şi codul fiscal al persoanelor afiliate cu operatorul economic |
|
||||||||||||
|
10. Locul primirii produselor accizabile |
Judeţul/Sectorul................................. Localitatea.......................................... Strada................................................ Cod poştal......................................... |
||||||||||||
|
11. Capacitatea de depozitare |
|
||||||||||||
|
12. Tipul de produse accizabile solicitate �n regim de scutire directă/ scutire indirectă/ exceptare de la plata accizelor şi cantitatea estimată |
|||||||||||||
|
Denumire produsului |
Cod NC[1] |
Cantitatea estimată[2] pentru un an/3 ani |
UM |
Baza legală pentru care se solicită autorizarea (art. ... alin. ... pct....lit. .... din Codul fiscal) |
Destinaţia produsului
|
||||||||
|
Producţie |
Consum propriu |
Comercializare către utilizator final |
Navigaţie |
||||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|||||
|
13. Produse ce urmează a fi obţinute |
|||||||||||||
|
Nr crt. |
Tip produs |
Cod NC |
Destinaţia produsului obţinut |
||||||||||
|
Comercializare |
Consum propriu |
||||||||||||
|
|
|
|
|
|
|||||||||
|
14. Sunteţi titularul unei alte autorizaţii eliberată de autoritatea vamală competentă? |
Tip autorizaţie[3] |
Număr/dată |
Validă/nevalidă |
||||||||||
|
Da Nu □ □ |
|
|
|
||||||||||
|
15. Documente de anexat: - certificatul constatator, eliberat de Oficiul Registrului Comerţului, din care să rezulte: capitalul social, asociaţii, obiectul de activitate, administratorii, punctele de lucru �n care urmează a se realiza recepţia, producţia şi comercializarea produselor, precum şi copie după certificatul de �nmatriculare sau certificatul de �nregistrare, după caz; - certificatul de atestare fiscală; - cazierul fiscal al solicitantului; - cazierul judiciar al administratorului; - copii ale documentelor care atestă forma de deţinere a utilajelor, terenurilor, şi clădirilor (proprietate, �nchiriere sau contract de leasing); - copii ale licenţelor, autorizaţiilor sau avizelor cu privire la desfăşurarea activităţii, după caz; - fundamentarea cantităţii pentru fiecare produs �n parte, identificat prin codul NC, ce urmează a fi achiziţionat �n regim de scutire directă/exceptare de la plata accizelor. Cunosc�nd dispoziţiile art. 292 privind falsul �n decalaraţii, din Codul penal, declar că datele �nscrise �n acest formular, precum şi documentele anexate sunt corecte şi complete.
Data .............................................. Numele şi prenumele administratorului.....................................................................
Semnătura şi ştampila................................................................ |
|||||||||||||
|
|
Nr. �nregistrare ����. |
Data ��������.. |
||
|
|
||||
|
C E R E R E privind acordarea autorizaţiei de antrepozit fiscal
(ataşaţi numărul suplimentar de pagini necesar pentru a asigura informaţiile complete)
|
||||
|
I. INFORMAŢII PRIVIND ANTREPOZITARUL AUTORIZAT PROPUS |
||||
|
1. Numele |
|
|||
|
2. Adresa |
Judeţul ���������������.����� Sectorul ���. Localitatea ��������������������..�����.. Strada ���������������.�����..Nr. � Bloc �.... Scara � Etaj �. Ap �� Cod poştal �������.�����. |
|||
|
3. Telefon |
|
|||
|
4. Fax
|
|
|||
|
5. Adresa de e-mail
|
|
|||
|
6. Codul de identificare fiscală
|
|
|||
|
7. Numele şi numărul de telefon al reprezentantului legal sau al altei persoane de contact
|
|
|||
|
8. Activităţile economice desfăşurate �n Rom�nia
|
|
|||
|
9. Numele, adresa şi codul de identificare fiscală al persoanei afiliate cu antrepozitarul
|
|
|||
|
10. Dacă antrepozitarul autorizat este persoană juridică: numele, adresa şi codul numeric personal al fiecărui administrator; se vor anexa şi cazierele juridicare ale administratorilor
|
|
|||
|
11. Arătaţi dacă antrepozitarul (sau �n cazul �n care antrepozitarul este persoană juridică, oricare dintre administratorii săi) a fost condamnat definitiv �n ultimii 5 ani pentru infracţiunile prevăzute �n legislaţia fiscală
|
o o Da Nu |
|||
|
12. Anexaţi certificatul de atestare fiscală sau, după caz, extrasul de rol privind obligaţiile fiscale la bugetul de stat, precum şi cazierul fiscal al antrepozitarului
|
||||
|
13. Anexaţi copia situaţiilor financiare anuale (bilanţ) din ultimii doi ani
|
||||
|
14. Anexaţi confirmarea organului fiscal cu privire la calitatea plătitorilor de accize
|
||||
|
15. Anexaţi un certificat constatator, eliberat de Oficiul Registrului Comerţului, din care să rezulte: capitalul social, asociaţii, obiectul de activitate, administratorii, precum şi copia certificatului de �nregistrare eliberat potrivit reglementărilor legale �n vigoare
|
||||
|
II. INFORMAŢII PRIVIND ANTREPOZITUL FISCAL (pentru fiecare antrepozit fiscal se depune separat c�te o parte a II-a, precum şi orice alte informaţii necesare) |
|
|
1. Adresa antrepozitului fiscal |
Judeţul �������������.���..�� Sectorul ���. Locali��������������.����.����..�����.. Strada ������������������..� Nr. � Bloc �.. Scara � Etaj �. Ap �� Cod poştal ������..������ |
|
2. Descrierea activităţilor ce urmează a se desfăşura �n antrepozitul fiscal (inclusiv natura activităţilor şi tipurile de produse accizabile) |
|
|
3. Arătaţi dacă anterior a fost respinsă, revocată sau anulată vreo autorizaţie de antrepozit fiscal pentru locul respectiv |
|
|
4. Enumeraţi tipurile şi cantităţile de produse accizabile produse şi/sau depozitate �n locul respectiv �n fiecare din ultimele 12 luni (dacă este cazul), precum şi tipurile şi cantităţile estimate pentru fiecare din următoarele 12 luni.
Tipurile de produse accizabile urmează a fi detaliate �n funcţie de acciza unitară pe produs.
|
|
|
Codificarea tipurilor de produse |
Tip produs (denumire produs) ������(cod şi subcod)��.. |
|
Tip produs (denumire produs) ������(cod şi subcod)��.. |
|
|
Tip produs (denumire produs) ������(cod şi subcod)��.. |
|
|
5. �n cazul unui loc care urmează a fi folosit exclusiv pentru depozitarea produselor accizabile, specificaţi capacitatea maximă de depozitare (cantitatea de produse accizabile care poate fi depozitată la un moment dat �n locul respectiv) |
|
|
6. Anexaţi un plan de amplasare a antrepozitului fiscal |
|
|
7. Anexaţi copiile licenţelor, autorizaţiilor sau avizelor privind desfăşurarea activităţilor din antrepozitul fiscal. |
|
|
8. Dacă locul se afla �n proprietatea antrepozitarului autorizat, anexaţi copia actelor de proprietate |
|
|
9. Dacă locul se afla �n proprietatea altei persoane, anexaţi următoarele: � Copia contractului de leasing sau dovada deţinerii sub orice formă legală. � O declaraţie semnată de proprietar care confirmă permisiunea de acces pentru personalul cu atribuţii de control |
|
|
III. INFORMAŢII PRIVIND GARANŢIA |
|
|
1. Tipul de garanţie propus
|
|
|
2. Suma propusă pentru garanţia pentru fiecare antrepozit fiscal (şi descrierea metodei de calcul) |
|
|
3. �n cazul unui depozit �n bani, anexaţi scrisoarea de bonitate bancară |
|
|
4. �n cazul unei garanţii bancare, anexaţi următoarele: - Numele, adresa şi telefonul garantului propus. - Declaraţia garantului propus cu privire la intenţia de a asigura garanţia bancară pentru o sumă şi perioadă de timp specificată (Scrisoare de garanţie bancară) |
|
|
5. �n cazul ipotecii anexaţi următoarele: Descriere detaliată a bunului imobil ipotecat Dovada deţinerii proprietăţii bunului, contractul de ipotecă şi poliţa de asigurare. Declaraţia privind inexistenţa altei ipoteci �n legătură cu bunul imobil ipotecat. Dovada valorii bunului mobil ipotecat (evaluare recentă efectuată de un expert autorizat şi independent sau document de achiziţie recent). |
|
Cunosc�nd dispoziţiile art. 474 privind falsul �n declaraţii, din Codul penal, declar că datele �nscrise �n acest formular sunt corecte şi complete.
......................................................................... ..........
Semnătura solicitantului Data
sau a reprezentantului fiscal
|
|
Nr. �nregistrare |
Data |
DECLARAŢIE
privind media ponderată pentru produsul.............
|
I. INFORMAŢII PRIVIND TIPUL DE PRODUSE ACCIZABILE UTILIZATE CA MATERIE PRIMĂ |
||||||||||
|
Nr. crt. |
Denumire produs |
Cod NC |
U.M* |
Nivel accize (euro/ u.m.) |
Cantitate utilizată** |
Accize aferente materiei prime |
||||
|
0 |
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
||||
|
|
|
|
|
|
|
|
||||
|
|
|
|
|
|
|
|
||||
|
TOTAL Accize materii prime utilizate (sumă coloana 6) |
|
|
||||||||
|
TOTAL Materii prime accizabile utilizate (sumă coloana 5) |
|
|
||||||||
|
II. INFORMAŢII PRIVIND TIPUL DE PRODUSE NEACCIZABILE UTILIZATE CA MATERIE PRIMĂ |
||||||||||
|
Nr. crt. |
Denumire produs |
U.M*. |
Cantitate utilizată ** |
|
||||||
|
0 |
1 |
2 |
3 |
|||||||
|
|
|
|
|
|||||||
|
|
|
|
|
|||||||
|
TOTAL Materii prime neaccizabile utilizate (sumă coloana 3) |
|
|||||||||
|
III. INFORMAŢII PRIVIND PRODUSUL ACCIZABIL FINIT REALIZAT |
||||||||||
|
Denumire produs |
Cod NC |
U.M. |
Nivel accize (euro/u.m.) |
|||||||
|
0 |
1 |
2 |
3 |
|||||||
|
|
|
|
|
|||||||
|
IV. MEDIA PONDERATĂ TOTAL Accize materii prime utilizate ______________________________________________________________________________________________________________________________________________________ TOTAL Materii prime accizabile utilizate + TOTAL Materii prime neaccizabile utilizate |
||||||||||
|
Media ponderată (euro/u.m.) |
|
|||||||||
* unitatea de măsură este cea prevăzută �n anexa 1 la titlul VII din Codul fiscal
**se completează cu cantitatea materiei prime utilizată pentru obţinerea unei unităti de măsură aferentă cantităţii de produs finit pentru care este prevăzut nivelul accizelor �n anexa nr. 1 la Titlul VII din Codul fiscal.
Ex: pentru obţinerea unui produs din categoria produselor intermediare, se va completa cu cantitatea materiei prime utilizate pentru obţinerea unei cantităţi de 1 hl de produs finit.
Cunosc�nd dispoziţiile art. 292 privind falsul �n declaraţii, din Codul penal, declar că datele �nscrise �n acest formular sunt corecte şi complete.
.......................... .......................
Semnătura şi ştampila solicitantului Data
|
DOCUMENT ADMINISTRATIV DE �NSOŢIRE |
2. Expeditor |
2.a. Codul de acciză al expeditorului |
Tip trimitere |
1.a. Cod tip destinaţie |
1.d. Cod de Refeinţă Administrativ Unic � ARC
|
|
|||||||||||||||||
|
1.e. Data şi ora validării |
1.f. Număr secvenţial |
9.a. Număr de referinţă local |
9.d. Cod tip origine |
||||||||||||||||||||
|
5. Destinatar |
5.a.Codul de acciză al destinatarului / Nr. TVA
|
7. Locul livrării |
7.a. Codul de acciză / Nr. TVA |
|
|||||||||||||||||||
|
3. Locul de expediere |
3.a.Codul de acciză al antrepozitului |
14. Organizatorul transportului
|
14.a. Nr. TVA |
|
|||||||||||||||||||
|
12. Operator garant |
12.a.Codul de acciză al operatorului
12. b. Nr. TVA
|
15. Primul transportator 15. a. Nr. TVA |
|
||||||||||||||||||||
|
|
11. Garanţia |
|
|||||||||||||||||||||
|
|
6.a Cod Stat Membru |
6.b. Nr. de serie al certificatului de scutire |
4. Birou de expediţie |
8. Birou vamal de export
|
10. Autoritatea competentă a locului de expediere |
9.b. Număr factură/aviz |
|
||||||||||||||||
|
9.1.a. Număr DVI |
9.c. Data facturii
|
|
|||||||||||||||||||||
|
9.e. Data expedierii |
9. f. Ora expedierii
|
1.b. Durata transportului |
|
||||||||||||||||||||
|
DETALII TRANSPORT |
13. Transport |
16.f. Informaţii complementare
|
|
||||||||||||||||||||
|
16.a. Cod unitate de transport
|
16.b. Identitate unităţi transport |
16.c. Identitate sigiliu comercial |
16.d. Informaţii sigiliu |
|
|||||||||||||||||||
|
DETALII EXPEDIERE |
17. a. Nr. unic de referinţă al articolului |
17.b. Cod produs accizabil
|
17.c. Cod NC |
17.d. Cantitate |
17.e. Greutate brută |
17.f. Greutate netă |
17.g. Concentraţia alcoolică |
17.h. Grade Plato |
|
||||||||||||||
|
17.i. Marcajul fiscal |
17.k. Indicatorul marcajului fiscal utilizat
|
17.l. Denumire origine |
17.n. Dimensiune producător |
17.o. Densitate |
17.p. Descriere comercială |
17.r. Marca comercială a produselor |
|
||||||||||||||||
|
17.1.a. Tip ambalaj |
17.1.b. Nr. de ambajale |
17.1.c. Identitate sigiliu comercial
|
17.1.d. Informaţii sigilii |
|
|||||||||||||||||||
|
17.2.a. Categoria de vin
|
17.2.b. Codul zonei vitivinicole |
17.2.c. Ţara terţă de origine |
17.2.d. Alte informaţii |
17.2.1.a. Codul operaţiunii cu vinuri |
|
||||||||||||||||||
|
|
18. Scurtă descriere a documentului |
18.c. Referinţă document |
|
||||||||||||||||||||
Anexa nr. 40.2
|
DOCUMENT ADMINISTRATIV DE �NSOŢIRE �N PROCEDURĂ ALTERNATIVĂ |
2. Expeditor |
2.a. Codul de acciză al expeditorului |
Tip trimitere |
1.a. Cod tip destinaţie |
1.d. Cod de Refeinţă Administrativ Unic � ARC
|
|||||||||||||||||
|
1.e. Data şi ora validării |
1.f. Număr secvenţial |
9.a. Număr de referinţă local |
9.d. Cod tip origine |
|||||||||||||||||||
|
5. Destinatar |
5.a.Codul de acciză al destinatarului / Nr. TVA
|
7. Locul livrării |
7.a. Codul de acciză / Nr. TVA |
|||||||||||||||||||
|
3. Locul de expediere |
3.a.Codul de acciză al antrepozitului |
14. Organizatorul transportului
|
14.a. Nr. TVA |
|||||||||||||||||||
|
12. Operator garant |
12.a.Codul de acciză al operatorului
12. b. Nr. TVA
|
15. Primul transportator 15. a. Nr. TVA |
||||||||||||||||||||
|
|
11. Garanţia |
|||||||||||||||||||||
|
|
6.a Cod Stat Membru |
6.b. Nr. de serie al certificatului de scutire |
4. Birou de expediţie |
8. Birou vamal de export
|
10. Autoritatea competentă a locului de expediere |
9.b. Număr factură/aviz |
||||||||||||||||
|
9.1.a. Număr DVI |
9.c. Data facturii
|
|||||||||||||||||||||
|
9.e. Data expedierii |
9. f. Ora expedierii
|
1.b. Durata transportului |
||||||||||||||||||||
|
DETALII TRANSPORT |
13. Transport |
16.f. Informaţii complementare
|
||||||||||||||||||||
|
16.a. Cod unitate de transport
|
16.b. Identitate unităţi transport |
16.c. Identitate sigiliu comercial |
16.d. Informaţii sigiliu |
|||||||||||||||||||
|
DETALII EXPEDIERE |
17. a. Nr. unic de referinţă al articolului |
17.b. Cod produs accizabil
|
17.c. Cod NC |
17.d. Cantitate |
17.e. Greutate brută |
17.f. Greutate netă |
17.g. Concentraţia alcoolică |
17.h. Grade Plato |
||||||||||||||
|
17.i. Marcajul fiscal |
17.k. Indicatorul marcajului fiscal utilizat
|
17.l. Denumire origine |
17.n. Dimensiune producător |
17.o. Densitate |
17.p. Descriere comercială |
17.r. Marca comercială a produselor |
||||||||||||||||
|
17.1.a. Tip ambalaj |
17.1.b. Nr. de ambajale |
17.1.c. Identitate sigiliu comercial
|
17.1.d. Informaţii sigilii |
|||||||||||||||||||
|
17.2.a. Categoria de vin
|
17.2.b. Codul zonei vitivinicole |
17.2.c. Ţara terţă de origine |
17.2.d. Alte informaţii |
17.2.1.a. Codul operaţiunii cu vinuri |
||||||||||||||||||
|
|
18. Scurtă descriere a documentului |
18.c. Referinţă document
|
||||||||||||||||||||
RAPORT DE PRIMIRE
|
Cod tip origine |
|
||||||||||
|
|
|
||||||||||
|
|
|
||||||||||
|
1. Atribute a. Data şi ora validării raportului de primire: |
|
||||||||||
|
|
|
|
|||||||||
|
|
|
||||||||||
|
2. e-DAI privind deplasarea produselor accizabile a. Cod de Referinţă Administrativ Unic � ARC: |
b. Număr secvenţial |
||||||||||
|
|
|
|
|
||||||||
|
|
|
|
|
||||||||
|
3. Destinatar |
|
|
|
||||||||
|
a. Codul de acciză al destinatarului//Nr. TVA: |
|
c. Strada |
|
||||||||
|
|
|
|
|||||||||
|
b. Numele operatorului: |
|
d. Numărul |
e. Codul poştal |
||||||||
|
|
|
|
|
|
|||||||
|
|
f. Oraşul: |
|
|||||||||
|
|
|
|
|||||||||
|
|
|
|
|
||||||||
|
4. Locul livrării |
|
|
|
||||||||
|
a. Codul de acciză/Nr. TVA: |
|
c. Strada: |
|
||||||||
|
|
|
|
|||||||||
|
b. Numele operatorului: |
|
d. Numărul: |
e. Codul poştal: |
||||||||
|
|
|
|
|
|
|||||||
|
|
f. Oraşul: |
|
|
||||||||
|
|
|
|
|
||||||||
|
|
|
|
|
|
|||||||
|
5. Biroul de destinaţie |
|
|
|
|
|||||||
|
a. Numărul de referinţă al biroului |
|
|
|
|
|||||||
|
|
|
|
|
|
|||||||
|
|
|
|
|
|
|||||||
|
6. Raport de primire |
|
|
|
|
|||||||
|
a. Data primirii produselor |
|
b. Concluzia generală a primirii |
|||||||||
|
|
|
|
|||||||||
|
c. Informaţii complementare: |
|
|
|
|
|||||||
|
|
|||||||||||
|
|
|||||||||||
|
7. Corpul raportului de primire |
|||||||||||
|
a. Număr unic de referinţă al articolului: |
|
b. Indicator de minusuri sau plusuri: |
|
c. Minusuri sau plusuri constatate |
|||||||
|
|
|
|
|
|
|||||||
|
d. Cod produs accizabil |
|||||||||||
|
|
|
|
|||||||||
|
e. Cantitatea refuzată: |
|||||||||||
|
|
|
||||||||||
|
7.1. Motivul insatisfacţiei |
|||||||||||
|
a. Motivul insatisfacţiei |
|||||||||||
|
|
|||||||||||
|
b. Informaţii complementare |
|||||||||||
|
|
|||||||||||
|
Erorile existente |
|||||||||||
|
|
|||||||||||
|
|
|
|
|
|
|||||||
RAPORT DE EXPORT
|
Cod tip origine |
|
||||||||||
|
|
|
||||||||||
|
|
|
||||||||||
|
1. Atribute a. Data şi ora validării raportului de export: |
|
||||||||||
|
|
|
|
|||||||||
|
|
|
||||||||||
|
2. e-DAI privind deplasarea produselor accizabile a. Cod de Referinţă Administrativ Unic � ARC: |
b. Număr secvenţial |
||||||||||
|
|
|
|
|
||||||||
|
|
|
|
|
||||||||
|
3. Destinatar |
|
|
|
||||||||
|
a. Codul de acciză al destinatarului//Nr. TVA: |
|
c. Strada |
|
||||||||
|
|
|
|
|||||||||
|
b. Numele operatorului: |
|
d. Numărul |
e. Codul poştal |
||||||||
|
|
|
|
|
|
|||||||
|
|
f. Oraşul: |
|
|||||||||
|
|
|
|
|||||||||
|
|
|
|
|
||||||||
|
4. Locul livrării |
|
|
|
||||||||
|
a. Codul de acciză/Nr. TVA: |
|
c. Strada: |
|
||||||||
|
|
|
|
|||||||||
|
b. Numele operatorului: |
|
d. Numărul: |
e. Codul poştal: |
||||||||
|
|
|
|
|
|
|||||||
|
|
f. Oraşul: |
|
|
||||||||
|
|
|
|
|
||||||||
|
|
|
|
|
|
|||||||
|
5. Biroul de destinaţie |
|
|
|
|
|||||||
|
a. Numărul de referinţă al biroului |
|
|
|
|
|||||||
|
|
|
|
|
|
|||||||
|
|
|
|
|
|
|||||||
|
6. Raport de export |
|
|
|
|
|||||||
|
a. Data primirii produselor |
|
b. Concluzia generală a primirii |
|||||||||
|
|
|
|
|||||||||
|
c. Informaţii complementare: |
|
|
|
|
|||||||
|
|
|||||||||||
|
|
|||||||||||
|
7. Corpul raportului de export |
|||||||||||
|
a. Număr unic de referinţă al articolului: |
|
b. Indicator de minusuri sau plusuri: |
|
c. Minusuri sau plusuri constatate |
|||||||
|
|
|
|
|
|
|||||||
|
d. Cod produs accizabil |
|||||||||||
|
|
|
|
|||||||||
|
e. Cantitatea refuzată: |
|||||||||||
|
|
|
||||||||||
|
7.1. Motivul insatisfacţiei |
|||||||||||
|
a. Motivul insatisfacţiei |
|||||||||||
|
|
|||||||||||
|
b. Informaţii complementare |
|||||||||||
|
|
|||||||||||
|
Erorile existente |
|||||||||||
|
|
|||||||||||
|
|
|
|
|
|
|||||||
|
Denumirea operatorului economic ����������������������������������������� |
||||||||||||
|
Sediul: Judeţul �������������.. Sectorul �� Localitatea ��������� Str. ������������������. Nr. �� Bl. �� Sc. ..� Et. .� Ap. ��� Cod poştal �������������� Telefon/Fax �������������� Cod de identificare fiscală ��������������������������. |
|
|||||||||||
|
CERERE de restituire a accizelor �n luna ����������������� anul ������.
|
||||||||||||
|
Nr. crt. |
Numărul documentului de �nsoţire |
Indicativul statului membru de destinaţie |
Denumirea destinatarului şi codul de identificare fiscală |
Descrierea produselor expediate
|
Data recepţiei produselor |
Cantitatea recepţionată |
Datele privind plata accizelor �n statul membru de destinaţie |
Suma de restituit |
||||
|
Codul NC al produsului |
Cantitatea*) |
Nivelul accizei**) |
Data plăţii |
Numărul şi documentul care atestă plata |
||||||||
|
0 |
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
7 |
8 |
9 |
10 |
11 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
TOTAL |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
*) Pentru produsele energetice volumul va fi măsurat la temperatura de 15�C; pentru alcool şi băuturi alcoolice volumul se stabileşte la 20�C; �n cazul ţigaretelor se va menţiona pe un r�nd numărul de pachete de ţigarete şi pe următorul valoarea acestora �n lei, cu un singu număr de ordine şi fără a repeta datele comune.
**) Se va consemna nivelul efectiv suportat. �n cazul �n care acesta este imposibil de stabilit, se va aplica nivelul accizelor �n vigoare �n ultimele 3 luni anterioare datei la care s-a realizat plata �n statul membru de destinaţie.
Numele şi prenumele �����������.���������
���������������������.��.. Data ��������������..
(semnătura şi ştampila)
Nr. ...................... din .................
CERERE
privind acordarea autorizaţiei de importator/expeditor �nregistrat
Societatea .........................................., cu sediul social �n ................................, str. ..................................... nr. ........, �nregistrat �n registrul comerţului la nr. ........... din data de ................, codul de identificare fiscală ..................................., telefon ......................................, fax ..............................., e-mail ................................, reprezentată prin ...................................................., domiciliat �n .............................., str. .................. nr. ...., bl. ..., sc. ..., et. ..., ap. ..., sectorul ..., judeţul ........................., posesorul buletinului/cărţii de identitate seria ...... nr. ......, eliberat/ă de ....................................., av�nd funcţia de .........................., pe baza documentelor anexate la dosar, solicit eliberarea autorizaţiei de importator/expeditor �nregistrat pentru următoarele produse:
1. ...................................................
2. ...................................................
3. ...................................................
Data .................... Numele şi prenumele .........................
Semnătura şi ştampila .......................
Denumirea expeditorului �nregistrat
...........................................................................................
Sediul:
Judeţul......................... sectorul...... localitatea........................
Strada................... nr....... blocul...... scara...... etaj...... ap.......
Codul poştal................ Telefon/fax.............................................
Codul de accize/Codul de identificare fiscală...............................
SITUAŢIE CENTRALIZATOARE
privind livrările de produse accizabile �n luna....................anul.....................
|
Nr. crt. |
Tipul produsului/ Cod NC |
UM |
Beneficiarul livrării |
Cantitatea totală livrată (7+12) |
|||||||||
|
Antrepozite/Destinatari �nregistraţi |
Alţi beneficiari (export/organizaţii scutite) |
||||||||||||
|
Denumirea operatorului |
Codul de accize |
ARC |
Data expedierii |
Cantitatea livrată |
Denumirea operatorului |
Nr. DVE/ Nr. certificat scutire |
ARC |
Data expedierii |
Cantitatea livrată |
||||
|
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
7 |
8 |
9 |
10 |
11 |
12 |
13 |
14 |
Unităţile de măsură pentru produsele livrate sunt cele prevăzute �n anexa nr. 1 de la titlul VII din Codul fiscal.
Certificată de conducerea expeditorului �nregistrat
Numele şi prenumele............................................................................
Semnătura şi ştampila.............................................................
Data
DOCUMENT DE �NSOŢIRE
pentru circulaţia intracomunitară a produselor accizabile deja eliberate pentru consum
- faţă -
|
1
|
1. Expeditor Nr. de TVA (Nume şi adresa) |
2. Număr de referinţă al operaţiunii |
|
|
|
Exemplar pentru expeditor |
||||
|
2. Primitor Nr. de TVA (Nume şi adresa)
|
3. Autoritatea competentă a statului de destinaţie (Nume şi adresa) |
|
||
|
5. Transportator / mijloace de transport
|
6. Numărul de referinţă şi data declaraţiei
|
|
||
|
7. Locul livrării
|
|
|||
|
1 |
8. Mărci şi număr de identificare, nr. şi tipul ambalajelor, descrierea bunurilor |
9. Codul produsului (Codul NC) |
|
|
|
|
|
10. Cantitate |
11. Greutatea brută (kg) |
|
|
|
12. Greutatea netă (kg) |
|
||
|
|
13. Preţul de facturare / valoarea comercială |
|
||
|
14. Certificate (pentru unele vinuri şi băuturi spirtoase, - mici fabrici de bere, mici distilerii)
|
|
|||
|
A. Menţiuni privind verificarea. Se completează de autoritatea competentă. |
15.Căsuţele 1 � 13 corect completate Restituirea exemplarului 3
Da o Nu o (*) solicitată |
|
||
|
Societatea semnatară şi numărul de telefon |
|
|||
|
Numele semnatarului |
|
|||
|
Locul şi data |
|
|||
|
Continuarea pe verso (exemplarele 2 şi 3) |
Semnătura |
|
||
|
|
|
|
||
|
|
|
|
||
|
|
|
|
||
(*)
Bifaţi căsuţa corespunzătoare
INSTRUCŢIUNI DE COMPLETARE
(versoul exemplarului 1)
circulaţia intracomunitară a produselor supuse accizelor care au fost eliberate �n consum �n statul membru de livrare
1. Observaţii generale
1.1. Documentul de �nsoţire simplificat este utilizat �n scopul aplicării accizelor, potrivit prevederilor art. 7 din Directiva 92/12/CEE din 25 februarie 1992
1.2. Documentul trebuie completat �n mod lizibil �n aşa fel �nc�t �nscrisurile să nu poată fi şterse. Informaţiile pot fi pretipărite. Nu sunt admise ştersături sau tăieturi.
1.3. Caracteristicile generale ale documentului şi dimensiunile căsuţelor sunt cele prevăzute �n Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene nr. C 164 din 1 iulie 1989 pagina 3.
H�rtia trebuie să fie de culoare albă pentru toate exemplarele şi să aibă formatul 210 mm pe 297 mm. Este admisă o toleranţă maximă de 5 mm �n minus sau 8 mm �n plus �n ceea ce priveşte lungimea.
1.4. Orice spaţiu neutilizat trebuie să fie barat, astfel �nc�t să nu se mai poată face adăugiri.
1.5. Documentul de �nsoţire simplificat constă �n 3 exemplare:
- exemplarul 1 trebuie păstrat de expeditor;
- exemplarul 2 �nsoţeşte produsele şi este păstrat de primitor;
- exemplarul 3 �nsoţeşte produsele şi trebuie să se returneze expeditorului, cu certificarea primirii confirmată de către persoana menţionată la căsuţa 4 dacă expeditorul solicită aceasta �n scopul restituirii accizelor.
2. Rubrici
Căsuţa 1. Expeditor: numele şi adresa complete, numărul de TVA (dacă există) al persoanei care livrează produsele �ntr-un alt stat membru. Dacă există un număr de accize trebuie de asemenea indicat.
Căsuţa 2. Numărul de referinţă al operaţiunii: numărul de referinţă comunicat de persoana care livrează produsele şi care va identifica mişcarea cu �nregistrările comerciale. �n mod normal, acesta va fi numărul şi data facturii.
Căsuţa 3. Autoritatea competentă a statului de destinaţie: numele şi adresa autorităţii din statul membru de destinaţie, căruia i-a fost declarată anticipat expediţia.
Căsuţa 4. Primitor: numele şi adresa complete, numărul de TVA (dacă există) al persoanei care primeşte produsele. Dacă există un număr de accize trebuie de asemenea indicat.
Căsuţa 5. Transportator/mijloc de transport: se completează cu "expeditor", "primitor" sau numele şi adresa persoanei responsabile cu prima expediere, dacă este diferită de persoanele indicate �n căsuţa 1 sau căsuţa 4, se va indica de asemenea mijlocul de transport.
Căsuţa 6. Număr de referinţă şi data declaraţiei:
Declaraţia şi/sau autorizaţia care trebuie dată de autoritatea competentă din statul membru de destinaţie �nainte de �nceperea expediţiei.
Căsuţa 7. Locul livrării: adresa livrării dacă este diferită de cea din căsuţa 4.
Căsuţa 8. Descrierea completă a produselor, marcaje şi numere şi tipul ambalajelor: marcaje şi numerele exterioare ale pachetelor, de exemplu: containere; numărul pachetelor din interior, de exemplu: cartoane; şi descrierea comercială a produselor. Descrierea poate continua pe o pagină separată ataşată fiecărui exemplar. O listă a ambalajelor poate fi utilizată �n acest scop.
Pentru alcoolul şi băuturile alcoolice, altele dec�t berea, trebuie să se precizeze concentraţia alcoolică (procent �n volum la 20 � C).
Pentru bere, concentraţia alcoolică va fi menţionată fie �n � Plato, fie procente �n volum la 20 � C, fie am�ndouă, potrivit solicitării statului membru de destinaţie şi a statului membru de expediere.
Pentru uleiuri minerale se va menţiona densitatea la 15 � C.
Căsuţa 9. Codul produsului: codul NC.
Căsuţa 10. Cantitate: numărul, greutatea sau volumul, după caz, �n funcţie de accizele din statul membru de destinaţie, de exemplu:
- ţigarete, numărul de bucăţi, exprimat �n mii;
- ţigări şi ţigări de foi, greutatea netă;
- alcool şi băuturi alcoolice, litri la temperatura de 20 � C cu două zecimale;
- produse energetice cu excepţia păcurii, litri la temperatura de 15 � C.
Căsuţa 11. Greutate brută: greutatea brută a transportului.
Căsuţa 12. Greutate netă: se va indica greutatea fără ambalaje a produselor.
Căsuţa 13. Preţul facturii/valoarea comercială: suma totală a facturii care include şi acciza. �n cazul �n care circulaţia nu are nicio legătură cu v�nzarea, trebuie introdusă şi valoarea comercială. �n acest caz se adaugă menţiunea "nu �n scop de v�nzare".
Căsuţa 14. Certificate: acest spaţiu este rezervat pentru anumite certificate care sunt cerute numai pe exemplarul 2.
1. �n cazul anumitor vinuri, atunci c�nd se consideră necesar, certificatul referitor la originea şi calitatea produselor, conform legislaţiei comunitare.
2. �n cazul anumitor băuturi spirtoase, certificatul referitor la locul de producţie, conform legislaţiei comunitare.
3. �n cazul berii produse de micii producători independenţi conform definiţiei din directiva specifică a Comisiei privind structura accizelor la alcool şi băuturi alcoolice, pentru care se intenţionează solicitarea unei cote reduse a accizei �n statul membru de destinaţie, certificarea expeditorului astfel: "Prin prezenta se certifică faptul că berea a fost produsă de o mică berărie independentă cu o producţie a anului anterior de ........ hectolitri de bere."
4. �n cazul alcoolului etilic produs de o mică distilerie, conform definiţiei din directiva specifică a Comisiei privind structura accizelor la alcool şi băuturi alcoolice, pentru care se intenţionează solicitarea unei cote reduse a accizei �n statul membru de destinaţie, certificarea expeditorului astfel: "Prin prezenta se certifică faptul că produsul descris a fost fabricat de o mică distilerie cu o producţie a anului anterior de ........ hectolitri de alcool pur."
Căsuţa 15. Societatea semnatarului etc.: documentul trebuie completat de către sau �n numele persoanei responsabile pentru circulaţia produselor. Dacă expeditorul solicită să i se returneze exemplarul 3 cu un certificat de recepţie, acesta va fi menţionat.
Căsuţa A. Menţiuni privind verificarea: autorităţile competente trebuie să �nregistreze pe exemplarele 2 şi 3 controalele efectuate. Toate observaţiile trebuie să fie semnate, datate şi ştampilate de către funcţionarul responsabil.
Căsuţa B. Certificat de primire: trebuie să fie transmis de către primitor şi trebuie returnat expeditorului dacă acesta din urmă �l solicită expres �n scopul restituirii accizelor.
DOCUMENT DE �NSOŢIRE
pentru circulaţia intracomunitară a produselor accizabile deja eliberate pentru consum
- faţă -
|
2
|
1. Expeditor Nr. de TVA (Nume şi adresa) |
2. Număr de referinţă al operaţiunii |
|
|
|
Exemplar pentru expeditor |
||||
|
2. Primitor Nr. de TVA (Nume şi adresa)
|
3. Autoritatea competentă a statului de destinaţie (Nume şi adresa) |
|
||
|
5. Transportator / mijloace de transport
|
6. Numărul de referinţă şi data declaraţiei
|
|
||
|
7. Locul livrării
|
|
|||
|
2 |
8. Mărci şi număr de identificare, nr. şi tipul ambalajelor, descrierea bunurilor |
9. Codul produsului (Codul NC) |
|
|
|
|
|
10. Cantitate |
11. Greutatea brută (kg) |
|
|
|
12. Greutatea netă (kg) |
|
||
|
|
13. Preţul de facturare / valoarea comercială |
|
||
|
14. Certificate (pentru unele vinuri şi băuturi spirtoase, - mici fabrici de bere, mici distilerii)
|
|
|||
|
A. Menţiuni privind verificarea. Se completează de autoritatea competentă. |
15.Căsuţele 1 � 13 corect completate Restituirea exemplarului 3
Da o Nu o (*) solicitată |
|
||
|
Societatea semnatară şi numărul de telefon |
|
|||
|
Numele semnatarului |
|
|||
|
Locul şi data |
|
|||
|
Continuarea pe verso (exemplarele 2 şi 3) |
Semnătura |
|
||
|
|
|
|
||
|
|
|
|
||
|
|
|
|
||
(*) Bifaţi căsuţa corespunzătoare
- verso-
|
B. CERTIFICAREA RECEPŢIEI
Produse recepţionate de primitor
Data ������������� Locul �������������� Numărul de referinţă ��������
Accizele au fost plătite (*) / declarate pentru plată autorităţii competente.
Data ��������������. Numărul de referinţă ������������������
Alte observaţii ale primitorului:
Locul/Data ���������������� Numele semnatarului �������������������� Semnătura ��������������������
(*) Tăiaţi menţiunea inutilă.
|
|
A. Menţiuni privind verificarea (continuare)
|
DOCUMENT DE �NSOŢIRE
pentru circulaţia intracomunitară a produselor accizabile deja eliberate pentru consum
- faţă-
|
3
|
1. Expeditor Nr. de TVA (Nume şi adresa) |
2. Număr de referinţă al operaţiunii |
|
|
|
Exemplar pentru expeditor |
||||
|
2. Primitor Nr. de TVA (Nume şi adresa)
|
3. Autoritatea competentă a statului de destinaţie (Nume şi adresa) |
|
||
|
5. Transportator / mijloace de transport
|
6. Numărul de referinţă şi data declaraţiei
|
|
||
|
7. Locul livrării
|
|
|||
|
3 |
8. Mărci şi număr de identificare, nr. şi tipul ambalajelor, descrierea bunurilor |
9. Codul produsului (Codul NC) |
|
|
|
|
|
10. Cantitate |
11. Greutatea brută (kg) |
|
|
|
12. Greutatea netă (kg) |
|
||
|
|
13. Preţul de facturare / valoarea comercială |
|
||
|
14. Certificate (pentru unele vinuri şi băuturi spirtoase, - mici fabrici de bere, mici distilerii)
|
|
|||
|
A. Menţiuni privind verificarea. Se completează de autoritatea competentă. |
15.Căsuţele 1 � 13 corect completate Restituirea exemplarului 3
Da o Nu o (*) solicitată |
|
||
|
Societatea semnatară şi numărul de telefon |
|
|||
|
Numele semnatarului |
|
|||
|
Locul şi data |
|
|||
|
Continuarea pe verso (exemplarele 2 şi 3) |
Semnătura |
|
||
|
|
|
|
||
|
|
|
|
||
|
|
|
|
||
(*) Bifaţi căsuţa corespunzătoare
-verso -
|
B. CERTIFICAREA RECEPŢIEI
Produse recepţionate de primitor
Data ������������� Locul �������������� Numărul de referinţă ��������
Accizele au fost plătite (*) / declarate pentru plată autorităţii competente.
Data ��������������. Numărul de referinţă ������������������
Alte observaţii ale primitorului:
Locul/Data ���������������� Numele semnatarului �������������������� Semnătura ��������������������
(*) Tăiaţi menţiunea inutilă.
|
|
A. Menţiuni privind verificarea (continuare)
|
|
|
Nr. �nregistrare �������������� |
Data ������������. |
|
|
C E R E R E privind acordarea autorizaţiei de reprezentant fiscal
|
|||
|
1. Numele |
|
||
|
2. Adresa |
Judeţul ������������������. Sectorul �����������������.. Localitatea ���������������� Str. ��������������������. Nr. ����� Bl. ����� Sc. ������. Et. ������� Ap. �����������. Cod poştal ���������������� |
||
|
3. Telefon |
|
||
|
4. Fax |
|
||
|
5. Adresa de e-mail |
|
||
|
6. Codul de identificare fiscală |
|
||
|
7. Numele şi numărul de telefon ale reprezentantului legal sau ale alte persoane de contact |
|
||
|
8. Descrierea activităţilor economice desfăşurate �n Rom�nia |
|
||
|
9. Numele, adresa şi codul fiscal ale persoanelor afiliate cu solicitantul |
|
||
|
10. Dacă solicitantul este persoană juridică, numele, adresa şi codul numeric personal ale fiecărui administrator; se vor anexa şi cazierele judiciare ale administratorilor |
|
||
|
11. Arătaţi dacă solicitantul (sau, �n cazul �n care solicitantul este persoană juridică, oricare dintre administratorii săi) a fost condamnat definitiv �n ultimii 5 ani pentru infracţiunile prevăzute �n legislaţia fiscală. |
o o Da Nu |
||
|
12. Anexaţi actul constitutiv al societăţii care �i permite desfăşurarea activităţii de reprezentant fiscal |
|||
|
13. Anexaţi copia actului de reprezentare �ncheiat cu v�nzătorul |
|||
|
14. Anexaţi confirmarea organului fiscal cu privire la calitatea de plătitor de accize |
|||
|
15. Nivelul garanţiei Anexaţi scrisoarea de bonitate bancară. |
|
||
Cunosc�nd dispoziţiile art. 292 privind falsul �n declaraţii din Codul penal, declar că datele �nscrise �n acest formular sunt corecte şi complete.
Numele şi prenumele
��������������..
Semnătura solicitantului Data ���������������..
��������������..
C E R E R E
de restituire a accizelor �n cazul v�nzării la distanţă �n trimestrul ���. anul ��������.
|
Nr. crt. |
Statul membru de destinaţie |
Numărul de ordine corespunzător livrării |
Descrierea produselor expediate |
|||
|
Codul NC al produsului |
U.M |
Cantitatea |
Suma solicitată a fi restituită*) |
|||
|
0 |
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
*) Se va consemna nivelul efectiv suportat. �n cazul �n care acesta este imposibil de stabilit, se va aplica nivelul accizelor �n vigoare �n ultimele 3 luni anterioare datei la care s-a realizat plata �n statul membru de destinaţie.
Numele şi prenumele
�����������.���������
Data ��������������..
Semnătura solicitantului
�������������..
Denumirea destinatarului �nregistrat/
reprezentantului fiscal
........................................................................
Cod accize/Cod identificare fiscală .....................
Localitatea ................................judeţul/sector ..................
Strada ................................................................... Nr. ......
Bloc ...... Scara ..... Etaj ...... Ap. ...... Cod poştal ..............
SITUAŢIE CENTRALIZATOARE
privind achiziţiile şi livrările de produse accizabile
�n luna ...................... anul ............
|
Document |
Achiziţie/ Livrare |
Provenienţa/ Destinaţia (3) |
Cod accize expeditor/ Cod identif. fiscală destinatar |
Codul NC al produsului |
Starea produsului (vrac/ �mbuteliat) (V/�) |
Densitate la 15� C kg/l (4) |
Concentraţie grad alcoolic/ grad Plato (5) |
Recipienţi (5) |
Cantitate |
Acciza datorată
-mii lei- |
|||||
|
Tip (1) |
Număr |
Tip (2) |
Data |
Capacitate nominală |
nr. |
kg |
Litri |
mii bucăţi |
|||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
(1) eDA, DI, factura, AIM (aviz de �nsoţire a mărfii), (2) Pentru achiziţii se va �nscrie �A�; pentru livrări se va �nscrie �L�, (3) Se va �nscrie indicativul ţării �n cazul provenienţei/destinaţiei U.E. (RO �n cazul livrărilor naţionale); se va indica �EX� �n cazul livrărilor �n afara U.E., (4) Se va completa numai �n cazul produselor energetice, (5) Se va completa numai �n cazul alcoolului şi băuturilor alcoolice
|
RECAPITULAREA PERIOADEI |
|||||||||
|
Codul NC al produsului |
U.M. |
Vrac/�mbuteliat (V/�) |
Stoc la �nceputul lunii
|
Cantitatea �ntrată
|
Surplus pe parcursul lunii
|
Cantitate ieşită
|
Pierderi
|
Stoc efectiv
|
Diferenţa (+) sau (-)
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Numele şi prenumele ...............................................
Semnătura şi ştampila operatorului ............................................... Data
Denumirea antrepozitului fiscal...................................................
Cod accize....................................................................................
Localitatea............................................judeţul/sectorul...............
Strada..................................................................Nr. ...................
Cod poştal........................................................
Domiciliul fiscal.............................................. SITUAŢIA
privind operaţiunile desfăşurate �n antrepozitul fiscal
de producţie de alcool şi băuturi spirtoase
�n luna....................anul..................
I. Materii prime (exprimate �n tone pentru materii prime altele dec�t alcool/hectolitri alcool pur, după caz).
|
Tipul produsului/ Cod NC |
U.M. |
Stoc iniţial (A) |
Intrări (B) |
Utilizat (C) |
Stoc final (D) |
Diferenţa (E) |
|||
|
Operaţii interne |
U.E. |
Import |
|||||||
|
Din producţie proprie |
Alte achiziţii |
||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
(A) Stocul iniţial: cantitatea de materii prime existente la �nceputul perioadei trebuie să coincidă cu stocul final al perioadei anteroare; (B) Intrări: Cantităţile de materii prime intrate trebuie să corespundă cu cele �nscrise �n documente de circulaţie corespunzătoare fiecărei provenienţe, aferente perioadei de raportare; (C) cantităţile de materii prime utilizate pentru fabricarea alcoolului, �n perioada de raportare; (D) Cantităţile de materii prime existente �n finalul perioadei de raportare; (E) Diferenţe: Cantitatea rezultată pentru fiecare materie primă, după formula următoare: Stoc iniţial + intrări � utilizat � stoc final E = A + B � C � D
II. Produse �n curs de fabricaţie
|
Tipul produsului/Cod NC |
U.M. |
Stoc iniţial |
Intrări |
Ieşiri
|
Stoc final
|
Diferenţa |
|
|
|
|
|
|
Către alte depozite |
Pentru prelucrare finală |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
III. Livrări (exprimate �n hectolitri alcool pur).
|
Tipul produsului/ Cod NC |
U.M. |
Stoc iniţial (A) |
Cantităţi produse (B) |
Intrări (C) |
Ieşiri (D) |
Utilizate �n activitatea proprie (E) |
Stoc final (F) |
Diferenţa (G) |
||||||
|
Achiziţii interne (RO) |
Alte achiziţii (UE) |
Import |
Cu accize |
Fără accize |
||||||||||
|
Regim suspensiv |
Scutire |
|||||||||||||
|
Teritoriul naţional |
U.E. |
Export |
||||||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Cantităţile de alcool se exprimă �n hectolitri, cu două zecimale. Datele aferente (A), (B), (C), (D) şi (E) sunt corespunzătoare operaţiunilor desfăşurate �n perioada de raportare; Diferenţa (G) = A + B + C � D � E - F
Direfenţa = stoc iniţial + (cantităţi produse) + intrări � ieşiri � stoc final
Data ............................. Conducătorul antrepozitului fiscal ..........................................
Semnătura şi ştampila
Anexa nr. 48.2
Denumirea antrepozitului fiscal...................................................
Cod accize....................................................................................
Localitatea............................................judeţul/sectorul...............
Strada..................................................................Nr. ...................
Cod poştal........................................................
Domiciliul fiscal..............................................
SITUAŢIA
privnd operaţiunile desfăşurate �n antrepozitul fiscal
de producţie de vinuri/băuturi fermentate/produse intermediare
�n luna....................anul..................
I. Materii prime
|
Tipul produsului/ Cod NC |
U.M. |
Stoc iniţial (A) |
Intrări (B) |
Utilizat (C) |
Stoc final (D)
|
Diferenţa (E)
|
|||||||||
|
Cantitate |
Concentraţie |
Operaţii interne |
U.E. |
Import |
|||||||||||
|
Cantitate |
Concentraţie |
Cantitate |
Concentraţie |
Cantitate |
Concentraţie |
Cantitate |
Concentraţie |
Cantitate |
Concentraţie |
Cantitate |
Concentraţie |
||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
A � cantităţile de materii prime existente �n antrepozit la �nceputul perioadei, şi care trebuie să corespundă cu stocul final din documentul lunii anterioare; B � Cantiăţile de materii prime şi de produse �n curs de fabricaţie intrate �n antrepozit � se va avea �n vedere data din documentele de circulaţie corespunzătoare fiecărei provenineţe/raport de primire; C � cantităţi de materie primă utilizate pe parcursul lunii la procesul de producţie al produselor intermediare; D � Stoc final � cantităţile de materii prime existente �n antrepozit la sf�rşitul lunii; E - Diferenţa - cantităţile de produse rezultate, stabilite după formula : stoc iniţial + intrări � utilizări � stoc final (E = A + B � C � D)
II. Produse �n curs de fabricaţie
|
Tipul produsului/Cod NC |
U.M. |
Stoc iniţial |
Intrări |
Ieşiri
|
Stoc final
|
Diferenţa |
|
|
|
|
|
|
Către alte depozite |
Pentru prelucrare finală |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
III. Livrări (exprimate �n hectolitri)
|
Tipul produsului/ Cod NC |
U.M. |
Stoc iniţial (A) |
Cantităţi produse (B) |
Intrări (C) |
Ieşiri (D) |
Utilizate �n activitatea proprie (E) |
Stoc final (F) |
Diferenţa (G) |
||||||
|
Achiziţii interne (RO) |
Alte achiziţii (UE) |
Import |
Cu accize |
Fără accize |
||||||||||
|
Regim suspensiv |
Scutire |
|||||||||||||
|
Teritoriul naţional |
U.E. |
Export |
||||||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
A - cantităţile de produse existente �n antrepozit la �nceputul perioadei, şi care trebuie să corespundă cu stocul final din documentul lunii anterioare; B � Cantitatea de produse fabricate �n antrepozit pe parcursul perioadei; C � Cantităţile de produse intrate �n regim suspensiv �n antrepozit. Se va avea �n vedre data din raportul de primire; D � Ieşiri cu accize - cantităţile de produse eliberate pentru consum; ieşiri fără accize � cantităţile fiecăror produse intermediare ieşite �n regim suspensiv sau �n regim de scutire de la plata accizelor; E � cantităţi de produse obţinute �n antrepozit şi care ulterior sunt utilizate ca meterie primă �n urma unui procxes de producţie. F � stocul final � cantităţile pe fiecare tip de produs existente �n antrpozit la sf�rşitul luni; G � Diferenţa � cantităţile de produse rezultate, stabilite după formula următoare: G = A + B + C � D � E � F
Data ............................. Conducătorul antrepozitului fiscal ..........................................
Semnătura şi ştampila
Anexa nr. 48.3
Denumirea antrepozitului fiscal................................................
Cod accize...............................................................................
Localitatea....................................... judeţul/sectorul.................
Strada..............................................................nr...................
Cod poştal.....................................................
Domiciliul fiscal...........................................
SITUAŢIA
privind operaţiunile desfăşurate �n antrepozitul fiscal de producţie de bere �n luna...................anul.................
I. Materii prime
|
Denumire |
Kilograme |
% extract sec |
Denumire |
Kilograme |
% extract sec |
|
Malţ |
Alte materii de extracţie |
||||
|
Orz |
Malţ colorat |
||||
|
Orez şi griş |
Bere |
||||
|
Porumb |
Altele... |
||||
|
Zahăr şi glucoză |
II. Bere fabricată �n hectolitri
|
Tipul produsului/Cod NC |
U.M. |
Stoc iniţial (A) |
Cantităţi produse (B) |
Intrări (C) |
Ieşiri |
Consum (F) |
Stoc final (G) |
Diferenţa (H) |
|||||||
|
Achiziţii interne (RO) |
Alte achiziţii (UE) |
Import |
Cu accize (D) |
Fără accize (E) |
|||||||||||
|
Grad Plato mediu |
Consum |
Regim suspensiv |
Operaţiuni scutite |
||||||||||||
|
Teritoriul naţional |
U.E |
Export |
|||||||||||||
A - cantităţile de produse existente �n antrepozit la �nceputul perioadei şi care trebuie să corespundă cu stocul final din documentul lunii anterioare; B - cantităţile de bere produse �n antrepozit pe parcursul lunii; C - cantităţile de bere intrate �n antrepozit. Se va avea �n vedere data din raportul de primire;
D - ieşiri cu accize: gradul Plato mediu - dacă berea eliberată �n consum prezintă diverse grade Plato, se va �nscrie gradul mediu ponderat;
Ex: 1000 hl bere de 12 grade Plato; 2000 hl bere de 13 grade Plato; 3000 hl de bere de 14 grade Plato
Gradul Plato mediu ponderat = (1000 x 12) + (2000 x 13) + (3000 x 14) =13,33
1000 + 2000 + 3000
F - consum propriu de materii prime, �n scopul realizării produsului finit;
G - stocul final - cantităţile pe fiecare tip de produs existente �n antrepozit la sf�rşitul lunii; H - diferenţa - cantităţile de produse rezultate, stabilite după formula următoare: H = A + B + C � D � E � F � G
Data...........................
Conducătorul antrepozitului fiscal ...........................
Semnătura şi ştampila
Anexa nr. 48.4
Denumirea antrepozitului fiscal...................................................
Cod accize....................................................................................
Localitatea............................................judeţul/sectorul...............
Strada..................................................................Nr. ...................
Cod poştal........................................................
Domiciliul fiscal..............................................
SITUAŢIA
privind operaţiunile desfăşurate �n antrepozitul fiscal
de producţie tutunuri prelucrate
�n luna ���..�anul .�.
|
Tipul produsului/ cod NC |
U.M. |
Stoc iniţial (A) |
Cantităţi produse (B) |
Intrări (C) |
Ieşiri |
Stoc final (F) |
Diferenţa (G) |
||||||||||
|
Achiziţii interne (RO) |
Alte achiziţii (UE) |
Import |
Cu accize (D) |
Fără accize (E) |
|||||||||||||
|
Valoare |
Cantitate |
Regim suspensiv |
Scutire |
||||||||||||||
|
Teritoriul naţional |
U.E. |
Export |
|||||||||||||||
|
Valoare |
Cantitate |
Valoare |
Cantitate |
Valoare |
Cantitate |
||||||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
�n cazul ţigaretelor, al ţigărilor de foi, cantităţile vor fi exprimate �n mii bucăţi, iar �n cazul tutunurilor de fumat se vor exprima �n kg.
A � Cantităţile de produse existente �n antrepozit la �nceputul perioadei, şi care trebuie să corespundă cu stocul final din documentul lunii anterioare; B � Cantitatea de produse fabricate �n antrepozit pe parcursul perioadei, care se consideră finite; C � Cantităţile de produse intrate �n regim suspensiv de accize �n antrepozit. Se va avea �n vedere data din raportul de primire; D � Ieşiri cu accize � cantităţile de produse eliberate �n consum; E � Ieşiri fără accize � cantităţile fiecărui produs ieşit �n regim suspensiv de accize sau �n regim de scutire de la plata accizelor; F � Stoc final � cantităţile pe fiecare tip de produs existente �n antrepozit la sf�rşitul lunii; G � Diferenţa � cantităţile de produse rezultate, stabilite după formula următoare: G = A + B + C � D � E � F.
Data ............................................ Conducătorul antrepozitului fiscal .................................................
Semnătura şi ştampila
Anexa nr. 48.5
Denumirea antrepozitului fiscal...................................................
Cod accize....................................................................................
Localitatea............................................judeţul/sectorul...............
Strada..................................................................Nr. ...................
Cod poştal........................................................
Domiciliul fiscal..............................................
SITUAŢIA
privind operaţiunile desfăşurate �n antrepozitul fiscal
de producţie de produse energetice
�n luna....................anul..................
|
Tipul produsului/ Cod NC |
U.M. |
Stoc iniţial (A) |
Cantităţi produse (B) |
Intrări (C) |
Ieşiri |
Autoconsum (F) |
Stoc final (G) |
Diferenţa (H) |
|||||||
|
Achiziţii interne (RO) |
Alte achiziţii (UE) |
Import |
Cu accize (D) |
Fără accize (E) |
Cu accize |
Fără accize |
|||||||||
|
Regim suspensiv |
Scutiri |
||||||||||||||
|
Teritoriul naţional |
U.E. |
Export |
|||||||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Cantităţiloe de produse se vor �nscrie �n tone sau 1000 litri potrivit anexei de la titlul VII din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, �n care sunt stabilite nivelurile accizelor.
A - cantităţile de produse existente �n antrepozit la �nceputul perioadei, şi care trebuie să corespundă cu stocul final din documentul lunii anterioare; B � Cantitatea de produse fabricate �n antrepozit pe parcursul perioadei care se consideră finite; C � Cantităţile de produse intrate �n regim suspensiv de accize �n antrepozit. Se va avea �n vedere data din raportul de primire; D � Ieşiri cu accize - cantităţile de produse eliberate �n consum; E - cantităţile fiecărui produs ieşit �n regim suspensiv de accize sau �n regim de scutire de la plata accizelor pentru consum; E - ieşiri fără accize � cantităţile fiecărui produs ieşit �n regim suspensiv sau �n regim de scutire de la plata accizelor; F � Autoconsum � cantităţile de produse consumate sau utilizate �n cadrul antrepozitului fiscal; G - Stocul final � cantităţile pe fiecare tip de produs existente �n antrepozit la sf�rşitul lunii; H � Diferenţa � cantităţile de produse rezultate, stabilite după formula următoare: H = A + B + C � D � E � F - G
Data ............................. Conducătorul antrepozitului fiscal ..........................................
Semnătura şi ştampila
Denumirea antrepozitului fiscal...................................................
Cod accize....................................................................................
Localitatea............................................judeţul/sectorul...............
Strada..................................................................Nr. ...................
Cod poştal........................................................
Domiciliul fiscal..............................................
SITUAŢIA
privind operaţiunile desfăşurate �n antrepozitul fiscal
de depozitare
�n luna ���..�anul .�.
|
Tipul produsului/ Cod NC |
U.M. |
Stoc iniţial (A) |
Intrări (B) |
Ieşiri |
Stoc final (E) |
Diferenţa (F) |
||||||
|
Achiziţii interne (RO) |
Alte achiziţii (UE) |
Import |
Cu accize (C) |
Fără accize (D) |
||||||||
|
Cantitate |
Regim suspensiv |
Scutire/ exceptare |
||||||||||
|
Teritoriul naţional |
U.E. |
Export |
||||||||||
|
Cantitate |
Cantitate |
Cantitate |
||||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Unităţile de măsură pentru produsele depozitate sunt cele prevăzute �n anexa nr. 1 de la titlul VII din Codul fiscal
A � Cantităţile de produse existente �n antrepozit la �nceputul perioadei, şi care trebuie să corespundă cu stocul final din documentul lunii anterioare; B � Cantităţile de produse intrate �n regim suspensiv �n antrepozit. Se va avea �n vedere data din raportul de primire; C � Ieşiri cu accize � cantităţile de produse eliberate �n consum; D � Ieşiri fără accize � cantităţile fiecărui produs ieşit �n regim suspensiv de accize sau �n regim de scutire/exceptare de la plata accizelor; E � Stoc final � cantităţile pe fiecare tip de produs existente �n antrepozit la sf�rşitul lunii; F � Diferenţa � cantităţile de produse rezultate, stabilite după formula următoare: F = A + B - C � D � E.
Data ............................................ Conducătorul antrepozitului fiscal .................................................
Semnătura şi ştampila
|
CERTIFICAT DE SCUTIRE DE ACCIZE (RO) |
||||
|
Seria nr. (opţional) |
||||
|
|
||||
|
1. INSTITUŢIA/PERSOANA BENEFICIARĂ Denumirea/numele ������������������������������������������������������������.. Strada şi numărul ������������������������������������������������������������.. Codul poştal, locul ������������������������������������������������������������.. |
||||
|
|
||||
|
2. AUTORITATEA COMPETENTĂ PENTRU VIZARE (Denumire, adresă şi număr de telefon) ��������������������������������������������������������������������������. ��������������������������������������������������������������������������. ��������������������������������������������������������������������������. |
||||
|
|
||||
|
3. DECLARAŢIA BENEFICIARULUI Instituţia/persoana beneficiară (1) declară: (a) că produsele prevăzute la căsuţa 5 sunt destinate (2):
|
||||
|
o |
Pentru uzul oficial al: |
o |
Pentru uzul personal al: |
|
|
o |
Unei misiuni diplomatice străine
|
o |
Unui membru al unei misiuni diplomatice străine |
|
|
o |
Unei reprezentanţe consulare străine
|
o |
Unui membru al unei reprezentanţe consulare străine |
|
|
o |
Unei organizaţii internaţionale |
o |
Unui membru din conducerea unei organizaţii internaţionale |
|
|
o |
Forţei armate a unui stat parte la Tratatul Atlanticului de Nord (NATO) |
|
������������������������������ (Denumirea insituţiei) (vezi căsuţa 4)
|
|
|
(b) că produsele descrise la căsuţa 5 corespund condiţiilor şi limitelor aplicabile scutirii, şi
(c) că informaţiile de mai sus sunt reale. Prin prezenta, instituţia sau persoana beneficiară se obligă ca �n cazul �n care produsele nu corespund condiţiilor scutirii sau �n cazul �n care produsele nu au fost utilizate �n scopul prevăzut, prin prezenta să achite accizele care s-ar datora �n
��������������� ������������������ Locul, data Numele şi statutul semnatarului
������������������ Ştampila |
||||
|
4. ŞTAMPILA INSTITUŢIEI (�n cazul scutirii pentru uz personal)
��������������� ������������������ Locul, data ŞTAMPILA Numele şi statutul semnatarului
������������������ (continuă pe verso) Semnătura |
||||
|
5. DESCRIEREA PRODUSELOR LIVRATE PENTRU CARE SE SOLICITĂ SCUTIREA DE ACCIZE A. Informaţii cu privire la antrepozitul fiscal autorizat/furnizorul de gaz natural şi electricitate ��� 1. Numele şi adresa ��������������������������������� ���� 2. Codul de accize ���������������������������������� ���������������������������������������������������������������������������� (opţional) B. Informaţii cu privire la produse
|
||||||||||||||||||||
|
6. CERTIFICAREA DE CĂTRE AUTORITATEA COMPETENTĂ Livrarea produselor descrise la căsuţa 5 �ndeplineşte � �n totalitate � p�nă la cantitatea de ������������������. (număr) (4) condiţiile de scutire de accize
������������������������.���. ŞTAMPILA ��������������������������������� Locul, data Numele şi statutul semnatarului ��������������.. Semnătura |
|
7. PERMISIUNEA DE A FOLOSI ŞTAMPILA (doar �n caz de scutire pentru uz oficial) Prin scrisoarea nr. ��������������������� din �����������������������������������. (referire la dosar) (data)
�������������������������������������� i se acordă permisiunea de către (denumirea instituţiei beneficiare)
�������������������������������������� de a folosi ştampila �n cadrul căsuţei 6 (denumirea autorităţii competente)
������������������������.���. ŞTAMPILA ��������������������������������� Locul, data Numele şi statutul semnatarului ��������������.. Semnătura |
(1) Tăiaţi dacă este cazul
(2) Bifaţi rubrica potrivită
(3) Tăiaţi spaţiul care nu este utilizat. Această obligaţie se aplică şi �n cazul �n care este anexat formularul de comandă.
(4) Bifaţi bunurile care nu sunt scutite la căsuţa 5
INSTRUCŢIUNI DE COMPLETARE LA ANEXA Nr. 50
1. Pentru antrepozitarul autorizat, acest certificat este utilizat ca document justificativ pentru scutirea de la plata accizelor a produselor destinate instituţiilor/persoanelor beneficiare, �n sensul art. 12 alin. (1) din Directiva 2008/118/CE. �n acest sens, se va emite un certificat distinct pentru fiecare antrepozitar. Antrepozitarul trebuie să păstreze acest certificat �n evidenţele proprii potrivit prevederilor legale aplicabile �n statul său membru.
2. a) Specificaţiile generale cu privire la h�rtia ce trebuie utilizată sunt stabilite �n Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene nr. C 164 din 1 iulie 1989.
H�rtia trebuie să fie albă pentru toate exemplarele şi trebuie să aibă 210 mm x 297 mm cu o toleranţă maximă de 5 mm �n minus sau 8 mm �n plus �n ceea ce priveşte lungimea.
Certificatul de scutire se emite �n două exemplare:
- un exemplar care se păstrează de expeditor;
- un exemplar care �nsoţeşte documentul administrativ electronic tipărit.
b) Orice spaţiu neutilizat �n căsuţa 5.B se va bara, astfel �nc�t să nu fie posibile adăugări.
c) Documentul trebuie completat lizibil şi �ntr-o manieră care să nu permită ştergerea datelor. Nu sunt permise ştersături sau corecturi. Documentul trebuie completat �ntr-o limbă recunoscută de statul membru gazdă.
d) Dacă descrierea produselor (căsuţa 5.B a certificatului) se referă la un formular de comandă �ntocmit �n altă limbă dec�t cea recunoscută de statul membru gazdă, instituţia/persoana beneficiară va trebui să ataşeze o traducere.
e) Pe de altă parte, dacă certificatul este �ntocmit �n altă limbă dec�t cea recunoscută de statul membru al antrepozitarului, instituţia/persoana beneficiară va anexa o traducere a informaţiilor cu privire la produsele din căsuţa 5.B.
f) Limbă recunoscută �nseamnă una dintre limbile oficiale utilizate �n statul membru sau orice altă limbă oficială din Comunitate, pe care statele membre o declară ca fiind utilizabilă �n acest sens.
3. Prin declaraţia din căsuţa 3 a certificatului, instituţia/persoana beneficiară furnizează informaţiile necesare pentru evaluarea solicitării de scutire �n statul membru gazdă.
4. Prin declaraţia de la căsuţa 4 a certificatului, instituţia confirmă detaliile �n căsuţele 1 şi 3 a) ale documentului şi certifică faptul că persoana beneficiară face parte din personalul instituţiei.
5. a) Trimiterea la formularul de comandă (căsuţa 5.B) trebuie să conţină cel puţin data şi numărul comenzii. Formularul de comandă trebuie să conţină toate elementele �nscrise �n căsuţa 5 a certificatului. Dacă acest certificat trebuie vizat de autoritatea competentă a statului membru gazdă, formularul de comandă va trebui să fie şi el vizat.
b) Indicaţia privind codul de accize al antrepozitarului autorizat.
c) Moneda se indică folosindu-se un cod din 3 litere, potrivit standardului internaţional ISOIDIS 4127, stabilit de Organizaţia Internaţională de Standardizare.
6. Declaraţia instituţiei/persoanei beneficiare menţionată anterior se autentifică la căsuţa 6 prin ştampila autorităţii competente din statul membru gazdă. Autoritatea respectivă poate condiţiona aprobarea de acordul unei alte autorităţi din statul membru �n care se găseşte. Obţinerea acestui acord depinde de autoritatea competentă.
7. Pentru a simplifica procedura, autoritatea competentă poate dispensa instituţia beneficiară de obligaţia de a solicita ştampila �n cazul scutirii pentru utilizare oficială. Instituţia beneficiară menţionează această dispensă la căsuţa 7 din certificat.
CERERE
de restituire a accizei �n baza prevederilor art. 206^56 din Codul fiscal
1. Denumirea solicitantului
.................................................................................................................................................................
2. Adresa din Rom�nia: localitatea ......................................................., str. .......................................... nr. ........, sectorul .............., codul poştal ...................., codul de identificare fiscală ....................................... judeţul .............................. .
�n conformitate cu prevederile art. 206^56 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, prin prezenta cerere solicităm restituirea accizelor aferente cantităţii de ................. litri de ............................................., achiziţionaţi conform centralizatorului anexat.
Solicităm restituirea prin virament �n contul ........................................, deschis la .................................... .
Numele şi prenumele ......................................
Semnătura solicitantului ....................... Data ...............
Denumirea antrepozitarului autorizat pentru producţie / depozitare
........................................................................................................
Sediul:
Judeţul..........................Sectorul....................Localitatea.......................
Strada.................Nr........Blocul .............Scara ..........Etaj .........Ap......
Codul poştal.........................Telefon/fax................................................
Codul de accize/Codul de identificare fiscală........................................
JURNAL
privind livrările de combustibil destinat utilizării exclusiv
pentru aviaţie
�n luna..............anul.................
|
Nr. crt. |
Tipul produsului/ Cod NC |
U.M. |
Beneficiarul livrării |
Cantitatea totală livrată (6+10) |
|||||||
|
Antrepozite de depozitare |
Alţi beneficiari |
||||||||||
|
Denumirea operatorului |
Codul de accize |
Numărul şi data facturii |
Cantitatea livrată |
Denumirea operatorului |
Codul de identificare fiscală |
Numărul şi data facturii |
Cantitatea livrată |
||||
|
0 |
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
7 |
8 |
9 |
10 |
11 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
TOTAL |
|
|
|
|
|
|
||||
Certificată de conducerea antrepozitului
Numele şi prenumele ................................................ ........................................
Semnătura şi ştampila .............................................
Data
Anexa nr. 52.2
Denumirea antrepozitarului autorizat pentru producţie / depozitare
........................................................................................................
Sediul:
Judeţul..........................Sectorul....................Localitatea.......................
Strada.................Nr........Blocul .............Scara ..........Etaj .........Ap......
Codul poştal.........................Telefon/fax................................................
Codul de accize/Codul de identificare fiscală........................................
JURNAL
privind livrările de combustibil destinat utilizării exclusiv
pentru navigaţie
�n luna..............anul.................
|
Nr. crt. |
Tipul produsului/ Cod NC |
U.M. |
Beneficiarul livrării |
Cantitatea totală livrată (6+10) |
|||||||
|
Antrepozite de depozitare |
Alţi beneficiari |
||||||||||
|
Denumirea operatorului |
Codul de accize |
Numărul şi data facturii |
Cantitatea livrată |
Denumirea operatorului |
Codul de identificare fiscală |
Numărul şi data facturii |
Cantitatea livrată |
||||
|
0 |
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
7 |
8 |
9 |
10 |
11 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
TOTAL |
|
|
|
|
|
|
||||
Certificată de conducerea antrepozitului
Numele şi prenumele ................................................ ........................................
Semnătura şi ştampila .............................................
Data
Denumirea operatorului economic/antrepozitarului autorizat
........................................................................................................
Sediul:
Judeţul..........................Sectorul....................Localitatea.......................
Strada.................Nr........Blocul .............Scara ..........Etaj .........Ap......
Codul poştal.........................Telefon/fax................................................
Codul de accize/Codul de identificare fiscală........................................
JURNAL
privind achiziţiile/livrările de combustibil destinat utilizării exclusiv
pentru aviaţie
�n luna..............anul.................
|
Nr. crt. |
Numărul şi data facturii |
Tipul produsului/ Cod NC |
U.M. |
Antrepozitul fiscal de la care s-a făcut achiziţia |
Beneficiarul livrării |
|||||
|
Denumirea |
Codul de identificare fiscală |
Codul de accize |
Cantitatea achiziţionată |
Denumirea operatorului economic |
Nr. de �nmatriculare al aeronavei |
Cantitatea |
||||
|
0 |
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
7 |
8 |
9 |
10 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
TOTAL |
|
|
|
|
|||||
Certificată de conducerea antrepozitului
Numele şi prenumele ................................................ ........................................
Semnătura şi ştampila .............................................
��������������� Data
Anexa nr. 53.2
Denumirea operatorului economic
........................................................................................................
Sediul:
Judeţul..........................Sectorul....................Localitatea.......................
Strada.................Nr........Blocul .............Scara ..........Etaj .........Ap......
Codul poştal.........................Telefon/fax................................................
Codul de accize/Codul de identificare fiscală........................................
JURNAL
privind achiziţiile/livrările de combustibil destinat utilizării exclusiv
pentru navigaţie
�n luna..............anul.................
|
Nr. crt. |
Provenienţa produselor energetice1) |
Numărul şi data facturii |
Tipul produsului/ Cod NC |
U.M. |
Furnizor |
Beneficiarul livrării |
|||||
|
Denumirea |
Codul de identificare fiscală |
Codul de accize |
Cantitatea achiziţionată |
Denumirea operatorului economic |
Nr. de �nmatriculare al navei |
Cantitatea |
|||||
|
0 |
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
7 |
8 |
9 |
10 |
11 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
TOTAL |
|
|
|
|
||||||
Certificată de conducerea operatorului economic distribuitor
Numele şi prenumele ................................................ ........................................
Semnătura şi ştampila .............................................
Data
1) Se va specifica AF dacă aprovizionarea se face de la un antrepozitar autorizat, D� dacă produsele provin din achiziţii intracomunitare proprii �n calitate de destinatar �nregistrat sau IM dacă produsele provin din operaţiuni proprii de import.
MACHETELE
timbrelor şi banderolelor
a) Timbre pentru marcarea ţigaretelor şi produselor din tutun
������ - 45 mm -
���� __________________
��� |����������������� |
��� |����������������� | - 22 mm -
��� |__________________|
b) Banderole pentru marcarea produselor intermediare şi a alcoolului etilic
- ambalaje individuale cu capacitatea peste sau egală cu 500 ml:
- 160 mm -
��� ____________________________________________________________
�� |����������������������������������������������������������� |
�� |____________________________________________________________| - 18 mm -
- 80 mm -
��� ______________________________
�� |����������������������������� |
�� |______________________________| - 18 mm -
��� - ambalaje individuale cu capacitatea sub 500 ml:
����������������������� - 120 mm -
��� ______________________________________________
�� |�������������������� �������������������������|
�� |______________________________________________| - 18 mm -
���������� - 60 mm -
��� _______________________
�� |���������������������� |
�� |_______________________| - 18 mm -
��� - ambalaje individuale cu capacitatea sub 50 ml:
���������� - 60 mm -
��� _______________________
�� |���������������������� |
�� |_______________________| - 18 mm -
������� - 40 mm -
���� _______________
��� |�������������� |
��� |_______________| - 18 mm -
NOTA DE COMANDĂ Nr. ........
pentru timbre şi banderole din ......................................
(ziua) (luna) (anul)
Denumirea antrepozitarului autorizat pentru producţie/antrepozitarului autorizat pentru depozitare/operatorului �nregistrat/operatorului ne�nregistrat/importatorului autorizat
...............................................................................................................................................
Codul de identificare fiscală ............................................
Codul de accize ................................................................
Codul de marcare ............................................................
Sediul:
Judeţul ................................. Sectorul ....... Localitatea .........................................................
Str .............................................................. Nr. ...............
Bl. ................ Sc. .............. Etaj .......... Ap. ................
Cod poştal .......................................................................
Telefon/fax ......................................................................
|
Dimensiunile marcajului |
Tipul de produs |
Cantitatea de marcaje - buc. - |
Preţul unitar (fără TVA) - lei - |
Valoarea - lei - |
Valoarea TVA - lei - |
Valoarea totală - lei - |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
TOTAL: |
* |
|
* |
|
|
|
Numele şi prenumele ��������������..���..
Semnătura şi ştampila solicitantului ............................
Data aprobării comenzii .
Numărul marcajelor aprobate .....................
Modalitatea de plată ...................................
Conducătorul autorităţii vamale teritoriale
Numele şi prenumele ������������.
Semnătura şi ştampila ������������
EVIDENŢA
achiziţionării, utilizării şi returnării marcajelor �n luna ........ anul .....
Denumirea antrepozitarului autorizat /destinatarului �nregistrat /importatorului autorizat
...................................................................................................................................................................................
Sediul:
Judeţul ..................................... Sectorul ......... Localitatea ................................................................................................
Str .................................................................... Nr. .... Blocul .... Scara .... Etaj .... Ap. .....
Codul poştal ....................................... Telefon/fax .........................................................
Codul de identificare fiscală ............................................................................................
Codul de accize ....................................... Codul de marcare ...........................................
|
Nr. crt. |
|
Numărul de timbre |
Numărul de banderole |
|
|
Pentru producţia internă |
|
|
|
1 |
Stoc la �nceputul lunii |
|
|
|
2 |
Cumpărări �n cursul lunii |
|
|
|
3 |
TOTAL (rd. 1 + rd. 2) |
|
|
|
4 |
Marcaje utilizate pentru produsele din producţia internă |
|
|
|
5 |
Marcaje deteriorate |
|
|
|
6 |
TOTAL marcaje utilizate (rd. 4 + rd. 5) |
|
|
|
7 |
Stoc la sf�rşitul lunii (rd. 3 � rd. 6) |
|
|
|
|
Pentru achiziţii intracomunitare sau achiziţii din import |
|
|
|
1 |
Stoc la �nceputul lunii (la producător) |
|
|
|
2 |
Stoc la �nceputul lunii (la aantrepozitarul autorizat pentru depozitare/destinatarul �nregistrat/importator) |
|
|
|
3 |
Cumpărări �n cursul lunii |
|
|
|
4 |
Expediate producătorului |
|
|
|
5 |
TOTAL marcaje la producător (rd. 1 + rd. 4) |
|
|
|
6 |
Marcaje reintroduse �n ţară |
|
|
|
7 |
Marcaje deteriorate �n procesul de producţie |
|
|
|
8 |
TOTAL marcaje utilizate de producător (rd. 6 + rd. 7) |
|
|
|
9 |
Stoc la producător la sf�rşitul lunii (rd. 5 � rd. 8) |
|
|
|
10 |
Stoc la sf�rşitul lunii la aantrepozitarul autorizat pentru depozitare / destinatarul �nregistrat / importator (rd. 2 + rd. 3 � rd. 4) |
|
|
Certificată de conducerea operatorului economic
Verificat de .......................... Data ...................
Data .................................... Numele şi prenumele ���������������
Semnătura şi ştampila ���������................
EVIDENŢA
marcajelor deteriorate şi a celor distruse
�n luna ............ anul .........
Denumirea antrepozitarului autorizat /destinatarului/importatorului autorizat
..............................................................................................................................................................
Sediul:
Judeţul ....................................... Sectorul ......... Localitatea ...............................................................
Str .................................................................................................................................... Nr. .............
Blocul ...... Scara .... Etaj .... Ap. ..... Codul poştal ...................
Telefon/fax .............................................................................
Codul de identificare fiscală ���...........................................
Codul de accize .......................................................................
Codul de marcare ...................................................................
|
Nr. crt. |
Cauzele deteriorării |
Numărul de timbre |
Numărul de banderole |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
TOTAL |
X |
|
|
Certificată de conducerea operatorului economic
Data ...................................................................
Numele şi prenumele ��������������..
Semnătura şi ştampila ......................................
Autoritatea vamală teritorială
Verificat de ........................................................
Semnătura ........................................................
Data ...................................................................
Denumirea antrepozitarului autorizat/destinatarului �nregistrat/importatorului autorizat
..............................................................................................................................................
MARCAJE DETERIORATE
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Loc pentru lipire |
|
|
|
|
|
Numele şi prenumele persoanei care le-a utilizat Semnătura şefului de secţie
............................... ............................
Semnătura
...............................
Anexa nr. 60
(Anexa nr. 60 la Normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VII din Codul fiscal)
|
|
Nr. �nregistrare ����. |
Data ��������.. |
|
|
|
|
|
|
|
DECLARAŢIE privind �nregistrarea micilor producători de vinuri liniştite
|
|||
|
1. Denumirea operatorului economic / Numele şi prenumele
|
|
||
|
2. Adresa |
Judeţul ����������������..�..��� Sectorul ���. Localitatea ����������������������..�����. Str. ����������������������..�����..Nr. �� Bl. �����.... Sc. ��.�..� Et�����. Ap. �������.....� Cod poştal ����..������������������.�����. |
||
|
3. Telefon
|
|
||
|
4. Codul de identificare fiscală / Codul numeric personal
|
|
||
|
5. Descrierea activităţii ce urmează a se desfăşura |
|
||
|
6. Menţiuni privind instalaţiile şi spaţiile de producţie deţinute
|
|
||
Semnătura şi ştampila����������������������������������������������������� Data
..................................����������������������������������������� ..................................
Anexe la titlul VIII
ANEXA 1
la normele metodologice de aplicare
a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal
PROCES-VERBAL DE PRELEVARE
Nr. ........../.............
�ncheiat astăzi, ..................., la sediul ..........................., dată la care s-a procedat, �n baza comenzii (nr. şi emitent) ..................................., la prelevarea a trei eşantioane de .......................... �n greutate netă totală de (sau volum net total) ............ kg (l) din lotul .................. cu factura nr. .................... .
Cele trei eşantioane au următoarea destinaţie:
a) un eşantion este destinat laboratorului, �n scopul eliberării certificatului de expertiză;
b) un eşantion este destinat antrepozitarului autorizat/importatorului şi se va transmite cu proces-verbal;
c) un eşantion este destinat biroului vamal la care se efectuează vămuirea.
Eşantioanele au fost prelevate conform normativelor �n vigoare �n Rom�nia, şi anume: .....................................................................
Eşantioanele au fost ambalate, etichetate şi sigilate cu sigiliul (sigiliile) nr. ............................... .
Prezentul proces-verbal a fost �ncheiat �n 4 exemplare, c�te unul pentru fiecare parte semnatară.
|
Partea semnatară |
Numele şi prenumele |
Delegaţia sau �mputernicirea |
Semnătura |
|
Reprezentantul antrepozitarului autorizat / importatorului |
|
|
|
|
�mputernicitul laboratorului agreat |
|
|
|
|
Delegatul Oficiului pentru Protecţia Consumatorului |
|
|
|
ANEXA 2
la normele metodologice de aplicare
a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal
Autoritatea Naţională a Vămilor
Biroul vamal ..................
DOCUMENT
de liberă circulaţie a alcoolului, distilatelor şi a băuturilor spirtoase, �n vrac, provenite din import
Denumirea antrepozitarului autorizat/importatorului .......................
Codul unic de �nregistrare ................................................
Adresa ....................................................................
Data intrării �n vamă .....................................................
Furnizorul extern şi ţara de provenienţă ..................................
Numărul şi data facturii externe ..........................................
Denumirea produselor şi concentraţia alcoolică exprimată �n procente de volum .........................................................................
Cantitate importată .......................................................
Destinaţia ................................................................
Conducerea biroului vamal,
.............................
Data .................
ANEXA 3
la normele metodologice de aplicare
a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal
Figura 23 - Registru privind situaţia importurilor de alcool, de distilate şi de băuturi spirtoase �n vrac şi destinaţiile acestora - se găseşte �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea I, nr. 112 din 6 februarie 2004, la pagina 137.
Denumirea antrepozitarului autorizat/importatorului .......................
Codul unic de �nregistrare ...............................
Sediul ...................................................
REGISTRU
privind situaţia importurilor de alcool, de distilate şi de băuturi spirtoase �n vrac şi destinaţiile acestora
______________________________________________________________________________
| Importuri realizate | Modul de |
| | valorificare |
|___________________________________________________________|__________________|
|Nr. |D.V.I. |Tipul |Cantitatea |Valoarea |Documentul |Cantităţile |
|crt.|(număr |produsului|(litri |accizelor |de plată a |utilizate �n |
| |şi dată)| |alcool pur)|(lei) |accizelor |producţia proprie |
| | | | | | |(litri alcool pur)|
|____|________|__________|___________|__________|___________|__________________|
| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 |
|____|________|__________|___________|__________|___________|__________________|
| | | | | | | |
| | | | | | | |
| | | | | | | |
| | | | | | | |
| | | | | | | |
| | | | | | | |
|____|________|__________|___________|__________|___________|__________________|
Conducerea antrepozitarului autorizat/importatorului,
.......................................................
ANEXA 4
la normele metodologice de aplicare
a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal
Figura 24 - Situaţia privind modul de valorificare a alcoolului/distilatelor - se găseşte �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea I, nr. 112 din 6 februarie 2004, la pagina 138.
Denumirea antrepozitarului autorizat/importatorului .......................
Codul unic de �nregistrare ...............................
Sediul ...................................................
SITUAŢIA
privind modul de valorificare a alcoolului/distilatelor �n luna ............... anul ..............
A - prelucrată
B - v�ndută �n regim suspensiv
C - v�ndută �n afara regimului suspensiv
D - Denumirea beneficiarului
E - Cantităţi livrate/prelucrate - litri alcool pur -
______________________________________________________________________________
| Factură/ |Cantitate |D |Codul unic de |Autorizaţia|E |Preţul|Valoarea|Acciza |
| Aviz | - litri | |�nregistrare |de | |unitar|- lei - |- lei -|
| | alcool | |al |antrepozit | |- lei/| | |
| | pur - | |beneficiarului|fiscal | |UM - | | |
|__________|__________| | |___________| | | | |
|număr|data| A| B | C | | |număr |data| | | | |
|_____|____|__|___|___|__|______________|______|____|__|______|________|_______|
| 0 | 1 | 2| 3 | 4 | 5| 6 | 7 | 8 | 9| 10 | 11 | 12 |
|_____|____|__|___|___|__|______________|______|____|__|______|________|_______|
| | | | | | | | | | | | | |
|_____|____|__|___|___|__|______________|______|____|__|______|________|_______|
| | | | | | | | | | | | | |
|_____|____|__|___|___|__|______________|______|____|__|______|________|_______|
| | | | | | | | | | | | | |
|_____|____|__|___|___|__|______________|______|____|__|______|________|_______|
|TOTAL| x | | | | x| x | x | x | | x | | |
|_____|____|__|___|___|__|______________|______|____|__|______|________|_______|
Conducerea antrepozitarului autorizat/importatorului,
.......................................................
ANEXA 5
la normele metodologice de aplicare
a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal
Figura 25 - Situaţie centralizatoare privind modul de valorificare a alcoolului/distilatelor - se găseşte �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea I, nr. 112 din 6 februarie 2004, la pagina 139.
Autoritatea fiscală teritorială
SITUAŢIE CENTRALIZATOARE
privind modul de valorificare a alcoolului/distilatelor �n luna ............... anul ...............
______________________________________________________________________________
|Nr |Denumirea | Cantitatea |Valoarea| Acciza|
|crt|antrepozitarului| - litri alcool pur - |- lei - |- lei -|
| |autorizat/ |________________________________________| | |
| |importatorului |realizată|prelucrată|v�ndută |v�ndută | | |
| | | | |�n regim |�n afara | | |
| | | | |suspensiv|regimului| | |
| | | | | |suspensiv| | |
|___|________________|_________|__________|_________|_________|________|_______|
| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
|___|________________|_________|__________|_________|_________|________|_______|
| | | | | | | | |
|___|________________|_________|__________|_________|_________|________|_______|
| | | | | | | | |
|___|________________|_________|__________|_________|_________|________|_______|
| | | | | | | | |
|___|________________|_________|__________|_________|_________|________|_______|
| | TOTAL | | | | | | |
|___|________________|_________|__________|_________|_________|________|_______|
Conducătorul autorităţii fiscale teritoriale,
...............................................
Data ....................
1. Pentru identificarea localităţilor şi �ncadrarea acestora pe ranguri de localităţi se au �n vedere, cumulativ, prevederile:
a) Legii nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului Rom�niei, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, denumită �n continuare Legea nr. 2/1968;
b) Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a - Reţeaua de localităţi, publicată �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea I, nr. 408 din 24 iulie 2001, cu modificările ulterioare, denumită �n continuare Legea nr. 351/2001.
2. Ierarhizarea funcţională a localităţilor urbane şi rurale, potrivit prevederilor Legii nr. 351/2001, este următoarea:
a) rangul 0 - Capitala Rom�niei, municipiu de importanţă europeană;
b) rangul I - municipii de importanţă naţională, cu influenţă potenţială la nivel european;
c) rangul II - municipii de importanţă interjudeţeană, judeţeană sau cu rol de echilibru �n reţeaua de localităţi;
d) rangul III - oraşe;
e) rangul IV - sate reşedinţă de comune;
f) rangul V - sate componente ale comunelor şi sate aparţin�nd municipiilor şi oraşelor.
3. �n aplicarea prezentului titlu, localităţilor componente ale oraşelor şi municipiilor li se atribuie aceleaşi ranguri cu cele ale oraşelor şi ale municipiilor �n al căror teritoriu administrativ se află, potrivit prevederilor Legii nr. 2/1968.
4. (1) Delimitarea zonelor şi stabilirea numărului acestora, at�t �n intravilanul, c�t şi �n extravilanul localităţilor, se stabilesc prin hotăr�rile adoptate de către consiliile locale potrivit art. 247 lit. b) din Codul fiscal, �n funcţie de poziţia terenului faţă de centrul localităţii, de reţelele edilitare, precum şi de alte elemente specifice fiecărei unităţi administrativ-teritoriale, pe baza documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism, a registrelor agricole, a evidenţelor specifice cadastrului imobiliar-edilitar sau a oricăror alte evidenţe agricole sau cadastrale.
(2) Numărul zonelor din intravilanul localităţilor poate fi egal sau diferit de numărul zonelor din extravilanul localităţilor.
5. Identificarea zonelor at�t �n intravilanul, c�t şi �n extravilanul localităţilor se face prin literele: A, B, C şi D.
6. (1) �n cazul �n care la nivelul unităţii administrativ-teritoriale se impun modificări ale delimitării zonelor, consiliile locale pot adopta hotăr�ri �n acest sens numai �n cursul lunii mai pentru anul fiscal următor. Neadoptarea de modificări ale delimitării zonelor �n cursul lunii mai corespunde opţiunii consiliilor locale respective de menţinere a delimitării existente a zonelor pentru anul fiscal următor.
(2) Dacă �n cursul anului fiscal se modifică rangul localităţilor ori limitele intravilanului/extravilanului, după caz, impozitul pe clădiri, �n cazul persoanelor fizice, precum şi impozitul pe teren, at�t �n cazul persoanelor fizice, c�t şi al celor juridice, se modifică potrivit noii ierarhizări a localităţii sau noii delimitări a intravilanului/extravilanului, după caz, �ncep�nd cu data de 1 ianuarie a anului fiscal următor.
(3) �n situaţia prevăzută la alin. (2), impozitul pe clădiri şi impozitul pe teren datorate se determină, din oficiu, de către compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale, fără a se mai depune o nouă declaraţie fiscală, după ce �n prealabil le-a fost adusă la cunoştinţă contribuabililor modificarea rangului localităţii sau a limitelor intravilanului/extravilanului, după caz.
7. �n cazul municipiului Bucureşti, atribuţiile prevăzute la pct. 4 - 6 alin. (1) se �ndeplinesc de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti.
8. Pentru asigurarea unei stabilităţi �n ceea ce priveşte delimitarea zonelor, se recomandă ca aceasta să aibă caracter multianual.
9. (1) �n cazul �n care numărul de zone din intravilan este acelaşi cu numărul de zone din extravilan, se utilizează următoarea corespondenţă:
a) zona A din intravilan are corespondent zona A din extravilan;
b) zona B din intravilan are corespondent zona B din extravilan;
c) zona C din intravilan are corespondent zona C din extravilan;
d) zona D din intravilan are corespondent zona D din extravilan.
(2) La unităţile administrativ-teritoriale �n cazul cărora elementele specifice permit delimitarea a mai puţin de 4 zone, consiliile locale pot face aceasta, numai după cum urmează:
a) �n cazul �n care delimitează 3 zone, acestea sunt: zona A, zona B şi zona C;
b) �n cazul �n care delimitează 2 zone, acestea sunt: zona A şi zona B;
c) �n cazul �n care delimitează o singură zonă, aceasta este zona A.
(3) �n cazurile �n care numărul de zone din intravilan este diferit de numărul de zone din extravilan, corespondenţa dintre zone se face după cum urmează:
a) �n intravilan se delimitează doar zona A, iar �n extravilan se delimitează zonele: A, B, C şi D; pentru acest caz, oricare zonă din extravilan are corespondent numai zona A din intravilan;
b) �n intravilan se delimitează zonele: A şi B, iar �n extravilan se delimitează zonele: A, B, C şi D; pentru acest caz, zona A din extravilan are corespondent zona A din intravilan, iar oricare dintre zonele: B, C şi D din extravilan au corespondent numai zona B din intravilan;
c) �n intravilan se delimitează zonele: A, B şi C, iar �n extravilan se delimitează zonele: A, B, C şi D; pentru acest caz, zona A din extravilan are corespondent zona A din intravilan, zona B din extravilan are corespondent zona B din intravilan, iar oricare dintre zonele C şi D din extravilan au corespondent numai zona C din intravilan;
d) �n intravilan se delimitează zonele: A, B, C şi D, iar �n extravilan se delimitează zonele: A, B şi C; pentru acest caz, zona A din intravilan are corespondent zona A din extravilan, zona B din intravilan are corespondent zona B din extravilan, iar oricare dintre zonele C şi D din intravilan au corespondent numai zona C din extravilan;
e) �n intravilan se delimitează zonele: A, B, C şi D, iar �n extravilan se delimitează zonele A şi B; pentru acest caz, zona A din intravilan are corespondent zona A din extravilan, iar oricare dintre zonele B, C şi D din intravilan au corespondent numai zona B din extravilan;
f) �n intravilan se delimitează zonele A, B, C şi D, iar �n extravilan se delimitează doar zona A; pentru acest caz, oricare dintre zonele din intravilan au corespondent numai zona A din extravilan.
(4) Pentru aplicarea prevederilor art. 258 alin. (4) din Codul fiscal, zonele identificate prin cifre romane au următoarele echivalenţe: zona I = zona A, zona II = zona B, zona III = zona C şi zona IV = zona D. Aceste echivalenţe se utilizează şi pentru zonele din extravilanul localităţilor stabilite �n anul 2003 pentru anul 2004.
(5) Prevederile alin. (3) sunt sistematizate �n formă tabelară, după cum urmează:
__________________________________________________________
| | INTRAVILAN |Corespondenţa | EXTRAVILAN |
| | |zonelor �n | |
| | |cazul �n care | |
| | |nr. zonelor | |
| | |din intravilan| |
| | |este diferit | |
| | |de nr. zonelor| |
| | |din extravilan| |
|_______|_________________|______________|_________________|
| | OPŢIUNEA | ZONA | | ZONA | OPŢIUNEA |
|_______|__________|______|______________|______|__________|
|lit. a)| X | A |< ------------| A | X |
| |__________|______| ^ ^ ^ |______|__________|
| | | B | | | |_______| B | X |
| |__________|______| | | |______|__________|
| | | C | | |________ | C | X |
| |__________|______| | |______|__________|
| | | D | |__________ | D | X |
|_______|__________|______|______________|______|__________|
|lit. b)| X | A |<-------------| A | X |
| |__________|______| |______|__________|
| | X | B |<-------------| B | X |
| |__________|______| ^ ^ |______|__________|
| | | C | | |__________| C | X |
| |__________|______| | |______|__________|
| | | D | |____________| D | X |
|_______|__________|______|______________|______|__________|
|lit. c)| X | A |<-------------| A | X |
| |__________|______| |______|__________|
| | X | B |<-------------| B | X |
| |__________|______| |______|__________|
| | X | C |<-------------| C | X |
| |__________|______| ^ |______|__________|
| | | D | |____________| D | X |
|_______|__________|______|______________|______|__________|
|lit. d)| X | A |------------->| A | X |
| |__________|______| |______|__________|
| | X | B |------------->| B | X |
| |__________|______| |______|__________|
| | X | C |------------->| C | X |
| |__________|______| ^ |______|__________|
| | X | D |___________| | D | |
|_______|__________|______|______________|______|__________|
|lit. e)| X | A |------------->| A | X |
| |__________|______| |______|__________|
| | X | B |------------->| B | X |
| |__________|______| ^ ^ |______|__________|
| | X | C |_________| | | C | |
| |__________|______| | |______|__________|
| | X | D |___________| | D | |
|_______|__________|______|______________|______|__________|
|lit. f)| X | A |------------->| A | X |
| |__________|______| ^ ^ ^ |______|__________|
| | X | B |________| | | | B | |
| |__________|______| | | |______|__________|
| | X | C |__________| | | C | |
| |__________|______| | |______|__________|
| | X | D |____________| | D | |
|_______|__________|______|______________|______|__________|
10. Dicţionarul cuprinz�nd semnificaţia unor termeni şi noţiuni utilizate �n activitatea de stabilire, control şi colectare a impozitelor şi taxelor va fi aprobat prin ordin comun al ministrului finanţelor publice şi ministrului administraţiei şi internelor.
11. (1) Constituie integral venituri proprii ale bugetelor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti sau judeţelor, după caz, următoarele resurse financiare:
A. impozitele şi taxele locale, instituite prin prezentul titlu, respectiv:
a) impozitul şi taxa pe clădiri
b) impozitul şi taxa pe teren
c) impozitul pe mijloacele de transport
d) taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor;
e) taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate;
f) impozitul pe spectacole;
g) taxa hotelieră;
h) taxele speciale;
i) alte taxe locale;
B. amenzile şi penalităţile aferente impozitelor şi taxelor locale prevăzute la lit. A;
C. dob�nzile pentru plata cu �nt�rziere a impozitelor şi taxelor locale prevăzute la lit. A;
D. impozitele şi taxele instituite prin:
a) Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificările şi completările ulterioare, denumită �n continuare Legea nr. 146/1997;
b) Impozitul stabilit �n condiţiile art. 77^1 alin. (1) şi (3) se distribuie �n cotă de 50% la bugetul unităţilor administrativ-teritoriale pe teritoriul cărora se află bunurile imobile ce au făcut obiectul �nstrăinării;
c) Legea nr. 117/1999 privind taxele extrajudiciare de timbru, publicată �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea I, nr. 321 din 6 iulie 1999, cu modificările ulterioare, denumită �n continuare Legea nr. 117/1999.
(2) Comuna, oraşul, municipiul, sectorul municipiului Bucureşti şi judeţul sunt titulare ale codului de �nregistrare fiscală, precum şi ale conturilor deschise la unităţile teritoriale de trezorerie şi contabilitate publică, prin reprezentantul legal al acestora, �n calitate de ordonator principal de credite.
(3) Tabloul cuprinz�nd valorile impozabile, impozitele şi taxele locale, alte taxe asimilate acestora, precum şi amenzile care se indexează/ajustează/actualizează anual prin hotăr�re a Guvernului reprezintă anexă la prezentele norme metodologice, av�nd �n structura sa:
a) valorile impozabile prevăzute la art. 251 alin. (3) din Codul fiscal;
b) impozitele şi taxele locale, inclusiv taxele prevăzute la art. 295 alin. (11) lit. b) - d) din Codul fiscal, care constau �ntr-o anumită sumă �n lei;
c) amenzile prevăzute la art. 294 alin. (3) şi (4) din Codul fiscal.
12. (1) Persoanele fizice şi persoanele juridice prevăzute de titlul IX din Codul fiscal, precum şi de prezentele norme metodologice, �n calitatea lor de contribuabil, au obligaţia să contribuie prin impozitele şi taxele locale stabilite de consiliile locale, de Consiliul General al Municipiului Bucureşti sau de consiliile judeţene, după caz, �ntre limitele şi �n condiţiile legii, la cheltuielile publice locale.
(2) Contribuabilii, persoane fizice, care desfăşoară activităţi economice pe baza liberei iniţiative, precum şi cei care exercită �n mod autonom sau prin asociere orice profesie liberă sunt:
a) persoanele fizice care exercită activităţi independente �n mod autonom sau asociate pe baza unui contract de asociere �ncheiat �n vederea realizării de activităţi, cum sunt: asociaţiile familiale, asociaţiile agricole sau altele asemenea şi care nu �ntrunesc elementele constitutive ale contribuabilului - persoană juridică;
b) persoanele fizice care exercită orice profesii, cum sunt cele: medicale, de avocatură, notariale, de expertiză contabilă, de expertiză tehnică, de consultanţă fiscală, de contabil autorizat, de consultant de plasament �n valori imobiliare, de arhitectură, de executare judecătorească, cele autorizate să execute lucrări de specialitate din domeniile cadastrului, geodeziei şi cartografiei sau alte profesii asemănătoare desfăşurate �n mod autonom, �n condiţiile legii, şi care nu �ntrunesc elementele constitutive ale contribuabilului - persoană juridică.
(3) �n categoria comercianţilor, contribuabili - persoane juridice, se cuprind: regiile autonome, societăţile şi companiile naţionale, societăţile bancare şi orice alte societăţi comerciale care se organizează şi �şi desfăşoară activitatea �n oricare dintre domeniile specifice producţiei, prestărilor de servicii, desfacerii produselor sau altor activităţi economice, cooperativele meşteşugăreşti, cooperativele de consum, cooperativele de credit sau orice alte entităţi - persoane juridice care fac fapte de comerţ, astfel cum sunt definite de Codul comercial.
(4) �n categoria unităţilor economice ale persoanelor juridice de drept public, ale organizaţiilor politice, sindicale, profesionale, patronale şi cooperatiste, instituţiilor publice, asociaţiilor, fundaţiilor, federaţiilor, cultelor religioase şi altora asemenea se cuprind numai acele unităţi aparţin�nd acestor persoane juridice care desfăşoară activităţi �n oricare dintre domeniile prevăzute la alin. (3).
(5) Comunicarea datelor din evidenţa populaţiei ce privesc starea civilă, domiciliul sau reşedinţa persoanelor fizice, precum şi actualizarea acestor date �n sistem informatic se asigură de către structurile teritoriale de specialitate ale Direcţiei Generale de Evidenţă Informatizată a Persoanei, la cererea autorităţilor administraţiei publice locale, fără plată.
13. Resursele financiare prevăzute la pct. 11 alin. (1) sunt �ntrebuinţate �n �ntregime de către autorităţile administraţiei publice locale pentru executarea atribuţiilor şi responsabilităţilor acestora, �n condiţiile legii.
14. (1) La stabilirea impozitelor şi taxelor locale se va avea �n vedere respectarea următoarelor principii:
a) principiul transparenţei - autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să �şi desfăşoare activitatea �ntr-o manieră deschisă faţă de public;
b) principiul aplicării unitare - autorităţile administraţiei publice locale asigură organizarea executării şi executarea �n concret, �n mod unitar, a prevederilor titlul IX din Codul fiscal şi ale prezentelor norme metodologice, fiindu-le interzisă instituirea altor impozite sau taxe locale �n afara celor prevăzute de titlul IX din Codul fiscal; taxele speciale, instituite pentru funcţionarea unor servicii publice locale create �n interesul persoanelor fizice şi juridice, se �ncasează numai de la acestea, potrivit regulamentului aprobat de consiliile locale, de Consiliul General al Municipiului Bucureşti sau de consiliile judeţene, după caz, �n condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 45/2003 privind finanţele publice locale;
c) principiul autonomiei locale - consiliile locale, Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi consiliile judeţene stabilesc impozitele şi taxele locale �ntre limitele şi �n condiţiile titlul IX din Codul fiscal şi ale prezentelor norme metodologice; acest principiu corespunde Cartei europene a autonomiei locale, adoptată la Strasbourg la 15 octombrie 1985, ratificată prin Legea nr. 199/1997, publicată �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea I, nr. 331 din 26 noiembrie 1997.
(2) Potrivit prevederilor art. 1 alin. (3) din Codul fiscal, dispoziţiile referitoare la impozitele şi taxele locale prevalează asupra oricăror prevederi din alte acte normative, �n caz de conflict �ntre acestea aplic�ndu-se dispoziţiile titlul IX din Codul fiscal.
15. (1) Impozitele şi taxele locale anuale se calculează prin rotunjire, �n sensul că fracţiunile sub 0,50 lei inclusiv se neglijează, iar ceea ce depăşeşte 0,50 lei se �ntregeşte la 1 leu, prin adaos. Rotunjirea se aplică la fiecare tip de creanţă �n parte, respectiv creanţă principală sau creanţă accesorie.
(2) Pentru orice calcule intermediare privind impozitele şi taxele locale, altele dec�t cele prevăzute la alin. (1), rotunjirea se face la leu, �n sensul că orice fracţiune din acesta se �ntregeşte la un leu, prin adaos.
(3) Prin sintagma calcule intermediare privind impozitele şi taxele locale prevăzută la alin. (2) se �nţelege:
a) calculul pentru perioade mai mici de un an;
b) calculul bonificaţiei prevăzute la art. 255 alin. (2), art. 260 alin. (2) şi art. 265 alin. (2) din Codul fiscal;
c) determinarea nivelurilor/valorilor ca efect al aplicării unor coeficienţi de corecţie sau cote de impozitare;
d) determinarea ratelor pe termene de plată;
e) determinarea nivelurilor impozitelor şi taxelor locale care constau �ntr-o anumită sumă �n lei, ca efect al majorării anuale prevăzute la art. 287 din Codul fiscal;
f) orice alte calcule neprevăzute la lit. a) - e) şi care nu privesc cuantumurile impozitelor şi taxelor locale determinate pentru un an fiscal.
(4) Ori de c�te ori, din acte, din măsurători sau din calcule, după caz, suprafaţa pentru determinarea impozitelor şi taxelor locale are o mărime exprimată �n fracţiuni de mp, aceasta nu se rotunjeşte.
(5) Pentru calculul termenelor se au �n vedere prevederile art. 101 din Codul de procedură civilă, respectiv:
a) termenele se �nţeleg pe zile libere, neintr�nd �n calcul nici ziua c�nd a �nceput, nici ziua c�nd s-a sf�rşit termenul;
b) termenele stabilite pe ore �ncep să curgă de la miezul nopţii zilei următoare;
c) termenul care �ncepe la data de 29, 30 sau 31 a lunii şi se sf�rşeşte �ntr-o lună care nu are o asemenea zi se va considera �mplinit �n cea din urmă zi a lunii;
d) termenele stabilite pe ani se sf�rşesc �n ziua anului corespunzător zilei de plecare;
e) termenul care se sf�rşeşte �ntr-o zi de sărbătoare legală sau c�nd serviciul este suspendat se va prelungi p�nă la sf�rşitul primei zile de lucru următoare; nu se consideră zile de lucru cele care corespund repausului săptăm�nal.
(6) Potrivit prevederilor alin. (5), �n cazul �n care termenul de plată a oricăror impozite şi taxe locale expiră �ntr-o zi de sărbătoare legală, de repaus săptăm�nal sau c�nd serviciul este suspendat, �n condiţiile legii, plata se consideră �n termen dacă este efectuată p�nă la sf�rşitul primei zile de lucru următoare. Data �n funcţie de care se acordă bonificaţia pentru plata cu anticipaţie reprezintă termen de plată.
16. Impozitul pe clădiri se datorează bugetului local al unităţii administrativ-teritoriale unde este situată clădirea.
17. (1) Contribuabili, �n cazul impozitului pe clădiri, sunt proprietarii acestora, indiferent de clădire şi de locul unde sunt situate �n Rom�nia. Contribuabilii datorează impozitul pe clădiri şi �n situaţia �n care clădirea este administrată sau folosită de alte persoane dec�t titularul dreptului de proprietate şi pentru care locatarul sau concesionarul datorează chirie ori redevenţă �n baza unui contract de �nchiriere, locaţiune sau concesiune, după caz.
(2) �n cazul clădirilor proprietate publică sau privată a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale, concesionate, �nchiriate, date �n administrare ori �n folosinţă, după caz, se datorează taxa pe clădiri, care reprezintă sarcina fiscală doar pentru persoanele juridice, concesionari, locatari, titulari ai dreptului de administrare sau de folosinţă, după caz, �n condiţii similare impozitului pe clădiri. Dacă o persoană juridică - concesionar, locatar, titular al dreptului de administrare sau de folosinţă - �ncheie ulterior contracte de concesiune, �nchiriere, administrare sau folosinţă pentru aceeaşi clădire cu alte persoane, taxa pe clădiri va fi datorată de utilizatorul final.
(3) Contribuabilii prevăzuţi la alin. (2) vor anexa la declaraţia fiscală, �n fotocopie semnată pentru conformitate cu originalul, actul privind concesionarea, �nchirierea, darea �n administrare sau �n folosinţă a clădirii respective. �n situaţia �n care �n acest act nu sunt �nscrise valoarea de inventar a clădirii �nregistrată �n contabilitatea persoanei juridice care a hotăr�t concesionarea, �nchirierea, darea �n administrare sau �n folosinţă a clădirii, precum şi data �nregistrării �n contabilitate a clădirii respective, iar �n cazul efectuării unor reevaluări, data ultimei reevaluări, la act se anexează, �n mod obligatoriu, un certificat emis de către proprietari, prin care se confirmă realitatea menţiunilor respective.
18. (1) Identificarea proprietăţilor at�t �n cazul clădirilor, c�t şi �n cel al terenurilor cu sau fără construcţii, situate �n intravilanul localităţilor rurale şi urbane, precum şi identificarea domiciliului fiscal al contribuabililor se fac potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Fiecare proprietate situată �n intravilanul localităţilor se identifică prin adresa acesteia, individualizată prin denumirea proprie a străzii şi a numărului de ordine atribuit după cum urmează:
a) pe partea st�ngă a străzii se �ncepe cu numărul 1 şi se continuă cu numerele impare, �n ordine crescătoare, p�nă la capătul străzii;
b) pe partea dreaptă a străzii se �ncepe cu numărul 2 şi se continuă cu numerele pare, �n ordine crescătoare, p�nă la capătul străzii.
(3) �n cazul blocurilor de locuinţe, precum şi �n cel al clădirilor alipite situate �n cadrul aceleiaşi curţi - lot de teren, care au un sistem constructiv şi arhitectonic unitar şi �n care sunt situate mai multe apartamente, datele despre domiciliu/reşedinţă/sediu cuprind strada, numărul, blocul, scara, etajul, apartamentul.
(4) Sunt considerate clădiri distincte, av�nd elemente proprii de identificare a adresei potrivit alin. (1) - (3), după cum urmează:
a) clădirile distanţate spaţial de celelalte clădiri amplasate �n aceeaşi curte - lot de teren, precum şi clădirile legate �ntre ele prin pasarele sau balcoane de serviciu;
b) clădirile alipite, situate pe loturi alăturate, care au sisteme constructive şi arhitectonice diferite - faţade şi materiale de construcţie pentru pereţii exteriori, intrări separate din stradă, curte sau grădină - şi nu au legături interioare.
(5) Adresa domiciliului fiscal al oricărui contribuabil, potrivit prevederilor prezentului punct, se �nscrie �n registrul agricol, �n evidenţele compartimentelor de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi �n orice alte evidenţe specifice cadastrului imobiliar-edilitar.
(6) La elaborarea şi aprobarea nomenclaturii stradale se au �n vedere prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 63/2002 privind atribuirea sau schimbarea de denumiri, publicată �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea I, nr. 646 din 30 august 2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 48/2003.
(7) Fiecare proprietate situată �n extravilanul localităţilor, at�t �n cazul clădirilor, c�t şi �n cel al terenurilor cu sau fără construcţii, se identifică prin numărul de parcelă, acolo unde aceasta este posibil, sau prin denumirea punctului, potrivit toponimiei/denumirii specifice zonei respective, astfel cum este �nregistrată �n registrul agricol.
19. *** Abrogat
20. Pentru aplicarea prevederilor art. 249 alin. (4) din Codul fiscal se identifică următoarele situaţii:
a) clădire aflată �n proprietate comună, dar fiecare dintre contribuabili au determinate cotele-părţi din clădire, caz �n care impozitul pe clădiri se datorează de fiecare contribuabil proporţional cu partea din clădire corespunzătoare cotelor-părţi respective;
b) clădire aflată �n proprietate comună, dar fără să aibă stabilite cotele-părţi din clădire pe fiecare contribuabil, caz �n care impozitul pe clădiri se �mparte la numărul de coproprietari, fiecare dintre aceştia dator�nd �n mod egal partea din impozit rezultată �n urma �mpărţirii.
21. Noţiunea instituţii publice, menţionată la art. 250 alin. (1) pct. 1 din Codul fiscal, reprezintă o denumire generică ce include: Parlamentul, Administraţia Prezidenţială, Guvernul, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice, alte autorităţi publice, instituţii publice autonome, unităţile administrativ-teritoriale, precum şi instituţiile şi serviciile publice din subordinea acestora, cu personalitate juridică, indiferent de modul de finanţare.
22.
(1) Prin sintagma ��ncăperi care sunt folosite pentru activităţi economice�, menţionată la art. 250 alin. (1) pct. 1 - 5, 7, 11, 14, 15 şi 17 din Codul fiscal, se �nţelege spaţiile utilizate pentru realizarea oricăror activităţi de producţie, comerţ sau prestări de servicii, astfel cum sunt definite �n Legea nr.287/2009 privind Codul civil, republicată, altele dec�t destinaţiile specifice categoriilor de clădiri care nu sunt supuse impozitului pe clădiri. La stabilirea impozitului pe clădiri şi a taxei pe clădiri, se ia �n considerare şi orice fel de contract �ncheiat �n urma căruia se obţine un venit.
(2) Pentru calculul impozitului pe clădiri �n cazul incintelor care sunt folosite pentru activităţi economice, se vor efectua următoarele operaţiuni:
a) se determină suprafaţa construită desfăşurată a clădirii;
b) se determină suprafaţa construită desfăşurată a incintelor care sunt folosite pentru activităţi economice;
c) se determină cota procentuală din clădire ce corespunde incintelor care sunt folosite pentru activităţi economice, prin �mpărţirea suprafeţei prevăzute la lit. b) la suprafaţa prevăzută la lit. a);
d) se determină valoarea de inventar a incintelor care sunt folosite pentru activităţi economice, prin �nmulţirea valorii de inventar a clădirii cu cota procentuală determinată la lit. c);
e) se determină impozitul pe clădiri corespunzător incintelor care sunt folosite pentru activităţi economice, prin �nmulţirea valorii determinate la lit. d) cu cota de impozit prevăzută la art. 253 alin. (2) sau alin. (6) din Codul fiscal, după caz;
f) �n cazul �n care consiliul local/Consiliul General al Municipiului Bucureşti a hotăr�t majorarea impozitului pe clădiri potrivit art. 287 din Codul fiscal, impozitul pe clădiri datorat este cel care corespunde rezultatului �nmulţirii prevăzute la lit. e) cu cota de majorare respectivă.
23. (1) Prin sintagma clădirile care, prin destinaţie, constituie lăcaşuri de cult, menţionată la art. 250 alin. (1) pct. 3, se �nţelege bisericile - locaşurile de �nchinăciune, casele de rugăciuni - şi anexele acestora. Termenul lăcaş este variantă a termenului locaş.
(2) Anexele bisericilor se referă la orice incintă care are elementele constitutive ale unei clădiri, proprietatea oricărui cult recunoscut oficial �n Rom�nia, cum ar fi: clopotniţa, cancelaria parohială, agheasmatarul, capela mortuară, casa parohială cu dependinţele sale, destinată ca locuinţă a preotului/preoţilor slujitori/personalului deservent, incinta pentru aprins lum�nări, pangarul, troiţa, magazia pentru depozitat diverse obiecte de cult, aşezăm�ntul cu caracter social-caritabil, arhondaricul, chilia, trapeza, incinta pentru desfăşurarea activităţilor cu caracter administrativ-bisericesc, reşedinţa chiriarhului, precum şi altele asemenea; prin aşezăm�nt cu caracter social-caritabil se �nţelege căminul de copii, azilul de bătr�ni, cantina socială sau orice altă incintă destinată unei activităţi asemănătoare.
(3) Beneficiază de scutirile prevăzute la art. 250 alin. (1) pct.3 din Codul fiscal cultele religioase care �ndeplinesc condiţiile din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor.
(4) Cultele religioase recunoscute oficial �n Rom�nia sunt:
a) Biserica Ortodoxă Rom�nă;
b) Biserica Romano-Catolică;
c) Biserica Rom�nă Unită cu Roma (Greco-Catolică);
d) Biserica Reformată (Calvină);
e) Biserica Evanghelică Lutherană de Confesiune Augustană (C.A.);
f) Biserica Evanghelică Lutherană Sinodo-Presbiterială (S.P.);
g) Biserica Unitariană;
h) Biserica Armeană;
i) Cultul Creştin de Rit Vechi;
j) Biserica Creştină Baptistă;
k) Cultul Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică;
l) Biserica Creştină Adventistă de Ziua a Şaptea;
m) Cultul Creştin după Evanghelie;
n) Biserica Evanghelică Rom�nă;
o) Cultul Musulman;
p) Cultul Mozaic;
r) Organizaţia Religioasă "Martorii lui Iehova";
s) alte culte religioase recunoscute oficial �n Rom�nia.
24. (1) Nu intră sub incidenţa impozitului pe clădiri, construcţiile care nu �ntrunesc elementele constitutive ale unei clădiri, prevăzute de art. 249 alin. (5).
(2) Construcţiile care p�nă la data de 1 ianuarie 2007 au fost avizate prin hotăr�rile adoptate de către consiliile locale/Consiliul General al Municipiului Bucureşti ca fiind de natură similară construcţiilor speciale, pentru care nu s-a datorat impozitul pe clădiri pe durata existenţei construcţiei şi care nu au elementele constitutive ale unei clădiri, sunt scutite p�nă la data c�nd intervin modificări care determină datorarea de impozit. �n această ultimă situaţie, contribuabilii �n cauză au obligaţia ca �n termen de 30 de zile calendaristice de la data apariţiei modificării să depună declaraţia fiscală.
(3) �n cazul construcţiilor care p�nă la data de 1 ianuarie 2007 aveau elementele constitutive ale clădirii şi pentru care, prin hotăr�re a consiliului local/Consiliului General al Municipiului Bucureşti adoptată p�nă la această dată s-a respins cererea, contribuabilul respectiv datorează impozitul pe clădiri �n condiţiile titlul IX din Codul fiscal.
(4) Clădirile aflate �n domeniul public al statului şi �n administrarea Regiei Autonome �Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat�, atribuite conform legii, prevăzute la art. 250 alin. (1) pct. 7 din Codul fiscal, sunt cele ce intră sub incidenţa prevederilor Hotăr�rii Guvernului nr. 60/2005 privind organizarea şi funcţionarea Regiei Autonome �Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat�, cu modificările şi completările ulterioare.
(5) *** Abrogat
25. *** Abrogat
26. *** Abrogat
27. At�t persoanele fizice c�t şi persoanele juridice, inclusiv instituţiile publice, pentru clădirile pe care le dob�ndesc, construiesc sau �nstrăinează au obligaţia să depună declaraţiile fiscale, conform art. 254 alin. (5) din Codul fiscal, la compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor sau sectoarelor municipiului Bucureşti, �n a căror rază se află clădirile, chiar dacă, potrivit prevederilor Codului fiscal, pentru acestea nu datorează impozit pe clădiri sau sunt scutite de la plata acestui impozit.
Norme metodologice:
28. Impozitul pe clădiri �n cazul contribuabililor persoane fizice, se determină pe bază de cotă de impozitare, indiferent de locul �n care se află situată clădirea, respectiv, �n mediul urban sau mediul rural, prin aplicarea cotei de impozitare de 0,1% la valoarea impozabilă a clădirii.
29. (1) Pentru determinarea valorii impozabile a clădirilor, stabilită pe baza criteriilor şi normelor de evaluare prevăzute de art. 251 alin. (3) din Codul fiscal, se au �n vedere instalaţiile cu care este dotată clădirea, respectiv:
a) se �ncadrează pentru aplicarea valorilor impozabile prezentate �n coloana 1 acele clădiri care sunt dotate, cumulativ, cu instalaţii de apă, de canalizare, electrice şi de �ncălzire, după cum urmează:
1. clădirea se consideră dotată cu instalaţie de apă dacă alimentarea cu apă se face prin conducte, dintr-un sistem de aducţiune din reţele publice sau direct dintr-o sursă naturală - puţ, f�nt�nă sau izvor - �n sistem propriu;
2. clădirea se consideră că are instalaţie de canalizare dacă este dotată cu conducte prin care apele menajere sunt evacuate �n reţeaua publică;
3. clădirea se consideră că are instalaţie electrică dacă este dotată cu cablaje interioare racordate la reţeaua publică sau la o sursă de energie electrică - grup electrogen, microcentrală, instalaţii eoliene sau microhidrocentrală;
4. clădirea se consideră că are instalaţie de �ncălzire dacă aceasta se face prin intermediul agentului termic - abur sau apă caldă de la centrale electrice, centrale termice de cartier, termoficare locală sau centrale termice proprii - şi �l transmit �n sistemul de distribuţie �n interiorul clădirii, constituit din conducte şi radiatoare - calorifere, indiferent de combustibilul folosit - gaze, combustibil lichid, combustibil solid, precum şi prin intermediul sobelor �ncălzite cu gaze/convectoarelor;
b) se �ncadrează pentru aplicarea valorilor impozabile prevăzute �n coloana a doua, acele clădiri care nu se regăsesc �n contextul menţionat la lit. a), respectiv cele care nu au nici una dintre aceste instalaţii sau au una, două ori trei astfel de instalaţii.
(2) Menţiunea cu privire la existenţa/inexistenţa instalaţiilor se face prin declaraţia fiscală, model stabilit potrivit pct. 256.
(3) �n situaţia �n care, pe parcursul anului fiscal, clădirea �ncadrată pentru aplicarea valorilor impozabile prevăzute �n coloana "Clădire fără instalaţii de apă, canalizare, electricitate sau �ncălzire (lei/mp)" din tabelul prevăzut la art. 251 alin. (3) din Codul fiscal, face obiectul aplicării valorilor impozabile prevăzute �n coloana 1-a, ca efect al dotării cu toate cele patru instalaţii, modificarea impozitului pe clădiri se face �ncep�nd cu data de �nt�i a lunii următoare celei �n care a apărut această situaţie, necesit�nd depunerea unei noi declaraţii fiscale. �n mod similar se procedează şi �n situaţia �n care la clădirea dotată cu toate cele patru instalaţii, pe parcursul anului fiscal, se elimină din sistemul constructiv oricare dintre aceste instalaţii, prevăzute la alin. (1) lit. a), pe bază de autorizaţie de desfiinţare eliberată �n condiţiile legii.
30. Pentru determinarea valorilor impozabile, pe ranguri de localităţi şi zone �n cadrul acestora, at�t pentru intravilan, c�t şi pentru extravilan, �ncadrarea clădirilor urmează �ncadrarea terenurilor efectuată de către consiliile locale, av�ndu-se �n vedere precizările de la pct. 1 - 9.
31. (1) Suprafaţa construită desfăşurată a unei clădiri, ce stă la baza calculului impozitului pe clădiri datorat de persoanele fizice, rezultă din actul de proprietate sau din planul cadastral, iar �n lipsa acestora, din schiţa/fişa clădirii sau din alte documente asemănătoare.
(2) Suprafaţa construită desfăşurată a unei clădiri se determină prin �nsumarea suprafeţelor secţiunilor tuturor nivelurilor sale, inclusiv suprafeţele balcoanelor, ale logiilor şi ale celor situate la subsol. �n calcul nu se cuprind suprafeţele podurilor care nu sunt utilizate ca locuinţă, precum şi cele ale scărilor şi teraselor neacoperite.
(3) Pentru calculul impozitului pe clădiri datorat de persoanele fizice, �n cazul �n care dimensiunile exterioare ale clădirii nu pot fi efectiv măsurate pe conturul exterior, suprafaţa construită desfăşurată se determină prin �nmulţirea suprafeţei utile a clădirii cu coeficientul de transformare de 1,20 prevăzut la art. 251 alin. (9) din Codul fiscal. Coeficientul de transformare serveşte la stabilirea relaţiei dintre suprafaţa utilă, potrivit dimensiunilor interioare dintre pereţi, şi suprafaţa construită desfăşurată determinată pe baza măsurătorilor pe conturul exterior al clădirii.
(4) La stabilirea coeficientului de transformare menţionat la alin. (3) s-a avut �n vedere potenţială diferenţă dintre suprafaţa construită desfăşurată şi suprafaţa utilă a clădirii; prin potenţiala diferenţă se cuantifică suprafaţa secţiunii pereţilor, a balcoanelor, a logiilor, precum şi a cotei-părţi din eventualele incinte de deservire comună, acolo unde este cazul.
(5) Dacă �n documente este �nscrisă suprafaţa construită desfăşurată a clădirii, determinată pe baza măsurătorilor pe conturul exterior al acesteia, pentru determinarea impozitului pe clădiri nu se ia �n calcul suprafaţa utilă şi, implicit, nu se aplică coeficientul de transformare.
(6) �n sensul prezentelor norme metodologice, termenii şi noţiunile de mai sus au următoarele �nţelesuri:
a) acoperiş - partea de deasupra care acoperă şi protejează o clădire de intemperii, indiferent de materialul din care este realizat; planşeul este asimilat acoperişului �n cazul �n care deasupra acestuia nu mai sunt alte �ncăperi/incinte;
b) balcon - platformă cu balustradă pe peretele exterior al unei clădiri, comunic�nd cu interiorul prin una sau mai multe uşi;
c) clădire finalizată - construcţie care �ndeplineşte, cumulativ, următoarele condiţii:
1. serveşte la adăpostirea de oameni, de animale, de obiecte, de produse, de materiale, de instalaţii şi de altele asemenea;
2. are elementele structurale de bază ale unei clădiri, respectiv: pereţi şi acoperiş;
3. are expirat termenul de valabilitate prevăzut �n autorizaţia de construire şi nu s-a solicitat prelungirea valabilităţii acesteia ori clădirea a fost realizată fără autorizaţie de construire; pentru stabilirea impozitului pe clădiri, se ia �n calcul numai suprafaţa construită desfăşurată care are elementele de la pct. 2.
d) incintă de deservire comună - spaţiu �nchis �n interiorul unei clădiri, proprietatea comună a celor care deţin apartamente �n aceasta, afectat scărilor, lifturilor, uscătoriilor sau oricăror alte utilităţi asemănătoare;
e) loggia - galerie exterioară �ncorporată unei clădiri, acoperită şi deschisă către exterior printr-un şir de arcade sprijinite pe coloane sau pe st�lpi;
f) nivel - fiecare dintre părţile unei clădiri cuprinz�nd �ncăperile/incintele situate pe acelaşi plan orizontal, indiferent că acestea sunt la subsol, la nivelul solului sau la orice �nălţime deasupra solului;
g) perete - element de construcţie aşezat vertical sau puţin �nclinat, făcut din beton armat, din cărămidă arsă sau nearsă, din piatră, din lemn, din vălătuci, din sticlă, din mase plastice sau din orice alte materiale, care limitează, separă sau izolează �ncăperile/incintele unei clădiri �ntre ele sau de exterior şi care susţine planşeele, etajele şi acoperişul;
h) suprafaţa secţiunii unui nivel - suprafaţa unui nivel, rezultată pe baza măsurătorilor pe conturul exterior al pereţilor, inclusiv suprafaţa balcoanelor şi a logiilor; �n cazul clădirilor care nu pot fi efectiv măsurate pe conturul exterior al pereţilor, suprafaţa secţiunii unui nivel reprezintă suma suprafeţelor utile ale tuturor �ncăperilor/incintelor, inclusiv a suprafeţelor balcoanelor şi a logiilor şi a suprafeţelor secţiunilor pereţilor, toate aceste suprafeţe fiind situate la acelaşi nivel, la suprafeţele utile ale �ncăperilor/incintelor adun�nd şi suprafeţele incintelor de deservire comună.
32. �n categoria clădirilor supuse impozitului pe clădiri datorat de persoanele fizice se cuprind:
a) construcţiile utilizate ca locuinţă, respectiv unităţile construite formate din una sau mai multe camere de locuit, indiferent unde sunt situate, la acelaşi nivel sau la niveluri diferite, inclusiv la subsol sau la mezanin, prevăzute, după caz, cu dependinţe şi/sau alte spaţii de deservire;
b) construcţiile menţionate la lit. a), dezafectate şi utilizate pentru desfăşurarea de profesii libere;
c) construcţiile-anexe situate �n afara corpului principal de clădire, cum sunt: bucătăriile, cămările, pivniţele, grajdurile, magaziile, garajele şi altele asemenea;
d) construcţiile gospodăreşti, cum sunt: pătulele, hambarele pentru cereale, şurele, f�năriile, remizele, şoproanele şi altele asemenea;
e) orice alte construcţii proprietatea contribuabililor, neprevăzute la lit. a) - d), care au elementele constitutive ale clădirii.
33. Pentru calculul impozitului pe clădiri, �n cazul persoanelor fizice, sunt necesare următoarele date:
a) rangul localităţii unde se află situată clădirea;
b) teritoriul unde se află:
1. �n intravilan; sau
2. �n extravilan;
c) zona �n cadrul localităţii, potrivit �ncadrării de la lit. b);
d) suprafaţa construită desfăşurată a clădirii, respectiv:
1. cea determinată pe baza dimensiunilor măsurate pe conturul exterior al acesteia; sau
2. �n cazul �n care clădirea nu poate fi efectiv măsurată pe conturul exterior, suprafaţa utilă a clădirii se �nmulţeşte cu coeficientul de transformare de 1,20;
e) tipul clădirii şi instalaţiile cu care este dotată aceasta;
f) �n cazul apartamentului, dacă acesta se află amplasat �ntr-un bloc cu mai mult de 3 niveluri şi 8 apartamente;
g) data finalizării clădirii, respectiv, pentru:
1) clădirea care are o vechime de peste 50 de ani la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referinţă;
2) clădirea care are o vechime cuprinsă �ntre 30 de ani şi 50 de ani inclusiv, la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referinţă.
h) �n cazul celor care au �n proprietate două sau mai multe clădiri utilizate ca locuinţă, ordinea �n care a fost dob�ndită clădirea, precum şi care dintre aceste clădiri sunt �nchiriate, �n vederea majorării impozitului datorat de contribuabilii care intră sub incidenţa art. 252 din Codul fiscal;
(h^1) majorarea stabilită �n condiţiile art. 251 alin. (8) din Codul fiscal;
i) majorarea stabilită �n condiţiile art. 287 din Codul fiscal pentru impozitul pe clădiri.
33^1. Pentru aplicarea prevederilor art. 251 alin. (7), �n cazul clădirii la care au fost executate lucrări de reconstruire, consolidare, modernizare, modificare sau extindere, din punct de vedere fiscal, anul terminării se actualizează, astfel că acesta se consideră ca fiind cel �n care au fost terminate aceste ultime lucrări.
34. (1) Exemplu de calcul pentru impozitul pe clădiri aferent anului 2004, �n cazul unui abator, proprietatea unei persoane fizice:
A. Date despre clădire, potrivit structurii prevăzute la pct. 33:
a) rangul satului Amnaş care aparţine oraşului Sălişte, unde este situat abatorul: V;
b) teritoriul unde se află: �n extravilan;
c) zona �n cadrul localităţii, potrivit �ncadrării de la lit. b): C;
d) suprafaţa construită desfăşurată: 368,23 mp;
e) tipul clădirii: cu pereţi din cărămidă arsă şi dotată cu toate cele patru instalaţii menţionate la pct. 29 alin. (1) lit. a);
f) nu este cazul;
g) data finalizării: 1 ianuarie 1951;
h) nu este cazul;
i) Consiliul Local al Comunei Sălişte a hotăr�t, �n anul 2006 pentru anul 2007, stabilirea �n intravilanul satului Amnaş, a unei singure zone, respectiv zona A, iar �n extravilan a 4 zone, respectiv zona I, zona a II-a, zona a III-a şi zona a IV-a, precum şi majorarea impozitului pe clădiri cu 20% .
B. Explicaţii privind modul de calcul al impozitului pe clădiri, astfel cum rezultă din economia textului art. 251 din Codul fiscal:
1. Se determină suprafaţa construită desfăşurată a clădirii: este cea determinată pe baza măsurătorilor pe conturul exterior al clădirii, respectiv de: 368,23 mp.
2. Se determină valoarea impozabilă a acestei clădiri:
2.1. suprafaţa construită desfăşurată prevăzută la pct. 1 se �nmulţeşte cu valoarea impozabilă a clădirii cu pereţi din cărămidă arsă, dotată cu toate cele patru instalaţii, respectiv cea din tabloul prevăzut la pct. 11 alin. (3) "Nivelurile stabilite �n anul 2006 pentru anul 2007 - art. 296 alin. (1)", corespunzător r�ndului 1 şi coloanei 2, astfel: 368,23 mp x 669 lei/mp = 246.345,87 lei;
2.2. se identifică coeficientul de corecţie din tabelul prevăzut la art. 251 alin. (5) din Codul fiscal, corespunzător zonei A şi rangului V, respectiv 1,05; deoarece numărul zonelor din intravilan este diferit de numărul zonelor din extravilan, av�nd �n vedere prevederile pct. 9 alin. (3) lit. a) şi alin. (4) şi ale pct. 30, pentru identificarea coeficientului de corecţie �n tabelul prevăzut la art. 251 alin. (5) din Codul fiscal, zona a III-a din extravilan, potrivit delimitării efectuate �n anul 2006 pentru anul 2007, are echivalentă zona C căreia �i corespunde zona A;
2.3. potrivit prevederilor art. 251 alin. (5) din Codul fiscal, valoarea impozabilă determinată la subpct. 2.1 se ajustează cu coeficientul de corecţie determinat la subpct. 2.2, respectiv: 246.345,87 lei x 1,05 = 258.663,16 lei;
2.4. abatorul fiind finalizat la data 1 ianuarie 1951, potrivit prevederilor art. 251 alin. (8) din Codul fiscal, valoarea impozabilă determinată la subpct. 2.3 se reduce cu 10%, sau, pentru uşurarea calculului, valoarea impozabilă se �nmulţeşte cu 0,90, respectiv: 258.663,16 lei x 0,90 = 232.796,84 lei; potrivit prevederilor pct. 15 alin. (2) şi alin. (3) lit. c), fracţiunea de 0,84 lei se �ntregeşte la un leu prin adaos, iar valoarea impozabilă astfel calculată se rotunjeşte la 232.797 lei.
3. Se determină impozitul pe clădiri anual:
3.1. potrivit art. 251 alin. (1) din Codul fiscal, asupra valorii impozabile a clădirii determinate la subpct. 2.4 se aplică cota de impozitare prevăzută la art. 251 alin. (2) din Codul fiscal de 0,1%, pentru uşurarea calculului, valoarea impozabilă se �nmulţeşte cu 0,001, respectiv: 232.797 lei x 0,001 = 232,797 lei;
3.2. av�nd �n vedere prevederile art. 296 alin. (1) din Codul fiscal, deoarece �n anul 2006 pentru anul 2007, Consiliul Local al Comunei Sălişte a hotăr�t majorarea impozitului pe clădiri cu 20%, impozitul determinat la subpct. 3.1 se majorează cu acest procent sau, pentru uşurarea calculului, impozitul pe clădiri se �nmulţeşte cu 1,20 respectiv: 232,797 lei x 1,20 = 279,35 lei; potrivit prevederilor pct. 15 alin. (1), fracţiunea de 0,35 fiind sub 50 de bani inclusiv, se neglijează, iar impozitul pe clădiri astfel determinat se rotunjeşte la 279 lei.
(2) �n luna mai 2006, c�nd s-au adoptat hotăr�rile prin care s-au stabilit impozitele şi taxele locale pentru anul 2004, autoritatea deliberativă se intitula Consiliul Local al Comunei Sălişte. Prin Legea nr. 336/2003, publicată �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea I, nr. 498 din 10 iulie 2006, comuna Sălişte, judeţul Sibiu, a fost declarată oraş, astfel că, potrivit prevederilor pct. 6 alin. (2), �ncep�nd cu data de 1 ianuarie 2007, impozitul pe clădiri �n cazul persoanelor fizice, se determină potrivit noii ierarhizări.
C. (1) Pentru aplicarea prevederilor art. 251 alin. (8) din Codul fiscal, �n cazul clădirii utilizate ca locuinţă, a cărei suprafaţă construită depăşeşte 150 de metri pătraţi, se are �n vedere că valoarea impozabilă a acesteia, determinată �n urma aplicării prevederilor alin. (1) - (7), se majorează cu c�te 5% pentru fiecare 50 metri pătraţi sau fracţiune din aceştia care depăşesc cei 150 mp.
(2) Exemplu de calcul al impozitului pe clădiri pentru anul 2007, �n cazul unei locuinţe cu pereţi exteriori din cărămidă arsă, ce are toate instalaţiile, construită �n anul 2000, situată �ntr-o localitate de rangul III, zona B, pentru care consiliul local nu a hotăr�t majorarea impozitelor şi taxelor locale conform art. 287 din Codul fiscal:
|
Suprafaţa construită desfăşurată mp |
Impozit datorat �n anul fiscal 2007 lei/an |
|
150 mp inclusiv calcul pentru 150 mp |
150 mp x 669 RON/mp x 2,20 (coeficientul de corecţie) x 0,1% = 221 RON |
|
cuprinsă �ntre 151 mp - 200 mp, inclusiv calcul pentru 175 mp |
175 mp x 669 RON/mp x 2,20 x 105% x 0,1% = 270 RON |
|
cuprinsă �ntre 201 mp - 250 mp, inclusiv calcul pentru 225 mp |
225 mp x 669 RON/mp x 2,20 x 110% x 0,1% = 364 RON |
|
cuprinsă �ntre 251 mp - 300 mp inclusiv calcul pentru 275 mp |
275 mp x 669 RON/mp x 2,20 x 115% x 0,1% = 465 RON |
|
�n continuare, �n funcţie de mărimea suprafeţei locuinţei, se are �n vedere că pentru fiecare 50 de metri pătraţi sau fracţiune din aceştia care depăşesc 150 mp, valoarea impozabilă a clădirii se majorează cu c�te 5% . |
x |
D. (1) Valoarea impozabilă pentru oricare dintre tipurile de clădiri, astfel cum sunt definite �n tabelul prevăzut la alin. (3) al art. 251 din Codul fiscal, reprezintă suma dintre:
a) valoarea determinată prin �nmulţirea suprafeţei construite desfăşurate pentru �ncăperile amplasate la celelalte niveluri dec�t cele prevăzute la lit. b) şi c) cu valoarea impozabilă corespunzătoare unuia dintre tipurile A - D, după caz, exprimată �n lei/m2, din tabelul prevăzut la alin.(3) al art. 251 din Codul fiscal; prin sintagma �celelalte niveluri dec�t cele prevăzute la lit. b) şi c)� se �nţelege parterul, mezaninul şi/sau etajul/etajele, după caz;
b) valoarea determinată prin �nmulţirea suprafeţei construite desfăşurate pentru �ncăperile amplasate la subsol, la demisol şi/sau la mansardă, utilizate ca locuinţă, exprimate �n metri pătraţi, cu valoarea impozabilă corespunzătoare unuia dintre tipurile A - D, după caz, exprimată �n lei/m2, din tabelul prevăzut la alin. (3) al art. 251 din Codul fiscal, asupra căreia se aplică 75%;
c) valoarea determinată prin �nmulţirea suprafeţei construite desfăşurate pentru �ncăperile amplasate la subsol, la demisol şi/sau la mansardă, utilizate �n alte scopuri dec�t cel de locuinţă, exprimate �n metri pătraţi, cu valoarea impozabilă corespunzătoare unuia dintre tipurile A - D, după caz, exprimată �n lei/m2, din tabelul prevăzut la alin. (3) al art. 251 din Codul fiscal, asupra căreia se aplică 50%.
(2) �n cazul clădirii care are �ncăperi amplasate la subsol, la demisol sau la mansardă utilizate at�t ca locuinţă, c�t şi �n alte scopuri dec�t cel de locuinţă, pentru nivelul respectiv, valoarea se calculează prin �nsumarea:
a) valorii determinate potrivit prevederilor alin. (1) lit. b), respectiv pentru �ncăperile amplasate la subsol, la demisol şi/sau la mansardă, utilizate ca locuinţă;
b) valorii determinate potrivit prevederilor alin. (1) lit. c), respectiv pentru �ncăperile amplasate la subsol, la demisol şi/sau la mansardă, utilizate �n alte scopuri dec�t cel de locuinţă.
(3) Pentru determinarea valorii impozabile, potrivit prevederilor alin. (1), se utilizează următoarea formulă:
VIC = Va+ Vb + Vc = (Sa x Vt) + [Sb x (Vt x 75%)] + [Sc x (Vt x 50%)]
unde:
Va, reprezintă valoarea determinată potrivit prevederilor alin. (1) lit. a);
Vb, reprezintă valoarea determinată potrivit prevederilor alin. (1) lit. b);
Vc, reprezintă valoarea determinată potrivit prevederilor alin. (1) lit. c);
Sa, reprezintă suprafaţa construită desfăşurată pentru �ncăperile prevăzute la alin. (1) lit. a), respectiv suprafaţa construită desfăşurată a �ncăperilor amplasate la celelalte niveluri dec�t cele la subsol, la demisol şi/sau la mansardă;
Sb, reprezintă suprafaţa construită desfăşurată pentru �ncăperile prevăzute la alin. (1) lit. b), respectiv suprafaţa construită desfăşurată a �ncăperilor amplasate la subsol, la demisol şi/sau la mansardă, utilizate ca locuinţă;
Sc, reprezintă suprafaţa construită desfăşurată pentru �ncăperile prevăzute la alin. (1) lit. c), respectiv suprafaţa construită desfăşurată a �ncăperilor amplasate la subsol, la demisol şi/sau la mansardă, utilizate �n alte scopuri dec�t cel de locuinţă;
Vt, reprezintă valoarea corespunzătoare din tabelul prevăzut la alin. (3) al art. 251 din Codul fiscal, exprimată �n lei/m2.
Norme metodologice:
35. Impozitul pe clădiri datorat de persoanele fizice care au �n proprietate mai multe clădiri, �n afara celei/celor situate la adresa de domiciliu, se majorează conform prevederilor art. 252 alin. (1)�(3) din Codul fiscal.
36. *** Abrogat.
37. *** Abrogat..
38. (1) O persoană fizică ce are �n proprietate două clădiri datorează impozit pe clădiri după cum urmează:
a) pentru clădirea/clădirile de la adresa de domiciliu, impozitul pe clădiri se determină potrivit art. 251 din Codul fiscal;
b) pentru cea de-a doua clădire, care este prima �n afara celei/celor de la adresa de domiciliu, impozitul pe clădiri majorat potrivit art. 252 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal se calculează prin �nmulţirea impozitului pe clădiri, determinat potrivit art. 251 din Codul fiscal, cu 65% sau, pentru ușurarea calculului, prin �nmulţirea cu 1,65.
(2) Exemplu de calcul pentru impozitul pe clădiri aferent anului 2011, �n cazul unui apartament, care reprezintă prima clădire �n afara celei/celor de la adresa de domiciliu, proprietatea unei persoane fizice, corespunzător alin. (1) lit. b):
A. Date despre apartament:
a) rangul localităţii unde este situat apartamentul: 0;
b) teritoriul unde se află: �n intravilan;
c) zona �n cadrul localităţii, potrivit �ncadrării prevăzute la lit. b): A;
d) suprafaţa utilă a apartamentului: 107,44 m 2;
e) tipul clădirii: cu pereţi din cărămidă arsă și dotată cu toate cele 4 instalaţii prevăzute la pct. 29 alin. (1) lit. a);
f) amplasat �ntr-un bloc cu mai mult de 3 niveluri și 8 apartamente;
g) data finalizării: 31 decembrie 1950;
h) prima clădire �n afara celei de la adresa de domiciliu;
i) Consiliul General al Municipiului București a hotăr�t, �n anul 2010 pentru anul 2011, majorarea impozitului pe clădiri cu 20%.
B. Explicaţii privind modul de calcul al impozitului pe clădiri, astfel cum rezultă din economia textului art. 251, 252 și 287 din Codul fiscal:
1. Aplicarea prevederilor art. 251 se face după cum urmează:
1.1. Se determină suprafaţa construită desfășurată a apartamentului prin �nmulţirea suprafeţei utile cu coeficientul de transformare de 1,20, respectiv: 107,44 m^2 x 1,20 = 128,928 m^2, deoarece dimensiunile exterioare ale apartamentului nu pot fi efectiv măsurate pe conturul exterior, acesta av�nd pereţi comuni cu apartamentele �nvecinate, potrivit prevederilor art. 251 alin. (9) din Codul fiscal, coroborate cu cele ale pct. 31 din prezentele norme metodologice.
1.2. Se determină valoarea impozabilă a acestui apartament:
1.2.1. Suprafaţa construită desfășurată prevăzută la pct. 1 se �nmulţește cu valoarea corespunzătoare clădirii cu pereţi din cărămidă arsă, dotată cu toate cele 4 instalaţii, respectiv cea din tabloul prevăzut la pct. 11 alin. (3) � nivelurile stabilite �n anul 2010 pentru anul 2011, astfel: 128,928 m^2 x 806 lei/m^2 = 103.915,968 lei.
1.2.2. Se identifică coeficientul de corecţie din tabelul prevăzut la art. 251 alin. (5) din Codul fiscal, corespunzător zonei A și rangului 0, respectiv 2,60; deoarece apartamentul este amplasat �ntr-un bloc cu mai mult de 3 niveluri și 8 apartamente, potrivit prevederilor art. 251 alin. (6) din Codul fiscal, acest coeficient de corecţie se reduce cu 0,10, determin�nd astfel coeficientul de corecţie specific acestui apartament: 2,60 � 0,10 = 2,50.
1.2.3. Potrivit prevederilor art. 251 alin. (5) din Codul fiscal, valoarea impozabilă determinată la subpct. 2.1 se ajustează cu coeficientul de corecţie determinat la subpct. 1.2.2, respectiv: 103.915,968 lei x 2,50 = 259.789,92 lei.
1.2.4. Apartamentul fiind finalizat �nainte de 1 ianuarie 1951, potrivit prevederilor art. 251 alin. (7) din Codul fiscal, valoarea impozabilă determinată la subpct. 1.2.3 se reduce cu 20% sau, pentru ușurarea calculului, valoarea impozabilă se �nmulţește cu 0,80, respectiv: 259.789,92 lei x 0,80 = 207.831,936 lei.
2. Aplicarea prevederilor art. 287 din Codul fiscal se face după cum urmează:
2.1. Potrivit art. 251 alin. (1) din Codul fiscal, asupra valorii impozabile a apartamentului, determinată la subpct. 1.2.4, se aplică cota de impozitare prevăzută la art. 251 alin. (2) din Codul fiscal de 0,1% sau, pentru ușurarea calculului, valoarea impozabilă se �nmulţește cu 0,001, respectiv: 207.831,936 lei x 0,001 = 207,832 lei; potrivit prevederilor pct. 15 alin. (2) și alin. (3) lit. c), fracţiunea de 0,832 lei se rotunjește prin adaos la numărul �ntreg, iar impozitul astfel calculat este de 208 lei.
2.2. Deoarece, �n anul 2010 pentru anul 2011, Consiliul General al Municipiului București a hotăr�t majorarea impozitului pe clădiri cu 20%, impozitul determinat la subpct. 2.1 se majorează cu acest procent, conform următoarei formule de calcul:
I 2011 = I calc. Subp.2.1 + p% x I calc. Subp.2.1 ,
unde:
I2011 � impozitul calculat potrivit art. 251 din Codul fiscal, majorat cu procentul stabilit de către Consiliul General al Municipiului București potrivit art. 287 din Codul fiscal pentru anul 2011;
Icalc. Subp.2.1 � impozitul calculat conform subpct. 2.1;
p% � procentul de majorare a impozitului pentru anul următor, ce poate lua valori �ntre 0% și 20%, stabilit de către Consiliul General al Municipiului București pentru anul următor, respectiv pentru anul 2011 de 20%.
Pentru ușurarea calculului, impozitul pe clădiri se �nmulţește cu 1,20, respectiv: 208 lei x 1,20 = 249,6 lei; potrivit prevederilor pct. 15 alin. (1), fracţiunea de 0,6 lei depășind 50 de bani se rotunjește la 1 leu, impozitul pe clădiri astfel determinat se rotunjește prin adaos la numărul �ntreg, la 250 lei.
3. Aplicarea prevederilor art. 252 din Codul fiscal se face după cum urmează:
Potrivit prevederilor art. 252 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, deoarece apartamentul este prima clădire �n afara celei de la adresa de domiciliu, impozitul pe clădiri determinat la subpct. 2.2 se majorează cu 65% sau, pentru ușurarea calculului, impozitul pe clădiri se �nmulţește cu 1,65, respectiv: 250 lei x 1,65 = 412,5 lei; potrivit prevederilor pct. 15 alin. (2) și alin. (3) lit. c), fracţiunea de 0,5 lei se rotunjește prin adaos la numărul �ntreg, iar impozitul astfel calculat, datorat pentru anul 2011, este de 413 lei.
39. O persoană fizică ce deţine �n proprietate 3 clădiri datorează impozit pe clădiri după cum urmează:
a) pentru clădirea/clădirile de la adresa de domiciliu, impozitul pe clădiri se determină potrivit art. 251 din Codul fiscal;
b) pentru cea de-a doua clădire, care este prima �n afara celei de la adresa de domiciliu, presupun�nd că are aceleași caracteristici tehnice ca și cea prevăzută la pct. 38 alin. (2) lit. A, impozitul pe clădiri majorat potrivit art. 252 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal se determină potrivit pct. 38 alin. (2);
c) pentru cea de-a treia clădire, care este a doua �n afara celei de la adresa de domiciliu, presupun�nd că are aceleași caracteristici tehnice ca și cea prevăzută la pct. 38 alin. (2) lit. A, impozitul pe clădiri majorat potrivit art. 252 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal se determină prin aplicarea etapelor reglementate la pct. 38 alin. (2) lit. B subpct. 1 și 2, după care se aplică următorul algoritm de calcul:
250 + (150% x 250) = 625 lei,
unde:
250 � impozitul rezultat �n urma calculului prevăzut la pct. 38 alin. (2) lit. B subpct. 2.1;
150% � procentul cu care se majorează impozitul pe clădiri conform prevederilor art. 252 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal.
Pentru ușurarea calculului, impozitul majorat se poate determina și după următorul calcul: 250 x 2,5 = 625 lei.
40. O persoană fizică ce deţine �n proprietate 4 sau mai multe clădiri datorează impozit pe clădiri după cum urmează:
a) pentru clădirea/clădirile de la adresa de domiciliu, impozitul pe clădiri se determină potrivit art. 251 din Codul fiscal;
b) pentru cea de-a doua clădire, care este prima �n afara celei de la adresa de domiciliu, presupun�nd că are aceleaşi caracteristici tehnice ca şi cea prevăzută la pct. 38 alin. (2) lit. A, impozitul pe clădiri majorat potrivit art. 252 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal se calculează potrivit pct. 38 alin. (2);
c) pentru cea de-a treia clădire, care este a doua �n afara celei de la adresa de domiciliu, presupun�nd că are aceleaşi caracteristici tehnice ca şi cea prevăzută la pct. 38 alin. (2) lit. A, impozitul pe clădiri majorat potrivit art. 252 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal se calculează potrivit pct. 39 lit. c);
d) �ncep�nd cu cea de-a patra clădire, care este a treia �n afara celei de la adresa de domiciliu, presupun�nd că are aceleaşi caracteristici tehnice ca şi cea prevăzută la pct. 38 alin. (2) lit. A, impozitul pe clădiri majorat potrivit art. 252 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal se calculează după următorul calcul:
250 + (300% x 250) = 1.000 lei,
unde:
250 - impozitul rezultat �n urma calculului prevăzut la pct. 38 alin. (2) lit. B subpct. 2.2;
300% - procentul cu care se majorează impozitul pe clădiri, conform prevederilor art. 252 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal.
Pentru uşurarea calculului, impozitul majorat se poate determina şi după următorul algoritm de calcul:
250 x 4,0 = 1.000 lei.
41. *** Abrogat.
42. (1) �n cazul clădirilor aflate �n proprietate comună, coproprietarii av�nd determinate cotele-părţi din clădire, impozitul calculat potrivit prevederilor art. 251 din Codul fiscal se �mparte proporţional cotelor-părţi respective, iar asupra părţii din impozit rezultate se aplică majorarea prevăzută la art. 252 alin. (1) din Codul fiscal �n funcţie de ordinea �n care aceste cotepărţi au fost dob�ndite, potrivit alin. (3) al aceluiași articol, rezult�nd astfel impozitul pe clădiri datorat de fiecare contribuabil.
(2) �n cazul clădirilor aflate �n proprietate comună, coproprietarii neav�nd stabilite cotele-părţi din clădire, impozitul calculat potrivit prevederilor art. 251 din Codul fiscal se �mparte la numărul de coproprietari, iar asupra părţii din impozit rezultate �n urma �mpărţirii se aplică, după caz, majorarea prevăzută la art. 252 alin. (1) din Codul fiscal �n funcţie de ordinea �n care aceste cote-părţi au fost dob�ndite, potrivit alin. (3) al aceluiași articol, rezult�nd astfel impozitul pe clădiri datorat de fiecare contribuabil.
43. *** Abrogat.
44. Prevederile pct. 35 - 43 se aplică �n mod corespunzător persoanelor care beneficiază de facilităţi fiscale la plata impozitului pe clădiri.
45. Majorarea impozitului pe clădiri, potrivit art. 287 din Codul fiscal, se calculează și �n cazul persoanelor fizice străine care deţin pe teritoriul Rom�niei mai multe clădiri, ordinea acestora fiind determinată de succesiunea �n timp a dob�ndirii lor, cu obligativitatea depunerii declaraţiei speciale.
46. Pentru stabilirea impozitului pe clădiri majorat potrivit prevederilor art. 252 alin. (1) din Codul fiscal, ordinea �n care proprietăţile au fost dob�ndite se determină �n funcţie de anul dob�ndirii clădirii, indiferent sub ce formă, rezultat din documentele care atestă calitatea de proprietar.
(2) �n cazul �nstrăinării uneia dintre clădirile care intră sub incidenţa prevederilor art. 252 alin. (1) din Codul fiscal, pentru calculul impozitului majorat, ordinea �n care proprietăţile au fost dob�ndite se stabilește potrivit noii situaţii juridice.
(3) Impozitul pe clădiri datorat de persoanele fizice care deţin �n proprietate mai multe clădiri, dob�ndite prin succesiune legală, nu se majorează. Clădirile dob�ndite prin succesiune legală se iau �n calcul la determinarea ordinii de dob�ndire, necesară stabilirii majorării impozitului pe clădiri, potrivit prevederilor art. 252 alin. (1) din Codul fiscal.
(4) �n cazul �n care �n același bloc o persoană fizică deţine �n proprietate mai multe apartamente, pentru calculul impozitului pe clădiri majorat potrivit prevederilor art. 252 alin. (1) din Codul fiscal, fiecare apartament este asimilat unei clădiri.
47. �n cazul �n care �n același an se dob�ndesc mai multe clădiri, ordinea este determinată de data dob�ndirii.
48. �n cazul �n care la aceeași dată se dob�ndesc mai multe clădiri, ordinea este cea pe care o declară contribuabilul respectiv.
49. �n cazul persoanei fizice care deţine �n proprietate mai multe clădiri, iar domiciliul său nu corespunde cu adresa niciuneia dintre aceste clădiri, prima clădire dob�ndită �n ordinea stabilită potrivit prevederilor pct. 40 este asimilată clădirii de la adresa de domiciliu.
50. (1) Declaraţia specială pentru stabilirea impozitului pe clădiri majorat, �n cazul persoanelor fizice care au �n proprietate mai multe clădiri, �n afara celor aflate la adresa de domiciliu, corespunde modelului aprobat.
(2) Declaraţia specială se depune la compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale din unităţile administrativ-teritoriale unde sunt situate clădirile.
(3) �n cazul contribuabililor care dob�ndesc clădiri care intră sub incidenţa prevederilor art. 252 alin. (1) din Codul fiscal, declaraţia fiscală se depune �n termen de 30 de zile de la data dob�ndirii.
(4) Pentru veridicitatea datelor �nscrise �n declaraţiile prevăzute la alin. (2) �ntreaga răspundere juridică o poartă contribuabilul at�t �n cazul �n care este semnatar al declaraţiei respective, c�t şi �n cazul �n care semnatar al declaraţiei este o persoană mandatată �n acest sens de contribuabil.
50^1. (1) Declaraţia specială pentru stabilirea impozitului pe clădiri majorat potrivit art. 252 din Codul fiscal și datorat de persoanele fizice, pentru perioade anterioare datei de 30 iunie 2010, este cea prevăzută �n anexa nr. 1 �Model 2009 ITL 026� la Ordinul viceprim-ministrului, ministrul administraţiei și internelor, și al ministrului finanţelor publice nr. 75/767/2009 privind aprobarea unor formulare tipizate pentru activitatea de colectare a impozitelor și taxelor locale, desfășurată de către organele fiscale locale, publicat �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea I, nr. 364 și 364 bis din 29 mai 2009.
(2) Declaraţia specială pentru stabilirea impozitului pe clădiri majorat potrivit art. 252 din Codul fiscal și datorat de persoanele fizice, ulterior datei de 1 iulie 2010, este �Model ITL 2010-104�, prevăzută �n anexa nr. 2 la prezentul titlu.
51. Clădirile distincte situate la aceeași adresă, proprietatea aceleiași persoane fizice, nu intră sub incidenţa prevederilor art. 252 din Codul fiscal.
51^1. (1) Pentru aplicarea prevederilor art. 252 alin. (1) din Codul fiscal, compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale au obligaţia:
a) să identifice contribuabilii care au �n proprietate clădiri �n unitatea/subdiviziunea administrativ-teritorială aflată �n raza de competenţă a acestora și care au adresa de domiciliu �n alte unităţi/subdiviziuni administrativ-teritoriale;
b) să �ntocmească și să comunice situaţiile cu cazurile constatate conform lit. a) celorlalte compartimente de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale.
(2) Compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale competente prevăzute la alin. (1) au obligaţia de a transmite lunar, p�nă la data de 10 a lunii �n curs pentru luna anterioară, situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. b) compartimentelor de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale competente.
Norme metodologice:
52. (1) Prin sintagma valoarea de inventar a clădirii, �n scopul determinării impozitului pe clădiri, se �nţelege valoarea de intrare a clădirii �n patrimoniu, �nregistrată �n contabilitatea proprietarului clădirii, şi care, după caz, poate fi:
a) costul de achiziţie, pentru clădirile dob�ndite cu titlu oneros;
b) costul de producţie, pentru clădirile construite de persoana juridică;
c) valoarea actuală, estimată la �nscrierea lor �n activ, ţin�ndu-se seama de valoarea clădirilor cu caracteristici tehnice şi economice similare sau apropiate, pentru clădirile obţinute cu titlu gratuit;
d) valoarea de aport pentru clădirile intrate �n patrimoniu �n cazul asocierii/fuziunii, determinată prin expertiză, potrivit legii;
e) valoarea rezultată �n urma reevaluării, pentru clădirile reevaluate �n baza unei dispoziţii legale;
f) �n cazul persoanelor juridice care aplică Reglementările contabile armonizate cu Directiva a IV-a a CEE, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei de impozitare asupra valorii de inventar a clădirii. Potrivit art. 253 alin. (3) din Codul fiscal, valoarea de inventar a clădirii este valoarea de intrare a clădirii �n patrimoniu, �nregistrată �n contabilitatea proprietarului, valoare care nu se diminuează cu amortizarea calculată potrivit legii, cu excepţia clădirilor a căror valoare a fost recuperată integral pe calea amortizării, pentru care legea prevede că valoarea impozabilă se reduce cu 15%.
g) �n cazul instituţiilor de credit care aplică Standardele internaţionale de raportare financiară şi aleg ca metodă de evaluare ulterioară modelul bazat pe cost, valoarea impozabilă a clădirilor ce aparţin acestor instituţii este valoarea rezultată din raportul de evaluare emis de un evaluator autorizat, depus la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale.
(2) La determinarea valorii de inventar a clădirii se are �n vedere �nsumarea valorilor tuturor elementelor şi instalaţiilor funcţionale ale acesteia, cum sunt: terasele, scările, ascensoarele, instalaţiile de iluminat, instalaţiile sanitare, instalaţiile de �ncălzire, instalaţiile de telecomunicaţii prin fir şi altele asemenea; aparatele individuale de climatizare nu fac parte din categoria elementelor şi instalaţiilor funcţionale ale clădirii.
53. Consiliile locale adoptă hotăr�ri, �n cursul fiecărui an, privind stabilirea cotei pe baza căreia se calculează impozitul pe clădiri datorat de persoanele juridice, �n condiţiile legii. �n cazul municipiului Bucureşti această atribuţie se �ndeplineşte de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti.
54. (1) Prin lucrări de reconstruire, consolidare, modernizare, modificare sau extindere, astfel cum sunt menţionate la art. 253 alin.(3�) din Codul fiscal, se �nţeleg acele lucrări care au ca rezultat creşterea valorii clădirii respective cu cel puţin 25%.
(1^1) �n cazul �n care valoarea lucrărilor de reconstruire, consolidare, modernizare, modificare sau extindere nu depăşeşte 25% din valoarea clădirii, locatarul nu are obligaţia să o comunice locatorului.
(1^2) �n cazul �n care �n cursul unui an fiscal se efectuează mai multe lucrări de reconstruire, consolidare, modernizare, modificare sau extindere, a căror valoare individuală este sub 25%, dar cumulat depăşeşte 25%, locatarul are obligaţia de a comunica locatorului valoarea totală, �n termen de 30 de zile de la data la care se atinge acest nivel.
(2) Impozitul pe clădiri datorat de persoanele juridice care nu au efectuat reevaluarea �n ultimii 3 ani, respectiv 5 ani, anteriori anului fiscal de referinţă se calculează pe baza cotei stabilite, prin hotăr�re a consiliului local, �ntre 10% şi 20%, respectiv 30% şi 40%, care se aplică la valoarea de inventar a clădirii �nregistrată �n contabilitatea persoanelor juridice, conform reglementărilor contabile �n vigoare.
Exemplu:
La data de 31 decembrie 2010, un contribuabil �nregistrează �n contabilitate reevaluarea clădirilor, iar după această dată, nu se mai efectuează nicio reevaluare.
�n anii următori, cota impozitului pe clădiri va fi:
a) �ntre 0,25-1,50%, �n anii 2011, 2012 si 2013;
b)�ntre 10-20%, �n anii 2014 şi 2015;
c) �ntre 30-40%, �n anul 2016 şi următorii.
55.
(1) Contribuabilii care deţin clădiri cu destinaţie turistică sunt obligaţi să depună o declaraţie pe proprie răspundere, p�nă la data de 31 ianuarie a anului fiscal, privind funcţionarea sau nefuncţionarea unităţii de cazare �n cursul anului, �n vederea �ncadrării �n prevederile alin.(2), respectiv alin.(9) ale art. 253 din Codul fiscal.
(2) Pentru �ncadrarea la alin.(2) al art. 253 din Codul fiscal, la solicitarea compartimentului de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale, contribuabilii au obligaţia de a pune la dispoziţia acestuia documente justificative, aferente activităţii pentru care sunt autorizaţi, referitoare la funcţionarea unităţii de cazare, cum ar fi: facturi de utilităţi, facturi fiscale, bon fiscal, state de plată a salariaţilor, etc.
56. Pentru clădirile ce fac obiectul contractelor de leasing financiar pe �ntreaga durată a acestuia, impozitul pe clădiri se datorează de locatar.
57. (1) Impozitul pe clădiri datorat de persoanele juridice pe perioada de leasing financiar se determină pe baza valorii negociate �ntre părţi, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, şi �nscrise �n contract, aşa cum este ea �nregistrată �n contabilitatea locatorului sau a locatarului. �n cazul contractelor �n care valoarea negociată este �n valută, plata impozitului pe clădiri se face �n lei la cursul Băncii Naţionale a Rom�niei din data efectuării plăţii.
(2) Pentru persoanele juridice, �n cazul �n care ulterior recunoaşterii iniţiale ca activ a clădirii, valoarea este determinată pe baza reevaluării, valoarea rezultată din reevaluare va sta la baza calculării impozitului pe clădiri.
(3) �n cazul contractelor de leasing financiar, locatarul, persoana fizică sau persoana juridică, după caz, are obligaţia depunerii declaraţiei fiscale la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale �n a cărei rază de competenţă se află clădirea, �n termen de 30 de zile de la data �ncheierii contractului de leasing, �nsoţită de o copie a acestuia.
(4) �n cazul contractelor de leasing financiar care se reziliază, impozitul pe clădire este datorat de locator �ncep�nd cu data �ncheierii procesului verbal de predare a bunului sau a altor documente similare care atestă intrarea bunului �n posesia locatorului ca urmare a rezilierii contractului de leasing. Impozitul se stabileşte pe baza valorii la care clădirea este �nregistrată �n contabilitatea locatorului.
58. *** Abrogat.
59. Impozitul pe clădiri este datorat de persoana juridică at�t pentru clădirile aflate �n funcţiune, �n rezervă sau �n conservare, c�t şi pentru cele aflate �n funcţiune şi a căror valoare a fost recuperată integral pe calea amortizării.
60. Pentru aplicarea prevederilor art. 253 alin. (8) din Codul fiscal se au �n vedere reglementările legale privind reevaluarea imobilizărilor corporale.
60^1. �n categoria clădirilor cu destinaţie turistică menţionate la art. 253 alin. (9) din Codul fiscal intră: hoteluri, hoteluri-apartament, moteluri, hosteluri, vile turistice, cabane turistice, sate de vacanţă, campinguri, căsuţe de tip camping, apartamente şi camere de �nchiriat, pensiuni turistice, pensiuni agroturistice, case tradiţionale, precum şi alte unităţi cu funcţiuni de cazare turistice.
Norme metodologice:
61. (1) Prin expresia clădire dob�ndită se �nţelege orice clădire intrată �n proprietatea persoanelor fizice sau a persoanelor juridice.
(2) �n cazul clădirilor dob�ndite/�nstrăinate prin acte �ntre vii, translative ale dreptului de proprietate, data dob�ndirii/�nstrăinării este cea menţionată �n actul respectiv.
(2^1) �n cazul persoanelor juridice, �n mod obligatoriu, �n orice acte prin care se dob�ndeşte/�nstrăinează dreptul de proprietate asupra unei clădiri se menţionează valoarea de achiziţie a acesteia, precum şi suprafaţa construită la sol a clădirii.
(3) �n cazul clădirilor dob�ndite prin hotăr�ri judecătoreşti, data dob�ndirii este data răm�nerii definitive şi irevocabile a hotăr�rii judecătoreşti.
(4) Impozitul pe clădiri, precum şi obligaţiile de plată accesorii acestuia, datorate p�nă la data de �nt�i a lunii următoare celei �n care se realizează �nstrăinarea �ntre vii a clădirii, reprezintă sarcina fiscală a părţii care �nstrăinează. �n situaţia �n care prin certificatul fiscal eliberat de către compartimentul de specialitate se atestă existenţa unei asemenea sarcini fiscale, notarul public va refuza autentificarea actului notarial p�nă la prezentarea documentului �n original privind stingerea obligaţiilor respective.
62. Structurile de specialitate cu atribuţii �n domeniul urbanismului, amenajării teritoriului şi autorizării executării lucrărilor de construcţii din aparatul propriu al autorităţilor administraţiei publice locale �ntocmesc procesele-verbale menţionate la art. 254 alin. (8) din Codul fiscal, care servesc la �nregistrarea �n evidenţele fiscale, �n registrele agricole sau �n orice alte evidenţe cadastrale, după caz, precum şi la determinarea impozitului pe clădiri. Transmiterea proceselor-verbale către celelalte compartimente funcţionale se face �n termen de 3 zile de la �ntocmire.
63.
(1) Data dob�ndirii/construirii clădirii, potrivit menţiunii prevăzute la art. 254 alin.(8) din Codul fiscal, determină concomitent, �n condiţiile Codului fiscal şi ale prezentelor norme metodologice, următoarele:
a) datorarea impozitului pe clădiri;
b) diminuarea suprafeţei de teren pentru care se datorează impozitul pe teren cu suprafaţa construită la sol a clădirii respective.
(2) Impozitul pe clădiri datorat de persoanele fizice se stabileşte pe baza datelor extrase din actele care atestă dreptul de proprietate.
64. Pentru clădirile dob�ndite/construite, �nstrăinate, demolate, distruse sau cărora li s-au adus modificări de natura extinderii, �mbunătăţirii ori distrugerii parţiale a celei existente, după caz, �n cursul anului, impozitul pe clădiri se recalculează de la data de �nt�i a lunii următoare celei �n care aceasta a fost dob�ndită/construită, �nstrăinată, demolată, distrusă sau finalizată modificarea.
65. (1) Impozitul pe clădiri se datorează p�nă la data de la care se face scăderea.
(2) Scăderea de la impunere �n cursul anului, pentru oricare dintre situaţiile prevăzute la art. 254 alin. (2) din Codul fiscal, se face după cum urmează:
a) �ncep�nd cu data de �nt�i a lunii următoare celei �n care s-a produs situaţia respectivă;
b) proporţional cu partea de clădire supusă unei astfel de situaţii;
c) proporţional cu perioada cuprinsă �ntre data menţionată la lit. a) şi sf�rşitul anului fiscal respectiv.
66. (1) Contribuabilii sunt obligaţi să depună declaraţiile fiscale pentru stabilirea impozitului pe clădiri la compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale �n a căror rază se află clădirile, �n termen de 30 de zile de la data dob�ndirii acestora, conform prevederilor art. 254 alin. (5) şi ale art. 290 din Codul fiscal.
(2) Obligaţia de a depune declaraţie fiscală revine deopotrivă şi contribuabililor care �nstrăinează clădiri.
67. Declaraţiile fiscale se depun �n termen de 30 de zile de la data dob�ndirii sau de la data apariţiei oricăreia dintre următoarele situaţii:
a) intervin schimbări privind domiciliul fiscal al contribuabilului;
b) se realizează modificări ce conduc la recalcularea impozitului pe clădiri datorat;
c) intervin schimbări privind situaţia juridică a contribuabilului, de natură să conducă la modificarea impozitului pe clădiri;
d) intervin schimbări privind numele şi prenumele, �n cazul contribuabilului - persoană fizică sau schimbări privind denumirea, �n cazul contribuabilului - persoană juridică.
68. Contribuabilii persoane fizice care deţin mai multe clădiri utilizate ca locuinţă sunt obligaţi să depună şi declaraţia specială, model stabilit conform pct. 256, �n condiţiile prevăzute la art. 254 alin. (5) din Codul fiscal, at�t la compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale �n a căror rază �şi au domiciliul, c�t şi la cele �n a căror rază sunt situate clădirile respective.
69. *** Abrogat
70. (1) Contribuabilii persoane fizice şi persoane juridice sunt obligaţi să depună declaraţiile fiscale �n condiţiile prevăzute la pct. 66 - 68, chiar dacă aceştia beneficiază de reducere sau de scutire la plata impozitului pe clădiri, ori pentru clădirile respective nu se datorează impozit pe clădiri.
(2) *** Abrogat.
(3) *** Abrogat.
Norme metodologice:
71. (1) Impozitul/taxa pe clădiri se plăteşte anual, �n două rate egale, respectiv:
a) rata I, p�nă la data de 31 martie inclusiv, şi
b) rata a II-a, p�nă la data 30 septembrie inclusiv.
(2) Calculul impozitului pe clădiri datorat pentru perioade mai mici de un an fiscal se face după cum urmează:
a) impozitul anual determinat se �mparte la 12, respectiv la numărul de luni dintr-un an fiscal;
b) suma rezultată �n urma �mpărţirii prevăzute la lit. a) se �nmulţeşte cu numărul de luni pentru care se datorează impozitul pe clădiri.
(3) Pentru clădirile dob�ndite �n cursul anului, impozitul pe clădiri, datorat de la data de �nt�i a lunii următoare celei �n care aceasta a fost dob�ndită şi p�nă la sf�rşitul anului respectiv, se repartizează la termenele de plată rămase, iar ratele scadente se determină pentru impozitul anual, proporţional cu numărul de luni pentru care se datorează impozitul pe clădiri.
(4) Exemple de calcul privind determinarea ratelor, la termene de plată, �n cazul impozitului pe clădiri:
Exemplul I. Consider�nd că un contribuabil datorează impozitul pe clădiri anual de 188 lei, potrivit prevederilor art. 255 alin. (1) din Codul fiscal, coroborate cu cele ale pct. 71 alin. (1) din prezentele norme metodologice, acesta se plăteşte �n două rate egale, astfel:
a) rata I, p�nă la data de 31 martie inclusiv, şi
b) rata a II-a, p�nă la data 30 septembrie inclusiv.
iar impozitul pe clădiri aferent unei luni se determină, potrivit prevederilor pct. 71 alin. (2), prin �mpărţirea impozitului anual la numărul de luni dintr-un an fiscal, respectiv: 188 lei : 12 luni = 15,66 lei, impozitul astfel calculat, potrivit prevederilor pct. 15 alin. (2) şi alin. (3) lit. a), se rotunjeşte la 16 lei, �n sensul că fracţiunea de 0,66 lei se �ntregeşte la un leu, prin adaos.
Exemplul II. Dreptul de proprietate se dob�ndeşte �n luna ianuarie.
A. Se calculează impozitul pe clădiri datorat, potrivit prevederilor pct. 71 alin. (2), proporţional cu perioada rămasă p�nă la sf�rşitul anului fiscal, �ncep�nd cu data de 1 februarie, respectiv 16 lei lei/lună x 11 luni = 176 lei.
B. Impozitul pe clădiri prevăzut la lit. A se plăteşte, potrivit prevederilor pct. 71 alin. (3), la termenele de plată p�nă la sf�rşitul anului fiscal, respectiv:
a) rata I, p�nă la data de 31 martie inclusiv 80 lei
b) rata a II-a, p�nă la data 30 septembrie inclusiv 96 lei
Exemplul III. Dreptul de proprietate se dob�ndeşte �n luna februarie.
A. Se calculează impozitul pe clădiri datorat, potrivit prevederilor pct. 71 alin. (2), proporţional cu perioada rămasă p�nă la sf�rşitul anului fiscal, �ncep�nd cu data de 1 martie, respectiv: 16 lei lei/lună x 10 luni = 160 lei.
B. Impozitul pe clădiri prevăzut la lit. A se plăteşte, potrivit prevederilor pct. 71 alin. (3), la termenele de plată p�nă la sf�rşitul anului fiscal, respectiv:
a) rata I, p�nă la data de 31 martie inclusiv� �64 lei
b) rata a II-a, p�nă la data 30 septembrie inclusiv 96 lei
Exemplul IV. Dreptul de proprietate se dob�ndeşte �n luna martie.
A. Se calculează impozitul pe clădiri datorat, potrivit prevederilor pct. 71 alin. (2), proporţional cu perioada rămasă p�nă la sf�rşitul anului fiscal, �ncep�nd cu data de 1 aprilie, respectiv: 16 lei lei/lună x 9 luni = 144 lei.
B. Impozitul pe clădiri prevăzut la lit. A se plăteşte, potrivit prevederilor pct. 71 alin. (3), la termenul de plată rămas p�nă la sf�rşitul anului fiscal, respectiv:
a) rata I, p�nă la data de 31 martie inclusiv x lei
b) rata a II-a, p�nă la data 30 septembrie inclusiv 144 lei
Exemplul V. Dreptul de proprietate se dob�ndeşte �n luna aprilie.
A. Se calculează impozitul pe clădiri datorat, potrivit prevederilor pct. 71 alin. (2), proporţional cu perioada rămasă p�nă la sf�rşitul anului fiscal, �ncep�nd cu data de 1 mai, respectiv: 16 lei lei/lună x 8 luni = 128 lei.
B. Impozitul pe clădiri prevăzut la lit. A se plăteşte, potrivit prevederilor pct. 71 alin. (3), la termenul de plată rămas p�nă la sf�rşitul anului fiscal, respectiv:
a) rata I, p�nă la data de 31 martie inclusiv x lei
b) rata a II-a, p�nă la data 30 septembrie inclusiv 128 lei
Exemplul VI. Dreptul de proprietate se dob�ndeşte �n luna mai.
A. Se calculează impozitul pe clădiri datorat, potrivit prevederilor pct. 71 alin. (2), proporţional cu perioada rămasă p�nă la sf�rşitul anului fiscal, �ncep�nd cu data de 1 iunie, respectiv: 16 lei lei/lună x 7 luni = 112 lei.
B. Impozitul pe clădiri prevăzut la lit. A se plăteşte, potrivit prevederilor pct. 71 alin. (3), la termenele de plată rămase p�nă la sf�rşitul anului fiscal, respectiv:
a) rata I, p�nă la data de 31 martie inclusiv x lei
b) rata a II-a, p�nă la data 30 septembrie inclusiv 112 lei
Exemplul VII. Dreptul de proprietate se dob�ndeşte �n luna iunie.
A. Se calculează impozitul pe clădiri datorat, potrivit prevederilor pct. 71 alin. (2), proporţional cu perioada rămasă p�nă la sf�rşitul anului fiscal, �ncep�nd cu data de 1 iulie, respectiv: 16 lei lei/lună x 6 luni = 96 lei.
B. Impozitul pe clădiri prevăzut la lit. A se plăteşte, potrivit prevederilor pct. 71 alin. (3), la termenul de plată rămas p�nă la sf�rşitul anului fiscal, respectiv:
a) rata I, p�nă la data de 31 martie inclusiv x
b) rata a II-a, p�nă la data 30 septembrie inclusiv 96 lei
Exemplul VIII. Dreptul de proprietate se dob�ndeşte �n luna iulie.
A. Se calculează impozitul pe clădiri datorat, potrivit prevederilor pct. 71 alin. (2), proporţional cu perioada rămasă p�nă la sf�rşitul anului fiscal, �ncep�nd cu data de 1 august, respectiv: 16 lei lei/lună x 5 luni = 80 lei.
B. Impozitul pe clădiri prevăzut la lit. A se plăteşte, potrivit prevederilor pct. 71 alin. (3), la termenul de plată rămas p�nă la sf�rşitul anului fiscal, respectiv:
a) rata I, p�nă la data de 31 martie inclusiv x
b) rata a II-a, p�nă la data 30 septembrie inclusiv 80 lei
Exemplul IX. Dreptul de proprietate se dob�ndeşte �n luna august.
A. Se calculează impozitul pe clădiri datorat, potrivit prevederilor pct. 71 alin. (2), proporţional cu perioada rămasă p�nă la sf�rşitul anului fiscal, �ncep�nd cu data de 1 septembrie, respectiv: 16 lei lei/lună x 4 luni = 64 lei.
B. Impozitul pe clădiri prevăzut la lit. A se plăteşte, potrivit prevederilor pct. 71 alin. (3), la termenul de plată rămas p�nă la sf�rşitul anului fiscal, respectiv:
a) rata I, p�nă la data de 31 martie inclusiv x
b) rata a II-a, p�nă la data 30 septembrie inclusiv 64 lei
Exemplul X. Dreptul de proprietate se dob�ndeşte �n luna septembrie:
A. Se calculează impozitul pe clădiri datorat, potrivit prevederilor pct. 71 alin. (2), proporţional cu perioada rămasă p�nă la sf�rşitul anului fiscal, �ncep�nd cu data de 1 octombrie, respectiv: 16 lei/lună x 3 luni = 48 lei.
B. Av�nd �n vedere prevederile art. 254 alin. (5) din Codul fiscal, plata se consideră �n termen dacă impozitul datorat, menţionat la lit. A, se plăteşte p�nă la expirarea perioadei de 30 de zile de la dob�ndire, �năuntrul căreia contribuabilul are obligaţia să depună declaraţia fiscală pentru clădirile dob�ndite, dar nu mai t�rziu de ultima zi a lunii octombrie a anului fiscal respectiv.
Exemplul XI. Dreptul de proprietate se dob�ndeşte �n luna octombrie:
A. Se calculează impozitul pe clădiri datorat, potrivit prevederilor pct. 71 alin. (2), proporţional cu perioada rămasă p�nă la sf�rşitul anului fiscal, �ncep�nd cu data de 1 noiembrie, respectiv: 16 lei/lună x 2 luni = 32 lei.
B. Av�nd �n vedere prevederile art. 254 alin. (5) din Codul fiscal, plata se consideră �n termen dacă impozitul datorat, menţionat la lit. A, se plăteşte p�nă la expirarea perioadei de 30 de zile de la dob�ndire, �năuntrul căreia contribuabilul are obligaţia să depună declaraţia fiscală pentru clădirile dob�ndite, dar nu mai t�rziu de ultima zi a lunii noiembrie a anului fiscal respectiv.
Exemplul XII. Dreptul de proprietate se dob�ndeşte �n luna noiembrie.
A. Se calculează impozitul pe clădiri datorat, potrivit prevederilor pct. 71 alin. (2), proporţional cu perioada rămasă p�nă la sf�rşitul anului fiscal, �ncep�nd cu data de 1 decembrie, respectiv: 16 lei lei/lună x 1 lună = 16 lei.
B. Av�nd �n vedere prevederile art. 254 alin. (5) din Codul fiscal, cum ultimul termen de plată prevăzut este depăşit, plata se consideră �n termen dacă impozitul datorat, menţionat la lit. A, se plăteşte p�nă la expirarea perioadei de 30 de zile de la dob�ndire, �năuntrul căreia contribuabilul are obligaţia să depună declaraţia fiscală pentru clădirile dob�ndite, dar nu mai t�rziu de ultima zi lucrătoare a lunii decembrie a anului fiscal respectiv.
Exemplul XIII. Dreptul de proprietate se dob�ndeşte �n luna decembrie.
Av�nd �n vedere că impozitul pe clădiri se datorează cu data de �nt�i a lunii următoare celei �n care clădirea a fost dob�ndită, adică �ncep�nd cu data de 1 ianuarie a anului fiscal următor, pentru anul curent nu se datorează impozit pe clădiri.
72. (1) Prin plata cu anticipaţie se �nţelege stingerea obligaţiei de plată a impozitului pe clădiri datorat aceluiaşi buget local �n anul fiscal respectiv, p�nă la data de 31 martie inclusiv. Prevederile pct. 15 alin. (5) se aplică �n mod corespunzător.
(2) �n situaţia �n care contribuabilul a plătit cu anticipaţie p�nă la data de 31 martie inclusiv, impozitul pe clădiri pentru care a beneficiat de bonificaţie, iar �n cursul aceluiaşi an fiscal �nstrăinează clădirea, scăderea se face proporţional cu perioada cuprinsă �ntre data de �nt�i a lunii următoare celei �n care s-a realizat �nstrăinarea şi sf�rşitul anului fiscal, lu�ndu-se �n calcul suma efectiv �ncasată la bugetul local.
(3) Consiliile locale adoptă hotăr�ri privind stabilirea bonificaţiei de p�nă la 10% �n termenul prevăzut la art. 288 alin. (1) din Codul fiscal. La nivelul municipiului Bucureşti această atribuţie se �ndeplineşte de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti.
(4) Exemplu privind calculul restituirii de sume �n cazul unui contribuabil care a plătit cu anticipaţie impozitul pe clădiri:
a) un contribuabil persoană fizică a avut stabilit pentru un an fiscal impozit pe clădiri �n sumă de 214 lei;
b) �n unitatea administrativ-teritorială �n care se află situată clădirea, consiliul local a stabilit prin hotăr�re acordarea unei bonificaţii de 7% pentru plata cu anticipaţie a impozitului pe clădiri;
c) la data de 24 ianuarie contribuabilul a plătit integral impozitul pe clădiri datorat, respectiv: 199 lei, acord�ndu-i-se o bonificaţie de 15 lei;
d) la data de 1 mai �nstrăinează clădirea;
e) potrivit datelor prevăzute la lit. a) - d), av�nd �n vedere prevederile alin. (2), acestui contribuabil trebuie să i se restituie următoarea sumă: 199 lei : 12 luni = 16 lei/lună x 7 luni = 112 lei, unde "7" reprezintă numărul de luni �ncep�nd cu data de 1 iunie şi p�nă la 31 decembrie;
f) restituirea către contribuabil se face �n termen de 30 de zile de la data depunerii cererii de restituire la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale.
72^1 . Pentru anul 2010, �n vederea stabilirii diferenţei de impozit pe clădiri conform prevederilor art. 252 din Codul fiscal, se aplică următoarele prevederi:
a) se calculează impozitul pe clădiri pentru �ntregul an 2010, majorat conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2010 pentru modificarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, �n conformitate cu pct. 38�51 din prezentul titlu, cu excepţia contribuabililor care au transmis deja dreptul de proprietate asupra imobilului p�nă la data de 30 iunie 2010;
b) se calculează diferenţele de impozit, proporţional cu perioada 1 iulie 2010�31 decembrie 2010, conform următoarelor situaţii:
1. �n cazul �n care contribuabilul a achitat integral impozitul datorat, calculat conform prevederilor anterioare intrării �n vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2010, p�nă la data de 31 martie 2010, pentru care a beneficiat de bonificaţia legal acordată, se procedează după cum urmează:
1.1. Se calculează diferenţa de impozit potrivit următoarei formule de calcul:
20 2.1. Se calculează diferenţa de impozit potrivit următoarei formule de calcul:
Ic � (Iachitat + B)
Id = --------------------------------- x 6
12
unde:
Id � diferenţa de impozit datorat pentru perioada 1 iulie 2010�31 decembrie 2010;
Ic � impozitul calculat conform prevederilor lit. a);
Iachitat � impozitul datorat pe anul 2010 conform prevederilor legale, anterior datei de 1 iulie 2010, diminuat cu bonificaţia acordată ca urmare a achitării integrale p�nă la 31 martie 2010;
B � bonficaţia acordată ca urmare a integrării integrale a impozitului pe clădiri calculat conform prevederilor legale, anterior datei de 1 iulie 2010 ;
12 � numărul de luni ale unui an calendaristic;
6 � numărul de luni rămase p�nă la sf�rșitul anului, pentru care se stabilește diferenţa de impozit.
1.2. �n cazul �n care diferenţa de impozit calculată conform prevederilor pct. 1.1 este achitată integral p�nă la data de 30 septembrie 2010, contribuabilul beneficiază de diminuarea diferenţei de impozit datorat cu bonificaţia stabilită de autorităţile deliberative.
1.3. �n cazul �n care contribuabilul nu achită diferenţa de impozit calculată conform prevederilor pct. 1.1 p�nă la data de 31 decembrie 2010, �ncep�nd cu ziua următoare, contribuabilul datorează accesorii p�nă la data plăţii.
2. �n cazul �n care contribuabilul a achitat impozitul datorat pentru semestrul I, calculat conform prevederilor anterioare intrării �n vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2010, p�nă la data de 31 martie 2010, se procedează după cum urmează:
2.1. Se calculează diferenţa de impozit potrivit următoarei formule de calcul:
Ic � (IachitatS1 + IdatoratS2)
Id = --------------------------------------------- x 6
12
unde:
Id � diferenţa de impozit datorat pentru perioada 1 iulie 2010�31 decembrie 2010;
Ic � impozitul calculat conform prevederilor lit. a);
IachitatS1 � impozitul datorat și achitat pentru semestrul I al anului 2010, calculat conform prevederilor legale anterioare datei de 1 iulie 2010;
IdatoratS2 � impozitul datorat și neachitat pentru semestrul II al anului 2010, calculat conform prevederilor legale anterioare datei de 1 iulie 2010;
12 � numărul de luni ale unui an calendaristic;
6 � numărul de luni rămase p�nă la sf�rșitul anului, pentru care se stabilește diferenţa de impozit.
2.2. �n cazul �n care contribuabilul achită integral p�nă la data de 30 septembrie 2010 at�t impozitul datorat pentru semestrul II, calculat conform prevederilor legale anterioare intrării �n vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2010, c�t și diferenţa de impozit calculată conform prevederilor pct. 2.1, atunci pentru diferenţa de impozit contribuabilul beneficiază de diminuarea diferenţei de impozit datorat cu bonificaţia stabilită de autorităţile deliberative.
2.3. �n cazul �n care contribuabilul nu achită integral sumele datorate cu titlu de impozit pe clădiri p�nă la data de 30 septembrie 2010, atunci pentru diferenţa de impozit calculată conform pct. 2.1 contribuabilul nu beneficiază de bonificaţia stabilită de autorităţile deliberative.
3. �n cazul �n care contribuabilul nu a achitat impozitul datorat, calculat conform prevederilor anterioare intrării �n vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2010, dar �l achită integral p�nă la data de 30 septembrie 2010, p�nă la aceeași dată achit�nd și diferenţa de impozit calculată și datorată conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2010, atunci se procedează după cum urmează:
3.1. Se calculează diferenţa de impozit potrivit următoarei formule de calcul:
Ic � I 2010
Id = ------------------ x 6 ,
12
unde:
Id � diferenţa de impozit datorat pentru perioada 1 iulie 2010�31 decembrie 2010;
Ic � impozitul calculat conform prevederilor lit. a);
Iachitat � impozitul datorat pe anul 2010 conform prevederilor legale, anterior datei de 1 iulie 2010, diminuat cu bonificaţia acordată ca urmare a achitării integrale p�nă la 31 martie 2010;
B � bonificaţia acordată ca urmare a achitării integrale a impozitului pe clădiri calculat conform prevederilor legale, anterior datei de 1 iulie 2010;
12 � numărul de luni ale unui an calendaristic;
6 � numărul de luni rămase p�nă la sf�rșitul anului, pentru care se stabilește diferenţa de impozit.
3.2. �n cazul �n care contribuabilul achită integral p�nă la data de 30 septembrie 2010 at�t impozitul datorat pentru anul 2010, calculat conform prevederilor legale anterioare intrării �n vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2010, c�t și diferenţa de impozit calculată conform prevederilor pct. 3.1, atunci pentru diferenţa de impozit contribuabilul beneficiază de diminuarea diferenţei de impozit datorat cu bonificaţia stabilită de autorităţile deliberative.
3.3. �n cazul �n care contribuabilul nu achită integral sumele datorate cu titlu de impozit pe clădiri p�nă la data de 30 septembrie 2010, atunci pentru diferenţa de impozit calculată conform pct. 3.1 contribuabilul nu beneficiază de bonificaţia stabilită de autorităţile deliberative.
4. �n cazul �n care contribuabilul nu a achitat impozitul datorat, calculat conform prevederilor anterioare intrării �n vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2010, p�nă la data de 30 septembrie 2010 și nici diferenţa de impozit calculată și datorată conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2010, atunci se procedează după cum urmează:
4.1. Se calculează diferenţa de impozit potrivit următoarei formule de calcul:
Ic � I2010
Id = --------------------------------- x 6
12
unde:
Id � diferenţa de impozit datorat pentru perioada 1 iulie 2010�31 decembrie 2010;
Ic � impozitul calculat conform prevederilor lit. a);
I2010 � impozitul calculat și datorat pentru anul 2010, calculat conform prevederilor legale anterioare datei de 1 iulie 2010;
12 � numărul de luni ale unui an calendaristic;
6 � numărul de luni rămase p�nă la sf�rșitul anului, pentru care se stabilește diferenţa de impozit.
4.2. Suma dintre impozitul calculat și datorat pentru anul 2010, conform prevederilor legale anterioare intrării �n vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2010, și diferenţa de impozit calculat conform pct. 4.1 reprezintă sarcina fiscală a contribuabilului pentru anul fiscal 2010, pentru care se datorează accesorii, conform prevederilor legale �n vigoare, de la data celor 3 scadenţe de plată, respectiv 31 martie, 30 septembrie și 31 decembrie 2010, proporţional cu impozitul datorat la scadenţă.
Norme metodologice:
73. (1) Impozitul pe teren se datorează bugetului local al unităţii administrativ-teritoriale unde este situat terenul.
(2) Contribuabili, �n cazul impozitului pe teren, sunt proprietarii terenurilor, oriunde ar fi situate acestea �n Rom�nia şi indiferent de categoria de folosinţă a lor, at�t pentru cele din intravilan, c�t şi pentru cele din extravilan.
(2^1) Pentru terenurile ce fac obiectul contractelor de leasing financiar pe �ntreaga durată a acestuia, impozitul pe teren se datorează de locatar. Pentru contractele �ncheiate p�nă la data de 31 decembrie 2006, locatarul, după cum contribuabilul este persoană fizică sau persoană juridică are obligaţia de a depune declaraţia fiscală la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale �n a cărei rază de competenţă se află terenul, p�nă la data de 31 ianuarie 2007 �nsoţită de o copie a contractului de leasing.
(2^2) �n cazul contractelor de leasing financiar care se reziliază, impozitul pe teren este datorat de locator �ncep�nd cu data �ncheierii procesului verbal de predare a bunului sau a altor documente similare care atestă intrarea bunului �n posesia locatorului ca urmare a rezilierii contractului de leasing.
(2^3) �n cazul terenurilor proprietate publică şi privată a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale, concesionate, �nchiriate, date �n administrare sau �n folosinţă persoanelor fizice sau persoanelor juridice, se datorează taxa pe teren �n sarcina concesionarilor, locatarilor ori titularilor dreptului de administrare sau de folosinţă, după caz. Dacă o persoană juridică-concesionar, locatar, titular al dreptului de administrare sau de folosinţă - �ncheie ulterior contracte de concesiune, �nchiriere, administrare sau folosinţă pentru acelaşi teren cu alte persoane, taxa pe teren va fi datorată de utilizatorul final.
(3) Contribuabilii prevăzuţi la alin. (2) vor anexa la declaraţia fiscală, �n fotocopie semnată pentru conformitate cu originalul, actul privind concesionarea, �nchirierea, darea �n administrare sau �n folosinţă a clădirii respective. �n situaţia �n care �n act nu sunt �nscrise suprafaţa terenului, categoria de folosinţă şi suprafaţa construită la sol a clădirilor, acolo unde sunt amplasate clădiri, la act se anexează, �n mod obligatoriu, un certificat emis de către persoana juridică care a transmis aceste date, prin care se confirmă realitatea menţiunilor respective.
74. Se consideră proprietari de terenuri şi acei contribuabili cărora, �n condiţiile Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, cu modificările şi completările ulterioare, denumită �n continuare Legea nr. 18/1991, şi ale Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, publicată �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea I, nr. 8 din 12 ianuarie 2000, cu modificările şi completările ulterioare, li s-a constituit ori reconstituit dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole sau forestiere, după caz, de la data punerii �n posesie constatată prin procese-verbale, fişe sau orice alte documente de punere �n posesie �ntocmite de comisiile locale, potrivit dispoziţiilor legale �n vigoare, chiar dacă nu este emis titlul de proprietate.
75. �n cazul �n care terenul, proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice, este �nchiriat, concesionat sau arendat �n baza unui contract de �nchiriere, de concesiune ori de arendare, după caz, impozitul pe teren se datorează de către proprietar, cu excepţia cazurilor prevăzute la pct. 73 alin. (2^1).
76. (1) Pentru identificarea terenurilor, precum şi a proprietarilor acestora, se au �n vedere prevederile pct. 18 alin. (1), (2), (5) şi (7).
(2) Pentru aplicarea prevederilor art. 256 alin. (4) din Codul fiscal se aplică �n mod corespunzător prevederile pct. 20.
Norme metodologice:
77.
(1) Prin sintagma suprafaţa de teren care este acoperită de o clădire, prevăzută la art. 257 lit. a) din Codul fiscal, se �nţelege suprafaţa construită la sol a clădirilor.
(1^1) �n cazul terenurilor pe care sunt amplasate clădiri, pentru stabilirea impozitului pe teren, din suprafaţa �nregistrată �n registrul agricol la categoria de folosinţă "terenuri cu construcţii" se scade suprafaţa construită la sol a clădirilor respective.
(1^2) �n cazul terenurilor pe care sunt amplasate orice alte construcţii care nu sunt de natura clădirilor, pentru stabilirea impozitului pe teren, din suprafaţa �nregistrată �n registrul agricol la categoria de folosinţă "terenuri cu construcţii" nu se scade suprafaţa ocupată de construcţiile respective.
(2) Termenul unităţile, prevăzut la art. 257 lit. b) din Codul fiscal, corespunde termenului componente din cuprinsul pct. 23 alin. (3).
(2^1) �n cazul terenurilor prevăzute la art. 257 lit. f) şi g) din Codul fiscal, pentru calculul impozitului pe teren, �n situaţia �n care pe acesta se află amplasată o clădire cu �ncăperi care sunt folosite pentru activităţi economice din cele prevăzute la art. 250 alin. (1) pct. 1, 3, 4 şi 6 din Codul fiscal, se vor efectua următoarele operaţiuni:
a) din suprafaţa terenului se scade suprafaţa construită la sol a clădirii respective;
b) suprafaţa prevăzută la lit. a), determinată �n urma scăderii, se �nmulţeşte cu cota procentuală prevăzută la pct. 22 alin. (2) lit. c), rezult�nd astfel suprafaţa terenului aferentă cotei-părţi de clădire care corespunde �ncăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice;
c) se determină impozitul pe teren pentru suprafaţa terenului aferentă cotei-părţi de clădire care corespunde �ncăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice, prin �nmulţirea suprafeţei determinate la lit. b) cu nivelul impozitului corespunzător, potrivit prevederilor art. 258 din Codul fiscal.
(3) Pentru �ncadrarea terenurilor degradate sau poluate incluse �n perimetrul de ameliorare, prevăzute la art. 257 lit. h) din Codul fiscal, se au �n vedere următoarele reglementări:
a) Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, cu modificările şi completările ulterioare;
b) Regulamentul privind stabilirea grupelor de terenuri care intră �n perimetrele de ameliorare, funcţionarea şi atribuţiile comisiilor de specialişti, constituite pentru delimitarea perimetrelor de ameliorare, aprobat prin Hotăr�rea Guvernului nr. 1.257/2011.
(4) Terenurile utilizate pentru exploatările din subsol pot face parte din categoria celor pentru care nu se datorează impozit pe teren, potrivit prevederilor art. 257 lit. i) din Codul fiscal, numai dacă acestea sunt �ncadrate ca atare, prin hotăr�re a consiliilor locale/Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
(5) Pentru �ncadrarea terenurilor parcurilor industriale, prevăzute la art. 257 lit. l) din Codul fiscal, se vor avea �n vedere prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 65/2001 privind constituirea şi funcţionarea parcurilor industriale, publicată �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea I, nr. 536 din 1 septembrie 2001, aprobată cu modificări prin Legea nr. 490/2002, precum şi hotăr�rile Guvernului Rom�niei de constituire a parcurilor industriale.
(6) Pentru terenurile legate de sistemele hidrotehnice, terenurile de navigaţie, terenurile aferente infrastructurii portuare, canalelor navigabile, inclusiv ecluzele şi staţiile de pompare aferente acestora, precum şi terenurile aferente lucrărilor de �mbunătăţiri funciare, nu se datorează impozit pe teren, �ncep�nd cu data de �nt�i a lunii următoare celei �n care contribuabilul depune cerere �n acest sens, la care anexează avizul conform privind categoria de folosinţă a terenului, emis de oficiul judeţean de cadastru şi publicitate imobiliară. Prin sintagma infrastructură portuară se �nţelege ansamblul construcţiilor destinate adăpostirii, acostării şi operării navelor şi protecţiei porturilor, precum şi totalitatea căilor de comunicaţie pentru activităţile industriale şi comerciale.
(7) Pentru �ncadrarea terenurilor prevăzute la art. 257 lit. n) din Codul fiscal se aplică �n mod corespunzător prevederile pct. 22.
Norme metodologice:
78. (1) Impozitul pe teren se stabileşte anual �n sumă fixă, �n lei pe metru pătrat de teren, �n mod diferenţiat, �n intravilanul şi extravilanul localităţilor, după cum urmează:
a) �n intravilan:
1. pe ranguri de localităţi, identificate prin cifrele romane: 0, I, II, III, IV şi V;
2. pe zone, identificate prin literele: A, B, C şi D;
3. pe categorii de folosinţă, astfel cum sunt evidenţiate �n tabloul prevăzut la pct. 80;
4. prin aplicarea nivelurilor şi a coeficienţilor de corecţie prevăzuţi la art. 258 alin. (2), (4) şi (5) din Codul fiscal;
b) �n extravilan, �n funcţie de categoria de folosinţă, de zone, identificate prin literele: A, B, C şi D, prin aplicarea nivelurilor prevăzute la art. 258 alin. (6) din Codul fiscal, �nmulţite cu coeficienţii de corecţie corespunzători prevăzuţi la art. 251 alin. (5).
(2) Pentru stabilirea impozitului pe teren, prevederile pct. 1 - 9, pct. 11 alin. (3), pct. 15 şi 18 se aplică �n mod corespunzător.
79. Pentru terenurile din intravilanul localităţilor, �nregistrate �n registrul agricol la altă categorie de folosinţă dec�t cea de terenuri cu construcţii, impozitul pe teren se determină prin �nmulţirea nivelurilor prevăzute la art. 258 alin. (4) din Codul fiscal cu coeficienţii de corecţie de la alin. (5) al aceluiaşi articol, diferenţiaţi pe ranguri de localităţi.
80. La �ncadrarea terenurilor pe categorii de folosinţă, �n funcţie de subcategoria de folosinţă, se are �n vedere tabloul următor:
|
Categoria de folosinţă |
Subcategoria de folosinţă |
Simbol (cod) |
|
1. Terenuri cu construcţii |
- construcţii |
C |
|
- curţi şi construcţii |
CC |
|
|
- diguri |
CD |
|
|
- cariere |
CA |
|
|
- parcuri |
CP |
|
|
- cimitire |
CI |
|
|
- terenuri de sport |
CS |
|
|
- pieţe şi t�rguri |
CT |
|
|
- pajişti şi ştranduri |
CPJ |
|
|
- taluzuri pietruite |
CTZ |
|
|
- f�şie de frontieră |
CFF |
|
|
- exploatări miniere şi petroliere |
CMP |
|
|
- alte terenuri cu construcţii |
CAT |
|
|
2. Arabil |
- arabil propriu-zis |
A |
|
- pajişti cultivate |
AP |
|
|
- grădini de legume |
AG |
|
|
- orezării |
AO |
|
|
- sere |
AS |
|
|
- solarii şi răsadniţe |
ASO |
|
|
- căpşunării |
AC |
|
|
- alte culturi perene |
AD |
|
|
3. Păşuni |
- păşuni curate |
P |
|
- păşuni �mpădurite |
PP |
|
|
- păşuni cu pomi fructiferi |
PL |
|
|
- păşuni cu tufărişuri şi mărăciniş |
PT |
|
|
4. F�neţe |
- f�neţe curate |
F |
|
- f�neţe cu pomi fructiferi |
FL |
|
|
- f�neţe �mpădurite |
FPF |
|
|
- f�neţe cu tufărişuri şi mărăciniş |
T |
|
|
5. Vii |
- vii nobile |
VN |
|
- vii hibride |
VH |
|
|
- plantaţii hamei |
VHA |
|
|
- pepiniere viticole |
P |
|
|
6. Livezi |
- livezi clasice |
L |
|
- livezi intensive şi superintensive |
LI |
|
|
- livezi plantaţii arbuşti |
LF |
|
|
- plantaţii dud |
LD |
|
|
- pepiniere pomicole |
LP |
|
|
7. Păduri şi alte terenuri de vegetaţie forestieră |
- păduri |
PD |
|
- perdele de protecţie |
PDP |
|
|
- tufărişuri şi mărăcinişuri |
PDT |
|
|
- răchitării |
PDR |
|
|
- pepiniere silvice |
PDPS |
|
|
8. Terenuri cu ape |
- ape curgătoare |
HR |
|
- lacuri şi bălţi naturale |
HB |
|
|
- lacuri de acumulare |
HA |
|
|
- amenajări piscicole |
HP |
|
|
- ape cu stuf |
HS |
|
|
- canaluri |
HC |
|
|
- marea teritorială |
HM |
|
|
9. Drumuri şi căi ferate |
- autostrăzi |
DA |
|
- drumuri naţionale |
DN |
|
|
- drumuri judeţene |
DJ |
|
|
- drumuri comunale |
DC |
|
|
- străzi şi uliţe |
DS |
|
|
- drumuri de exploatare (agricole, |
|
|
|
silvice, petroliere, industriale |
|
|
|
etc.) |
DE |
|
|
- drumuri şi poteci turistice |
DT |
|
|
- căi ferate |
DF |
|
|
10. Terenuri neproductive |
- nisipuri zburătoare |
NN |
|
- bolovănişuri, st�ncării, pietrişuri |
NB |
|
|
- r�pe, ravene, torenţi |
NR |
|
|
- sărături cu crustă |
NS |
|
|
- mocirle şi sm�rcuri |
NM |
|
|
- gropi �mprumut, deponii |
NG |
|
|
- halde |
NH |
81. (1) Pentru calculul impozitului aferent terenurilor situate �n intravilanul localităţilor, at�t �n cazul persoanelor fizice, c�t şi �n cel al persoanelor juridice, sunt necesare următoarele date:
a) rangul localităţii unde se află situat terenul;
b) zona �n cadrul localităţii prevăzute la lit. a);
c) categoria de folosinţă;
d) suprafaţa terenului;
e) �n cazul terenului �ncadrat la categoria de folosinţă "terenuri cu construcţii", suprafaţa construită la sol a clădirilor;
f) majorarea stabilită �n condiţiile art. 287 din Codul fiscal pentru impozitul pe teren.
(2) Pentru calculul impozitului pentru terenurile situate �n extravilanul localităţilor, at�t �n cazul persoanelor fizice, c�t şi �n cel al persoanelor juridice, sunt necesare următoarele date:
a) suprafaţa terenului;
b) �n cazul terenului �ncadrat la categoria de folosinţă "terenuri cu construcţii", suprafaţa construită la sol a clădirilor;
c) majorarea stabilită �n condiţiile art. 287 din Codul fiscal pentru impozitul pe teren.
82. (1) Exemplu de calcul privind impozitul pe teren aferent anului 2007, �n cazul unui teren amplasat �n intravilan, av�nd categoria de folosinţă "terenuri cu construcţii":
A. Datele despre teren, potrivit structurii prevăzute la pct. 81 alin. (1):
a) rangul localităţii unde este situat terenul: 0;
b) zona �n cadrul localităţii: A;
c) categoria de folosinţă: terenuri cu construcţii;
d) suprafaţa terenului: 598 mp;
e) suprafaţa construită la sol a clădirilor: 56 mp;
f) Consiliul General al Municipiului Bucureşti a hotăr�t, �n anul 2006 pentru anul 2007, majorarea impozitului pe teren cu 19% .
B. Explicaţii privind modul de calcul al impozitului pe teren, astfel cum rezultă din economia textului art. 258 alin. (2) din Codul fiscal:
1. Se determină suprafaţa pentru care se datorează impozit pe teren: din suprafaţa terenului deţinut �n proprietate se scade suprafaţa construită la sol, respectiv: 598 mp - 56 mp = 542 mp;
2. Se determină impozitul pe teren:
2.1. �n tabloul prevăzut la pct. 11 alin. (3), la cap. III - impozitul pe terenurile amplasate �n intravilan - terenuri cu construcţii, �n coloana "Nivelurile stabilite �n anul 2006 pentru anul 2007 - art. 296 alin. (1)" se identifică suma corespunzătoare unui teren amplasat �n zona A din localitatea care are rangul 0, respectiv: 7404 lei/ha, respectiv 0,7404 lei/mp;
2.2. suprafaţa de teren pentru care se datorează impozit pe teren, prevăzută la pct. 1, se �nmulţeşte cu suma prevăzută la subpct. 2.1, respectiv: 542 mp x 0,7404 lei/ha = 401,296 lei;
2.3. av�nd �n vedere prevederile art. 296 alin. (1) din Codul fiscal, deoarece, �n anul fiscal 2006 pentru anul fiscal 2007, Consiliul General al Municipiului Bucureşti a hotăr�t majorarea impozitului pe teren cu 19%, impozitul determinat la subpct. 2.2 se majorează cu acest procent sau, pentru uşurarea calculului, impozitul pe teren se �nmulţeşte cu 1,19, respectiv: lei 401,296 x 1,19 = 477.54 lei; potrivit prevederilor pct. 15 alin. (1), fracţiunea depăşind 50 de bani se majorează la 1 leu, impozitul pe teren astfel determinat se rotunjeşte la 478 lei.
(2) Exemplu de calcul privind impozitul pe teren aferent anului 2007, �n cazul unui teren amplasat �n intravilan, av�nd categoria de folosinţă "f�neaţă":
A. Datele despre teren, potrivit structurii prevăzute la pct. 81 alin. (1):
a) rangul localităţii unde este situat terenul: 0;
b) zona �n cadrul localităţii: C;
c) categoria de folosinţă: f�neaţă;
d) suprafaţa terenului: 1.214 mp;
e) suprafaţa construită la sol a clădirilor: 0 mp;
f) Consiliul General al Municipiului Bucureşti a hotăr�t, �n anul 2006 pentru anul 2007, majorarea impozitului pe teren cu 19% .
B. Explicaţii privind modul de calcul al impozitului pe teren, astfel cum rezultă din economia textului art. 258 alin. (3) - (5) din Codul fiscal:
1. Se determină suprafaţa pentru care se datorează impozit pe teren: este efectiv suprafaţa terenului, respectiv: 1.214 mp;
2. Se determină impozitul pe teren:
2.1. �n tabloul prevăzut la pct. 11 alin. (3), la cap. III - impozitul pe terenurile amplasate �n intravilan - orice altă categorie de folosinţă dec�t cea de terenuri cu construcţii, �n coloana "Nivelurile stabilite �n anul 2006 pentru anul 2007 - art. 296 alin. (1)" se identifică suma corespunzătoare unui teren av�nd categoria de folosinţă "f�neaţă", amplasat �n zona C, respectiv: 11 lei/ha, respectiv 0,0011 lei/mp;
2.2. suprafaţa de teren pentru care se datorează impozit pe teren, prevăzută la pct. 1, se �nmulţeşte cu suma prevăzută la subpct. 2.1, respectiv: 1.214 mp x 0,0011 lei/mp = 13,354 lei;
2.3. suma stabilită la subpct. 2.2 se �nmulţeşte cu coeficientul de corecţie 8,00 din tabelul prevăzut la art. 258 alin. (5) din Codul fiscal, corespunzător rangului 0 al localităţii unde este amplasat terenul, respectiv: 13,354 lei x 8,00 = 106,832 lei;
2.4. av�nd �n vedere prevederile art. 296 alin. (1) din Codul fiscal, deoarece, �n anul fiscal 2006 pentru anul fiscal 2007, Consiliul General al Municipiului Bucureşti a hotăr�t majorarea impozitului pe teren cu 19%, suma determinată la subpct. 2.3 se majorează cu acest procent sau, pentru uşurarea calculului, această sumă se �nmulţeşte cu 1,19, respectiv: 106,832 lei x 1,19 = 127,13 lei; potrivit prevederilor pct. 15 alin. (1), fracţiunea de 0, fiind sub 50 de bani se neglijează, impozitul pe teren astfel determinat se rotunjeşte la 127 lei.
(3) Exemplu de calcul privind impozitul pe teren aferent anului 2007, �n cazul unui teren amplasat �n extravilan:
A. Datele despre teren, potrivit structurii prevăzute la pct. 81 alin. (2):
a) suprafaţa terenului arabil, zona A, �n Bucureşti, 0,0607 ha;
b) suprafaţa construită la sol a clădirilor: 245 mp;
c) Consiliul General al Municipiului Bucureşti a hotăr�t, �n anul 2006 pentru anul 2007, majorarea impozitului pe teren cu 19% .
B. Explicaţii privind modul de calcul al impozitului pe teren, astfel cum rezultă din economia textului art. 258 alin. (6) din Codul fiscal:
1. Se determină suprafaţa pentru care se datorează impozit pe teren: din suprafaţa terenului deţinut �n proprietate se scade suprafaţa construită la sol, respectiv: 607 mp - 245 mp = 362 mp.
2. Se determină impozitul pe teren:
2.1. suprafaţa prevăzută la pct. 1, potrivit art. 258 alin. (6) din Codul fiscal, se �nmulţeşte cu 36 lei/ha sau, pentru uşurarea calculului, 362 mp se �mparte la 10.000, respectiv: 0,0362 ha x 36 lei/ha = 1,303 lei;
2.2. suma stabilită la subpct. 2.1 se �nmulţeşte cu coeficientul de corecţie 2,60 corespunzător prevăzut la art. 251 alin. (5) din Codul fiscal, corespunzător rangului 0 al localităţii unde este amplasat terenul, respectiv: 1,303 lei x 2,60 = 3,38 lei;
2.3. av�nd �n vedere prevederile art. 296 alin. (1) din Codul fiscal, deoarece, �n anul fiscal 2006 pentru anul fiscal 2007, Consiliul General al Municipiului Bucureşti a hotăr�t majorarea impozitului pe teren cu 19%, suma determinată la subpct. 2.1 se majorează cu acest procent sau, pentru uşurarea calculului, această sumă se �nmulţeşte cu 1,19, respectiv: 3,38 lei x 1,19 = 4,03 lei; potrivit prevederilor pct. 15 alin. (1), fracţiunea de 0,03 lei fiind sub 50 de bani se neglijează, impozitul pe teren astfel determinat se rotunjeşte la 4 lei.
Norme metodologice:
83
(1) �n aplicarea prevederilor art. 259 din Codul fiscal se vor avea �n vedere reglementările din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată.
(2) Impozitul pe teren, precum şi obligaţiile de plată accesorii acestuia, datorate p�nă la data de �nt�i a lunii următoare celei �n care se realizează �nstrăinarea �ntre vii a terenurilor, reprezintă sarcină fiscală a părţii care �nstrăinează.
84. (1) Ori de c�te ori intervin modificări �n registrul agricol, referitoare la terenurile, la clădirile, la mijloacele de transport sau la orice alte bunuri deţinute �n proprietate sau �n folosinţă, după caz, de natură să conducă la modificarea oricăror impozite şi taxe locale prevăzute de titlul IX din Codul fiscal, funcţionarii publici cu atribuţii privind completarea, ţinerea la zi şi centralizarea datelor �n registrele agricole au obligaţia de a comunica aceste modificări funcţionarilor publici din compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale, �n termen de 3 zile lucrătoare de la data modificării.
(2) Referitor la registrele agricole se vor avea �n vedere, cu precădere, următoarele reglementări:
a) Legea nr. 68/1991 privind registrul agricol, publicată �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea I, nr. 240 din 28 noiembrie 1991;
b) Ordonanţa Guvernului nr. 28/2008 privind registrul agricol, cu modificările şi completările ulterioare;
c) Hotăr�rea Guvernului nr.1632/2009 privind registrul agricol pentru perioada 2010 - 2014;
d) Normele tehnice privind completarea Registrului agricol pentru perioada 2010 - 2014, aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor, ministrului finanţelor publice, ministrului administraţiei publice şi al ministrului dezvoltării şi prognozei nr.95/153/1998/3241/2010.
85. (1) �n cazul �n care terenul este administrat sau folosit de alte persoane dec�t titularul dreptului de proprietate şi pentru care locatarul, concesionarul ori arendaşul datorează chirie, redevenţă sau arendă �n baza unui contract de �nchiriere, locaţiune, concesiune sau arendare, după caz, impozitul/taxa pe teren se datorează de către proprietar, �n măsura �n care:
a) proprietarul nu este scutit de această obligaţie; sau
b) pentru terenul respectiv nu se datorează impozit/taxă, potrivit prevederilor titlul IX din Codul fiscal.
(2) *** Abrogat.
(3) *** Abrogat.
86. �n situaţiile �n care terenul se află �n proprietate comună, impozitul pe teren se datorează după cum urmează:
a) �n cazul �n care fiecare dintre contribuabili are determinate cotele-părţi, impozitul se datorează de fiecare dintre contribuabili, proporţional cu partea de teren corespunzătoare cotelor-părţi respective;
b) �n cazul �n care contribuabilii nu au stabilite cotele-părţi din teren pe fiecare contribuabil, impozitul se �mparte la numărul de coproprietari, fiecare dintre aceştia dator�nd, �n mod egal, partea din impozit rezultată �n urma �mpărţirii.
87. (1) Impozitul pe teren se datorează p�nă la data de la care se face scăderea.
(2) Scăderea de la impunere, �n cursul anului, pentru oricare dintre situaţiile prevăzute de lege, se face după cum urmează:
a) �ncep�nd cu data de �nt�i a lunii următoare celei �n care s-a produs situaţia respectivă;
b) proporţional cu partea de teren supusă unei astfel de situaţii;
c) proporţional cu perioada cuprinsă �ntre data menţionată la lit. a) şi sf�rşitul anului fiscal respectiv.
88. �n situaţia �n care pe parcursul anului fiscal apar schimbări ale categoriei de folosinţă, �n condiţiile legii, impozitul pe teren se modifică de la data de �nt�i a lunii următoare celei �n care se prezintă un act/acte prin care se atestă schimbarea respectivă.
89. (1) Contribuabilii care achiziţionează terenuri sunt obligaţi să depună declaraţiile fiscale pentru stabilirea impozitului pe teren la compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale �n raza cărora se află terenurile, �n termen de 30 de zile de la data dob�ndirii acestora, conform prevederilor art. 259 alin. (6) din Codul fiscal.
(2) Obligaţia de a depune declaraţie fiscală revine deopotrivă şi contribuabililor care �nstrăinează teren.
(3) Declaraţiile fiscale se depun �n termen de 30 de zile de la data dob�ndirii sau de la data apariţiei oricăreia dintre următoarele situaţii:
a) intervin schimbări privind domiciliul fiscal al contribuabilului;
b) se realizează modificări ce conduc la recalcularea impozitului pe teren datorat;
c) intervin schimbări privind situaţia juridică a contribuabilului, de natură să conducă la modificarea impozitului pe teren.
ART. 260
90. Procedura de calcul pentru determinarea impozitului/taxei pe teren, datorat proporţional cu perioada rămasă p�nă la sf�rşitul anului fiscal, este similară cu cea pentru impozitul/taxa pe clădiri, aplic�ndu-se �n mod corespunzător prevederile pct. 71.
91. Procedura de calcul �n cazul bonificaţiei pentru plata cu anticipaţie a impozitului/taxei pe teren este similară cu cea pentru impozitul/taxa pe clădiri, aplic�ndu-se �n mod corespunzător prevederile pct. 72.
92. Declaraţiile fiscale pentru stabilirea impozitului/taxei pe teren, �n cazul persoanelor fizice, şi, respectiv, declaraţiile fiscale pentru stabilirea impozitului pe teren, �n cazul persoanelor juridice, sunt modelele stabilite potrivit pct. 256.
Norme metodologice:
93. Impozitul pe mijloacele de transport se datorează bugetului local al unităţii administrativ-teritoriale unde are domiciliul fiscal proprietarul.
(1) Contribuabilii care deţin �n proprietate mijloace de transport care trebuie �nmatriculate/�nregistrate �n Rom�nia datorează impozitul pe mijloacele de transport �n condiţiile titlului IX din Codul fiscal.
(2) Prin sintagma mijloc de transport care trebuie �nmatriculat/�nregistrat, prevăzută la art. 261 alin. (1) din Codul fiscal, se �nţelege orice mijloc de transport, proprietate a unei persoane fizice sau a unei persoane juridice, care, potrivit legii, face obiectul �nmatriculării/�nregistrării.
(3) Contribuabilii ale căror mijloacele de transport fac obiectul �nregistrării, din punct de vedere fiscal, se supun aceloraşi obligaţii ca şi cei ale căror mijloace de transport fac obiectul �nmatriculării şi, implicit aceloraşi sancţiuni.
(4) Contribuabilii ale căror mijloacele de transport sunt �nregistrate la data de 1 ianuarie 2012, depun declaraţii fiscale p�nă la data de 31 ianuarie 2012, inclusiv, iar impozitul aferent se datorează �ncep�nd cu data de 1 ianuarie 2012.
95. �n cazul �n care proprietarii, persoane fizice sau juridice străine, solicită �nmatricularea/�nregistrarea temporară a mijloacelor de transport �n Rom�nia, aceştia au obligaţia să achite integral impozitul datorat, pentru �ntreaga perioadă pentru care solicită �nmatricularea/�nregistrarea, la data luării �n evidenţă de către compartimentele de specialitate ale autorităţii administraţiei publice locale.
95^2. (1) �n cazul contractelor de leasing financiar, locatarul, persoana fizică sau persoana juridică, după caz, are obligaţia depunerii declaraţiei fiscale la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale �n a cărei rază este �nregistrat mijlocul de transport, �n termen de 30 de zile de la data �ncheierii contractului de leasing, �nsoţită de o copie a acestuia.
(2) �n cazul contractelor de leasing financiar care se reziliază, impozitul pe mijloacele de transport este datorat de locator �ncep�nd cu data �ncheierii procesului verbal de predare a bunului sau a altor documente similare care atestă intrarea bunului �n posesia locatorului ca urmare a rezilierii contractului de leasing.
(3) �n cazul contractelor de leasing financiar care se finalizează cu transferul dreptului de proprietate asupra mijlocului de transport, locatarul datorează impozit pe mijlocul de transport şi are obligaţia declarării acestuia la organul fiscal local competent, �n termen de 30 de zile.
Norme metodologice:
96. Contribuabilii care se află �n situaţia prevăzută la art. 262 lit. a) din Codul fiscal au obligaţia să prezinte compartimentelor de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale �n a căror rază administrativ-teritorială �şi au domiciliul fotocopia documentului oficial care atestă situaţia respectivă, precum şi documentele care atestă că mijlocul de transport este adaptat handicapului acestora.
97. Obligaţia de a depune declaraţia fiscală, �n condiţiile art. 264 alin. (4) din Codul fiscal, revine şi persoanelor fizice care intră sub incidenţa art. 262 lit. a) din Codul fiscal, prin care se acordă scutirea de la plata impozitului pe mijloacele de transport cu tracţiune mecanică.
98. Scutirea de la plata impozitului pe mijloacele de transport se face �ncep�nd cu data de �nt�i a lunii următoare celei �n care contribuabilii interesaţi prezintă compartimentelor de specialitate ale administraţiei publice locale documentele prin care atestă situaţiile, prevăzute de lege, pentru care sunt scutiţi.
99. Intră sub incidenţa prevederilor art. 262 lit. b) at�t persoanele fizice, c�t şi persoanele juridice proprietare ale navelor fluviale de pasageri, bărcilor şi luntrelor folosite pentru transportul persoanelor fizice cu domiciliul �n unităţile administrativ-teritoriale din Delta Dunării, Insula Mare a Brăilei şi Insula Balta Ialomiţei.
100. (1) Unităţile administrativ-teritoriale prevăzute la pct. 99 se stabilesc prin ordine ale prefecţilor judeţelor respective, �n termen de 30 de zile de la data intrării �n vigoare a prezentelor norme metodologice.
(2) Ordinele prefecţilor se aduc la cunoştinţă publică, vor fi comunicate autorităţilor administraţiei publice locale interesate, �n condiţiile Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, cu modificările şi completările ulterioare, şi vor fi publicate �n monitorul oficial al judeţului respectiv, potrivit prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 75/2003 privind organizarea şi funcţionarea serviciilor publice de editare a monitoarelor oficiale ale unităţilor administrativ-teritoriale, publicată �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea I, nr. 619 din 30 august 2003, aprobată cu modificări prin Legea nr. 534/2003, denumită �n continuare Ordonanţa Guvernului nr. 75/2003.
101. Navele fluviale de pasageri, bărcile şi luntrele folosite �n alte scopuri dec�t pentru transportul persoanelor fizice sunt supuse impozitului pe mijloacele de transport �n condiţiile titlul IX din Codul fiscal. Pentru stabilirea impozitului pe mijloacele de transport, navele fluviale de pasageri sunt asimilate vapoarelor prevăzute �n tabelul de la art. 263 alin. (7) pct. 8 din Codul fiscal.
102. Prin sintagma folosite pentru transportul persoanelor fizice, prevăzută la art. 262 lit. b) din Codul fiscal, se �nţelege folosirea at�t pentru activităţi ce privesc necesităţile familiale, c�t şi pentru activităţi recreativ-distractive.
103. Prevederile pct. 97 se aplică deopotrivă persoanelor fizice şi persoanelor juridice proprietare ale navelor fluviale de pasageri, bărcilor şi luntrelor care nu sunt supuse taxei asupra mijloacelor de transport.
104. Intră sub incidenţa prevederilor art. 262 lit. d) din Codul fiscal operatorii de transport public local de călători a căror activitate este reglementată prin Ordonanţa Guvernului nr. 86/2001 privind serviciile regulate de transport public local de călători, publicată �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea I, nr. 544 din 1 septembrie 2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 284/2002, denumită �n continuare Ordonanţa Guvernului nr. 86/2001.
105. Contribuabilii persoane juridice care au ca profil de activitate servicii de transport public de pasageri, �n regim urban sau suburban, sunt scutiţi de la plata impozitului pe mijloacele de transport numai pentru autobuze, autocare şi microbuze, prevăzute �n tabelul prevăzut la art. 263 alin. (2) pct. 6 din Codul fiscal, utilizate exclusiv �n scopul transportului public local de călători �n condiţiile Legii serviciilor de transport public local nr. 92/2007, cu modificările şi completările ulterioare.
106. Contribuabilii care au ca obiect al activităţii producţia şi/sau comerţul cu mijloace de transport nu datorează impozitul prevăzut la cap. IV al titlului IX din Codul fiscal pentru acele mijloace de transport care nu au fost �nmatriculate niciodată �n Rom�nia, �nregistrate �n contabilitate ca mărfuri.
106^1. Pentru vehiculele istorice, definite conform prevederilor legale �n vigoare, Registrul Auto Rom�n eliberează C.I.V. dacă vehiculul este atestat ca vehicul istoric şi dacă corespunde �n ceea ce priveşte verificarea stării tehnice, menţion�nd �n C.I.V.-urile eliberate vehiculelor istorice textul �vehicul istoric�.
Norme metodologice:
107. (1) Impozitul pe mijloacele de transport cu tracţiune mecanică este anual şi se stabileşte �n sumă fixă pentru fiecare tip de mijloc de transport prevăzut la art. 263 din Codul fiscal, pentru fiecare 200 cmc sau fracţiune din aceasta.
(2) Fiecare vehicul care are date de identificare proprii, din punct de vedere fiscal, constituie un obiect impozabil.
108. Impozitul pe mijloacele de transport, datorată potrivit pct. 5 din tabelul prevăzut la art. 263 alin. (2) din Codul fiscal, se stabileşte numai pentru tractoarele �nmatriculate.
109. (1) Prin sintagma "document similar", prevăzută la art. 263 alin. (8) din Codul fiscal, se �nţelege adeverinţa eliberată de o persoană fizică sau de o persoană juridică specializată, care este autorizată să efectueze servicii auto, potrivit legii, prin care se atestă capacitatea cilindrică sau masa totală maximă autorizată.
(2) Exemplu de calcul privind impozitul pe mijloacele de transport aferent anului 2007, �n cazul unui autoturism av�nd capacitatea cilindrică de 1.500 cm^3:
A. Datele despre mijlocul de transport: autoturism care are capacitatea cilindrică de 1.500 cm^3.
B. Explicaţii privind modul de calcul al impozitului pe mijloacele de transport, astfel cum rezultă textul art. 263 alin. (2) din Codul fiscal:
1. Se determină numărul de fracţiuni a 200 cm^3: capacitatea cilindrică a autoturismului se �mparte la 200 cm^3, respectiv: 1.500 cm^3: 200 cmc = 7,5; pentru calcul se consideră fracţiunea de 0,5 din 200 cmc la nivel de unitate, rezultă 8 fracţiuni.
2. Se determină impozitul pe mijloacele de transport:
2.1. �n tabelul prevăzut la art. 263 alin. (2) din Codul fiscal, se identifică suma corespunzătoare unui autoturism cu capacitatea cilindrică de p�nă la 1.600 cmc inclusiv, respectiv 7 lei/200 cm^3;
2.2. numărul de fracţiuni prevăzut la pct. 1 se �nmulţeşte cu suma prevăzută la subpct. 2.1, respectiv: 8 x 7 lei/200 cmc = 56 lei;
2.3. av�nd �n vedere prevederile art. 296 alin. (1) din Codul fiscal şi consider�nd că �n anul fiscal 2006 pentru anul fiscal 2007 autoritatea deliberativă a hotăr�t majorarea impozitului pe mijloacele de transport cu 15%, suma determinată la subpct. 2.2 se majorează cu acest procent sau, pentru uşurarea calculului, această sumă se �nmulţeşte cu 1,15, respectiv: 56 lei x 1,15 = 64,40 lei; potrivit prevederilor pct. 15 alin. (1) din prezentele norme metodologice, fracţiunea de 0,40 lei fiind sub 500 lei se neglijează, impozitul pe mijloacele de transport se rotunjeşte la 64 lei.
(3) Exemplu de calcul privind impozitul pe mijloacele de transport aferent anului 2007, �n cazul unui autoturism av�nd capacitatea cilindrică de 2.500 cm^3:
A. Datele despre mijlocul de transport: autoturism care are o capacitate cilindrică de 2.500 cm^3.
B. Explicaţii privind modul de calcul al impozitului pe mijloacele de transport, astfel cum rezultă din 263 alin. (2) din Codul fiscal:
1. Se determină numărul de fracţiuni a 200 cm^3: capacitatea cilindrică a autoturismului se �mparte la 200 cm^3, respectiv: 2.500 cm^3: 200 cmc = 12,50; pentru calcul se consideră fracţiunea de 0,50 la nivel de unitate, rezultă 13 fracţiuni;
2. Se determină taxa asupra mijloacelor de transport:
2.1. �n tabelul prevăzut la art. 263 alin. (2) din Codul fiscal, se identifică suma corespunzătoare unui autoturism cu capacitatea cilindrică �ntre 2.001 cm3 şi 2.600 cm3 inclusiv, respectiv: 30 lei/200 cm3;
2.2. numărul de unităţi prevăzut la pct. 1 se �nmulţeşte cu suma prevăzută la subpct. 2.1, respectiv: 13 x 30 lei/200 cm3 = 390 lei;
2.3. av�nd �n vedere prevederile art. 296 alin. (1) din Codul fiscal şi consider�nd că, �n anul fiscal 2006 pentru anul fiscal 2007, autoritatea deliberativă a hotăr�t majorarea impozitului asupra mijloacelor de transport cu 20%, suma determinată la subpct. 2.2 se majorează cu acest procent sau, pentru uşurarea calculului, această sumă se �nmulţeşte cu 1,20, respectiv: 390 lei x 1,20 = 468 lei.
110. Stabilirea, constatarea, controlul, urmărirea şi �ncasarea impozitului pe mijloacele de transport se efectuează de către compartimentul de specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale de la nivelul comunei, al oraşului, al municipiului sau al sectorului municipiului Bucureşti, după caz, �n a căror rază de competenţă se află domiciliul, sediul sau punctul de lucru al contribuabilului.
111. (1) Pentru categoriile de autovehicule de transport marfă prevăzute la art. 263 alin. (4) din Codul fiscal, impozitul anual se stabileşte �n sumă fixă �n lei/an, �n mod diferenţiat, �n funcţie de numărul de axe, de masa totală maximă autorizată şi de sistemul de suspensie cu care sunt dotate.
(2) Prin masa totală maximă autorizată se �nţelege masa totală a vehiculului �ncărcat, declarată admisibilă cu prilejul autorizării de către autoritatea competentă.
(3) Numărul axelor şi masa totală maximă autorizată, avute �n vedere la calcularea impozitului, sunt cele �nscrise �n cartea de identitate a autovehiculului �n r�ndul 7 şi, respectiv, r�ndul 11.
(4) Dacă sistemul de suspensie nu este �nscris �n caseta liberă din cartea de identitate a autovehiculului ca informaţie suplimentară, deţinătorii vor prezenta o adeverinţă eliberată �n acest sens de către Regia Autonomă "Registrul Auto Rom�n".
(5) �n cazul autovehiculelor de p�nă la 12 tone inclusiv, destinate prin construcţie at�t transportului de persoane, c�t şi de bunuri, pentru stabilirea impozitului pe mijloacele de transport, acestea sunt asimilate vehiculelor prevăzute la pct. 7 din tabelul de la art. 263 alin. (2) din Codul fiscal, iar �n cazul celor de peste 12 tone, acestea sunt asimilate autovehiculelor prevăzute la art. 263 alin. (4) din Codul fiscal. Intră sub incidenţa acestui alineat automobilele mixte şi automobilele specializate/autospecializatele, astfel cum sunt definite de prevederile legale �n vigoare.
112. �n cazul �n care contribuabilii nu depun documentele care să ateste sistemul suspensiei, impozitul pe mijloacele de transport se determină corespunzător autovehiculelor din categoria "vehicule cu alt sistem de suspensie".
113. Pentru remorci, semiremorci şi rulote impozitul anual este stabilit �n sumă fixă �n lei/an, �n mod diferenţiat, �n funcţie de masa totală maximă autorizată a acestora.
114.
(1) Impozitul pe mijloacele de transport se datorează pentru fiecare mijloc de transport cu tracţiune mecanică, precum şi pentru fiecare remorcă, semiremorcă şi rulotă care are carte de identitate a vehiculelor distinctă, chiar dacă circulă �n combinaţie.
(2) �n cazul combinaţiilor de autovehicule, un autovehicul articulat sau tren rutier, de transport marfă cu masa totală maximă autorizată egală sau mai mare de 12 tone, omologate ca atare prin cartea de identitate a vehiculului, impozitul datorat este cel prevăzut la art. 263 alin. (5) din Codul fiscal.
115. Impozitul pe mijloacele de transport se stabileşte pentru fiecare mijloc de transport cu tracţiune mecanică, precum şi pentru fiecare remorcă, semiremorcă şi rulotă care are cartea de identitate a vehiculelor, chiar dacă acestea circulă �n combinaţie.
115^1. Sub incidenţa prevederilor de la art. 263 alin. (7), r�ndul 4 din tabel, respectiv, nave de sport şi agrement, se include orice ambarcaţiune, indiferent de tip şi de modul de propulsie, al cărei corp are lungimea de 2,5 m p�nă la 24 m, măsurată conform standardelor armonizate aplicabile şi care este destinată utilizării �n scopuri sportive şi recreative definite de art. 2 alin. (1) lit. a) din Hotăr�rea Guvernului nr. 2195/2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă şi/sau punere �n funcţiune a ambarcaţiunilor de agrement.
115^2. (1) Dacă mijlocul de transport, �nregistrat, nu are caracteristicile unui autovehicul, nu intră sub incidenţa prevederilor art. 263 alin. (2), (4), (5) sau (6) din Codul fiscal, �n vederea stabilirii impozitului pe mijloace de transport, fiind considerat utilaj.
(2) Dacă mijlocul de transport, �nregistrat, este prevăzut cu roţi şi axe fără a avea autopropulsie se impozitează conform art. 263 alin. (6) din Codul fiscal, pentru categoria remorci, semiremorci sau rulote.
(3) Dacă mijlocul de transport, �nregistrat, este prevăzut cu roţi, axe şi autopropulsie, impozitul se stabileşte conform art. 263 alin. (2), (4) sau (5) din Codul fiscal, după caz.
(4) Dacă un mijloc de transport prevăzut la alin. (1) şi (3) nu are carte de identitate atunci se datorează taxa prevăzută la art. 283 alin. (2) şi (3) din Codul fiscal.
ART. 264
116. (1) Impozitul pe mijloacele de transport, precum şi obligaţiile de plată accesorii acestuia, datorate p�nă la data de �nt�i a lunii următoare celei �n care se realizează �nstrăinarea �ntre vii a mijlocului de transport, reprezintă sarcină fiscală a părţii care �nstrăinează.
(1^1) La �nstrăinarea unui mijloc de transport, proprietarul acestuia, potrivit art. 10 alin. (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 78/2000 privind omologarea, eliberarea cărţii de identitate şi certificarea autenticităţii vehiculelor rutiere, �n vederea �nmatriculării sau �nregistrării acestora �n Rom�nia, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 230/2003, publicată �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea I, nr. 412 din 30 august 2000, cu modificările şi completările ulterioare, va transmite dob�nditorului cartea de identitate a vehiculului, precum şi certificatul fiscal prin care se atestă că are achitat impozitul aferent, p�nă la data de �nt�i a lunii următoare celei �n care s-a realizat transferul dreptului de proprietate, ca anexă la contractul de v�nzare-cumpărare.
(2) �n situaţia �n care prin certificatul fiscal eliberat de către compartimentul de specialitate se atestă existenţa unei asemenea sarcini fiscale, notarul public va refuza autentificarea actului notarial p�nă la prezentarea documentului, �n original, privind stingerea obligaţiilor bugetare respective.
(3) Impozitul pe mijloacele de transport se datorează p�nă la data de la care se face scăderea.
(4) Scăderea de la impunere, �n cursul anului, pentru oricare dintre situaţiile prevăzute de lege, se face după cum urmează:
a) �ncep�nd cu data de �nt�i a lunii următoare celei �n care s-a produs situaţia respectivă;
b) proporţional cu perioada cuprinsă �ntre data menţionată la lit. a) şi sf�rşitul anului fiscal respectiv.
117. (1) Sunt supuse impozitului pe mijloacele de transport numai vehiculele ce intră sub incidenţa cap. IV al titlului IX din Codul fiscal, respectiv:
a) mijloacele de transport cu tracţiune mecanică, prevăzute la art. 263 alin. (2) şi (3) din Codul fiscal;
b) autovehiculele de transport marfă cu masa totală maximă autorizată de peste 12 tone, prevăzute la art. 263 alin. (4) din Codul fiscal;
c) combinaţiile de autovehicule (autovehicule articulate sau trenuri rutiere) de transport marfă cu masa totală maximă autorizată de peste 12 tone, prevăzute la art. 263 alin. (5) din Codul fiscal;
d) remorcile, semiremorcile şi rulotele, prevăzute la art. 263 alin. (6) din Codul fiscal;
e) mijloacele de transport pe apă, prevăzute la art. 263 alin. (7) din Codul fiscal.
(2) �n aplicarea prevederilor art. 263 alin. (3) din Codul fiscal, pentru determinarea impozitului pe mijloacele de transport �n cazul motocicletelor, motoretelor şi scuterelor prevăzute cu ataş, nivelurile din tabelul de la art. 263 alin. (2) pct. 6 din Codul fiscal se majorează cu 50% .
118. Pentru aplicarea unitară a prevederilor art. 264 din Codul fiscal, referitoare la dob�ndire, �nstrăinare şi radiere/scoatere din evidenţe, se fac următoarele precizări:
a) impozitul pe mijloacele de transport se datorează �ncep�nd cu data de �nt�i a lunii următoare celei �n care acestea au fost dob�ndite; �n situaţiile �n care contribuabilii - persoane fizice sau persoane juridice - dob�ndesc �n străinătate dreptul de proprietate asupra mijloacelor de transport, oricare dintre cele prevăzute la cap. IV al titlului IX din Codul fiscal, data dob�ndirii se consideră:
1. data emiterii de către autoritatea vamală rom�nă a primului document �n care se face referire la mijlocul de transport �n cauză, �n cazul persoanelor care le dob�ndesc din alte state dec�t cele membre ale Uniunii Europene;
2. data �nscrisă �n documentele care atestă dob�ndirea din statele membre ale Uniunii Europene, pentru cele dob�ndite după data de 1 ianuarie 2007
b) impozitul pe mijloacele de transport se dă la scădere �ncep�nd cu data de �nt�i a lunii următoare celei �n care a avut loc �nstrăinarea sau radierea;
c) �nstrăinarea priveşte pierderea proprietăţii pe oricare dintre următoarele căi:
1. transferul dreptului de proprietate asupra mijlocului de transport prin oricare dintre modalităţile prevăzute de lege;
2. furtul mijlocului de transport respectiv, furt �nregistrat la autorităţile competente �n condiţiile legii şi pentru care acestea eliberează o adeverinţă �n acest sens, p�nă la data restituirii mijlocului de transport furat către proprietarul de drept, �n situaţia �n care vehiculul este recuperat, ori definitiv, �n situaţia �n care bunul furat nu poate fi recuperat;
d) radierea, �n �nţelesul art. 264 alin. (2) din Codul fiscal, precum şi al prezentelor norme metodologice, constă �n scoaterea din evidenţele fiscale ale compartimentelor de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale a mijloacelor de transport care intră sub incidenţa pct. 122 alin. (2).
119. �n conformitate cu prevederile art. 264 din Codul fiscal, coroborate cu precizările de la pct. 118 din prezentele norme metodologice, se stabilesc următoarele două acţiuni corelative dreptului de proprietate, �n raport cu care se datorează ori se dă la scădere impozitul pe mijloacele de transport, respectiv:
a) dob�ndirea mijlocului de transport, potrivit celor prevăzute la pct. 118 lit. a), care generează datorarea impozitului pe mijloacele de transport, �ncep�nd cu data de �nt�i a lunii următoare celei �n care acestea au fost dob�ndite;
b) �nstrăinarea mijlocului de transport, potrivit celor menţionate la pct. 118 lit. c) din prezentele norme metodologice, care generează scăderea impozitului pe mijloacele de transport, �ncep�nd cu data de �nt�i a lunii următoare celei �n care acestea au fost �nstrăinate.
119^1. Orice persoană fizică sau persoană juridică ce a dob�ndit/�nstrăinat dreptul de proprietate asupra unui mijloc de transport are obligaţia să depună declaraţia fiscală la compartimentul de specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale �n a cărui rază de competenţă �și are domiciliul fiscal, indiferent de durata deţinerii mijlocului de transport respectiv, chiar și �n cazul �n care, �n aceeași zi, imediat după dob�ndire, are loc �nstrăinarea acestui obiect impozabil.
120. (1) Prezentele norme metodologice, �n cazul mijloacelor de transport cu tracţiune mecanică, se completează cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 78/2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 230/2003, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale Ordinului ministrului administraţiei şi internelor nr. 1.501/2006 privind procedura �nmatriculării, �nregistrării, radierii şi eliberarea autorizaţiei de circulaţie provizorie sau pentru probe a vehiculelor, publicat �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea I, nr. 941 din 21 noiembrie 2006.
121. (1) Potrivit art. 10 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 78/2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 230/2003, cu modificările şi completările ulterioare, cartea de identitate a vehiculului este documentul care conţine date despre vehicul şi proprietarii pe numele cărora acesta a fost �nmatriculat succesiv, numai dacă datele din aceasta coincid cu datele din oricare dintre documentele prevăzute la alin. (3).
(2) Pentru �nregistrarea mijloacelor de transport �n evidenţele compartimentelor de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice se utilizează declaraţiile fiscale stabilite potrivit pct. 256, după cum contribuabilul este persoană fizică sau persoană juridică.
(3) La declaraţia fiscală prevăzută la alin. (2) se anexează o fotocopie de pe cartea de identitate, precum şi fotocopia certificată "pentru conformitate cu originalul" de pe contractul de v�nzare-cumpărare, sub semnătură privată, contractul de schimb, factura, actul notarial (de donaţie, certificatul de moştenitor etc.), hotăr�rea judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă sau orice alt document similar.
122*). (1) Pentru mijloacele de transport scăderea impozitului se poate face at�t �n cazurile �nstrăinării acestora, potrivit prevederilor pct. 118 lit. c), c�t şi �n cazurile �n care mijloacele de transport respective sunt scoase din funcţiune.
(2) Mijlocul de transport scos din funcţiune corespunde mijlocului de transport cu grad avansat de uzură fizică, deteriorat sau care are piese lipsă, fiind impropriu �ndeplinirii funcţiilor pentru care a fost creat.
Pentru mijlocul de transport pentru care contribuabilul nu mai poate face dovada existenţei fizice, scăderea de la plata impozitului pe mijloacele de transport se face prin prezentarea unui document din care să reiasă că mijlocul de transport a fost dezmembrat, �n condiţiile Ordonanţei Guvernului nr. 82/2000 privind autorizarea agenţilor economici care desfăşoară activităţi de reparaţii, de reglare, de modificări constructive, de reconstrucţie a vehiculelor rutiere, precum şi de dezmembrare a vehiculelor uzate, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 222/2003, cu modificările ulterioare.
�n lipsa documentului prevăzut mai sus, contribuabilul care nu mai poate face dovada existenţei fizice a mijlocului de transport cu care figurează �nregistrat �n evidenţele compartimentului de specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale va prezenta o declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte elementele de identificare a contribuabilului şi a mijlocului de transport respectiv, documentul prin care a dob�ndit acel mijloc de transport, �mprejurările care au condus la pierderea acestuia.
(3) Impozitul pe mijloacele de transport nu se dă la scădere pentru perioada �n care acestea se află �n reparaţii curente, reparaţii capitale sau nu sunt utilizate din oricare alt motiv, inclusiv din lipsa unor piese de schimb din reţeaua comercială sau de la unităţile de reparaţii de profil.
(4) *** Abrogat.
(5) *** Abrogat.
(6) *** Abrogat.
(7) *** Abrogat.
------------
*) Anterior modificării efectuate prin Hotăr�rea Guvernului nr. 1861/2006, pct. 122 conţinea 5 alineate. Prin art. I lit. H (Titlul IX "Impozite şi taxe locale") pct. 56 din Hotăr�rea Guvernului nr. 1861/2006 s-au introdus trei noi alineate, alin. (5), (6) şi (7), fără a se face nici o precizare cu privire la fostul alin. (5).
123. (1) Deţinerea unor piese sau a unor caroserii de autovehicule nu �nseamnă că acel contribuabil are un autovehicul taxabil.
(2) �n caz de transformare a autoturismului prin schimbarea caroseriei, nu se stabileşte un nou impozit, deoarece capacitatea cilindrică a motorului nu se modifică.
124. Contribuabilii care datorează impozitul pe mijloacele de transport sunt datori să �ndeplinească obligaţiile prevăzute de art. 264 alin. (4) din Codul fiscal, at�t �n ceea ce priveşte declararea dob�ndirii sau �nstrăinării, după caz, a mijlocului de transport, c�t şi �n ceea ce priveşte schimbările intervenite ulterior declarării, referitoare la adresa domiciliului/sediului/punctului de lucru, sau alte situaţii care determină modificarea cuantumului impozitului, sub sancţiunile prevăzute de dispoziţiile legale �n vigoare.
125. (1) �n cazul schimbării domiciliului, a sediului sau a punctului de lucru, pe teritoriul Rom�niei, contribuabilii proprietari de mijloace de transport supuse impozitului au obligaţia să declare, conform art. 264 alin. (4) din Codul fiscal, �n termen de 30 de zile, la compartimentul de specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale din raza administrativ-teritorială unde sunt �nregistrate aceste mijloace de transport, data schimbării şi noua adresă.
(2) �n baza declaraţiei fiscale prevăzute la alin. (1), compartimentul de specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale transmite dosarul �n vederea impunerii, �n termen de 15 zile, compartimentului de specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale de la noul domiciliu, sediu sau punct de lucru, după caz, specific�nd că, �n baza confirmării primirii, va da la scădere impozitul cu �ncepere de la data de �nt�i a lunii �n care s-a schimbat domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz, urm�nd ca impunerea să se stabilească cu �ncepere de la aceeaşi dată la noua adresă.
(3) Compartimentul de specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale de la noul domiciliu, sediu sau punct de lucru, după caz, verifică pe teren, �nainte de confirmarea primirii dosarului, exactitatea datelor privind noua adresă, confirm�nd preluarea debitului �n termenul prevăzut de lege.
126. (1) �n cazul �nstrăinării mijloacelor de transport, impozitul stabilit �n sarcina fostului proprietar se dă la scădere pe baza actului de �nstrăinare, cu �ncepere de la data de �nt�i a lunii următoare celei �n care s-a făcut �nstrăinarea sau, după caz, radierea, potrivit prevederilor pct. 118 lit. c).
(1^1) �n cazul �n care contractele de leasing financiar ce au ca obiect mijloace de transport �ncetează, ca urmare a rezilierii din vina locatarului, acesta va solicita radierea autovehiculelor din rolul fiscal deschis pe numele său şi va transmite locatorului o copie a certificatului fiscal. Locatorul �n termen de 30 de zile va depune declaraţia fiscală la autoritatea fiscală prevăzută de lege.
(2) Compartimentul de specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale va proceda la scăderea impozitului şi va comunica, �n termen de 15 zile, la compartimentul de specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale �n a căror rază administrativ-teritorială noul proprietar, �n calitatea sa de dob�nditor, �şi are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz, numele sau denumirea acestuia, adresa lui şi data de la care s-a acordat scăderea din sarcina vechiului proprietar.
(3) Compartimentul de specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale �n a căror rază administrativ-teritorială dob�nditorul �şi are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz, este obligat să confirme primirea datelor respective �n termen de 30 de zile şi să ia măsuri pentru impunerea acestuia.
(4) �n ceea ce priveşte �nscrierea sau radierea din evidenţele autorităţilor administraţiei publice locale a mijloacelor de transport, dispoziţiile prezentelor norme metodologice se complinesc cu cele ale instrucţiunilor menţionate la pct. 120.
127. (1) �n cazul contribuabililor proprietari de mijloace de transport supuse impozitului, plecaţi din localitatea unde au declarat că au domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz, fără să �ncunoştinţeze despre modificările intervenite, impozitele aferente se debitează �n evidenţele fiscale, urm�nd ca ulterior să se facă cercetări pentru a fi urmăriţi la plată, potrivit reglementărilor legale.
(2) �n cazul �n care prin cercetările �ntreprinse se identifică noua adresă, compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale �n evidenţa cărora se află mijloacele de transport respective vor transmite debitele la compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale din raza administrativ-teritorială unde contribuabilii şi-au stabilit noua adresă, �n condiţiile legii.
Norme metodologice:
128. Prevederile pct. 71 şi 72 se aplică �n mod corespunzător şi �n cazul impozitului pe mijloacele de transport.
129. (1) Deţinătorii, persoane fizice sau juridice străine, care solicită �nmatricularea temporară a mijloacelor de transport �n Rom�nia �n condiţiile art. 35 din regulamentul prevăzut la pct. 122 alin. (4), au obligaţia să achite integral, la data solicitării, impozitul datorat pentru perioada cuprinsă �ntre data de �nt�i a lunii următoare celei �n care se �nmatriculează şi p�nă la sf�rşitul anului fiscal respectiv.
(2) �n situaţia �n care �nmatricularea priveşte o perioadă care depăşeşte data de 31 decembrie a anului fiscal �n care s-a solicitat �nmatricularea, deţinătorii prevăzuţi la alin. (1) au obligaţia să achite integral impozitul pe mijloacele de transport p�nă la data de 31 ianuarie a fiecărui an, astfel:
a) �n cazul �n care �nmatricularea priveşte un an fiscal, impozitul anual;
b) �n cazul �n care �nmatricularea priveşte o perioadă care se sf�rşeşte �nainte de data de 1 decembrie a aceluiaşi an, impozitul aferent perioadei cuprinse �ntre data de 1 ianuarie şi data de �nt�i a lunii următoare celei �n care expiră �nmatricularea.
129^1 .
(1) Pentru anul 2010, �n vederea stabilirii diferenţei de impozit pe mijloacele de transport, conform prevederilor art. 263 alin. (2) din Codul fiscal, se aplică �n mod corespunzător prevederile art. 72^1 , cu excepţia lit. a), după cum urmează: � se calculează impozitul pe mijloacele de transport pentru �ntregul an 2010, majorat conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2010, pe baza prevederilor pct. 107�110, cu excepţia celor care au transmis dreptul de proprietate asupra mijloacelor de transport p�nă la data de 30 iunie 2010.
(2) Hotăr�rile consiliilor locale privind nivelul impozitului pe mijloacele de transport cu capacitate cilindrică de p�nă la 2.000 cmc , adoptate pentru anul fiscal 2010, răm�n aplicabile și după data de 1 iulie 2010.
ART. 266
130. Taxele pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi a autorizaţiilor se achită anticipat eliberării acestora.
ART. 267
131. (1) Pentru eliberarea certificatelor de urbanism, �n condiţiile legii, prin hotăr�ri ale consiliilor locale, Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau consiliilor judeţene, după caz, se stabilesc nivelurile taxelor, �ntre limitele prevăzute �n tabelul de la art. 267 alin. (1) din Codul fiscal, taxe care se plătesc anticipat, �n funcţie de suprafaţa terenului pentru care se solicită certificatul.
(2) Taxele pentru eliberarea certificatelor de urbanism se fac venit la bugetul local al comunei, al oraşului sau al municipiului, după caz, unde este amplasat terenul, indiferent dacă certificatul de urbanism se eliberează de la nivelul consiliului judeţean. La nivelul municipiului Bucureşti, taxele pentru eliberarea certificatelor de urbanism se fac venit la bugetul local al sectoarelor acestuia.
132. (1) �n mediul rural, consiliile locale stabilesc taxa �ntre limitele prevăzute �n tabelul de la art. 267 alin. (1) din Codul fiscal, reduse cu 50% . Mediul urban corespunde localităţilor de rangul 0 - III, iar mediul rural corespunde localităţilor de rangul IV şi V.
(2) �n cazul �n care prin cerere se indică numai adresa, potrivit nomenclaturii stradale, suprafaţa de teren la care se raportează calculul taxei este suprafaţa �ntregii parcele, iar �n cazul �n care printr-un plan topografic sau de situaţie solicitantul individualizează o anumită suprafaţă din parcelă, taxa se aplică doar la aceasta.
133. (1) Pentru clădirile utilizate ca locuinţă, at�t �n cazul persoanelor fizice, c�t şi �n cel al persoanelor juridice, precum şi pentru anexele la locuinţă taxele pentru eliberarea autorizaţiei de construire se reduc cu 50% .
(2) Calculul acestei taxe se face de către structurile de specialitate.
(3) Prin expresia anexe la locuinţă se �nţelege: grajdurile, pătulele, magaziile, hambarele pentru cereale, şurele, f�năriile, remizele, şoproanele, garajele, precum şi altele asemenea.
134. (1) Autorizaţia de foraje şi excavări, model stabilit potrivit pct. 256, se eliberează de către primarii �n a căror rază de competenţă teritorială se realizează oricare dintre operaţiunile: studii geotehnice, ridicări topografice, exploatări de carieră, balastiere, sonde de gaze şi petrol, precum şi oricare alte exploatări, la cererea scrisă a beneficiarului acesteia, potrivit modelului prevăzut la acelaşi punct.
(2) Autorizaţia nu este de natura autorizaţiei de construire şi nici nu o �nlocuieşte pe aceasta, iar plata taxei nu �l scuteşte pe titularul autorizaţiei de orice alte obligaţii fiscale legale, �n măsura �n care acestea �i sunt aplicabile.
(3) Cererea pentru eliberarea autorizaţiei de foraje şi excavări are elementele constitutive ale declaraţiei fiscale şi se depune la structura de specialitate �n a cărei rază de competenţă teritorială se realizează oricare dintre operaţiunile prevăzute la art. 267 alin. (4) din Codul fiscal, cu cel puţin 30 de zile �nainte de data �nceperii operaţiunilor.
(4) Taxa pentru eliberarea autorizaţiei prevăzute la alin. (1) se plăteşte anticipat şi se calculează pentru fiecare metru pătrat sau fracţiune de metru pătrat afectat de oricare dintre operaţiunile prevăzute la alin. (1).(5) Pentru operaţiunile �n curs la data publicării prezentelor norme metodologice �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea I, beneficiarii au obligaţia să depună cererile pentru eliberarea autorizaţiilor �n termen de 30 de zile de la data publicării prezentelor norme metodologice.
135. �n cazurile �n care lucrările specifice organizării de şantier nu au fost autorizate o dată cu lucrările pentru investiţia de bază, taxa pentru eliberarea autorizaţiei de construire este de 3% şi se aplică la cheltuielile cu organizarea de şantier.
136. Taxa pentru eliberarea autorizaţiei de construire pentru organizarea de tabere de corturi, căsuţe sau rulote ori campinguri, prevăzută la art. 267 alin. (6) din Codul fiscal, se calculează prin aplicarea unei cote de 2% asupra valorii autorizate a lucrării sau a construcţiei.
137. Taxa pentru eliberarea autorizaţiei de construire pentru chioşcuri, tonete, cabine, spaţii de expunere, situate pe căile şi �n spaţiile publice, şi pentru amplasarea corpurilor şi a panourilor de afişaj, a firmelor şi a reclamelor se stabileşte de consiliul local şi se calculează pentru fiecare metru pătrat sau fracţiune de metru pătrat afectat acestor lucrări.
138. (1) Pentru eliberarea autorizaţiei de construire, at�t persoanele fizice, c�t şi persoanele juridice solicitante datorează o taxă, reprezent�nd 1% din valoarea de proiect declarată �n cererea pentru eliberarea autorizaţiei, �n conformitate cu proiectul prezentat, �n condiţiile Legii nr. 50/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, valoare care include instalaţiile aferente şi nu include TVA.
(2) Calculul acestei taxe se face de către structurile de specialitate.
(3) �n cazul lucrărilor de construire a clădirilor proprietate a persoanelor fizice, dacă valoarea de proiect declarată �n cererea pentru eliberarea autorizaţiei de construire este mai mică dec�t valoarea impozabilă determinată �n condiţiile art. 251 alin. (3) din Codul fiscal, taxa se calculează prin aplicarea cotei de 1% sau reduse cu 50%, după caz, asupra valorii impozabile.
(4) Pentru orice alte lucrări supuse autorizării, �n afara lucrărilor de construire a clădirilor proprietate a persoanelor fizice, stabilirea taxei se face cu respectarea prevederilor alin. (1).
139. (1) Taxa pentru eliberarea autorizaţiei de desfiinţare, parţială sau totală, a clădirilor se calculează prin aplicarea unei cote de 0,1%, �n cazul persoanelor fizice, asupra valorii impozabile a clădirii, iar �n cazul persoanelor juridice, asupra valorii de inventar a clădirii.
(2) At�t �n cazul persoanelor fizice, c�t şi al persoanelor juridice, taxa pentru eliberarea autorizaţiei de desfiinţare, parţială sau totală, a oricăror construcţii şi amenajări care nu sunt de natura clădirilor se calculează prin aplicarea unei cote de 0,1% asupra valorii reale a construcţiilor sau amenajării supuse desfiinţării, declarată de beneficiarul autorizaţiei.
(3) �n cazul desfiinţării parţiale cuantumul taxei se calculează proporţional cu suprafaţa construită desfăşurată a clădirii supuse desfiinţării, iar pentru celelalte construcţii şi amenajări care nu sunt de natura clădirilor, taxa se calculează proporţional cu valoarea reală a construcţiilor sau amenajărilor supuse desfiinţării.
(3^1) Prin grija structurilor de specialitate, �n termen de cel mult 15 zile de la data terminării lucrărilor de desfiinţare, se �ntocmeşte procesul-verbal de recepţie, model stabilit potrivit pct. 256, �n care se menţionează, pe l�ngă elementele de identificare a contribuabilului şi a autorizaţiei de desfiinţare, data de la care intervin modificări asupra impozitului pe clădiri şi/sau asupra impozitului pe terenul aferent construcţiilor/amenajărilor supuse desfiinţării, precum şi elementele care determină modificările respective, cum ar fi: suprafaţa construită la sol a clădirilor, suprafaţa construită desfăşurată a clădirilor, suprafaţa terenului, valoarea impozabilă a clădirilor şi altele care se apreciază ca fiind necesare pentru fundamentarea modificărilor.
(4) Prin termenul desfiinţare se �nţelege demolarea, dezafectarea ori dezmembrarea parţială sau totală a construcţiei şi a instalaţiilor aferente, precum şi a oricăror altor amenajări.
(5) Prin termenul dezafectare se �nţelege schimbarea destinaţiei unui imobil.
140. (1) Pentru prelungirea valabilităţii certificatului de urbanism sau autorizaţiei de construire se stabileşte o taxă reprezent�nd 30% din taxa iniţială.
(2) Cu cel puţin 15 zile �nainte de expirarea termenului de valabilitate a certificatului de urbanism sau autorizaţiei de construire se recomandă ca structura specializată să �nştiinţeze beneficiarul acestora despre necesitatea prelungirii valabilităţii �n cazul �n care lucrările de construire nu se finalizează p�nă la termen.
(3) �n cazul �n care lucrările de construire nu au fost executate integral p�nă la data expirării termenului de valabilitate a autorizaţiei de construire şi nu s-a solicitat prelungirea valabilităţii acesteia, la data regularizării taxei se stabileşte separat şi taxa prevăzută la art. 267 alin. (10) din Codul fiscal.
141. (1) Taxa pentru eliberarea autorizaţiilor privind lucrările de racorduri şi branşament la reţelele publice de apă, canalizare, gaze, termice, energie electrică, telefonie şi televiziune prin cablu se datorează de către furnizorii serviciilor respective pentru fiecare instalaţie/beneficiar. Această autorizaţie nu este de natura autorizaţiei de construire şi nici nu o �nlocuieşte pe aceasta �n situaţia �n care este necesară emiterea autorizaţiei de construire.
(2) Autorizaţia prevăzută la acest punct, model stabilit potrivit pct. 256, se emite numai de către primari, �n funcţie de raza de competenţă.
(3) Furnizorii serviciilor nu pot efectua lucrările de racorduri sau branşamente dec�t după obţinerea autorizaţiei, �n condiţiile prezentelor norme metodologice, sub sancţiunile prevăzute de lege.
(4) Autorizaţia privind lucrările de racorduri şi branşament la reţelele publice de apă, canalizare, gaze, termice, energie electrică, telefonie şi televiziune prin cablu se eliberează la cererea scrisă a furnizorilor de servicii, potrivit modelului stabilit la pct. 256.
(5) Cererea pentru eliberarea autorizaţiei privind lucrările de racorduri şi branşament la reţelele publice de apă, canalizare, gaze, termice, energie electrică, telefonie şi televiziune prin cablu are elementele constitutive ale declaraţiei fiscale şi se depune la structura de specialitate �n a cărei rază de competenţă teritorială se realizează oricare dintre racorduri sau branşamente, prevăzute la art. 267 alin. (11) din Codul fiscal, cu cel puţin 30 de zile �nainte de data �nceperii lucrărilor.
142. Taxa pentru avizarea certificatului de urbanism de către comisia de urbanism şi amenajarea teritoriului, de către primari sau de structurile de specialitate din cadrul consiliului judeţean, prevăzută la art. 267 alin. (12) din Codul fiscal, se stabileşte, prin hotăr�re, de către consiliile locale şi se face venit la bugetul local al comunei, al oraşului sau al municipiului, după caz, unde se află amplasat terenul pentru care se emite certificatul de urbanism. La nivelul municipiului Bucureşti această taxă se stabileşte, prin hotăr�re, de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi se face venit la bugetul local al sectoarelor acestuia.
143. (1) Taxa pentru eliberarea certificatului de nomenclatură stradală şi adresă se datorează pentru fiecare certificat eliberat de către primari �n condiţiile Ordonanţei Guvernului nr. 33/2002 privind reglementarea eliberării certificatelor şi adeverinţelor de către autorităţile publice centrale şi locale, publicată �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea I, nr. 88 din 2 februarie 2002, aprobată cu modificări prin Legea nr. 223/2002, prin care se confirmă realitatea existenţei domiciliului/reşedinţei persoanei fizice sau a sediului persoanei juridice la adresa respectivă, potrivit nomenclaturii stradale aprobate la nivelul localităţii.
(2) Taxa pentru eliberarea certificatului de nomenclatură stradală şi adresă se stabileşte, prin hotăr�re, de către consiliile locale şi se face venit la bugetul local al comunei, al oraşului sau al municipiului, după caz. La nivelul municipiului Bucureşti această taxă se stabileşte, prin hotăr�re, de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi se face venit la bugetul local al sectoarelor acestuia.
(3) Cererea pentru eliberarea certificatului de nomenclatură stradală şi adresă, precum şi Certificatul de nomenclatură stradală şi adresă reprezintă modelele stabilite potrivit pct. 256.
(4) Pentru eliberarea certificatului de nomenclatură stradală nu se datorează şi taxa extrajudiciară de timbru.
144. (1) Taxa datorată pentru eliberarea autorizaţiei de construire, at�t �n cazul persoanelor fizice, c�t şi al persoanelor juridice, se stabileşte pe baza valorii de proiect declarate de solicitant, care corespunde �nregistrărilor din cererea pentru eliberarea autorizaţiei respective, şi se plăteşte anticipat eliberării acesteia.
(2) �n situaţia �n care se apreciază că valoarea reală declarată a lucrărilor este subevaluată �n raport cu alte lucrări similare, compartimentul de specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale din raza de competenţă unde se realizează lucrările de construire, la sesizarea structurii de specialitate, are obligaţia să efectueze cel puţin inspecţia fiscală parţială, �n condiţiile Codului de procedură fiscală, pentru verificarea concordanţei dintre valoarea reală a lucrărilor declarate pentru regularizarea taxei şi �nregistrările efectuate �n evidenţa contabilă.
(3) Termenul de plată a diferenţei rezultate �n urma regularizării taxei pentru eliberarea autorizaţiei de construire este de 15 zile de la data �ntocmirii procesului-verbal de recepţie, dar nu mai t�rziu de 15 zile de la data expirării valabilităţii autorizaţiei de construire.
(4) �n cazul �n care �n urma regularizării taxei de autorizare beneficiarului autorizaţiei de construire i se cuvine restituirea unei sume, iar acesta �nregistrează obligaţii bugetare restante, regularizarea se face potrivit prevederilor legale �n vigoare.
(5) Noţiunea situaţia finală, prevăzută la art. 267 alin. (14) lit. c) din Codul fiscal, corespunde procesului-verbal de recepţie, model stabilit potrivit pct. 256.
(6) Procesul-verbal de recepţie potrivit modelului stabilit este un formular de natură fiscală.
145. �n cazul persoanelor fizice beneficiare ale autorizaţiei de construire pentru clădiri, dacă valoarea reală declarată a lucrărilor de construcţie este mai mică dec�t valoarea impozabilă stabilită �n condiţiile art. 251 din Codul fiscal, pentru determinarea taxei se are �n vedere această din urmă valoare.
146. Nivelurile taxelor prevăzute �n sumă fixă la acest capitol se stabilesc de către consiliile locale sau consiliile judeţene, după caz, �ntre limitele şi �n condiţiile prevăzute �n Codul fiscal. �n cazul municipiului Bucureşti această atribuţie se �ndeplineşte de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti.
Norme metodologice:
147. Taxele prevăzute la art. 268 alin. (1) din Codul fiscal vizează numai persoanele fizice şi asociaţiile familiale prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, �ntreprinderile individuale şi �ntreprinderile familiale, cu modificările şi completările ulterioare.
148. Autorizaţiile prevăzute la art. 268 alin. (1) din Codul fiscal corespund autorizării pentru desfăşurarea de către persoanele fizice a unor activităţi economice �n mod independent, precum şi celor pentru �nfiinţarea şi funcţionarea asociaţiilor familiale.
149. (1) Taxele pentru eliberarea autorizaţiilor pentru desfăşurarea unei activităţi economice sunt anuale, se stabilesc prin hotăr�ri ale consiliilor locale, adoptate �n condiţiile art. 288 alin. (1) din Codul fiscal, şi se achită integral, anticipat eliberării acestora, indiferent de perioada rămasă p�nă la sf�rşitul anului fiscal respectiv.
(2) *** Abrogat
(3) Menţiunea privind plata acestor taxe se face pe verso-ul autorizaţiilor.
150. Taxa pentru eliberarea autorizaţiei pentru desfăşurarea unei activităţi economice nu se restituie chiar dacă autorizaţia de funcţionare a fost suspendată sau anulată, după caz.
151. �n cazul pierderii ori degradării autorizaţiei de funcţionare, eliberarea alteia se face numai după achitarea taxei �n condiţiile prevăzute la pct. 149 alin. (1).
152. �n cazul pierderii autorizaţiei pentru desfăşurarea unei activităţi economice, titularul său are obligaţia să publice pierderea �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea a III-a. Dovada publicării se depune la cererea pentru eliberarea noii autorizaţii de funcţionare.
153.
(1) Pentru efectuarea de modificări �n autorizaţia pentru desfăşurarea unei activităţi economice, potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 cu modificările şi completările ulterioare, la cererea titularului său, după eliberarea acesteia, nu se �ncasează taxa prevăzută la art. 268 alin. (1) din Codul fiscal.
(2) Taxa de viză prevăzută la art. 268 alin. (1^1) din Codul fiscal se face venit la bugetul local al comunei, al oraşului sau al municipiului, după caz.
(3) Taxa pentru eliberarea autorizaţiei privind desfăşurarea activităţii de alimentaţie publică se stabileşte prin hotăr�ri ale consiliilor locale, adoptate �n condiţiile art. 288 alin. (1) din Codul fiscal şi se achită integral, anticipat eliberării acesteia, indiferent de perioada rămasă p�nă la sf�rşitul anului fiscal respectiv.
154. Taxele pentru eliberarea autorizaţiilor sanitare de funcţionare, prevăzute la art. 268 alin. (2) din Codul fiscal, sunt anuale şi se achită integral, anticipat eliberării acestora, indiferent de perioada rămasă p�nă la sf�rşitul anului fiscal respectiv şi se fac venit la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale unde se află situate obiectivele şi/sau unde se desfăşoară activităţile pentru care se solicită autorizarea. �n cazul municipiului Bucureşti, aceste taxe se fac venit la bugetul local al sectorului unde se află situate obiectivele şi/sau unde se desfăşoară activităţile pentru care se solicită autorizarea.
155. (1) Taxele prevăzute la art. 268 alin. (2) din Codul fiscal:
a) se referă la autorizaţiile sanitare de funcţionare eliberate de direcţiile de sănătate publică teritoriale �n temeiul Legii nr. 95/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
b) *** Abrogat
c) se stabilesc prin hotăr�ri ale consiliilor locale, adoptate �n condiţiile art. 288 alin. (1) din Codul fiscal;
d) nu se restituie chiar dacă autorizaţia a fost retrasă temporar sau definitiv.
(2) La eliberarea autorizaţiilor sanitare de funcţionare, direcţiile de sănătate publică teritoriale vor solicita beneficiarilor autorizaţiilor respective dovada efectuării plăţii taxelor, �n contul unităţii administrativ-teritoriale unde se află situate obiectivele şi/sau unde se desfăşoară activităţile pentru care se solicită autorizarea.
156. (1) Taxa prevăzută la art. 268 alin. (3) din Codul fiscal, pentru eliberarea de copii heliografice de pe planurile cadastrale sau de pe alte asemenea planuri deţinute de consiliile locale/Consiliul General al Municipiului Bucureşti/consiliile judeţene se datorează de persoanele fizice şi persoanele juridice beneficiare.
(2) Taxa prevăzută la alin. (1) se stabileşte, �n lei/mp sau fracţiune de mp, prin hotăr�ri ale autorităţilor deliberative, �n condiţiile art. 288 alin. (1).
157. Taxa prevăzută la pct. 156 se achită integral, anticipat eliberării copiilor heliografice de pe planurile cadastrale sau de pe alte asemenea planuri şi se face venit la bugetul local administrat de către autoritatea deliberativă care deţine planurile respective.
158. (1) Taxa pentru eliberarea certificatelor de producător, prevăzută la art. 268 alin. (4) din Codul fiscal:
a) se �ncasează de la persoanele fizice producători care intră sub incidenţa Hotăr�rii Guvernului nr. 661/2001 privind procedura de eliberare a certificatului de producător, publicată �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea I, nr. 436 din 3 august 2001, denumită �n continuare Hotăr�rea Guvernului nr. 661/2001;
b) se achită anticipat eliberării certificatului de producător;
c) se face venit la bugetele locale ale căror ordonatori principali de credite sunt primarii care au eliberat certificatele de producător respective;
d) nu se restituie chiar dacă certificatul de producător a fost anulat.
(2) Certificatul de producător se eliberează la cerere, al cărui model este stabilit potrivit anexei nr. 2 la Hotăr�rea Guvernului nr. 661/2001.
(3) Taxa pentru eliberarea certificatelor de producător se stabileşte prin hotăr�ri adoptate de consiliile locale, �n condiţiile prevederilor art. 268 alin. (4) coroborate cu cele ale art. 288 alin. (1) din Codul fiscal. �n cazul municipiului Bucureşti, această taxă se stabileşte prin hotăr�re adoptată de Consiliul General al Municipiului Bucureşti.
(4) Autorităţile deliberative pot stabili taxe pentru eliberarea certificatelor de producător, �ntre limitele din tabloul prevăzut �n normele metodologice la pct. 11 alin. (3), diferenţiate pe produse.
159. Potrivit prevederilor art. 8 din Hotăr�rea Guvernului nr. 661/2001, contravaloarea certificatelor de producător se suportă din taxele menţionate la pct. 158 alin. (4) şi pe cale de consecinţă autorităţile deliberative nu pot institui alte taxe pentru eliberarea certificatelor de producător �n afara acestora.
159^1 (1) Taxa pentru eliberarea/vizarea anuală a autorizaţiei privind desfăşurarea activităţii de alimentaţie publică, prevăzută la art. 268 alin. (5) se datorează bugetului local al comunei, oraşului sau municipiului, după caz, �n a cărui rază administrativă se află amplasată unitatea sau standul de comercializare. Autorizaţia se emite de către primarul �n a cărui rază de competenţă se află amplasată unitatea sau standul de comercializare.
(2) Taxele pentru eliberarea privind desfăşurarea de activităţi de alimentaţie publică, sunt anuale, se stabilesc prin hotăr�ri ale consiliilor locale, adoptate �n condiţiile art. 268 alin. (5) şi art. 288 alin. (1) din Codul fiscal, şi se achită integral, anticipat eliberării acestora, indiferent de perioada rămasă p�nă la sf�rşitul anului fiscal respectiv
ART. 269
160. Taxele pentru eliberarea at�t a certificatului de urbanism, c�t şi a autorizaţiei de construire, prevăzute la art. 269 din Codul fiscal, nu se datorează �n următoarele cazuri:
a) pentru oricare categorie de lucrări referitoare la locaşuri de cult, inclusiv pentru construcţiile-anexe ale acestora, cu condiţia ca acel cult religios să fie recunoscut oficial �n Rom�nia;
b) pentru lucrările de dezvoltare, modernizare sau reabilitare a infrastructurilor din transporturi care aparţin domeniului public al statului, indiferent de solicitant;
c) pentru lucrările de interes public judeţean sau local;
d) pentru lucrările privind construcţiile ai căror beneficiari sunt instituţiile publice, indiferent de solicitantul autorizaţiei;
e) pentru lucrările privind autostrăzile şi căile ferate atribuite prin concesionare �n conformitate cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.337/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
161. �n sensul prezentelor norme metodologice, prin lucrări de interes public se �nţelege orice lucrări de construcţii şi reparaţii finanţate din fonduri publice prevăzute �n componentele bugetului general consolidat.
Norme metodologice:
162. Beneficiarii serviciilor de reclamă şi publicitate realizate �n baza unui contract sau a unei altfel de �nţelegeri �ncheiate cu oricare altă persoană datorează taxa, prevăzută la art. 270 din Codul fiscal, la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale �n raza căreia persoana respectivă prestează aceste servicii de reclamă şi publicitate.
163.
(1) Taxa pentru serviciile de reclamă şi publicitate, se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse �ntre 1% şi 3%, inclusiv, asupra valorii serviciilor de reclamă şi publicitate, prevăzută �n contract, exclusiv taxa pe valoarea adăugată.
(1^1) Nu se includ �n valoarea serviciilor de reclamă şi publicitate, serviciile de decorare, neutralizare şi �ntreţinere reclamă.
(2) Nivelul cotei se stabileşte de către consiliile locale �n cursul lunii mai a fiecărui an pentru anul fiscal următor, potrivit art. 288 alin. (1) din Codul fiscal.
164. (1) Taxa se plăteşte lunar de către prestatorul serviciului de reclamă şi publicitate, pe toată durata desfăşurării contractului, p�nă la data de 10 a lunii următoare datorării taxei.
(2) Taxa se datorează de la data intrării �n vigoare a contractului.
Norme metodologice:
165. (1) Pentru utilizarea unui panou, afişaj sau structură de afişaj pentru reclamă şi publicitate �ntr-un loc public, care nu are la bază un contract de publicitate, consiliile locale stabilesc, prin hotăr�re, taxa pentru afişaj �n scop de reclamă şi publicitate, pe metru pătrat de afişaj, plătită de utilizator la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale �n raza căreia este amplasat panoul, afişajul sau structura de afişaj. La nivelul municipiului Bucureşti această taxă se stabileşte, prin hotăr�re, de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi se face venit la bugetul local al sectorului �n raza căruia este amplasat panoul, afişajul sau structura de afişaj.
(2) �n cazul �n care panoul, afişajul sau structura de afişaj este �nchiriată unei alte persoane, utilizatorul final va datora taxa �n condiţiile art. 270 sau art. 271 din Codul fiscal, după caz.
166. Taxa datorată se calculează prin �nmulţirea numărului de metri pătraţi sau a fracţiunii de metru pătrat a afişajului cu taxa stabilită de autoritatea deliberativă.
167. (1) Suprafaţa pentru care se datorează taxa pentru afişaj �n scop de reclamă şi publicitate este determinată de dreptunghiul imaginar �n care se �nscriu toate elementele ce compun afişul, panoul sau firma, după caz.
(2) Exemplu de afiş, panou sau firmă:
Figura 26, reprezent�nd modelul de afiş, panou sau firmă, se găseşte �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea I, nr. 112 din 6 februarie 2004, la pagina 173.
(3) Suprafaţa pentru care se datorează taxa pentru afişaj �n scop de reclamă şi publicitate, potrivit exemplului de la alin. (2), se determină prin �nmulţirea L x l, respectiv 5,73 m x 4,08 m = 23,38 mp.
(4) Firma instalată la locul �n care o persoană derulează o activitate economică este asimilată afişului.
168. (1) �n sensul prevederilor art. 271 alin. (4) din Codul fiscal, se fac următoarele precizări:
a) se consideră că taxa pentru afişajul �n scop de reclamă şi publicitate se plăteşte anual, anticipat, atunci c�nd un contribuabil stinge obligaţia de plată datorată pentru anul fiscal respectiv, �nainte de data de 15 martie, inclusiv, a aceluiaşi an fiscal;
b) se consideră că taxa pentru afişajul �n scop de reclamă şi publicitate se plăteşte trimestrial, atunci c�nd un contribuabil stinge obligaţia de plată datorată pentru anul fiscal respectiv, �n patru rate egale, p�nă la datele de 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie şi 15 noiembrie, inclusiv.
(2) Taxa se calculează pentru un an fiscal sau pentru numărul de luni şi zile rămase p�nă la sf�rşitul anului fiscal şi se plăteşte de către utilizatorul panoului, afişajului sau structurii de afişaj, potrivit prevederilor alin. (1).
169. Consiliile locale, prin hotăr�rile adoptate �n condiţiile pct. 165 alin. (1), pot stabili obligaţia ca persoanele care datorează această taxă să depună o declaraţie fiscală, model stabilit conform pct. 256. �n cazul �n care autorităţile deliberative optează pentru obligaţia depunerii declaraţiei fiscale, aceasta va fi depusă la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale �n a cărei rază este amplasat panoul, afişajul sau structura de afişaj, sub sancţiunile prevăzute la art. 294 alin. (2) din Codul fiscal, �n termen de 30 de zile de la data amplasării.
Norme metodologice:
170. Intră sub incidenţa prevederilor art. 272 alin. (3) din Codul fiscal şi afişele expuse �n exteriorul clădirii, prin care se fac publice spectacolele de natura celor prevăzute la art. 273 din Codul fiscal, dar numai cele de la sediul organizatorului şi/sau locul desfăşurării spectacolului, fiind asimilate celor amplasate �n interiorul clădirilor.
Norme metodologice:
171. Persoanele fizice şi persoanele juridice care organizează manifestări artistice, competiţii sportive sau orice altă activitate distractivă, cu caracter permanent sau ocazional, datorează impozitul pe spectacole, calculat �n cote procentuale asupra �ncasărilor din v�nzarea abonamentelor şi biletelor de intrare sau, după caz, �n sumă fixă, �n funcţie de suprafaţa incintei, �n cazul videotecilor şi discotecilor.
172. Impozitul pe spectacole se plăteşte lunar, p�nă la data de 15, inclusiv, a lunii următoare celei �n care se organizează spectacolul, la bugetele locale ale comunelor, ale oraşelor sau ale municipiilor, după caz, �n a căror rază de competenţă se desfăşoară spectacolele. La nivelul municipiului Bucureşti impozitul pe spectacole se face venit la bugetul local al sectoarelor �n a căror rază de competenţă se desfăşoară spectacolele.
Norme metodologice:
173. Organizatorii de manifestări artistice cinematografice, teatrale, muzicale şi folclorice datorează impozit pe spectacole, �n condiţiile prezentelor norme metodologice, calculat asupra �ncasărilor din v�nzarea biletelor de intrare/abonamentelor, din care se scade valoarea timbrelor cinematografice, teatrale, muzicale, folclorice sau de divertisment, după caz, determinată potrivit prevederilor:
a) Legii nr. 35/1994 privind timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii şi de divertisment, republicată;
b) Ordinul ministrului culturii şi cultelor şi al ministrului finanţelor publice nr. 2823/1566/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice şi privind perceperea, �ncasarea, utilizarea, evidenţa şi controlul destinaţiei sumelor rezultate din aplicarea timbrului literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii şi de divertisment, precum şi procedura de solicitare şi comunicare a opţiunilor titularilor de drepturi de autori sau ale titularilor de drepturi conexe dreptului de autori ori, după caz, ale moştenitorilor acestora, cu modificările şi completările ulterioare.
174. Pentru manifestările artistice şi competiţiile sportive impozitul pe spectacole se stabileşte asupra �ncasărilor din v�nzarea abonamentelor şi a biletelor de intrare, valoare care nu include TVA, prin aplicarea următoarelor cote:
a) 2% pentru manifestările artistice de teatru, de operă, de operetă, de filarmonică, cinematografice, muzicale, de circ, precum şi pentru competiţiile sportive interne şi internaţionale;
b) 5% pentru manifestările artistice de genul: festivaluri, concursuri, cenacluri, serate, recitaluri sau alte asemenea manifestări artistice ori distractive care au un caracter ocazional.
175. Contribuabililor care desfăşoară activităţi sau servicii de natura celor menţionate la art. 274 alin. (2) din Codul fiscal le revine obligaţia de a �nregistra la compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale �n a căror rază teritorială �şi au domiciliul sau sediul, după caz, at�t abonamentele, c�t şi biletele de intrare şi de a afişa tarifele la casele de v�nzare a biletelor, precum şi la locul de desfăşurare a spectacolelor, interzic�ndu-li-se să �ncaseze sume care depăşesc tarifele precizate pe biletele de intrare şi/sau abonamente.
175^1. Persoanele care datorează impozit pe spectacole pot emite bilete de intrare la spectacole prin sistem propriu de �nseriere şi numerotare, folosind programul informatic propriu, cu respectarea prevederilor art. 274 alin. (4) din Codul fiscal, precum şi a conţinutului minimal obligatoriu al biletelor şi abonamentelor de intrare la spectacol conform Hotăr�rii Guvernului nr.846/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind tipărirea, �nregistrarea, evidenţa şi gestionarea abonamentelor şi biletelor de intrare la spectacole.
176. �n cazul �n care contribuabilii prevăzuţi la pct. 175 organizează aceste spectacole �n raza teritorială de competenţă a altor autorităţi ale administraţiei publice locale dec�t cele de la domiciliul sau sediul lor, după caz, acestora le revine obligaţia de a viza abonamentele şi biletele de intrare la compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale �n a căror rază teritorială se desfăşoară spectacolele.
177. (1) Normele privind tipărirea, �nregistrarea, avizarea, evidenţa şi inventarul biletelor de intrare şi al abonamentelor se elaborează �n comun de Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Administraţiei şi Internelor, contrasemnate de Ministerul Culturii şi Cultelor şi de Agenţia Naţională pentru Sport.
(2) Formularele tipizate aflate �n stoc p�nă la data publicării normelor prevăzute la alin. (1) vor putea fi utilizate p�nă la epuizare, �n condiţiile adaptării corespunzătoare.
Norme metodologice:
178. (1) Prin discotecă, �n sensul prezentelor norme metodologice, se �nţelege activitatea artistică şi distractivă desfăşurată �ntr-o incintă prevăzută cu instalaţii electronice speciale de lumini, precum şi de redare şi audiţie de muzică, unde se dansează, indiferent cum este denumită ori de felul cum este organizată ca activitate, respectiv:
a) integrată sau conexă activităţilor comerciale de natura celor ce intră sub incidenţa activităţilor specifice grupei 932 din CAEN - alte activităţi recreative.
b) integrată sau conexă oricăror alte activităţi nemenţionate la lit. a);
c) individuală;
d) cu sau fără disc-jockey.
(2) Nu sunt de natura discotecilor activităţile prilejuite de organizarea de nunţi, de botezuri şi de revelioane.
(3) Prin videotecă, �n sensul prezentelor norme metodologice, se �nţelege activitatea artistică şi distractivă desfăşurată �ntr-o incintă prevăzută cu instalaţii electronice speciale de redare şi vizionare de filme; nu este de natura videotecii activitatea care intră sub incidenţa clasei 9213 din CAEN-rev.1.
(4) �n cazul videotecilor şi discotecilor nu se aplică prevederile referitoare la tipărirea, �nregistrarea, avizarea, evidenţa şi inventarul biletelor de intrare şi al abonamentelor.
179. (1) Pentru determinarea impozitului pe spectacole, �n cazul videotecilor şi discotecilor, prin incintă se �nţelege spaţiul �nchis �n interiorul unei clădiri, suprafaţa teraselor sau suprafaţa de teren afectată pentru organizarea acestor activităţi artistice şi distractive.
(2) Pentru dimensionarea suprafeţei incintei �n funcţie de care se stabileşte impozitul pe spectacole se �nsumează suprafeţele utile afectate acestor activităţi, precum şi, acolo unde este cazul, suprafaţa utilă a incintelor �n care se consumă băuturi alcoolice, băuturi răcoritoare sau cafea, indiferent dacă participanţii stau �n picioare sau pe scaune, precum şi suprafaţa utilă a oricăror alte incinte �n care se desfăşoară o activitate distractivă conexă programelor de videotecă sau discotecă.
(3) Prin zi de funcţionare, pentru determinarea impozitului pe spectacole, se �nţelege intervalul de timp de 24 de ore, precum şi orice fracţiune din acesta �năuntrul căruia se desfăşoară activitatea de videotecă sau discotecă, chiar dacă programul respectiv cuprinde timpi din două zile calendaristice consecutive.
180. (1) Cuantumul impozitului, prevăzut �n sumă fixă la art. 275 alin. (2) din Codul fiscal, se stabileşte de către consiliile locale/Consiliul General al Municipiului Bucureşti, �n cursul lunii mai a fiecărui an pentru anul fiscal următor, astfel:
I. se stabileşte o valoare cuprinsă �ntre limitele prevăzute la art. 275 alin. (2) din Codul fiscal;
II. asupra valorii stabilite potrivit menţiunii prevăzute la alin. (2) se aplică coeficientul de corecţie ce corespunde rangului localităţii respective, astfel;
a) localităţi urbane de rangul 0 ..................... 8,00;
b) localităţi urbane de rangul I ..................... 5,00;
c) localităţi urbane de rangul II .................... 4,00;
d) localităţi urbane de rangul III ................... 3,00;
e) localităţi rurale de rangul IV .................... 1,10;
f) localităţi rurale de rangul V ...................... 1,00.
III. asupra valorii rezultate potrivit menţiunii de la lit. b) se poate aplica majorarea anuală, hotăr�tă de către consiliile locale/Consiliul General al Municipiului Bucureşti, cu p�nă la 20%, prevăzută de art. 287 din Codul fiscal, reprezent�nd impozitul pe spectacole, �n lei/mp zi, ce se percepe pentru activitatea de videotecă sau discotecă.
(2) Contribuabilii care intră sub incidenţa art. 275 alin. (1) din Codul fiscal au obligaţia să prezinte releveul suprafeţei incintei o dată cu depunerea declaraţiei fiscale şi ori de c�te ori intervine o modificare a acestei suprafeţe, ţin�nd seama de prevederile pct. 179 alin. (1) şi (2).
181. (1) �n cazul contribuabililor care organizează activităţi artistice şi distractive de videotecă şi discotecă, impozitul pe spectacole se determină pe baza suprafeţei incintei afectate pentru organizarea acestor activităţi, nefiind necesare bilete sau abonamente.
(2) Contribuabilii care organizează activităţi artistice şi distractive de videotecă şi discotecă, �n calitatea lor de plătitori de impozit pe spectacole, au obligaţia de a depune Declaraţia fiscală pentru stabilirea impozitului pe spectacole, �n cazul activităţilor artistice şi distractive de videotecă şi discotecă, stabilită potrivit pct. 256, p�nă cel t�rziu la data de 15 inclusiv, pentru luna următoare.
Norme metodologice:
ART. 276
182. Contractele �ncheiate �ntre contribuabilii organizatori de spectacole şi beneficiarii sumelor cedate �n scopuri umanitare se vor �nregistra la compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale �n a căror rază teritorială se desfăşoară spectacolul, prealabil organizării acestuia. Pentru aceste sume nu se datorează impozit pe spectacol.
183. Contractele care intră sub incidenţa prevederilor art. 276 din Codul fiscal sunt cele ce fac obiectul prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, publicată �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea I, nr. 129 din 25 mai 1994, cu modificările şi completările ulterioare.
Norme metodologice:
184. Impozitul pe spectacole se plăteşte lunar, p�nă la data de 15 inclusiv a lunii următoare celei �n care se realizează venitul, la bugetele locale, potrivit destinaţiilor prevăzute la pct. 172.
Norme metodologice:
185. (1) Instituirea taxei hoteliere constituie atribuţia opţională a consiliilor locale ale comunelor, ale oraşelor sau ale municipiilor, după caz. La nivelul municipiului Bucureşti această atribuţie se �ndeplineşte de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti.
(2) Hotăr�rea privind instituirea taxei hoteliere se adoptă �n cursul anului şi se aplică �n anul fiscal următor, �n condiţiile prezentelor norme metodologice.
186. Persoanele juridice prin intermediul cărora se realizează cazarea au obligaţia ca �n documentele utilizate pentru �ncasarea tarifelor de cazare să evidenţieze distinct taxa hotelieră �ncasată determinată �n funcţie de cota şi, după caz, de numărul de zile stabilite de către autorităţile deliberative.
187. Sumele �ncasate cu titlu de taxă hotelieră se varsă la bugetul local al comunei, al oraşului sau al municipiului, după caz, �n a cărei rază de competenţă se află unitatea de cazare, lunar, p�nă la data de 10 a lunii �n curs pentru luna precedentă, cu excepţia situaţiilor �n care această dată coincide cu o zi nelucrătoare, caz �n care virarea se face �n prima zi lucrătoare următoare. La nivelul municipiului Bucureşti această taxă se face venit la bugetul local al sectorului �n a cărui rază de competenţă se află unitatea de cazare.
Norme metodologice:
188. �n cazul �n care autorităţile prevăzute la pct. 185 optează pentru instituirea taxei hoteliere, cota de 1% se aplică la valoarea totală a cazării/tarifului de cazare pentru fiecare zi de sejur a turistului, valoare care nu include T.V.A.
Norme metodologice:
189. Pentru a beneficia de scutirea de la plata taxei hoteliere, persoanele interesate trebuie să facă dovada cu: certificatul de �ncadrare �ntr-o categorie de persoane cu handicap, cuponul de pensie, carnetul de student sau orice alt document similar, �nsoţit de actul de identitate. �n cazul persoanelor �n v�rstă de p�nă la 14 ani, actul de identitate este certificatul de naştere sau alte documente care atestă situaţia respectivă.
Norme metodologice:
190. Sumele �ncasate cu titlu de taxă hotelieră se varsă la bugetul local al comunelor/oraşelor/municipiilor/sectoarelor municipiului Bucureşti, după caz, �n a căror rază de competenţă se află unitatea de cazare, lunar, p�nă la data de 10 a lunii �n curs pentru luna precedentă, cu excepţia situaţiilor �n care această dată coincide cu o zi nelucrătoare, caz �n care virarea se face �n prima zi lucrătoare următoare.
191. La virarea sumelor reprezent�nd taxa hotelieră, unităţile de cazare, persoane juridice, prin intermediul cărora se realizează cazarea, vor depune la compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale respective o declaraţie-decont, model prevăzut la pct. 256 din prezentele norme metodologice, care să cuprindă sumele �ncasate şi virate pentru luna de referinţă. Virarea sumelor se face �n primele 10 zile ale fiecărei luni pentru luna precedentă.
Norme metodologice:
192. Consiliile locale, consiliile judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, prin regulamentul aprobat, vor stabili condiţiile şi sectoarele de activitate �n conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 45/2003 privind finanţele publice locale, precum şi modul de organizare şi funcţionare a serviciilor publice pentru care se propun taxele respective şi modalităţile de consultare şi de obţinere a acordului persoanelor fizice şi juridice beneficiare ale serviciilor respective.
193. Hotăr�rile adoptate de către autorităţile prevăzute la pct. 192, �n legătură cu perceperea taxelor speciale de la persoanele fizice şi juridice plătitoare, vor fi afişate la sediul autorităţilor administraţiei publice locale şi vor fi publicate, potrivit legii.
194. �mpotriva acestor hotăr�ri persoanele interesate pot face contestaţie �n termen de 15 zile de la afişarea sau publicarea acestora. După expirarea acestui termen autoritatea deliberativă care a adoptat hotăr�rea se �ntruneşte şi deliberează asupra contestaţiilor primite.
195. (1) Taxele speciale se �ncasează numai de la persoanele fizice şi juridice care se folosesc de serviciile publice locale pentru care s-au instituit taxele respective.
(2) *** Eliminat
(3) Taxe speciale nu se pot institui concesionarilor din sectorul utilităţilor publice (gaze naturale, apă, energie electrică), pentru existenţa pe domeniul public/privat al unităţilor administrativ-teritoriale a reţelelor de apă, de transport şi distribuţie a energiei electrice şi a gazelor naturale.
196. Taxele speciale, instituite potrivit prevederilor art. 282 din Codul fiscal, se �ncasează �ntr-un cont distinct, deschis �n afara bugetului local, fiind utilizate �n scopurile pentru care au fost �nfiinţate, iar contul de execuţie al acestora se aprobă de consiliul local, consiliul judeţean sau Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz.
Norme metodologice:
197. *** Abrogat
198. *** Abrogat
199. *** Abrogat
200. *** Abrogat
201. *** Abrogat
202. *** Abrogat
203. *** Abrogat
204. *** Abrogat
205. Procedurile prevăzute la art. 283 alin. (3) din Codul fiscal vor fi aprobate de autorităţile deliberative interesate pentru anul fiscal următor, �n termenul prevăzut la art. 288 din Codul fiscal.
Norme metodologice:
206. Scutirea de impozit pe clădiri, impozit pe teren, taxa asupra mijloacelor de transport, taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor, de taxele speciale adoptate de consiliile locale, precum şi de alte taxe locale stabilite conform art. 283 din Codul fiscal se acordă pentru:
a) veteranul de război;
b) persoana fizică, cetăţean rom�n, care �n perioada regimurilor instaurate cu �ncepere de la 6 septembrie 1940 p�nă la 6 martie 1945 a avut de suferit persecuţii din motive etnice, după cum urmează:
1. a fost deportată �n ghetouri şi lagăre de concentrare din străinătate;
2. a fost privată de libertate �n locuri de detenţie sau �n lagăre de concentrare;
3. a fost strămutată �n altă localitate dec�t cea de domiciliu;
4. a făcut parte din detaşamentele de muncă forţată;
5. a fost supravieţuitoare a trenului morţii;
6. este soţul/soţia persoanei asasinate sau executate din motive etnice, dacă ulterior nu s-a recăsătorit;
c) persoana care, după data de 6 martie 1945, pe motive politice:
1. a executat o pedeapsă privativă de libertate �n baza unei hotăr�ri judecătoreşti rămase definitivă sau a fost lipsită de libertate �n baza unui mandat de arestare preventivă pentru infracţiuni politice;
2. a fost privată de libertate �n locuri de deţinere �n baza unor măsuri administrative sau pentru cercetări de către organele de represiune;
3. a fost internată �n spitale de psihiatrie;
4. a avut stabilit domiciliu obligatoriu;
5. a fost strămutată �ntr-o altă localitate;
d) soţul/soţia celui decedat, din categoria celor dispăruţi sau exterminaţi �n timpul detenţiei, internaţi abuziv �n spitale de psihiatrie, strămutaţi, deportaţi �n străinătate sau prizonieri, dacă ulterior nu s-a recăsătorit;
e) soţul/soţia celui decedat după ieşirea din �nchisoare, din spitalul de psihiatrie, după �ntoarcerea din strămutare, din deportare sau din prizonierat, dacă ulterior nu s-a recăsătorit;
f) soţul/soţia celui decedat �n condiţiile prevăzute la alineatele precedente şi care, din motive de supravieţuire, a fost nevoit să divorţeze de cel �nchis, internat abuziv �n spitale de psihiatrie, deportat, prizonier sau strămutat, dacă nu s-a recăsătorit şi dacă poate face dovada că a convieţuit cu victima p�nă la decesul acesteia;
g) persoana care a fost deportată �n străinătate după 23 august 1944;
h) persoana care a fost constituită �n prizonier de către partea sovietică după data de 23 august 1944 ori, fiind constituită ca atare, �nainte de această dată, a fost reţinută �n captivitate după �ncheierea armistiţiului.
207. De drepturile prevăzute la art. 284 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal beneficiază şi persoanele care au calitatea de luptător �n rezistenţa anticomunistă, precum şi cele din rezistenţa armată care au participat la acţiuni de �mpotrivire cu arma şi de răsturnare prin forţă a regimului comunist, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 214/1999 privind acordarea calităţii de luptător �n rezistenţa anticomunistă persoanelor condamnate pentru infracţiuni săv�rşite din motive politice, persoanelor �mpotriva cărora au fost dispuse, din motive politice, măsuri administrative abuzive, precum şi persoanelor care au participat la acţiuni de �mpotrivire cu arme şi de răsturnare prin forţă a regimului comunist instaurat �n Rom�nia, aprobată cu modificări prin Legea nr. 568/2001, cu modificările şi completările ulterioare.
208. Scutirea de la plata:
1. impozitului pe clădiri pentru locuinţa situată la adresa de domiciliu;
2. impozitului pe teren aferent clădirii prevăzute la pct. 1;
3. taxei asupra mijloacelor de transport, aferentă unui singur autoturism tip hycomat sau a unui mototriciclu,
se acordă pentru persoanele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) şi art. 4 alin. (1) din Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei rom�ne din decembrie 1989 nr. 341/2004, publicată �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, respectiv celor care au calitatea de:
a) luptător pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989:
a.1) luptător rănit - atribuit celor care au fost răniţi �n luptele pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989 sau �n legătură cu aceasta;
a.2) luptător reţinut - atribuit celor care au fost reţinuţi de forţele de represiune ca urmare a participării la acţiunile pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989;
a.3) luptător remarcat prin fapte deosebite - atribuit celor care, �n perioada 14 - 25 decembrie 1989, au mobilizat şi au condus grupuri sau mulţimi de oameni, au construit şi au menţinut baricade �mpotriva forţelor de represiune ale regimului totalitar comunist, au ocupat obiective de importanţă vitală pentru rezistenţa regimului totalitar şi le-au apărat p�nă la data judecării dictatorului, �n localităţile unde au luptat pentru victoria Revoluţiei rom�ne din decembrie 1989, precum şi celor care au avut acţiuni dovedite �mpotriva regimului şi �nsemnelor comunismului �ntre 14 - 22 decembrie 1989;
b) urmaş de erou-martir, şi anume: soţul supravieţuitor, părinţii celui decedat şi fiecare dintre copiii acestuia.
209. Categoriile de persoane prevăzute la art. 284 alin. (2) din Codul fiscal, pentru a beneficia de scutirile prevăzute de acesta, trebuie să prezinte certificate doveditoare, potrivit Legii nr. 341/2004.
210. Scutirea de impozit pe clădiri, impozit pe teren şi taxa pentru eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru desfăşurarea unei activităţi economice se acordă pentru:
a) persoanele cu handicap grav;
b) persoanele cu handicap accentuat;
c) persoanele invalide de gradul I.
d) *** Abrogat.
211. Scutirile prevăzute la art. 284 alin. (1) - (4) din Codul fiscal se acordă �n proporţie de 100% pentru bunurile proprii şi pentru bunurile comune ale soţilor, stabilite potrivit Codului familiei.
212. *** Abrogat.
213. *** Abrogat.
214. Pentru a beneficia de scutirea de impozitul pe clădiri prevăzută la art. 284 alin. (9) din Codul fiscal, persoanele fizice sau juridice rom�ne care deţin �n proprietate clădirile �n cauză trebuie să depună la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale o cerere �nsoţită de copii de pe autorizaţia de construire pentru lucrările de reabilitare termică şi de pe documentele din care reiese perioada de rambursare a creditului obţinut pentru reabilitarea termică. Scutirea se acordă �ncep�nd cu data de �nt�i a lunii următoare celei �n care persoanele au depus cererea respectivă.
215. (1) Potrivit prevederilor art. 651 din Codul civil, succesiunile se deschid prin moarte.
(2) *** Abrogat
(3) *** Abrogat
(4) *** Abrogat
(5) �n aplicarea prevederilor art. 68 din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, publicată �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea I, nr. 92 din 16 mai 1995, cu modificările şi completările ulterioare, denumită �n continuare Legea nr. 36/1995, şi ale art. 75 din regulamentul prevăzut la pct. 275, secretarului unităţii administrativ-teritoriale/secretarului sectorului municipiului Bucureşti, denumit �n continuare secretar, din raza localităţii �n care defunctul a avut ultimul domiciliu, atunci c�nd are cunoştinţă că moştenirea cuprinde bunuri imobile, proced�nd la verificarea datelor �nregistrate �n registrul agricol, �i revine obligaţia să trimită sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale notarului public care ţine opisul de evidenţă a procedurilor succesorale, cu menţionarea datelor prevăzute la art. 72 din acest regulament, �n cel mult 30 de zile calendaristice de la data decesului, sub sancţiunile prevăzute de lege.
(6) Sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale se �ntocmeşte obligatoriu �n 3 exemplare, din care unul se �naintează notarului public, unul compartimentului de specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale pentru cunoaşterea datelor de identitate a succesibililor, iar cel de-al treilea răm�ne la secretar, ca unic document care stă la baza �nregistrărilor din registrul prevăzut la alin. (7).
(7) Pentru urmărirea realizării atribuţiei prevăzute la alin. (6) secretarii au obligaţia conducerii unui registru de evidenţă a sesizărilor pentru deschiderea procedurii succesorale, care conţine următoarele coloane: numărul curent, numele şi prenumele defunctului, data decesului, numărul actului de deces, numărul şi data �nregistrării sesizării pentru deschiderea procedurii succesorale �n registrul general pentru �nregistrarea corespondenţei de la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale respective, rolul nominal unic, volumul/poziţia nr. din registrul agricol, numărul şi data confirmării primirii de către notarul public şi observaţii.
(8) Registrul prevăzut la alin. (7), al cărui model se stabileşte potrivit prevederilor pct. 256, va fi numerotat, şnuruit, sigilat şi �nregistrat �n registrul general pentru �nregistrarea corespondenţei, prin grija secretarului, �n termen de 30 de zile de la data publicării prezentelor norme metodologice �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea I.
(9) �n registrul de evidenţă a sesizărilor pentru deschiderea procedurii succesorale se trec şi defuncţii cu ultimul domiciliu �n localitatea din raza de competenţă a secretarului respectiv, cu precizarea că nu se mai �naintează la notarul public sesizarea respectivă, iar la rubrica "observaţii" se face menţiunea "fără bunuri imobile".
(10) Prealabil �naintării către notarul public a sesizării pentru deschiderea procedurii succesorale, secretarul va solicita compartimentului de specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale să cerceteze poziţia din rolul nominal unic al defunctului, �n ceea ce priveşte impunerea pentru cei 5 ani din urmă.
(11) C�nd se constată că defunctul - autor al succesiunii, �n calitate de contribuabil, a fost omis sau insuficient impus pentru anul decesului sau pentru oricare alt an din cei 5 ani anteriori decesului, se va proceda la consemnarea �n sesizare a creanţelor bugetare datorate, acestea socotindu-se ca o sarcină succesorală, făc�nd parte din pasivul succesoral, iar moştenitorii răspund solidar �n ceea ce priveşte plata creanţelor bugetare respective.
(12) Cercetarea prevăzută la alin. (11) se face at�t asupra �nregistrărilor din registrul de rol nominal unic, c�t şi asupra celor din registrul agricol.
(13) *** Abrogat
215^1. (1) Potrivit art. 10 alin. 2 din Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea I, nr. 393 din 31 decembrie 1997, cu modificările şi completările ulterioare, denumită �n continuare Legea locuinţei nr. 114/1996, pentru contribuabilii persoane fizice, titulari ai contractelor de construire a unei locuinţe cu credit sau ai contractelor de v�nzare-cumpărare cu plata �n rate a locuinţelor noi care se realizează �n condiţiile art. 7 - 9 din legea menţionată mai sus, scutirea de la plata impozitului pe clădiri se acordă pe timp de 10 ani de la data de �nt�i a lunii următoare celei �n care a fost dob�ndită locuinţa respectivă.
(2) Beneficiarii de credite, �n condiţiile prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 19/1994 privind stimularea investiţiilor pentru realizarea unor lucrări publice şi construcţii de locuinţe, publicată �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea I, nr. 28 din 28 ianuarie 1994, aprobată cu modificări prin Legea nr. 82/1995, cu modificările şi completările ulterioare, denumită �n continuare Ordonanţa Guvernului nr. 19/1994, sunt scutiţi de la plata impozitului pe clădiri pe o perioadă de 10 ani de la data de �nt�i a lunii următoare celei �n care a fost dob�ndită locuinţa respectivă.
(3) Persoanele fizice beneficiare de credite care au dob�ndit locuinţe, �n condiţiile Ordonanţei Guvernului nr. 19/1994, beneficiază de scutirea de la plata impozitului pe clădiri �ncep�nd cu această dată şi p�nă la �mplinirea termenului de 10 ani, calculat �ncep�nd cu data dob�ndirii locuinţelor.
215^2. (1) Pentru a putea beneficia de scutirile prevăzute la pct. 215^1 persoanele �n cauză vor prezenta o cerere la compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale, �mpreună cu originalul şi copia actelor care le atestă această calitate, respectiv contractul de construire a unei locuinţe cu credit, contractul de v�nzare-cumpărare cu plata �n rate a locuinţei sau contractul de dob�ndire a locuinţei, după caz, şi procesul-verbal de predare-primire/preluare a locuinţei �n cauză, numai pentru o clădire. Aceste scutiri se acordă �ncep�nd cu data de �nt�i a lunii următoare celei �n care prezintă cererea şi documentele conexe acesteia, numai p�nă la expirarea perioadei de 10 ani de la data dob�ndirii locuinţei.
(2) �n cazul �nstrăinării locuinţelor dob�ndite �n temeiul Ordonanţei Guvernului nr. 19/1994 şi al Legii nr. 114/1996, noii proprietari nu mai beneficiază de scutire de la plata impozitului pe clădiri.
(3) Declaraţiile fiscale pentru cazurile care intră sub incidenţa alin. (2) se depun la compartimentele de specialitate ale administraţiei publice locale �n a căror rază de competenţă sunt situate clădirile, �n termen de 30 de zile de la data �nstrăinării/dob�ndirii acestora sau de la data de la care au intervenit schimbări care conduc la modificarea impozitului pe clădiri datorat at�t de către contribuabilul care �nstrăinează, c�t şi de către cel care dob�ndeşte.
Norme metodologice:
216. Sub incidenţa art. 285 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal se regăseşte Fundaţia Menachem Elias a cărei legatară universală este Academia Rom�nă.
217. Sunt scutite de impozit pe clădiri, impozit pe teren, impozitul pe mijloacele de transport, taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor şi de alte taxe locale prevăzute la art. 282 şi 283 din Codul fiscal organizaţiile care au ca unică activitate acordarea gratuită de servicii sociale �n unităţi specializate care asigură găzduire, �ngrijire socială şi medicală, asistenţă, ocrotire, activităţi de recuperare, reabilitare şi reinserţie socială pentru copil, familie, persoane cu handicap, persoane v�rstnice, precum şi pentru alte persoane aflate �n dificultate.
218. Prin servicii turistice �n contextul art. 285 alin. (2) din Codul fiscal se �nţelege numai combinaţia oricărora dintre activităţile: 5510 - Hoteluri, 552 - Campinguri şi alte facilităţi pentru cazare de scurtă durată, 5522 - Campinguri, inclusiv parcuri pentru rulote şi 5523 - Alte mijloace de cazare, pe de o parte, şi oricare dintre activităţile: 5530 - Restaurante, 5540 - Baruri, 5551 - Cantine, 5552 - Alte unităţi de preparare a hranei, pe de altă parte, astfel cum sunt prevăzute de Clasificarea activităţilor din economia naţională - CAEN, actualizată prin Ordinul preşedintelui Institutului Naţional de Statistică nr. 601/2002, publicat �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea I, nr. 908 din 13 decembrie 2002.
219. (1) Obiectivele nou-construite care aparţin cooperaţiei de consum sau meşteşugăreşti sunt scutite de la plata impozitului pe clădiri �n proporţie de 50% pe o perioadă de 5 ani de la data achiziţiei clădirii.
(2) Scutirea se acordă cu data de �nt�i a lunii următoare celei �n care se depune o cerere �n acest sens şi numai pentru clădirile realizate cu respectarea autorizaţiei de construire.
Norme metodologice:
219^1. Potrivit prevederilor art. 17 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate rom�ne şi reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Rom�ne, republicată �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea I, nr. 834 din 9 septembrie 2004, coroborate cu cele ale art. 285^1 din Codul fiscal, elementele infrastructurii feroviare publice, inclusiv terenurile pe care sunt amplasate şi terenurile destinate acestui scop, sunt scutite de la plata impozitului pe clădiri, a impozitului pe teren şi a taxei pentru eliberarea autorizaţiei de construire.
219^2. (1) Av�nd �n vedere şi prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional, pentru terenurile forestiere proprietate publică a statului administrat potrivit Codului silvic de către Regia Naţională a Pădurilor, nu se datorează impozit pe teren.
(2) �n categoria terenurilor folosite �n scop economic de către Regia Naţională a Pădurilor, se �ncadrează următoarele terenuri:
a) răchitării, cod EFF-PDs;
b) arbuşti fructiferi, cod PSz;
c) păstrăvării, cod PSp;
d) fazanerii, cod PSf;
e) crescătorii animale cu blană fină, cod PSb;
f) centre fructe de pădure, cod PSd;
e) puncte achiziţie fructe, ciuperci, cod Psu;
f) ateliere �mpletituri, cod Psi;
g) secţii şi puncte apicole, cod Psa;
h) uscătorii şi depozite de seminţe, cod PSs;
i) ciupercării, cod PSc;
i) depozite forestiere, cod Paz.
Norme metodologice:
220. (1) Facilităţile prevăzute la art. 286 alin. (1) - (4) din Codul fiscal pot fi acordate prin hotăr�ri ale consiliilor locale adoptate �n cursul anului pe baza criteriilor şi procedurilor stabilite de către acestea.
(2) La acordarea scutirilor sau reducerilor, după caz, prevăzute la art. 286 alin. (1) - (3) din Codul fiscal, numai �n cazul persoanelor fizice, autorităţile deliberative pot avea �n vedere facilităţile fiscale acordate persoanelor fizice prin reglementări neprevăzute �n titlul IX din Codul fiscal.
(3) Facilităţile prevăzute la art. 286 alin.(8) şi (9) din Codul fiscal pot fi acordate prin hotăr�ri ale consiliilor locale adoptate �n cursul anului pe baza criteriilor şi procedurilor stabilite de către acestea, pentru lucrările de reabilitare energetică, astfel cum sunt prevăzute �n Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 158/2011 , cu modificările ulterioare, precum şi pentru lucrările de creştere a calităţii arhitectural-ambientale realizate �n condiţiile Legii nr. 153/2011, privind măsuri de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor, cu modificările ulterioare.
221. *** Abrogat
221^1. (1) �n vederea respectării legislaţiei comunitare �n domeniul ajutorului de stat, consiliile locale vor elabora scheme de ajutor de stat cu obiectiv dezvoltarea regională, destinate finanţării realizării de investiţii.
(2) Schemele de ajutor de stat vor avea �n vedere criteriile şi condiţiile prevăzute �n Regulamentul Comisiei Europene nr. 1.628/2006 din 24 octombrie 2006 de aplicare a articolelor 87 şi 88 din Tratatul ajutoarelor naţionale pentru investiţiile cu finalitate regională şi �n Liniile directoare ale Comisiei Europene privind ajutorul regional pentru perioada 2007 - 2013. Pentru schemele de ajutor de stat ce urmează a fi elaborate vor fi parcurse procedurile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 117/2006 privind procedurile naţionale �n domeniul ajutorului de stat, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 137/2007.
Norme metodologice:
222. (1) Consiliile locale, Consiliul General al Municipiului Bucureşti sau consiliile judeţene, după caz, �n termenul prevăzut la art. 288 alin. (1) din Codul fiscal, pot majora anual impozitele şi taxele locale prevăzute de Codul fiscal, �n funcţie de condiţiile specifice zonei, fără discriminare �ntre categoriile de contribuabili, cu excepţia taxelor prevăzute la art. 263 alin. (4) şi (5) şi la art. 295 alin. (11) lit. b) - d) din acelaşi act normativ, cu p�nă la 20% .
(2) Hotăr�rile adoptate au la bază nivelurile impozitelor şi taxelor locale stabilite �n sumă fixă conform prevederilor Codului fiscal, precum şi impozitele şi taxele locale determinate pe bază de cotă procentuală, potrivit dispoziţiilor acestuia. Hotăr�rea de majorare se aplică numai pentru anul fiscal pentru care s-a aprobat. �n anul fiscal următor se vor avea �n vedere impozitele şi taxele locale actualizate cu rata inflaţiei conform prevederilor art. 292 din Codul fiscal coroborate cu cele din prezentele norme metodologice.
223. �n anul 2007, potrivit prevederilor art. 296 alin. (3) din Codul fiscal, majorarea anuală a impozitelor şi taxelor locale are la bază hotăr�rile privind majorarea anuală cu p�nă la 20% adoptate �n anul 2006 pentru anul fiscal 2007.
Norme metodologice:
224. (1) Consiliile locale/Consiliul General al Municipiului Bucureşti/consiliile judeţene adoptă, �n termen de 45 de zile lucrătoare de la data publicării �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea I, a hotăr�rii Guvernului prevăzute la art. 292 din Codul fiscal, a fiecărui an, pentru anul fiscal următor, hotăr�ri privind stabilirea impozitelor şi taxelor locale referitoare la:
a) stabilirea cotei impozitelor sau taxelor locale, după caz, c�nd acestea se determină pe bază de cotă procentuală, iar prin Codul fiscal sunt prevăzute limite minime şi maxime;
b) stabilirea cuantumului impozitelor şi taxelor locale, c�nd acestea sunt prevăzute �n sumă fixă, �n limitele prevăzute de Codul fiscal ori de hotăr�rea Guvernului prin care nivelurile impozitelor şi taxelor locale se indexează/ajustează/actualizează �n condiţiile art. 292 din Codul fiscal;
c) instituirea taxelor locale prevăzute la art. 283 din Codul fiscal;
d) stabilirea nivelului bonificaţiei de p�nă la 10%, conform prevederilor art. 255 alin. (2), art. 260 alin. (2) şi art. 265 alin. (2) din Codul fiscal;
e) majorarea, �n termenul prevăzut la art. 288 alin. (1) din Codul fiscal, a impozitelor şi taxelor locale, conform art. 287 din Codul fiscal;
f) delimitarea zonelor, at�t �n intravilan, c�t şi �n extravilan, av�ndu-se �n vedere prevederile pct. 9;
g) procedura de acordare a facilităţilor fiscale categoriilor de persoane fizice prevăzute la art. 286 din Codul fiscal;
h) adoptarea oricăror alte hotăr�ri �n aplicarea Codului fiscal şi a prezentelor norme metodologice;
i) procedurile de calcul şi de plată a taxelor prevăzute la art. 283 alin. (3) din Codul fiscal.
(2) Termenul de hotăr�ri din cuprinsul art. 288 alin. (1) din Codul fiscal constituie actele de autoritate pe care le adoptă consiliile locale/Consiliul General al Municipiului Bucureşti/consiliile judeţene �n exercitarea atribuţiilor acestora, prevăzute de lege.
(3) Hotăr�rile privind stabilirea impozitelor, a taxelor locale şi a taxelor speciale, inclusiv a celor prin care se aprobă modificări sau completări la acestea, precum şi hotăr�rile prin care se acordă facilităţi fiscale se publică:
a) �n mod obligatoriu, �n monitorul oficial al judeţului/municipiului Bucureşti, �n condiţiile Ordonanţei Guvernului nr. 75/2003, chiar dacă publicarea se face şi potrivit prevederilor lit. b);
b) �n monitoarele oficiale ale celorlalte unităţi administrativ-teritoriale, acolo unde acestea se editează, �n condiţiile Ordonanţei Guvernului nr. 75/2003;
c) prin oricare alte modalităţi prevăzute de lege.
(4) Modelul-cadru al hotăr�rii privind stabilirea impozitelor şi taxelor locale, care se adoptă �n condiţiile alin. (1), este stabilit potrivit prevederilor pct. 256.
225. �n termen de p�nă la 45 de zile de la data publicării �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea I, a hotăr�rii Guvernului prevăzute la art. III alin. (1) din Legea nr. 343/2006, autorităţile deliberative ale administraţiei publice locale adoptă hotăr�ri privind impozitele şi taxele locale aplicabile �n anul fiscal 2007, �n condiţiile acesteia.
226. �n timpul anului fiscal consiliile locale/Consiliul General al Municipiului Bucureşti/consiliile judeţene, după caz, pot hotăr�, potrivit prevederilor art. 286 alin. (4) din Codul fiscal, at�t pentru persoanele fizice, c�t şi pentru persoanele juridice, �n cazul calamităţilor naturale, scutirea de la plata sau reducerea:
a) impozitului pe clădiri;
b) impozitului pe teren;
c) taxei pentru eliberarea certificatului de urbanism;
d) taxei pentru eliberarea autorizaţiei de construire.
227. Compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale vor efectua inventarierea materiei impozabile generate de aplicarea Codului fiscal, �n fiecare an, p�nă la data de 15 mai, astfel �nc�t proiectele bugetelor locale depuse �n condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 45/2003 să cuprindă impozitele şi taxele locale aferente materiei impozabile respective.
228. Inventarierea materiei impozabile se realizează, �n mod obligatoriu, �naintea elaborării proiectelor bugetelor locale, �n scopul fundamentării părţii de venituri a acestora, fapt pentru care autorităţile administraţiei publice locale, prin compartimentele de specialitate ale acestora, au �n vedere următoarele:
a) identificarea actelor normative prin care sunt instituite impozite şi taxe locale, inclusiv a hotăr�rilor consiliilor locale, Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau ale consiliilor judeţene, după caz, prin care s-au instituit/stabilit impozite şi taxe locale, pe o perioadă de 5 ani anteriori anului fiscal curent;
b) identificarea actelor normative �n temeiul cărora s-au acordat, pe o perioadă de 5 ani anteriori anului fiscal curent ori se pot acorda facilităţi fiscale;
c) planul de amenajare a teritoriului, planul urbanistic general, planurile urbanistice zonale, nomenclatura stradală sau orice alte documente asemănătoare, precum şi evidenţele specifice cadastrului imobiliar-edilitar, acolo unde acestea sunt realizate, care stau la baza fundamentării proiectelor de hotăr�ri privind delimitarea zonelor �n cadrul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale;
d) �ntocmirea şi ţinerea la zi a registrului agricol care constituie sursă de date privind contribuabilii şi totodată obiectele acestora impozabile sau taxabile, după caz, din unitatea administrativ-teritorială respectivă;
e) verificarea, pe perioada de valabilitate a autorizaţiei de construire, a gradului de realizare a lucrărilor, �n scopul identificării datei de la care clădirile sunt supuse impozitării;
f) analiza menţinerii stării de insolvabilitate a contribuabililor �nregistraţi �n evidenţa separată şi, pe cale de consecinţă, identificarea sumelor din evidenţa separată, ce pot fi colectate �n anul de referinţă;
g) �ntocmirea:
1. matricolei pentru evidenţa centralizată a impozitului pe clădiri, a impozitului pe teren şi a taxei asupra mijloacelor de transport �n cazul persoanelor fizice, model stabilit potrivit pct. 256;
2. matricolei pentru evidenţa centralizată a impozitului pe clădiri, a impozitului pe teren, a taxei pe teren şi a taxei asupra mijloacelor de transport �n cazul persoanelor juridice, stabilită potrivit pct. 256;
h) �ntocmirea şi ţinerea la zi a registrului de rol nominal unic, model stabilit potrivit pct. 256;
i) orice alte documente necuprinse la lit. a) - h), �n care sunt consemnate elemente specifice materiei impozabile.
229. Rolul nominal unic reprezintă fişa unică a contribuabilului care conţine elementele de identificare, precum şi creanţele bugetare ale acestuia la nivelul comunei, oraşului, municipiului sau sectorului municipiului Bucureşti, individualizată printr-un număr de rol, �ncep�nd cu nr. 1 şi p�nă la numărul care asigură �nregistrarea tuturor contribuabililor. Se recomandă, �n special, la unităţile administrativ-teritoriale cu un număr mare de contribuabili să se deschidă registre de rol nominal unic pentru persoane fizice şi registre de rol nominal unic pentru persoane juridice.
230. Contribuabililor coindivizari li se deschide rolul nominal unic după cum urmează:
a) �n cazul moştenitorilor aflaţi �n indiviziune, pe numele autorului succesiunii;
b) �n cazul celorlalţi coindivizari, �n următoarea ordine:
1. pe numele celui care efectuează declaraţia fiscală;
2. pe numele celui care are domiciliul �n unitatea administrativ-teritorială respectivă;
3. pe numele celui care are reşedinţa �n unitatea administrativ-teritorială respectivă;
4. pe numele primului �nscris �n actul prin care se atestă dreptul de proprietate.
231. Este interzisă atribuirea de două sau mai multe numere de rol aceluiaşi contribuabil la nivelul aceleiaşi comune, aceluiaşi oraş, municipiu sau sector al municipiului Bucureşti, după caz.
232. �n cazul �n care pe seama contribuabilului respectiv se stabilesc numai debite de natura amenzilor, imputaţiilor, despăgubirilor etc., �nregistrarea acestora se poate face �n registrele de rol alte venituri, model stabilit potrivit pct. 256.
233. Pentru urmărirea creanţelor fiscale la domiciliul sau sediul contribuabililor, după caz, �n funcţie de condiţiile specifice fiecărei unităţi administrativ-teritoriale sau fiecărui sector al municipiului Bucureşti, se utilizează extrasul de rol, model stabilit potrivit pct. 256, �n care se �nregistrează date din registrul de rol nominal unic.
234. Registrele prevăzute la pct. 229, 232 şi 233 se numerotează, se şnuruiesc, se sigilează şi se �nregistrează �n registrul general pentru �nregistrarea corespondenţei de la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale respective, prin grija conducătorului compartimentului de specialitate al acestora.
235. Registrul de rol nominal unic se deschide pe o perioadă de 5 ani, av�nd realizată, �n mod obligatoriu, corespondenţa la nivelul aceleiaşi autorităţi a administraţiei publice locale at�t cu rolul nominal unic pentru perioada anterioară, c�t şi cu cel al poziţiei din registrul agricol ce �l priveşte pe contribuabilul respectiv.
236. �n situaţia �n care �n perioada anterioară contribuabilul �n cauză nu a avut deschis rol nominal unic, se face menţiunea "rol nou".
237. Codul de identificare fiscală - codul numeric personal/numărul de identificare fiscală/codul de �nregistrare fiscală/codul unic de �nregistrare şi adresa domiciliului fiscal, precum şi a clădirilor şi terenurilor deţinute �n proprietate/administrare/folosinţă, potrivit pct. 18, reprezintă elemente de identificare a contribuabilului, care se �nscriu, �n mod obligatoriu, �n orice act translativ al dreptului de proprietate, �n registrul de rol nominal unic, �n registrul agricol, �n matricole, �n declaraţiile fiscale, �n procesele-verbale pentru stabilirea impozitelor şi taxelor locale, �n certificatele fiscale, �n chitanţele pentru creanţe ale bugetelor locale, �n actele de control, precum şi �n orice alte documente asemănătoare.
238. (1) Prevederile pct. 228 lit. g), 229, 232 şi 233 se aplică �n mod corespunzător şi �n cazul programelor informatice.
(2) Programele informatice de administrare a impozitelor şi taxelor locale vor asigura, �n mod obligatoriu, următoarele:
a) utilizarea numai a termenilor şi noţiunilor prevăzute de titlul IX al Codului fiscal şi de prezentele norme metodologice; acolo unde se impune o anumită abreviere, aceasta va fi cuprinsă �ntr-o legendă;
b) editarea oricăror documente, inclusiv a formularelor tipizate, potrivit structurii şi informaţiilor corespunzătoare acestora, cu respectarea strictă a regulilor gramaticale şi de ortografie specifice limbii rom�ne, inclusiv semnele diacritice conexe acesteia, ţin�nd seama de prevederile Legii nr. 500/2004 privind folosirea limbii rom�ne �n locuri, relaţii şi instituţii publice, publicată �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea I, nr. 1.067 din 17 noiembrie 2004.
(3) Beneficiarii programelor informatice de administrare a impozitelor şi taxelor locale vor avea, �n mod obligatoriu, manuale de utilizare care vor conţine toate informaţiile necesare unei c�t mai facile exploatări chiar şi de cei cu minime cunoştinţe �n domeniu, ce vor fi puse la dispoziţie organelor de control.
ART. 289
239. Autorităţile administraţiei publice locale sunt obligate să asigure accesul ne�ngrădit, �n condiţiile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, publicată �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea I, nr. 663 din 23 octombrie 2001, şi ale Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, aprobate prin Hotăr�rea Guvernului nr. 123/2002, publicată �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea I, nr. 167 din 8 martie 2002, al oricăror persoane interesate la informaţiile privind nivelurile impozitelor şi taxelor locale stabilite conform hotăr�rilor adoptate de către consiliile locale/Consiliul General al Municipiului Bucureşti/consiliile judeţene, după caz, modul de calcul al acestora, contribuabilii care beneficiază de facilităţi fiscale, precum şi la informaţiile care privesc aplicarea oricăror alte prevederi ale prezentului titlu.
Norme metodologice:
246. Stabilirea, constatarea, controlul şi colectarea impozitelor şi taxelor locale se efectuează de către autorităţile administraţiei publice locale sau prin compartimentele de specialitate ale acestora, după caz, ţin�ndu-se seama de atribuţiile specifice, potrivit legii.
247. Termenul organele speciale, din cuprinsul art. 291 din Codul fiscal, corespunde compartimentelor de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale.
248. �n cazul persoanelor fizice, impozitul pe clădiri şi impozitul pe teren se calculează de către compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale �n a căror rază de competenţă se află situate aceste imobile, pe baza declaraţiei fiscale depuse de către proprietar sau de către �mputernicitul acestuia, la care se anexează o copie de pe actul de dob�ndire, precum şi schiţa de plan a clădirii sau a terenului, după caz.
249. (1) Declararea clădirilor şi a terenurilor pentru stabilirea impozitelor aferente nu este condiţionată de �nregistrarea acestor imobile la oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică �n mod corespunzător at�t persoanelor fizice, c�t şi persoanelor juridice.
250. Pe baza declaraţiei fiscale şi a declaraţiei speciale de impunere, pentru fiecare contribuabil, la nivelul fiecărui compartiment de specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale, se �ntocmeşte Procesul-verbal - �nştiinţare de plată pentru impozitul pe clădiri datorat de persoanele fizice, model stabilit potrivit pct. 256.
251. Pentru nerespectarea dispoziţiilor referitoare la depunerea declaraţiilor speciale, compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale �n a căror rază de competenţă se află situate clădirile ce intră sub incidenţa art. 252 din Codul fiscal aplică sancţiunile stabilite de lege.
252. Verificarea modului de completare a declaraţiei fiscale se face după cum urmează:
a) compartimentul de specialitate va verifica modul de completare a declaraţiei depuse de contribuabil;
b) �n cazul �n care �n declaraţia depusă de contribuabil se poate identifica tipul erorii, respectiv eroare de calcul, de completare sau eroare de aplicare a cotelor de impozitare/taxare, stabilirea obligaţiei de plată se va face prin corectarea erorii şi prin �nscrierea sumelor corecte, av�ndu-se �n vedere următoarele:
1. aplicarea corectă a cotelor stabilite, potrivit Codului fiscal;
2. �nscrierea corectă a sumelor reprezent�nd impozitele/taxele locale datorate, rezultate din �nmulţirea cotei legale de impozitare/taxare cu baza impozabilă/taxabilă;
3. �nscrierea corectă a sumelor �n rubricile prevăzute de formular şi anularea celor �nscrise eronat �n alte rubrici;
4. corectarea calculelor aritmetice care au avut drept rezultat �nscrierea �n declaraţie a unor sume eronate;
5. dacă �n declaraţia depusă se constată erori a căror cauză nu se poate stabili sau se constată elemente lipsă, importante pentru stabilirea creanţei bugetare, compartimentul de specialitate va solicita, �n scris, contribuabilului să se prezinte la sediul autorităţii administraţiei publice locale pentru efectuarea corecturilor necesare.
253. Exercitarea activităţii de inspecţie fiscală se realizează de către autorităţile administraţiei publice locale prin compartimentele de specialitate ale acestora, �n conformitate cu prevederile Codului de procedură fiscală şi ale normelor metodologice de aplicare a acestuia.
254. �n �ndeplinirea atribuţiilor şi �ndatoririlor de serviciu funcţionarii publici din compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale se vor identifica prin prezentarea legitimaţiei care le atestă această calitate, a delegaţiei semnate de conducătorul compartimentului respectiv, precum şi a actului de identitate. Legitimaţia are modelul stabilit potrivit pct. 256.
Norme metodologice:
255. (1) O dată la 3 ani, p�nă la data de 30 aprilie a anului �n cauză, la propunerea Ministerului Finanţelor Publice şi a Ministerului Administraţiei şi Internelor, prin hotăr�re a Guvernului, impozitele şi taxele locale care constau �ntr-o anumită sumă �n lei, sau care sunt stabilite pe baza unei anumite sume �n lei se indexează/ajustează/actualizează, cu excepţia taxei prevăzute la art. 263 alin. (4) şi (5) din Codul fiscal, ţin�nd cont de evoluţia ratei inflaţiei de la ultima indexare.
(2) Limitele amenzilor prevăzute la art. 294 alin. (3) şi (4) din Codul fiscal se actualizează prin hotăr�re a Guvernului.
ART. 293
256. (1) Modelele formularelor tipizate pentru stabilirea, constatarea, controlul, �ncasarea şi urmărirea impozitelor şi taxelor locale şi a altor venituri ale bugetelor locale vor fi aprobate prin ordin comun al ministrului finanţelor publice şi ministrului administraţiei şi internelor.
(2) Formularele tipizate, aflate �n stoc la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale, la data publicării prezentelor norme metodologice �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea I, vor fi utilizate p�nă la epuizare, adapt�ndu-se �n mod corespunzător, �n măsura �n care aceasta este posibil.
(3) Formularele cu regim special, �ntocmite manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul, utilizate la colectarea veniturilor cuvenite bugetelor locale, se execută pe h�rtie autocopiativă securizată şi sunt cuprinse �n Lista formularelor cu regim special care se aprobă �n condiţiile prevăzute la alin. (1).
(4) Autorităţile administraţiei publice locale pot solicita executarea formularelor cu regim special av�nd imprimate elementele de identificare proprii, inclusiv stema unităţii administrativ-teritoriale, aprobată �n condiţiile legii, prin transmiterea unei comenzi ferme la Compania Naţională "Imprimeria Naţională" - S.A., �n condiţiile suportării eventualelor diferenţe de preţ.
(5) Formularele cu regim special, prevăzute la alin. (3), intră sub incidenţa prevederilor:
a) Hotăr�rii Guvernului nr. 831/1997 pentru aprobarea modelelor formularelor comune privind activitatea financiară şi contabilă şi a normelor metodologice privind �ntocmirea şi utilizarea acestora, publicată �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea I, nr. 368 din 19 decembrie 1997;
b) Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 989/2002 privind tipărirea, �nserierea şi numerotarea formularelor cu regim special, publicat �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea I, nr. 561 din 31 iulie 2002;
c) Ordinului ministrului finanţelor publice şi al ministrului administraţiei şi internelor nr. 1993/461/2004 privind aprobarea modelelor formularelor cu regim special �n domeniul creanţelor bugetare locale publicat �n Monitorul Oficial, Partea I, nr. 69 din 20/01/2005.
257. (1) La elaborarea deciziilor prevăzute la alin. (2) şi a ordinelor comune prevăzute la pct. 256 alin. (1), la pct. 286 şi la pct. 289 alin. (3), potrivit prevederilor art. 8 din Legea nr. 215/2001, vor fi consultate următoarele structuri asociative:
a) Asociaţia Comunelor din Rom�nia;
b) Asociaţia Oraşelor din Rom�nia;
c) Asociaţia Municipiilor din Rom�nia;
d) Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din Rom�nia.
(2) La elaborarea deciziilor de către Comisia fiscală centrală cu privire la aplicarea unitară a titlul IX din Codul fiscal participă şi reprezentantul Ministerului Administraţiei şi Internelor.
Norme metodologice:
258. *** Abrogat
259. Pentru spectacolele organizate �n deplasare sau �n turneu, inspecţia fiscală se exercită de către autorităţile administraţiei publice locale �n a căror rază administrativ-teritorială au loc spectacolele, care verifică obligaţiile prevăzute la art. 274 alin. (4) din Codul fiscal.
260. �n cazul �n care se apreciază de către agenţii constatatori că faptele comise de contribuabili sunt de gravitate redusă, se poate aplica drept sancţiune contravenţională avertismentul, �n condiţiile prevăzute la art. 5 alin. (2) lit. a), art. 6 alin. (1), art. 7 şi la art. 38 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare.
Norme metodologice:
261. Penalităţile de �nt�rziere datorate şi calculate �n condiţiile Codului de procedură fiscală, aferente veniturilor bugetelor locale, constituie venituri proprii ale acestor bugete şi se �nregistrează la capitolul şi subcapitolul corespunzătoare categoriei de venit la care se referă. �n acest sens se au �n vedere şi prevederile art. 295 din Codul fiscal.
262. Nedepunerea sumelor �ncasate reprezent�nd taxe pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate, impozit pe spectacole, taxe hoteliere, taxe judiciare de timbru, taxe extrajudiciare de timbru, �ncasate de persoane care prin atribuţiile pe care le au de �ndeplinit efectuează astfel de �ncasări, altele dec�t cele din structura compartimentelor de specialitate, precum şi cele rezultate din v�nzarea timbrelor fiscale mobile la termenele prevăzute de lege sau de prezentele norme metodologice, se sancţionează potrivit Codului de procedură fiscală, av�nd elementele constitutive ale obligaţiilor bugetare locale calculate şi reţinute la sursă.
263. La unităţile teritoriale de trezorerie şi contabilitate publică unde unităţile administrativ-teritoriale şi sectoarele municipiului Bucureşti au deschis conturile de venituri ale bugetelor locale se deschid conturi distincte pentru �ncasarea taxelor asupra mijloacelor de transport marfă cu masa totală maximă autorizată de peste 12 tone.
264. Compartimentul de specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale de la nivelul comunelor/oraşelor/municipiilor/sectoarelor municipiului Bucureşti, după caz, virează cota de 40% din taxele asupra mijloacelor de transport marfă cu masa totală maximă autorizată de peste 12 tone, prevăzute la art. 263 alin. (4) şi (5) din Codul fiscal, către bugetele judeţene şi, respectiv, către bugetul local al municipiului Bucureşti, lunar, p�nă cel t�rziu la data de 10 a lunii �n curs pentru luna precedentă.
265. �n situaţia �n care sumele ce urmează a fi restituite din taxele ce fac obiectul divizării �n cotele de 60% şi, respectiv, 40%, potrivit art. 295 alin. (5) din Codul fiscal, către contribuabilii care solicită aceasta �n condiţiile legii sunt mai mari dec�t cele constituite din cota de 40% p�nă la data solicitării restituirii, compartimentul de specialitate menţionat la pct. 264 solicită, �n scris, compartimentului de specialitate al consiliului judeţean şi, respectiv, al Consiliului General al Municipiului Bucureşti să vireze suma necesară restituirii din cota de 40% �ncasată, iar acesta din urmă are obligaţia virării sumei �n cel mult 10 zile de la data solicitării.
266. Dob�nzile şi penalităţile de �nt�rziere stabilite �n condiţiile Codului de procedură fiscală, aferente taxei asupra mijloacelor de transport marfă cu masa totală maximă autorizată de peste 12 tone, urmează regula divizării �n proporţie de 60% şi, respectiv, de 40%, potrivit art. 295 alin. (5) din Codul fiscal.
267. Resursele financiare constituite din taxa asupra mijloacelor de transport prevăzută la art. 263 alin. (4) şi (5) din Codul fiscal se pot utiliza �n exclusivitate pentru lucrări de �ntreţinere, modernizare, reabilitare şi construire a drumurilor locale şi judeţene.
268. Taxele instituite prin Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificările şi completările ulterioare, denumită �n continuare Legea nr. 146/1997, constituie integral venituri proprii ale bugetelor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor sau sectoarelor municipiului Bucureşti, după caz, �n funcţie de sediul autorităţilor publice care soluţionează cererile ce intră sub incidenţa aplicării reglementărilor privind taxele judiciare de timbru.
269. La nivelul municipiului Bucureşti, taxa judiciară de timbru se �ncasează direct la bugetele locale ale sectoarelor acestuia, �n funcţie de raza teritorială unde se află autorităţile publice care soluţionează acţiunile şi cererile ce intră sub incidenţa Legii nr. 146/1997.
270. *** Abrogat
271. *** Abrogat
272. *** Abrogat
273. *** Abrogat
274. *** Abrogat
275. *** Abrogat
276. *** Abrogat
277. *** Abrogat
278. *** Abrogat
279. Taxele instituite prin Legea nr. 117/1999 privind taxele extrajudiciare de timbru, publicată �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea I, nr. 321 din 6 iulie 1999, cu modificările ulterioare, denumită �n continuare Legea nr. 117/1999, constituie venituri ale bugetelor locale.
280. Taxele extrajudiciare de timbru prevăzute la cap. I, II şi III din anexa la Legea nr. 117/1999 se fac venit la bugetul local al comunei, oraşului, municipiului (cu excepţia municipiului Bucureşti) sau sectorului municipiului Bucureşti, după caz, �n funcţie de sediul prestatorului de servicii.
281. Taxele extrajudiciare de timbru prevăzute la cap. IV din anexa la Legea nr. 117/1999 se fac venit la bugetul local al comunei, oraşului, municipiului (cu excepţia municipiului Bucureşti) sau sectorului municipiului Bucureşti, după caz, �n funcţie de domiciliul persoanei fizice sau de sediul persoanei juridice beneficiare a serviciului prestat, după caz.
282. (1) Taxele extrajudiciare de timbru prevăzute la cap. V din anexa la Legea nr. 117/1999 se fac venit la bugetul local al comunei, oraşului, municipiului (cu excepţia municipiului Bucureşti) sau sectorului municipiului Bucureşti, după caz, �n funcţie de sediul comisiei locale de aplicare a legilor fondului funciar care a iniţiat procedura eliberării titlurilor de proprietate pentru care se plăteşte taxa respectivă.
(2) Potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 105/2004 privind unele măsuri pentru eliberarea şi �nm�narea titlurilor de proprietate asupra terenurilor agricole şi forestiere, publicată �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea I, nr. 1.097 din 24 noiembrie 2004, taxele extrajudiciare de timbru, prevăzute la cap. V din anexa la Legea nr. 117/1999 privind taxele extrajudiciare de timbru, cu modificările ulterioare, nu se mai datorează.
283. (1) Taxele extrajudiciare de timbru rezultate din v�nzarea timbrelor fiscale mobile se fac venit la bugetul local al comunei, oraşului, municipiului, după caz, �n a cărei/cărui rază administrativ-teritorială se află amplasată unitatea care vinde timbre fiscale.
(2) Pentru determinarea destinaţiei sumelor rezultate din v�nzarea timbrelor fiscale mobile, unitatea, �n �nţelesul alin. (1), se identifică după adresa la care se află situat punctul propriu-zis prin care se v�nd timbrele.
(3) Unităţile care v�nd aceste timbre au obligaţia să depună contravaloarea timbrelor fiscale la bugetele locale beneficiare p�nă cel t�rziu la data de 10 inclusiv a lunii curente pentru luna precedentă.
(4) Nedepunerea sumelor rezultate din v�nzarea timbrelor fiscale mobile la termenul prevăzut la alin. (3) se sancţionează potrivit Codului de procedură fiscală, av�nd elementele constitutive ale obligaţiilor bugetare locale calculate şi reţinute la sursă.
284. La nivelul municipiului Bucureşti taxele extrajudiciare de timbru rezultate din v�nzarea timbrelor fiscale mobile se virează direct de către unităţile care v�nd aceste timbre la bugetele locale ale sectoarelor acestuia, �n funcţie de raza teritorială �n care se află amplasate unităţile respective.
285. Taxele prevăzute la art. 295 alin. (11) lit. b) şi d) din Codul fiscal nu intră sub incidenţa prevederilor art. 287 din Codul fiscal.
286. Formularele tipizate utilizate de către compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale �n activitatea de colectare a veniturilor cuvenite bugetelor locale �n condiţiile prezentului titlu se vor aproba prin ordin comun al ministrului finanţelor publice şi ministrului administraţiei şi internelor.
287. (1) Pentru toate cazurile �n care se acordă scutiri sau reduceri de impozite şi taxe locale, precum şi de obligaţii de plată accesorii acestora, indiferent de categoria actului normativ prin care s-au stabilit, lege, ordonanţă de urgenţă/ordonanţă/hotăr�re a Guvernului sau hotăr�re a autorităţii deliberative a administraţiei publice locale, compartimentele de specialitate au obligaţia să �ntocmească borderouri de scăderi.
(2) Anual, �ntr-o anexă la hotăr�rea privind aprobarea contului de �ncheiere a exerciţiului bugetar se vor �nscrie, �n mod obligatoriu:
a) facilităţile fiscale acordate �n anul fiscal de referinţă, pe fiecare din impozitele şi taxele locale prevăzute la pct. 11 alin. (1), precum şi pe fiecare din reglementările care au stat la baza acordării facilităţilor respective;
b) sumele �nregistrate �n evidenţa separată a insolvabililor la data de 31 decembrie a anului fiscal de referinţă, pe fiecare din impozitele şi taxele locale prevăzute la pct. 11 alin. (1), precum şi pe fiecare an fiscal din cei 5 ani anteriori anului fiscal de referinţă;
c) sumele �nregistrate �n lista de rămăşiţă la data de 31 decembrie a anului fiscal de referinţă, pe fiecare din impozitele şi taxele locale prevăzute la pct. 11 alin. (1), precum şi pe fiecare alt venit propriu al bugetului local respectiv.
(3) Prin sintagma anul fiscal de referinţă se �nţelege anul fiscal pentru care se adoptă hotăr�rea prevăzută la alin. (2).
Norme metodologice:
1. Prin persoane fizice rezidente �n sensul art. 296^3 din Codul fiscal se �nţelege persoanele fizice care �și au domiciliul sau reşedinţa pe teritoriul Rom�niei, precum și străinii și apatrizii care sunt titulari ai drepturilor legale de ședere și de muncă pe teritoriul Rom�niei și au obligaţia plăţii contribuţiilor sociale obligatorii potrivit legislaţiei specifice sistemelor de asigurări sociale.
Norme metodologice:
2. �n această categorie se includ persoanele fizice nerezidente care realizează, pe teritoriul Rom�niei, veniturile prevăzute la art. 296^3 lit. a) din Codul fiscal și care, potrivit instrumentelor juridice internaţionale la care Rom�nia este parte, sunt obligate la plata contribuţiilor sociale prevăzute �n titlul IX^2 din Codul fiscal. Prin instrumente juridice internaţionale se �nţelege regulamentele comunitare privind coordonarea sistemelor de securitate socială, precum și acordurile și convenţiile �n domeniul securităţii sociale la care Rom�nia este parte.
Norme metodologice:
ART. 296^3 lit. e)
3. �n această categorie se includ și contribuabilii nerezidenţi care au calitatea de angajatori, respectiv persoanele fizice și juridice care nu au sediul, respectiv domiciliul sau reședinţa �n Rom�nia și care, potrivit instrumentelor juridice internaţionale la care Rom�nia este parte, datorează �n Rom�nia contribuţiile sociale obligatorii pentru salariaţii lor care sunt supuși legislaţiei de asigurări sociale din Rom�nia.
Prin entitate asimilată angajatorului care are calitatea de plătitor de venituri din activităţi dependente se �nţelege orice entitate care nu are calitatea de persoană fizică sau juridică și care, potrivit legii, are dreptul să folosească personal angajat, cum ar fi: cabinete/birouri profesionale, societăţi civile și altele.
Norme metodologice
ART. 296^4 lit. c)
3^1. �n această categorie se includ indemnizaţiile persoanelor alese �n consiliul de administraţie/comitetul director/consiliul superior, comitetul executiv/biroul permanent, comisia de disciplină şi altele, cu excepţia indemnizaţiilor cenzorilor, care se �ncadrează la art. 296^4 alin. (1) lit. g) din Codul fiscal.
Norme metodologice
ART. 296^4 lit. e)
3^2. �n această categorie se includ: administratorii, membrii consiliului de administraţie, consiliului de supraveghere şi comitetului consultativ, precum şi reprezentanţii statului sau reprezentanţii membrilor consiliului de administraţie, fie �n adunarea generală a acţionarilor, fie �n consiliul de administraţie, după caz.�
Norme metodologice:
4. Sumele prevăzute la art. 296^4 alin. (1) lit. e) şi g) din Codul fiscal, cu excepţia indemnizaţiilor de şedinţă primite de consilierii locali, judeţeni sau ai municipiului Bucureşti, intră �n baza de calcul al contribuţiei individuale de asigurări sociale, indiferent dacă persoanele respective sunt din cadrul aceleiaşi societăţi sau din afara ei, indiferent dacă sunt pensionari sau angajaţi cu contract individual de muncă.
5. Se includ �n baza de calcul al contribuţiilor de asigurări sociale de sănătate, sumele prevăzute la art. 296^4 alin. (1) lit. e) şi g) din Codul fiscal.
Norme metodologice:
6. �n cazul depășirii limitei respective, partea care depășește reprezintă venit asimilat salariilor și se cuprinde �n baza de calcul al contribuţiilor sociale individuale.
Prin persoane juridice fără scop patrimonial și entităţi neplătitoare de impozit pe profit se �nţelege: organizaţiile nonprofit de orice fel și societăţile civile care nu datorează impozit pe profit potrivit titlului II din Codul fiscal, precum și cele plătitoare de impozit pe veniturile micro�ntreprinderilor, prevăzute la titlul IV^1 din Codul fiscal.
Norme metodologice
ART. 296^4 lit. n)
6^1. �n această categorie se includ remuneraţiile acordate �n baza contractului de mandat, preşedintelui şi membrilor comitetului executiv; remuneraţia cenzorului cu contract de mandat se �ncadrează la art. 296^4 alin. (1) lit. g) din Codul fiscal.
Norme metodologice:
ART. 296^4 lit. o)
7. �n baza lunară de calcul al contribuţiei individuale de asigurări sociale, �n cazul persoanelor prevăzute la art. 296^3 lit. a) şi b) din Codul fiscal, se include şi suma reprezent�nd 35% din c�ştigul salarial mediu brut, prevăzut la art. 296^4 alin. (3) din Codul fiscal, �n cazul indemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din concediul medical, cu excepţia cazurilor de accident de muncă sau boală profesională.
Norme metodologice
ART. 296^4 lit. u)
8. Avantajele asimilate salariilor includ, fără a fi limitate la acestea, următoarele:
a) �mprumuturi nerambursabile;
b) anularea unei creanţe a angajatorului asupra angajatului.
9. Veniturile care se includ �n c�ştigul brut realizat din activităţi dependente, care reprezintă baza lunară de calcul al contribuţiilor sociale individuale obligatorii sunt cele prevăzute la art. 296^4 din Codul fiscal, care se completează cu prevederile de la pct. 68 din Normele metodologice de aplicare a titlului III din Codul fiscal, date �n aplicarea art. 55 alin. (1) şi (2) din Codul fiscal, mai puţin veniturile asupra cărora nu există obligaţia plăţii contribuţiilor sociale potrivit reglementărilor generale şi specifice fiecărei contribuţii sociale, precum şi celor din legislaţia privind asigurările sociale.
�n baza de calcul al contribuţiilor sociale obligatorii se includ şi veniturile realizate ca urmare a activităţilor de creare de programe pentru calculator şi cele realizate de către persoanele cu handicap grav sau accentuat, care sunt scutite de la plata impozitului pe venit.
La �ncadrarea sumelor şi avantajelor acordate �n excepţiile generale de la baza de calcul se aplică regulile stabilite prin Normele metodologice de aplicare a titlului III din Codul fiscal.
Norme metodologice:
10. �n baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale datorate de angajator bugetului asigurărilor sociale de stat se includ sumele care fac parte din baza lunară de calcul al contribuţiei individuale de asigurări sociale, ţin�ndu-se seama de excepţiile prevăzute la art. 296^15 şi 296^16 din Codul fiscal, coroborat cu pct. 20.
�ncadrarea locurilor de muncă �n condiţii deosebite, speciale şi alte condiţii de muncă se realizează potrivit Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare.
Exemplu de calcul al contribuţiei de asigurări sociale datorate de angajator.
Se folosesc următoarele simboluri:
N = cota de contribuţie pentru condiţii normale de muncă (31,3%);
D = cota de contribuţie pentru condiţii deosebite de muncă (36,3%);
S = cota de contribuţie pentru condiţii speciale de muncă şi pentru alte condiţii de muncă (41,3%);
BCA = baza de calcul al contribuţiei individuale de asigurări sociale (c�ştig brut realizat, dar nu mai mult de 5 ori c�ştigul salarial mediu brut);
TV = suma c�ştigurilor realizate la nivel de angajator;
TVN = suma c�ştigurilor realizate �n condiţii normale de muncă la nivel de angajator;
TVD = suma c�ştigurilor realizate �n condiţii deosebite de muncă la nivel de angajator;
TVS = suma c�ştigurilor realizate �n condiţii speciale de muncă şi �n alte condiţii de muncă la nivel de angajator;
NA = 20,8%, care reprezintă cota de contribuţie datorată de angajator pentru condiţii normale de muncă (31,3% � 10,5% = 20,8%);
DA = 25,8%, care reprezintă cota de contribuţie datorată de angajator pentru condiţii deosebite de muncă (36,3% � 10,5% = 25,8%);
SA = 30,8%, care reprezintă cota de contribuţie datorată de angajator pentru condiţii speciale de muncă şi pentru alte condiţii de muncă (41,3% � 10,5% = 30,8%);
BCP = baza de calcul plafonată pentru calculul contribuţiei de asigurări sociale datorate de angajator (numărul de asiguraţi x 5 c�ştiguri salariale medii brute);
CMB = c�ştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat;
CAS datorată de asigurat = BCA x 10,5%;
CAS datorată de angajator:
Varianta I. Dacă suma c�ştigurilor realizate nu depăşeşte BCP:
CAS datorată de angajator = TVN x NA + TVD x DA + TVS x SA
Varianta II. Dacă suma c�ştigurilor realizate depăşeşte BCP:
CAS datorată de angajator = (TVN x NA + TVD x DA + TVS x SA) x BCP/TV
CMB = 2.117 lei (pentru anul 2012)
Se presupune că angajatorul are 4 salariaţi. �n aceste condiţii:
BCP este 4 salariaţi x 5 x 2.117 lei = 42.340 lei
|
Nr. crt. asiguraţi |
Suma c�ştigurilor realizate (lei) |
Suma c�ştigurilor realizate �n condiţii normale de muncă (lei) |
Suma c�ştigurilor realizate �n condiţii deosebite de muncă (lei) |
Suma c�ştigurilor realizate �n condiţii speciale şi alte condiţii de muncă (lei) |
CAS datorată pentru asigurat (lei) |
|
1. |
1.000 |
1.000 |
0 |
0 |
105 |
|
2. |
1.500 |
750 |
525 |
225 |
158 |
|
3. |
25.000 |
13.750 |
11.250 |
0 |
2.625 |
|
4. |
28.000 |
0 |
0 |
28.000 |
2.940 |
|
Total: |
55.500 |
15.500 |
11.775 |
28.255 |
5.828 |
CAS datorată de angajator:
(15.500 x 20,8/100 + 11.775 x 25,8/100 + 28.225 x 30,8/100) x 42.340/55.500 = (3.224 lei + 3.038 lei + 8.693 lei) x 0,76288 = 11.409 lei
Norme metodologice:
11. �n baza lunară de calcul pentru contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată de angajator se includ şi următoarele venituri realizate de persoanele prevăzute la art. 296^3 lit. a) şi b) din Codul fiscal:
a) cuantumul sumelor reprezent�nd indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, acordate �n baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările şi completările ulterioare, numai pentru primele 5 zile de incapacitate temporară de muncă suportate de angajator;
b) cuantumul sumelor reprezent�nd indemnizaţii de incapacitate temporară de muncă drept urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, acordate �n baza Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, republicată, cu modificările ulterioare, numai pentru primele 3 zile de incapacitate suportate de angajator.
12. �n baza lunară de calcul al contribuţiei pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate datorată de angajator se includ şi următoarele venituri realizate de persoanele prevăzute la art. 296^3 lit. a) şi b) din Codul fiscal:
a) cuantumul sumelor reprezent�nd indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, numai pentru primele 5 zile de incapacitate temporară de muncă suportate de angajator;
b) cuantumul sumelor reprezent�nd indemnizaţii de incapacitate temporară de muncă ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale.
13. Contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii care se suportă din fondul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale se va evidenţia distinct �n anexa 1.1 �Anexa angajator� la �Declaraţia privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate�.
Norme metodologice:
14. Prin c�ştig brut realizat de un salariat �ncadrat cu contract individual de muncă, potrivit legii, inclusiv salariatul care cumulează pensia cu salariul, �n condiţiile legii, se �nţelege orice c�ştig �n bani şi/sau �n natură primit de la angajator de către aceste persoane, ca plată a muncii lor sau pe perioada �n care sunt �ncadrate �n muncă, inclusiv �n perioadele de suspendare ca urmare a statutului de salariat pe care �l deţin, cu excepţia veniturilor prevăzute la pct. 24.
14^1. �n baza lunară de calcul al contribuţiei la Fondul de garantare se iau �n calcul şi cuantumul sumelor reprezent�nd indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, acordate �n baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările şi completările ulterioare, numai pentru primele 5 zile de incapacitate suportate de angajator, precum şi cuantumul sumelor reprezent�nd indemnizaţii de incapacitate temporară de muncă drept urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, acordate �n baza Legii nr. 346/2002, republicată, cu modificările ulterioare, numai pentru primele 3 zile de incapacitate suportate de angajator.
Norme metodologice:
ART. 296^3 lit. e)
3. �n această categorie se includ și contribuabilii nerezidenţi care au calitatea de angajatori, respectiv persoanele fizice și juridice care nu au sediul, respectiv domiciliul sau reședinţa �n Rom�nia și care, potrivit instrumentelor juridice internaţionale la care Rom�nia este parte, datorează �n Rom�nia contribuţiile sociale obligatorii pentru salariaţii lor care sunt supuși legislaţiei de asigurări sociale din Rom�nia.
Prin entitate asimilată angajatorului care are calitatea de plătitor de venituri din activităţi dependente se �nţelege orice entitate care nu are calitatea de persoană fizică sau juridică și care, potrivit legii, are dreptul să folosească personal angajat, cum ar fi: cabinete/birouri profesionale, societăţi civile și altele.
Norme metodologice
ART. 296^4 lit. e)
3^2. �n această categorie se includ: administratorii, membrii consiliului de administraţie, consiliului de supraveghere şi comitetului consultativ, precum şi reprezentanţii statului sau reprezentanţii membrilor consiliului de administraţie, fie �n adunarea generală a acţionarilor, fie �n consiliul de administraţie, după caz.�
Norme metodologice:
15. Pe perioada �n care persoanele prevăzute la art. 296^3 lit. a) și b) din Codul fiscal beneficiază de indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările și completările ulterioare, baza de calcul al contribuţiei pentru accidente de muncă și boli profesionale o reprezintă salariul de bază minim brut pe ţară garantat �n plată, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din concediul medical.
Norme metodologice:
16. Pentru persoanele prevăzute la art. 296^3 lit. f) pct. 1 din Codul fiscal, contribuţia pentru concedii și indemnizaţii se aplică și asupra indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă drept urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale și se suportă din bugetul asigurărilor pentru șomaj sau din fondul de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale constituit �n condiţiile legii, după caz. Contribuţia pentru concedii și indemnizaţii care se suportă din fondul de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale se va evidenţia distinct �n anexa 1.1 �Anexa angajator� la �Declaraţia privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit și evidenţa nominală a persoanelor asigurate�, aprobată prin Hotăr�rea Guvernului nr. 1.397/2010.
Norme metodologice:
17. Contribuţia de asigurări pentru accidente de muncă și boli profesionale se calculează prin aplicarea cotei de 1%, prevăzută de lege, asupra drepturilor reprezent�nd indemnizaţia de șomaj care se acordă pe perioada efectuării de către șomerii care se află �n plata acestui drept a practicii profesionale �n cadrul cursurilor organizate, potrivit legii, de agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene și a municipiului București.
Norme metodologice:
19. �n cazul depășirii sumei de 150 lei pentru cadourile oferite, partea care depășește reprezintă venit din salarii și se cuprinde �n baza de calcul prevăzută la art. 296^4 și 296^5 din Codul fiscal.
Norme metodologice:
20. Sunt exceptate de la plata contribuţiei de asigurări sociale, următoarele:
a) indemnizaţiile lunare de neconcurenţă prevăzute �n contractele individuale de muncă, �n condiţiile legii;
b) indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, suportate de angajator, potrivit legii;
c) indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, suportate de la Fondul naţional de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, potrivit legii;
d) ajutoarele lunare şi plăţile compensatorii care se acordă conform legii, personalului militar, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, la trecerea �n rezervă sau direct �n retragere, respectiv la �ncetarea raporturilor de serviciu, cu drept la pensie, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;
e) veniturile acordate la momentul disponibilizării, venitul lunar de completare sau plăţile compensatorii, suportate din bugetul asigurărilor de şomaj, potrivit actelor normative care reglementează aceste domenii;
f) indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate suportate de angajator, potrivit legii, pentru partea care depăşeşte nivelul prevăzut la art. 296^11;
g) indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate suportate de la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, potrivit legii, pentru partea care depăşeşte nivelul prevăzut la art. 296^11;
h) indemnizaţiile de şedinţă primite de consilierii locali, judeţeni sau ai municipiului Bucureşti;
i) prestaţiile suportate din bugetul asigurărilor sociale de stat.
21. Sunt exceptate de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, următoarele:
a) indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate suportate de angajator, potrivit legii, numai pentru contribuţia individuală;
b) indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate suportate de la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, potrivit legii;
c) veniturile acordate la momentul disponibilizării, venitul lunar de completare sau plăţile compensatorii, suportate din bugetul asigurărilor de şomaj, potrivit actelor normative care reglementează aceste domenii.
22. Sunt exceptate de la plata contribuţiei pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate următoarele:
a) veniturile acordate potrivit legii, cadrelor militare �n activitate, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special care �şi desfăşoară activitatea �n ministerele şi instituţiile din sectorul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională;
b) sumele primite de membrii comisiei de cenzori sau comitetului de audit, după caz, precum şi sumele primite pentru participarea �n consilii, comisii, comitete şi altele asemenea, inclusiv indemnizaţiile de şedinţă primite de consilierii locali, judeţeni sau ai municipiului Bucureşti;
c) sumele primite de reprezentanţii �n organisme tripartite, potrivit legii;
d) sumele din profitul net, cuvenite administratorilor societăţilor comerciale, potrivit legii sau actului constitutiv, după caz, precum şi participarea la profitul unităţii pentru managerii cu contract de management, potrivit legii;
e) indemnizaţiile lunare de neconcurenţă prevăzute �n contractele individuale de muncă, �n condiţiile legii;
f) remuneraţia primită de preşedintele asociaţiei de proprietari sau de alte persoane, �n baza contractului de mandat, potrivit legii privind �nfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari;
g) indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate suportate de la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, potrivit legii;
h) ajutoarele lunare şi plăţile compensatorii care se acordă conform legii, personalului militar, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, la trecerea �n rezervă sau direct �n retragere, respectiv la �ncetarea raporturilor de serviciu, cu drept la pensie, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;
i) ajutoarele lunare şi plăţile compensatorii care se acordă conform legii, personalului militar, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, la trecerea �n rezervă sau direct �n retragere, respectiv la �ncetarea raporturilor de serviciu, fără drept la pensie, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;
j) veniturile reprezent�nd plăţi compensatorii suportate de angajator potrivit contractului colectiv sau individual de muncă;
k) veniturile acordate la momentul disponibilizării, venitul lunar de completare sau plăţile compensatorii, suportate din bugetul asigurărilor de şomaj, potrivit actelor normative care reglementează aceste domenii.
23. Sunt exceptate de la plata contribuţiei de asigurări pentru şomaj, următoarele:
a) drepturile de soldă lunară acordate personalului militar, potrivit legii;
b) remuneraţia administratorilor societăţilor comerciale, companiilor/societăţilor naţionale şi regiilor autonome, desemnaţi/numiţi �n condiţiile legii, precum şi sumele primite de reprezentanţii �n adunarea generală a acţionarilor şi �n consiliul de administraţie;
c) sumele primite de membrii comisiei de cenzori sau comitetului de audit, după caz, precum şi sumele primite pentru participarea �n consilii, comisii, comitete şi altele asemenea, inclusiv indemnizaţiile de şedinţă primite de consilierii locali, judeţeni sau ai municipiului Bucureşti;
d) sumele primite de reprezentanţii �n organisme tripartite, potrivit legii;
e) sumele din profitul net, cuvenite administratorilor societăţilor comerciale, potrivit legii sau actului constitutiv, după caz, precum şi participarea la profitul unităţii pentru managerii cu contract de management, potrivit legii;
f) indemnizaţiile lunare de neconcurenţă prevăzute �n contractele individuale de muncă, �n condiţiile legii;
g) remuneraţia primită de preşedintele asociaţiei de proprietari sau de alte persoane, �n baza contractului de mandat, potrivit legii privind �nfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari;
h) indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate suportate de la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, potrivit legii;
i) indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, suportate de la Fondul naţional de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, potrivit legii;
j) ajutoarele lunare şi plăţile compensatorii care se acordă conform legii, personalului militar, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, la trecerea �n rezervă sau direct �n retragere, respectiv la �ncetarea raporturilor de serviciu, cu drept la pensie, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;
k) ajutoarele lunare şi plăţile compensatorii care se acordă conform legii, personalului militar, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, la trecerea �n rezervă sau direct �n retragere, respectiv la �ncetarea raporturilor de serviciu, fără drept la pensie, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;
l) veniturile reprezent�nd plăţi compensatorii suportate de angajator potrivit contractului colectiv sau individual de muncă;
m) veniturile acordate la momentul disponibilizării, venitul lunar de completare sau plăţile compensatorii, suportate din bugetul asigurărilor de şomaj, potrivit actelor normative care reglementează aceste domenii;
n) prestaţiile suportate din bugetul asigurărilor sociale de stat;
o) veniturile obţinute de pensionari;
p) veniturile realizate de persoanele prevăzute la art. 296^3 lit. a) şi b), care nu se mai regăsesc �n raporturi juridice cu persoanele prevăzute la art. 296^3 lit. e) şi g), dar �ncasează venituri ca urmare a faptului că au avut �ncheiate raporturi juridice şi respectivele venituri se acordă, potrivit legii, ulterior sau la data �ncetării raporturilor juridice; �n această categorie nu se includ sumele reprezent�nd salarii, diferenţe de salarii, venituri asimilate salariilor sau diferenţe de venituri asimilate salariilor, stabilite �n baza unor hotăr�ri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile, precum şi actualizarea acestora cu indicele de inflaţie, care se supun plăţii contribuţiei de asigurare pentru şomaj;
q) compensaţiile acordate, �n condiţiile legii ori ale contractelor colective sau individuale de muncă, persoanelor cărora le �ncetează raporturile de muncă sau de serviciu sau care, potrivit legii, sunt trecute �n rezervă ori �n retragere, altele dec�t cele prevăzute la lit. j), k), l) şi m).
r) veniturile aferente perioadei �n care raporturile de muncă sau de serviciu ale persoanelor care au �ncheiat astfel de raporturi sunt suspendate potrivit legii, altele dec�t cele aferente perioadei de incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obişnuite sau de accidente �n afara muncii şi perioadei de incapacitate temporară de muncă �n cazul accidentului de muncă sau al bolii profesionale, �n care plata indemnizaţiei se suportă de unitate, conform legii, care se supun plăţii contribuţiei de asigurare pentru şomaj.
s) drepturile de salariu lunar acordate poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, potrivit legii.
24. Sunt exceptate de la plata contribuţiei la Fondul de garantare a creanţelor salariale următoarele:
a) veniturile de natura celor prevăzute la art. 296^15 din Codul fiscal;
b) compensaţiile acordate, �n condiţiile legii ori ale contractelor colective sau individuale de muncă, persoanelor concediate pentru motive care nu ţin de persoana lor;
c) prestaţiile suportate din bugetul asigurărilor sociale de stat sau Fondul naţional unic pentru asigurări de sănătate, inclusiv cele acordate pentru accidente de muncă și boli profesionale;
d) drepturile de hrană acordate de angajatori salariaţilor, �n conformitate cu legislaţia �n vigoare;
e) veniturile acordate potrivit prevederilor legale sub forma de participare a salariaţilor la profit.
25. Sunt exceptate de la plata contribuţiei de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale, următoarele:
a) indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii alese �n cadrul persoanelor juridice fără scop patrimonial;
b) drepturile de soldă lunară acordate personalului militar, potrivit legii;
c) remuneraţia administratorilor societăţilor comerciale, companiilor/societăţilor naţionale şi regiilor autonome, desemnaţi/numiţi �n condiţiile legii, precum şi sumele primite de reprezentanţii �n adunarea generală a acţionarilor şi �n consiliul de administraţie;
d) sumele primite de membrii comisiei de cenzori sau comitetului de audit, după caz, precum şi sumele primite pentru participarea �n consilii, comisii, comitete şi altele asemenea, inclusiv indemnizaţiile de şedinţă primite de consilierii locali, judeţeni sau ai municipiului Bucureşti;
e) sumele primite de reprezentanţii �n organisme tripartite, potrivit legii;
f) sumele din profitul net, cuvenite administratorilor societăţilor comerciale, potrivit legii sau actului constitutiv, după caz, precum şi participarea la profitul unităţii pentru managerii cu contract de management, potrivit legii;
g) indemnizaţiile lunare de neconcurenţă prevăzute �n contractele individuale de muncă, �n condiţiile legii;
h) remuneraţia primită de preşedintele asociaţiei de proprietari sau de alte persoane, �n baza contractului de mandat, potrivit legii privind �nfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari;
i) indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, suportate de angajator, potrivit legii;
j) indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, suportate de la Fondul naţional de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, potrivit legii;
k) ajutoarele lunare şi plăţile compensatorii care se acordă conform legii, personalului militar, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, la trecerea �n rezervă sau direct �n retragere, respectiv la �ncetarea raporturilor de serviciu, cu drept la pensie, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;
l) ajutoarele lunare şi plăţile compensatorii care se acordă conform legii, personalului militar, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, la trecerea �n rezervă sau direct �n retragere, respectiv la �ncetarea raporturilor de serviciu, fără drept la pensie, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;
m) veniturile acordate la momentul disponibilizării, venitul lunar de completare sau plăţile compensatorii, suportate din bugetul asigurărilor de şomaj, potrivit actelor normative care reglementează aceste domenii;
n) veniturile realizate de poliţişti, funcţionarii publici cu statut special şi personalul civil din cadrul instituţiilor publice de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională;
o) prestaţiile suportate din bugetul asigurărilor sociale de stat.
Contribuţia pentru asigurarea de accidente de muncă şi boli profesionale nu se datorează pe perioada practicii profesionale a elevilor, ucenicilor şi studenţilor.
Norme metodologice:
27. Pentru calculul contribuţiei de asigurări sociale �n cazul �n care au fost acordate sume reprezent�nd salarii sau diferenţe de salarii stabilite �n baza unor hotăr�ri judecătorești rămase definitive și irevocabile, actualizate cu indicele de inflaţie la data plăţii acestora, precum și �n cazul �n care prin astfel de hotăr�ri s-a dispus re�ncadrarea �n muncă a unor persoane, �n vederea stabilirii punctajului lunar prevăzut de legea privind sistemul unitar de pensii publice, sumele respective se defalcă pe lunile la care se referă și se utilizează cotele de contribuţii de asigurări sociale care erau �n vigoare �n acea perioadă.
28. Pentru calculul contribuţiilor sociale, altele dec�t cele prevăzute la pct. 27, �n situaţia hotăr�rilor judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile, prin care se stabilesc obligaţii de plată a unor sume sau drepturi reprezent�nd salarii, diferenţe de salarii, venituri asimilate salariilor sau diferenţe de venituri asimilate salariilor, actualizate cu indicele de inflaţie la data plăţii acestora, asupra cărora există obligaţia plăţii contribuţiilor sociale, precum şi �n cazul �n care prin astfel de hotăr�ri s-a dispus re�ncadrarea �n muncă a unor persoane, sumele respective se defalcă pe lunile la care se referă şi se utilizează cotele de contribuţii de asigurări sociale care erau �n vigoare �n acea perioadă.
Norme metodologice:
29. Prin loc de realizare al venitului se �nţelege persoana fizică sau juridică care are calitatea de angajator sau entitatea asimilată angajatorului.
�n cazul �n care persoanele prevăzute la art. 296^3 lit. a) și b) din Codul fiscal obţin venituri ca urmare a �ncheierii mai multor contracte individuale de muncă cu același angajator, aceste venituri se cumulează, după care se plafonează �n vederea obţinerii bazei lunare de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale.
�n cazul �n care persoanele prevăzute la art. 296^3 lit. a) și b) din Codul fiscal obţin venituri ca urmare a �ncheierii mai multor contracte individuale de muncă cu angajatori diferiţi, veniturile obţinute se plafonează separat de către fiecare angajator �n parte.
Norme metodologice:
30. Bazele de calcul prevăzute la art. 296^5�296^13 din Codul fiscal sunt cele rezultate după aplicarea excepţiilor generale și specifice.
Norme metodologice:
ART. 296^19 alin. (1^9)
31. Declaraţia prevăzută la alin. (1) se depune de persoanele prevăzute la art. 296^3 lit. a) şi b) din Codul fiscal care �şi desfăşoară activitatea �n Rom�nia şi care obţin venituri sub formă de salarii sau asimilate salariilor de la angajatori din state terţe, care nu au �ncheiate cu Rom�nia acorduri sau convenţii �n domeniul securităţii sociale, precum şi de persoanele fizice rom�ne angajate ale misiunilor diplomatice şi ale posturilor consulare acreditate �n Rom�nia.
Norme metodologice:
ART. 296^22
32. Venitul declarat de contribuabilii prevăzuţi la art. 296^21 alin. (1) lit. a) - e) din Codul fiscal reprezintă un venit ales de către aceştia, cuprins �ntre 35% din c�ştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi echivalentul a de 5 ori acest c�ştig.
�ncadrarea �n categoria persoanelor obligate să se asigure se face �n funcţie de:
� venitul realizat �n anul precedent, rămas după scăderea din totalul veniturilor �ncasate a cheltuielilor efectuate �n scopul realizării acestor venituri, exclusiv cheltuielile reprezent�nd contribuţii sociale, raportat la numărul lunilor de activitate din cursul anului, �n cazul contribuabililor care desfăşoară activităţi impuse �n sistem real;
� venitul estimat a se realiza potrivit art. 81 alin. (1) din Codul fiscal, �n cazul contribuabililor care �şi �ncep activitatea �n cursul anului fiscal;
� valoarea lunară a normelor de venit, obţinută prin raportarea normelor anuale de venit la cele 12 luni ale anului după aplicarea corecţiilor prevăzute la art. 49 din Codul fiscal, �n cazul contribuabililor care desfăşoară activităţi impuse pe bază de norme de venit.
Contribuabilii care desfăşoară activităţi impuse �n sistem real, care �n anul fiscal precedent au realizat venituri sub nivelul plafonului minim prevăzut de lege, nu sunt obligaţi să se asigure şi nu datorează contribuţie de asigurări sociale, pentru anul fiscal următor. Contribuţiile de asigurări sociale plătite �n anul fiscal �n care au fost realizate venituri sub nivelul plafonului prevăzut de lege nu se restituie, acestea fiind luate �n calcul la stabilirea stagiului de cotizare şi la stabilirea punctajului pentru pensionare.
Norme metodologice:
145. Venitul din pensii se determină de către plătitor pentru drepturile cu titlu de pensie prevăzute la art. 68 din Codul fiscal.
146. �ncep�nd cu 1 ianuarie 2008, impozitul lunar aferent venitului din pensii se calculează prin aplicarea cotei de impunere de 16% asupra venitului impozabil lunar din pensii determinat prin deducerea din venitul din pensii, �n ordine, a următoarelor:
- a contribuţiilor obligatorii calculate, reţinute şi suportate de persoana fizică; şi
- a unei sume neimpozabile lunare de 1.000 lei
146^1. Drepturile primite �n conformitate cu prevederile Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii nr. 204/2006 privind pensiile facultative, cu modificările și completările ulterioare, reprezintă venituri din pensii. La stabilirea venitului impozabil lunar pentru sumele primite ca plată unică potrivit Legii nr. 411/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și Legii nr. 204/2006, cu modificările și completările ulterioare, se va acorda un singur plafon neimpozabil de 1.000 lei de la fiecare fond de pensii. La stabilirea venitului impozabil lunar pentru sumele primite ca plăţi eșalonate �n rate, �n conformitate cu prevederile Legii nr. 411/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii nr. 204/2006, cu modificările și completările ulterioare, se va acorda un singur plafon neimpozabil de 1.000 lei aferent ratei lunare de la fiecare fond de pensii.
146^2. Diferenţele de venituri din pensii primite de la acelaşi plătitor şi stabilite pentru perioadele anterioare se impozitează separat faţă de drepturile de pensie ale lunii curente, prin aplicarea cotei de impozit asupra venitului impozabil lunar din pensii. Venitul lunar din pensii se stabileşte prin deducerea din suma totală, reprezent�nd diferenţele de venituri din pensie, a plafonului neimpozabil lunar de 1.000 lei şi a contribuţiilor obligatorii."
147. Impozitul pe veniturile din pensii se calculează, se reţine lunar de către administratorii fondurilor de pensii şi se virează de către unităţile plătitoare ale acestor venituri p�nă la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se face plata pensiilor, la organul fiscal �n a cărui rază �şi au sediul plătitorii de venituri.
148. Administratorii fondurilor de pensii vor emite norme interne specifice privind aplicarea prevederilor pct. 147.
149. Eventualele sume reprezent�nd impozit pe veniturile din pensii, reţinute, dar nedatorate la bugetul de stat, se vor regulariza prin diminuarea viramentelor efectuate cu ocazia plăţilor din luna următoare.
Articolul II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2010
ART. II
Articolul III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 58/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi alte măsuri financiar-fiscale, publicată �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea I, nr. 431 din 28 iunie 2010, se modifică şi va avea următorul cuprins:
(1) Orice venituri de natură profesională, altele dec�t cele salariale, se impozitează cu cota de impozit pe venit.
(2) �n sistemul public de pensii şi �n sistemul asigurărilor pentru şomaj, prin venituri de natură profesională, altele dec�t cele de natură salarială, �n sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, se �nţelege acele venituri realizate din drepturi de autor şi drepturi conexe definite potrivit art. 7 alin. (1) pct. 13^1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, şi/sau venituri rezultate din activităţi profesionale desfăşurate �n baza contractelor/convenţiilor �ncheiate potrivit Codului civil. Asupra acestor venituri se datorează contribuţiile individuale de asigurări sociale şi asigurări pentru şomaj.
(3) Persoanele fizice care realizează venituri de natură profesională, pentru care, potrivit prezentei ordonanţe de urgenţă, se datorează şi se plăteşte contribuţia individuală de asigurări sociale şi contribuţia individuală de asigurări pentru şomaj, sunt considerate asigurate obligatoriu, prin efectul legii, �n sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, precum şi �n sistemul asigurărilor pentru şomaj şi beneficiază de prestaţiile prevăzute de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi de indemnizaţie de şomaj �n condiţiile Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare.
(4) Prevederile alin. (3) cu privire la statutul de asigurat obligatoriu, prin efectul legii, �n sistemul asigurărilor pentru şomaj nu se aplică persoanelor pentru care la data intrării �n vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se prevede, potrivit Legii nr. 76/2002, cu modificările şi completările ulterioare, că asigurarea �n sistemul asigurărilor pentru şomaj este facultativă şi care deţin statutul de asigurat �n acest sistem �n temeiul unui contract de asigurare pentru şomaj, cu excepţia cazului �n care aceste persoane renunţă la contractul de asigurare.
(5) Persoanelor asigurate �n alte sisteme, neintegrate sistemului public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, şi persoanelor care au calitatea de pensionari nu le sunt aplicabile prevederile alin. (2).
(6) Persoanele care, �n mod ocazional, realizează, pe l�ngă veniturile de natură salarială, şi venituri de natură profesională definite la art. 7 alin. (1) pct. 13^1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, nu datorează contribuţiile individuale şi pentru aceste venituri de natură profesională.
(7) Persoanele care, �n mod ocazional, realizează exclusiv venituri de natură profesională definite la art. 7 alin. (1) pct. 13^1 din Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare, datorează contribuţiile prevăzute la alin. (2). �n această situaţie baza de calcul anuală nu poate depăşi de 5 ori salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
(8) Persoanele care realizează, cu caracter de regularitate, pe l�ngă veniturile de natură salarială, şi venituri de natură profesională definite la art. 7 alin. (1) pct. 13^1 din Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare, datorează contribuţiile individuale şi pentru aceste venituri de natură profesională la baza de calcul astfel cum este prevăzută la alin. (17).
(9) Persoanele care realizează, cu caracter de regularitate, exclusiv venituri de natură profesională definite la art. 7 alin. (1) pct. 13^1 din Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare, datorează contribuţiile prevăzute la alin. (2) la baza de calcul astfel cum este prevăzută la alin. (17).
(10) �n sensul alin. (6) şi (7), prin venituri realizate �n mod ocazional se �nţelege acele venituri realizate ca urmare a desfăşurării unei activităţi, �n mod sporadic, fără a avea un caracter de regularitate.
(11) Obligaţia declarării, calculării, reţinerii şi plăţii contribuţiilor individuale de asigurări sociale şi de asigurări pentru şomaj, corespunzătoare veniturilor prevăzute la alin. (2), revine plătitorului de venit.
(12) Prevederile Legii nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 76/2002, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la obligaţiile angajatorilor �n ceea ce priveşte declararea, calcularea, reţinerea şi plata contribuţiilor de asigurări sociale, respectiv a contribuţiilor de asigurări pentru şomaj, precum şi sancţiunile corelative �n cazul nerespectării acestora se aplică �n mod corespunzător şi obligaţiei prevăzute la alin. (11).
(13) Plătitorii de venit au obligaţia de a depune, lunar, p�nă la data de 25 a lunii următoare celei �n care s-au plătit veniturile de natură profesională, c�te o declaraţie privind evidenţa nominală a persoanelor care realizează venituri de natură profesională, altele dec�t cele de natură salarială.
(14) Declaraţiile prevăzute la alin. (13) se depun la casele teritoriale de pensii, respectiv la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene, precum şi a municipiului Bucureşti, �n a căror rază teritorială �şi are sediul plătitorul de venit.
(15) Plătitorii de venit nu au obligaţia declarării, calculării, reţinerii şi plăţii contribuţiilor individuale de asigurări pentru şomaj şi de asigurări sociale, corespunzătoare veniturilor profesionale plătite, persoanelor prevăzute la alin. (4) care deţin statutul de asigurat �n temeiul unui contract de asigurare pentru şomaj, precum şi persoanelor prevăzute la alin. (5), după caz.
(16) Persoanele prevăzute la alin. (3) au obligaţia de a dovedi plătitorului de venit că fac parte din categoria persoanelor prevăzute la alin. (4) care deţin statutul de asigurat �n temeiul unui contract de asigurare pentru şomaj, precum şi din categoria celor prevăzute la alin. (5).
(17) Baza lunară de calcul la care se datorează contribuţiile individuale de asigurări sociale şi de asigurări pentru şomaj este:
a) venitul brut diminuat cu cota de cheltuială prevăzută la art. 50 alin. (1) lit. a) sau, după caz, la art. 50 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare, pentru veniturile din drepturi de autor şi drepturi conexe;
b) venitul brut, pentru veniturile din activitatea desfăşurată �n baza contractelor/convenţiilor �ncheiate potrivit Codului civil.
(18) Baza lunară de calcul la care se datorează contribuţiile individuale de asigurări sociale şi asigurări pentru şomaj nu poate depăşi �n cursul unei luni calendaristice echivalentul a de 5 ori salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
(19) Cotele contribuţiilor individuale prevăzute la alin. (2) sunt cele stabilite de legea bugetului asigurărilor sociale de stat, pentru contribuţia individuală de asigurări sociale şi pentru contribuţia individuală de asigurări pentru şomaj.
(20) Persoanele care realizează veniturile prevăzute la alin. (2) datorează contribuţia individuală de asigurări sociale şi dacă se regăsesc �n situaţia menţionată la art. 5 alin. (1) pct. I şi II din Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare.
(21) Persoanele care realizează veniturile prevăzute la alin. (2) datorează contribuţia individuală de asigurări pentru şomaj şi �n situaţia �n care se regăsesc la art. 19 din Legea nr. 76/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
(22) Contribuţiile individuale de asigurări sociale şi de asigurări pentru şomaj se virează �n conturi distincte stabilite cu această destinaţie şi comunicate de Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale şi de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă.
(23) Pentru perioadele �n care s-au datorat şi s-au plătit contribuţiile individuale de asigurări sociale, numărul de puncte realizat lunar �n sistemul public de pensii se calculează potrivit art. 78 din Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, la care se aplică coeficientul rezultat ca raport �ntre cota de contribuţie individuală de asigurări sociale şi cota de contribuţie de asigurări sociale aprobată pentru locurile de muncă �n condiţii normale.
(24) Pentru persoanele care realizează venituri de natură profesională prevăzute la alin. (2), stagiul de cotizare �n sistemul public de pensii se constituie din toate perioadele pentru care s-a datorat şi s-a plătit contribuţia individuală de asigurări sociale, conform prezentei ordonanţe de urgenţă.
(25) Perioadele �n care s-au datorat şi s-au plătit contribuţiile individuale de asigurări pentru şomaj �n conformitate cu prevederile prezentului articol constituie stagiu de cotizare �n sistemul asigurărilor pentru şomaj.
(26) Veniturile de natură profesională prevăzute la alin. (2) pentru care se datorează şi se plătesc contribuţiile individuale de asigurări pentru şomaj se iau �n calcul la stabilirea cuantumului indemnizaţiei de şomaj, potrivit legii, prin aplicarea asupra acestora a unui coeficient rezultat ca raport �ntre cota de contribuţie individuală de asigurări pentru şomaj şi cota de contribuţie datorată la bugetul asigurărilor pentru şomaj, potrivit legii, de către persoanele asigurate �n baza contractului de asigurare pentru şomaj.
(27) Sumele reprezent�nd contribuţii achitate �n plus ca urmare a depăşirii plafonului prevăzut la alin. (18) se restituie sau se compensează, la cererea asiguratului, depusă la casele teritoriale de pensii, respectiv la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti. Aceste instituţii au obligaţia de a transmite cererile asiguraţilor către Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale şi, după caz, la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Restituirea şi/sau compensarea se fac de Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale şi, după caz, de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, prin structurile lor teritoriale, �n conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(28) �n măsura �n care aplicarea prezentelor prevederi impune emiterea de instrucţiuni cu privire la contribuţia individuală de asigurări sociale, respectiv contribuţia individuală de asigurări pentru şomaj, acestea vor fi emise prin ordin comun al ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale şi al ministrului finanţelor publice.
Stema unităţii administrativ-teritoriale |
|
Anexa nr. 1 (Anexa nr. 2 la Normele metodologice de aplicare a titlului IX din Codul fiscal, introdusă prin HG 791/2010)
|
|
|
|
Model ITL 2010 - 104 |
|
|
Nr. ................/ ......./20.......
|
|
Codul de identificare fiscală ................................. Adresă/Cont IBAN/tel/fax/e-mail
|
|
ROM�NIA Comuna/Oraşul/Municipiul/sectorul Denumirea compartimentului de specialitate |
DECLARAŢIA SPECIALĂ DE IMPUNERE
Pentru stabilirea impozitului pe clădiri majorat, �n cazul persoanelor fizice deţinătoare a mai multor clădiri,
�n conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2010 pentru modificarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal
Subsemnatul(a) ............................................................ identificat prin C.I./B.I./C.I.P./Paşaport seria........... nr. ...................... C.I.F. *) ............................. domiciliat �n
ROM�NIA/ ................................... judeţul ................................. codul poştal .............., municipiul/oraşul/comuna ................................... satul/sectorul ........................ str.
................................................................................... nr. .... bl. ...... sc. ... et. ... ap. ... tel/fax ..................................... e-mail ..........................................................., declar că
deţin �n proprietate următoarele clădiri, �nscrise �n ordinea numerică determinată �n funcţie de anul dob�ndirii:
|
Nr. crt. |
Judeţul /Municipiul Bucureşti Localitatea / Sectorul |
Adresa unde este situată clădirea |
Suprafaţa utilă (m2) |
Supr. constr. desfăşurată (m2) |
Cotă parte din proprietate fracţie / % |
|
Supr. constr. la sol (m2) |
Anul dob�ndirii |
||||
|
0 |
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
|
1 |
|
str. ......................................................................................... nr. ... bl. ... sc. ... etaj ... ap. ... |
|
|
|
|
2 |
|
str. ......................................................................................... nr. ... bl. ... sc. ... etaj ... ap. ... |
|
|
|
|
3 |
|
str. ......................................................................................... nr. ... bl. ... sc. ... etaj ... ap. ... |
|
|
|
|
4 |
|
str. ......................................................................................... nr. ... bl. ... sc. ... etaj ... ap. ... |
|
|
|
|
5 |
|
str. ......................................................................................... nr. ... bl. ... sc. ... etaj ... ap. ... |
|
|
|
|
6 |
|
str. ......................................................................................... nr. ... bl. ... sc. ... etaj ... ap. ... |
|
|
|
* Declar că la adresa de domiciliu sunt proprietar / NU sunt proprietar conform actelor anexate
* Prin semnarea prezentei am luat la cunoştinţă că declararea necorespunzătoare a adevărului se pedepseşte conform legii penale, cele declarate fiind corecte şi complete.
* �n cazul �n care �n acelaşi an se dob�ndesc mai multe clădiri, ordinea numerică este determinată de data dob�ndirii
* �n cazul �n care la aceeaşi dată se dob�ndesc mai multe clădiri, ordinea numerică este cea pe care o declară contribuabilul respectiv.
* Pentru n clădiri se �ntocmesc n + 1 exemplare. 1 exemplar răm�ne contribuabilului, celelalte n exemplare se depun la compartimentele de specialitate ale administraţiei publice locale unde sunt situate toate clădirile, inclusiv cea de domiciliu.
* Pentru determinarea suprafeţei construite desfăşurate, �n cazul clădirilor care nu pot fi efectiv măsurate pe conturul exterior, asupra suprafeţei utile se aplică coeficientul de transformare 1.20.
Data Semnătura
[1] Codul NC va fi completat �n mod obligatoriu la nivel de 8 cifre.
[2] Prin cantitatea estimată pentru un an se �nţelege cantitatea necesară pentru 12 luni consecutive, iar prin cantitatea estimată pentru 3 ani se �nţelege cantitatea necesară pentru 36 de luni consecutive.
[3] Rubrica Tip autorizaţie se va completa cu toate tipurile de autorizaţii emise anterior sau �n derulare.